Modulu Modulull I. Litera Literatur tura a compar comparata ata si imagin imaginar ar cu cultu ltural ral.. Circu Circulat latia ia miturilor, sensurilor si simbolurilor in imaginarul antic
1. Ce este imaginarul? “Imaginarul” functioneaza ca un cuvant sincretic, avand legatura cu tot ceea ce este proces de reprezentare simbolica, cu procesele de naratiune mitica, cu mitul in care individul sau indivizii capata sens, de la credintele religioase, filoso filosofice fice la creati creatia a artist artistica ica;; gandir gandirea ea umana umana neputa neputand nd sa modelez modeleze e totul totul in abstract, trebuie sa treaca prin naratiuni, prin simbolizari.
Ce sunt arhetipurile?
Arhetipurile par a fi imagini, motive, simboluri. Insa, ca urmare a criticilor celor care au respins ideea de arhetip ca fiind complet falsa, in „Analiza viselor”, Jung corecteaza ideea ca arhetipurile ar fi imaginile in sine: „Arhetipurile rezida in tend tendint inta a de a repr reprez ezen enta ta asem asemene enea a moti motive, ve, repr reprez ezen enta tare re ca care re poat poate e vari varia a considerabil in detalii, fara a-si pierde schema fundamentala. Exista, de pilda, multe multe repreze reprezenta ntari ri ale motivul motivului ui fratilo fratilorr dusman dusmani, i, dar motivu motivull insusi insusi ramane ramane acelasi.” Totusi nu pare ca ar contrazice ideea de arhetip ca imagine, ci a afirma faptul ca este o schema foarte generala care se imbraca cu detalii in functie de individ. Jung considera ca alaturi de constiinta, care are ca apendice inconstietul pers person onal al,, mai mai exis exista ta si ce cell de-a de-all doil doilea ea sist sistem em psih psihic ic,, al ca caru ruii natu natura ra este este colect colectiva, iva, nonper nonperson sonala ala.. Arheti Arhetipur purile ile nu se formeaz formeaza a in timpul timpul vietii, vietii, ci sunt sunt forme forme preexis preexisten tente, te, mostenit mostenite e eredita ereditar, r, reprezi reprezinta nta „imagini „imagini primordia primordiale”, le”, „repr „reprez ezent entar arii co colec lecti tive” ve”,, „rez „rezid idur urii arha arhaic ice” e”,, zest zestrea rea cult cultur urala ala inna innasc scut uta a a omenirii, avand caracter universal, fiind prezent la toti oamenii.
Care Care sunt sunt textel textele e antic antice e si car care e sunt sunt princ principa ipalel lele e lor simbol simboluri uri arhetipale ?
Se suprapun imagini simbolice ca : magicianul, batranul intelept, maestrul, Hermes, Orfeu, Zarathustra, care ar functiona in vise si fantasme reprezentand « arhe arheti tipu pull spir spirit itul ului ui », nasc nascut ut pe vest vestig igii ii ale ale arhe arheti tipu puri rilo lorr tran transf sfor orma mari riii compensatorii a unor lipsuri sufletesti Romanele Mesei Rotunde – structura structura tematica ce va traversa literatura
lumii, atat cea sacra, cat si cea profana, maestrul si discipolul. Eroul Ghilgames alaturi de Utnapistim. Ulise alaturi de orbul Tiresias. Orice structura arhetipalsimbolica contine o valoare existentiala, adica vizeaza o realitate sau o situatie care angajeaza existenta umana.
1
Poemul Poemul lui Etana Etana, din corpusul literar asiro-babilonian, isi pune eroul
mitic (Etana) in situatia de a obtine raspunsul la intrebarea intre barea sa vizand posibilitatea nemuririi(prin urmasi). Textele vedice, in care zeitatile Siva (furtunosul) si Visnu (echilibrul) nu sunt sunt individ individual ualita itati ti separa separate, te, dupa dupa cum in brahma brahmanis nism m intele intelepci pciune une textelo textelorr upanisadice echivaleaza sinele uman si cel divin. proiecteaza vedeniile vedeniile inspaimanta inspaimantatoare toare ale Cartea Tibetana a Mortilor proiecteaza mortii cu plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite. Rig-Veda – contine rituri si simboluri ale nemuririi: fuziuni de principii sun
semnul unei zeitati supreme, care domina in eternitate ritmurile lumii. Roata, ca simbol al eternitatii, carul ca imaginea lumii. Calul indic, ca si taurul sumerian, reprezinta cosmosul, pana la a deveni sinonim cu creatorul lumii (Rama, din epopeea Ramayana se naste simbolic din sacrificul calului, ca avatar al lui Visnu). Calull so Calu soar are e are are ca me meta tamo morf rfoz oza a vulturul pe spin spinar area ea ca caru ruia ia es este te reprezentat Visnu-soarele. Epopeea lui Ghilgames – model exemplar al cautarii umane
Drumul pe care porneste un erou aflat la inceputurile cautarilor de sens din istoria culturii, Ghilgames, este o metafora a nelinistii nascute din teama de moarte, demon interior care ii apare neimblanzitului erou odata cu moartea prietenului sau Enkidu ; incercarile de tip eroic la care este supus eroul, calator prin tunelul intunecos pazit de oamenii scorpioni, timp de douasprezece trepte de intuneric, ispitirea zeitei Siduri cu tentatiile si bucuriile lumii terestre, traversarea apelor mortii, ilustreaza conditia umana dramatica, definita prin esecul in fata eternitatii. Acest sens global dat drumului parcurs de eroul sumerian este fixat pe un arhetip central, care va avea o larga circulatie : « somnul ». Ajuns in bratele terifiantelor spaime ale mortii, dupa ce refuza hierogamia propusa de zeita Istar, Ghilg Ghilgam ames es are are ca tint tinta a a drum drumulu uluii domen domeniu iull lui lui Utna Utnapis pisti tim, m, ca care re poat poate e sa-i sa-i dezva dezvalu luias iasca ca lucr lucrul ul ascu ascuns ns murit muritor orilo ilorr : « tain taina a mort mortii ii » . A invi inving nge e somn somnul ul inseamna a ramane treaz, o proba spirituala de concentrare, caci vointa eterna nu cunoaste somnul. Adormind, eroul se pregateste de moarte, care-l urmareste cu esecuri existentiale succesive, prezente in text prin constelatii de imagini simbol simbolice ice : rataces rataceste te in pustiu pustiu si pierde pierde floarea floarea vietii vietii eterne, eterne, nestap nestapani anindundu-si si dorinta de a intra in apa racoritoare a izvorului (o apa oglinda, a trecerii) ; nu descifreaza sensul gestului violent cu care taie copacul, episod organizat in trei trepte simbolice : un sarpe la radacina (animalul sacru, initiat, prin excelenta), un vultur in varf (semn al sacrului transcendent, al zborului), o cucuvea in scorbura (semn (semn al vederi vederiii interio interioare) are).. Distru Distrugere gerea a copacu copacului lui – axis mundi, corespunde corespunde condamnarii eroului la « casa pulberii », in care se afla toti cei care au existat inaintea lui.
2
3. Ce inseamna inseamna profanul ?
transpune transpunere re alegorica alegorica a raporturilor raporturilor sacrul sacrului ui cu
Vorbim despre simbol in sensul transpunerii alegorice sau metaforice a raporturilor profanului cu sacrul (reprezentarea mitica a « oului primordial » ca mod simbol simbolic ic al geneze genezeii cos cosmos mosulu ului), i), depasi depasind nd astfel astfel realita realitatea tea concret concreta a si sugerand fondul sacru al lumii. Intr-un fel, asa functioneaza si creatia poetica, depasind metaforic jocul primar al lumii, incifrand metaforic imaginile despre lume si despre individ.
4. Identificati urmatoarele arhetipuri si plasati-le in textele in care functioneaza semnificatiile lor : a) Creatia cosmogonica cosmogonica b) Timp sacru/timp profan c) Calatoria si treptele ei d) Raportul etern/trecator e) Moarte/depasirea ei
Cosmogoniile proiecteaza creatia pe fragmentarea unei unitati primordiale si de aici aici tehn tehnic icil ile e mist mistic ice e de unir unire e a co cont ntra rari riil ilor or dupa dupa mode modelu lull miti miticc al androginului sau al sacrificiului. Sacrificiul vazut ca modalitate superioara de circulatie a energiei sacre in univers (sacrificiul lui Osiris, sacrificiul Ifigeniei, sacrificiul fiului lui Avraam, sacrificiul christic), are in centru moartea violenta prin care se opereaza un urias transfer : viata concentrata intr-o persoana depaseste aceasta persoana si se manifesta la scara cosmica si colectiva . O singura fiinta se transforma in Cosmos sau renaste multiplicata ; este aici schema arhetipala a totalitatii primordiale distruse si fragmentate prin actul creatiei (de aici structuri mitice avand in comun moartea cruda careia ii cad prada tinerii :Tammuz, iubitul zeitei Istar, Osiris, sotul zeitei Isis). Mircea Eliade apreciaza ca modelele umane sunt nascute din aceea ca omul omul imita imita gestur gesturile ile paradig paradigmat matice ice ale zeilor zeilor,, le repata repata actiun actiunile, ile, exista existand nd o cont co ntin inui uita tate te line linear ara a intre intre imag imagina inaru rull rel relig igii iilor lor arha arhaic ice e si al cres cresti tinis nismu mului lui,, islamismului sau budismului, prin imitatio dei. Analogia om-cosmos, om-univers, sta sta la baza baza constr construct uctiei iei simbol simbolice, ice, care care actione actioneaza aza in egala egala masura masura asupra asupra relatiilor omului cu sine, cat si cu transcendenta cosmica, dupa modelul in care comp co mplex lexul ul simb simbol olic ic al asce ascens nsiun iunii ii ritua ritualic lice e (munt (muntel ele) e) ori ori al zbor zborul ului ui magi magicc cuprinde cuprinde in semnificatii semnificatii relatia om-cer. om-cer. Omul este prizonierul prizonierul propriei propriei finitudini, finitudini, dar simbol simboluri urile le sugere sugereaza aza vointa vointa transc transcend enderii erii(de (depas pasirea irea condit conditiei) iei).. Aceast Aceasta a nostalgie nostalgie dupa unitatea unitatea primordiala primordiala (sacru-profa (sacru-profan, n, etern-trecato etern-trecator) r) se simte in simbolurile religiozitatii textelor vedice, in care zeitatile Siva si Visnu nu sunt individualitati separate. 3
In Antichitate se credea ca mai toti filozofii greci au calatorit in Orient, au fost initiati in mistere, depasind contingentul, trupescul, care impiedica sufletul sa cunoasca Adevarul suprem din care provine. Tehnicile Yoga, ca si tehnicile extazului oriental, vorbesc despre o moarte pentru aceasta viata si o renastere in alta ordine. Afla Aflatt in ce cent ntrul rul univ univer ersu sulu lui, i, omul omul poat poate e dial dialog oga a cu pute puteri rile le ce cere rest sti. i. Simboluri ale drumului spiritual plin de greutati si obstacole, scara si puntea sugerea sugereaza za un pelerin pelerinaj aj orizon orizontal tal,, pentru pentru omul omul europea european n si asc ascende endent, nt, dupa dupa modelul scarii rasaritene a sfantului Ioan Scararul, care descrie drumul spiritual al monahului ca o ascensiune pe treptele unei scari, in numar de treizeci : fiecare treapta semnifica un pacat ce trebuie infrant. Pe aceasta logica a simbolismului asce ascens nsiu iuni nii, i, toat toate e mitol mitolog ogiil iile e au un munt munte e sacr sacru, u, ca care re este este locu locull din din ca care re a inceput creatia, in care se manifesta sacrul si care permite trecerile de nivel (modelul muntelui sacru dezvolta simbolismul constructiilor de mediere de tip zigurat, templu, piramida, obelisc, biserica). In acelasi sens opereaza ceremoniile rituale de tip mistere in care initierea orientala orientala presupune o moarte moarte rituala si o renastere, renastere, dupa modelul miturilor care personifica alegoric moartea si invierea vegetatiei (apar modele arhetipale ale celor « nascuti a doua oara » : Osiris este taiat in 14 bucati, moare si invie, Dyonisos este nascut a doua oara, misterele orfice). Toate povestirile arhaice care includ rituri ale mortii si reinvierii, presupun ca arhetip focalizator, teama de moarte moarte si eliberarea eliberarea de ea, vazuta ca o victorie victorie asupra mortii. Cartea Tibetana a Mortilor proiecteaza chiar vedeniile inspaimantatoare ale mortii ca plasmuiri ale constiintei care pot fi depasite.
5. Ce este este hierog hierogami amia a ? Care Care este este semni semnific ficati atia a conce conceptu ptulu luii in miturile asiro-babiloniene ?
Zeite ale fecunditatii telurice domina civilizatiile agrare (Istar – sumeriana ; vaca vaca Ha Hath thor or – egipt egiptea eana na,, Demet Demetra ra la grec greci) i),, dar dar se semn mnif ific icat atiil iile e glob global ale e ale ale perfectiunii unitatii din illo tempore (acele timpuri indepartate) nu se actualizeaza deca decatt fie sacr sacrifc ifcial ial indir indirec ectt (moa (moart rtea ea part partene enerul rului ui si ca caut utar area ea lui lui in lumi lumile le subterane), fie prin multiplicarea hierogamiilor (a nuntilor cosmice). De aici locul acroda acrodatt ero erotic ticii ii mistic mistice e in lumea lumea hindus hindusa a : impreu impreunar narea ea (veget (vegetala ala,, animala animala,, umana) este imaginea care trimite la unirea sufletului individual cu cel universal, o proiectie la nivel cosmic : o hierogamie. In cazul zeitei egiptene Hathor este inter interes esan antt de subl sublin inia iatt modu modull simbo simbolic lic de co cons nstr truc ucti tie e a se semn mnif ific icat atiil iilor or : ea patr patron onea eaza za mine minele le din din ca care re se extra extrag g piet pietre rele le de turc turcoa oazz (a ca caro rorr culo culoar are e reprezinta celestul, dupa modelul analogic sumerian in care lapis-lazuli reprezinta cerul instelat), o fuziune deci la nivelul analizei (o hierogamie) a teluricului cu celestul.
4
6. Ce semnificatii si reprezentari are lumina in orientul antic ?
In opozit opozitie ie cu întuner întunericu icul, l, lumina lumina este este un princi principiu piu al binelui binelui.. Ea este este expres expresia ia fortelo fortelorr uranie uraniene ne fecund fecundant ante, e, aso asocia ciată tă căldur căldurii ii care care dă viată. viată. Este Este produs al focului, focului, ea se degajă din foc si de aceea este legată de nasterea nasterea vietii. Mult Multe e mitur miturii co cosmo smogo gonic nice e pun pun la orig origin inea ea iviri iviriii lumi lumiii prin princi cipi piul: ul: Fiat Fiat luxl luxl Va succede întunericului care simbolizează haosul (post tenebros lux). La chinezi lumina e un principiu ceresc si masculin (yang), iar întunericul e htonian si feminin (yin). Cele două principii se întregesc, sunt complementare, alcătuind perechea originară, din care, prin filiatie, derivă toate făpturile. Aproape în toate religiile lumii divinitătile sunt luminoase
7. Ce sunt misterele misterele orientale ? Ce loc ocupa metafora semintei in aceste mistere ?
Putem spune ca mitul semintei, care ingropata, dupa proceduri violente de prelucrare a spicului, da nastere unei noi holde, reprezinta acel arhetip de larga circulatie. Il regasim prelucrat si cizelat in Evanghelia dupa Ioan. Ca si in cazul androginului, sacrificiul presupune recuperarea unei energii dinainte de creatie, avand un caracter unificator, reconstituind totalitatea (cer/pamant ; spirit/trup)
8. Ce reprezinta axis mundi ? Care sunt imaginile reprezentative ale acestui arhetip ?
Axis-mundi, o scara-punte care permite atingerea lumii ceresti sau alte arhetipuri arhetipuri din simbolismul simbolismul ascensiunii, ascensiunii, cum ar fi « mandala » indica, care este o inter interse sect ctie ie intr intre e viat viata a vosm vosmic ica a si ce cea a me ment ntal ala, a, porn pornin ind d de la simbo simbolis lismu mull centru centrului lui : ca aspect aspect este este o constr construct uctie ie geomet geometric rica a alcatu alcatuita ita dintro dintro ser serie ie de cercuri concentrice (intrun patrat sau nu), alcatuind o imago mundi, un posibil labi labiri rint nt,, prop propri riu u unui unui ce cere remo moni nial al de init initie iere re (car (caree-ll apar apara a si-l si-l ajut ajuta a sa se concen concentre treze ze pe initiat initiat), ), o constr construct uctie ie pur mental mentala a care care ser serves veste te ca suppor supportt medita meditatiei tiei,, dar ele element mentul ul centra centrall este este o identi identifica ficare re a mandale mandaleii in interio interiorul rul propriului trup.
Modulul II. Modelul grec/Dialogul civilizatiei civilizatiei romane si a literaturii latine cu modelul grec
5
1. Care sunt toposurile toposurile reprezentative reprezentative ale modelului modelului grec ?
Grecii gasesc toposuri pentru a da expresie reflectiilor lor asupra lumii : vechi legende sunt scoase la lumina si devin motive emblematice asemenea celui al lui Oedip, al lanei de aur, al lui Prometeu ; personaje istorice patrund in literatura si capata dimensiuni legendare : Socrate, Pericle, Alexandru Macedon ; altele sunt produsul imaginatiei : Dafnis si Chloe.
2. Care este legatura intre alegoriile mitice antice si toposurile lumii grecesti ?
Aceasta lume de contraste, ascunsa in inima Greciei senine, este evidenta in mitul mitul « Vesn Vesnic icei ei reint reintoa oarc rcer erii » (pers (person onifi ifica catt de pasa pasare rea a Phoe Phoeni nix) x) : fiint fiinta a abso absolu luta ta si prin princi cipi piul ul nefi nefiin inte teii si al mate materi riei ei stau stau fata fata in fata fata : sufl suflet etul ul reintorcandu-se la spiritul pur, la divinitate ; spiritul supravietuieste dar fara a mai pastra memorie si constiinta.
3. Ce este orfismul ? Care e legatura cu misterele orientale ?
Orfismul este o doctrină de mistere provenită din Tracia care s-a răspandit probabil in Grecia secolului al V-lea i.Hr., ai cărei adepţi se considerau considerau urmaşii lui Orfeu. Orfi Orfism smul ul grec grec are are la bază bază mai mai ales ales text texte e anon anonim ime, e, ca care re pret pretin ind d a fi anterioare operei lui Homer. Misterele orfice constau iniţial in comemorarea teo- şi cosmogoniei trace, reprez reprezent entată ată prin prin trepte treptele le iniţieri iniţierii. i. Numele Numele greceşt greceştii se datore datorează ază izvoare izvoarelor. lor. Primele patru trepte, tetrada, semnifică şi cele patru ipostaze ale Zeiţei Mamă in conformitate cu elementele pămant, aer, apă, foc: 1. Inainte de venirea Zeiţei Mame, adică inaintea existenţei cosmosului, domnea liniştea. 2. Zagreus ia fiinţă prin partenogeneză. 3. Perioada cat Zeiţa Mamă il poartă pe Zagreus. 4. Naşterea lui Zagreus. Această tetradă iniţială e urmată de o triadă: 5. Strălu Strălucir cirea ea fiului fiului-so -soare are,, aflat aflat in zenit, zenit, coresp corespunz unzand and crearii crearii axei soa soare-fo re-focc (pentada). 6. Mişcarea fiului intre emisfera de sus şi cea de jos, prin care e delimitat universul şi spaţiul sacru (hexada). 6
7. Unirea fiului cu mama intr-o nuntă sfantă, hierogamia (heptada), seminificand actul creaţiei. De aici provine denumirea Heptis dată zeiţei. Această hierogamie de origine tracă a influenţat şi ritualul similar al misterelor din Eleusis. Celebrarea se făcea prin sfaşierea unui taur, al cărui sange trebuia să curgă pe un altar sau chiar pe ţărana simbolizand poala Zeiţei Mame. Conform sacrificiului, culoarea atribuită atunci zeului era cea roşie, a sangelui şi a vinului. După inviere, Zagreus devenea zeul celest Sabazios, caracterizat de culoarea albă. Următoarele două trepte sunt: 8. Naşterea unui fiu sacerdot şi rege pe o a opta treaptă (octada). 9. Investirea acestuia cu oficiul sacral suprem şi puterea lumească se face prin Zeiţa Mamă, in eneadă. Această treaptă e reprezentată uneori in artele plastice.
4. Care este semnificatia arhetipala a cuplului Apollo-Dyonissos? Apollo-Dyonissos?
Dionis este cunoscut drept zeul "care s-a născut de două ori". Dionisos este cel care a descoperit vita de vie si vinul. De aceea este considerat zeul betiei. Domina Domina tinutu tinutull Beotiei Beotiei,, tinut tinut in care care introd introduce uce sar sarbat batoril orile e numite numite Bacana Bacanale. le. Acestea sunt renumitele festivitati in care toata populatia din acest tinut se lasa prada delirului, betiei si orgiilor. Acesta contrasteaza prin excelenta cu fratele sau – Apolo Apolo.. Apol Apolo o este este inal inalt, t, atlet atletic ic si frumo frumos, s, repr reprez ezent entan and d ca calmu lmul, l, mand mandria ria,, demnitatea, distantarea de lucrurile lumesti si efemere, lumina, gloria. Pe de alta parte, Dionisos este vanjos si gras, iubeste viata si placerile pe care aceasta le poate poate oferi, oferi, reprez reprezint inta a nebuni nebunia, a, desfrau desfraul, l, noapte noaptea, a, locuril locurile e intune intunecat cate. e. Chiar Chiar acest izbitor contrast reflecta cele doua aspecte ale omului, cele doua laturi ale sale- una rea si una buna. Dionisos, la fel ca si Apolo, este necesar acestei lumi pentru pastrarea echilibrului necesar dintre Rau si Bine.
5. Care Care este este semn semnif ific icat atia ia glob global ala a a epop epopei eiii Odis Odisee eea a si cu cum m se organizeaza in trepte semnificatia intiatica din schema calatoriei?
Lumea Odiseei proiecteaza universul lumii de dincolo sub semnul esecului: Ahile din Infern s-ar dori mai bine „argat in lumea celor vii, decat print intre morti”. Ulise rataceste intro lume careia i se refuza statutul utopic (si totusi sunt isule utopii virtuale): insulele Circei, a lui Calipso, lumea sirenelor, sau chiar utopii negative – pestera lui Polifem, Scila si Caribda. Ithaca insasi nu este nici ea un tarm al fericirii sau al salvarii, ci o lume a asteptarii tensionate, a macelului sangeros, sangeros, a razbunarii razbunarii si a intoarcerii in nefiinta (si nu un pamant al fagaduintei, proiec proiectat tat in astepta asteptarile rile mentalu mentalului lui colect colectiv). iv). Lui Ahile, Ahile, condit conditia ia ero eroicu icului lui nu-i nu-i aduce echilibrul sau fericirea, este o alegere tragica.
7
6. Ce valori ale lumii antice si grecesti pun textele homerice in evidenta? Modelele exemplare.
In mitu mituril rile e din din poeme poemele le homer homeric ice, e, avent aventur uril ile e eroi eroilo lorr sunt sunt aven aventu turil rile e sufl suflet etul ului ui exil exilat at in lume lumea a se sens nsib ibil ila, a, ca care re vrea vrea sa se into intoar arca ca in patr patria ia sa adevarata. adevarata. In acest sens, capcanele capcanele vrajitoarei vrajitoarei Circe sunt legate de reincarnare, reincarnare, de coborare din nou a sufletului in grota obscura a lumii. Proiectarea Iliadei si a Odis Odisee eeii ca „poe „poeme me misti mistice ce”, ”, pune pune fata fata in fata fata (in (in imagin imaginii poeti poetice ce,, aleg alegor oric ic descifrabile) descifrabile),, si mitul materiei, al malului malului (troienii, (troienii, exilul sufletului), sufletului), cu nostalgia nostalgia culmilor spirituale (grecii), care nu se opresc la frumusestea sensibila. Pentru a ilustra imaginea rasturnarii mitului grec, Ulise devine sufletul coborat prin nastere pent pentru ru a se rein reinca carn rna, a, insa insa chem chemat at in patr patria ia sa ce cerea reasc sca, a, marea marea,, spat spatiu iull emblematic al lumii grecesti, devenind lumea materiei, prin care sufletul leganat si agitat de pasiuni, ca de valuri, rataceste in exil (despuierea lui Ulise de hainele de cersetor ar fi dezbracarea de pasiunile tradatoare, impuse, care-l tin prizonier in trup). Valurile, lait-motiv al calatoriei lui Ulise, sunt asaltul lumii exterioare, iar insula insula lui Calypso Calypso,, trupul trupul de care care se izbesc izbesc valuri valurile le pasiuni pasiunilor, lor, valurile valurile lumii lumii sensibile exterioare. Pe aceeasi linie, Ahile care plange pe malul marii, Ahile care canta la kith kithar ara, a, retra retrass in co cort rt,, este este sufle sufletu tull ca carere-si si plan plange ge inlan inlantu tuir irea ea si-s si-sii ca caut uta a eliberarea. Odiseea s-ar transforma din aceste perspective mistice in cautarea obsesiva a drumui spre eternitate de catre sufletul pur.
7. Ce este „hybrisul”? Cum configureaza el universul universul tragic grec? grec? Concepte si modele tematice in tragedii.
Hybris-ul, sentimentul tragic al lipsei de masura care-i da omului dorinta de a deveni egalul zeilor conditioneaza la infinit tragicul. Oedip este pe de o parte mostenitorul unor acte de hybris (parintii sai, iocasta si Laios vor sa incalce destinul anuntat de oracol si abandoneaza copilul pe munte spre a fi sfasiat de fiarele salbatice, ca odinioara Paris din istoria nefericita a Troiei, abandonat de Priam si Hecuba care-l visase ca torta distrugatoare a cetatii), iar pe de alta parte creatorul in lant a altor greseli tragice: paraseste cetatea Corint si pe parintii adoptivi, vrand sa dejoace planurile destinului si ale zeilor, isi ucide tatal intrun gest de mandrie violenta, se casatoreste casatoreste cu mama locasta (hybris si hamartie in acelasi acelasi timp). Uneori hybrisul hybrisul este generat de starea starea limita, limita, dilematica dilematica a eroului tragic, ceea ce nu inseamna mai putin o condamnare a conditiei moritoare a eroulu ero ului: i: Antigo Antigona na incalc incalca a legile legile cetati cetatii, i, isi ingroa ingroapa pa ritual ritual fratele fratele,, linist linistindu indu-i -i umbra, dar se sinucide. Oreste isi ucide mama, dar aduce liniste, prin razbunarea crimei umbrei nelinistite si insangerate a lui Agamemnon, acelasi Agamemnon care-si sacrificase fiica, pe Ifigenia, pe malul marii, pentru a imbuna zeitatile si a permite corabiilor grecesti traversarea marii spre Troia.
8
8. Mituri in dialogurile platonice.
Socrate, Platon, Aristotel – i gasim dialogand in textele lui Platon, intro formula care impleteste filozofia, cautarea adevarurilor eterne si cautarea de sine. Daca in „teoria ideilor” adevarul este singur in masura sa confere existentei o demnitate superioara, educatia bunului cetatean trebuie sa porneasca de la „adevar”. Dupa Platon, cunoasterea lumii sensibile sensibile este una a parerilor nesigure si nestatornice, pe cand cunoasterea lumii ideilor are un caracter cert. Mitul „anamneziei”argumenteaza exitenta reprezentarilor inconstiente care se afla in suflet de la nastere si caracterul nemuritor al acestuia, fapt esential de sustinere a lumi lumiii idei ideilo lor. r. „Ide „Ideea” ea” plat platon onic icia iana na exis exista ta in sine sine si prin prin sine, sine, este este etern eterna, a, absoluta si imuabila. Ideea este, la Platon, masura universala si absoluta a valorii. Sufletul, aflat deasupra lumii sensibile, este raportat la ideal si perfectiune si pus in legat legatur ura a nemijl nemijloc ocit ita a cu ideea ideea.. Eros Erosul ul plat platon onic icia ian n (Ban (Banch chet etu; u;)) urma urmares reste te transcenderea transcenderea simturilor simturilor si curatirea curatirea sufletului sufletului de toate impuritatile impuritatile implicate implicate de simt simtur uri. i. El il aduc aduce e pe om mai mai apro aproap ape e de adeva adevara rata ta sa natu natura ra spiri spiritu tual ala, a, inseamna inaltare in lumea intelgibila, ii reda omului acea libertate pentru care sufletul sufletul sau este destinat destinat inca de la nastere, nastere, prin originea originea sa divina si caracterul caracterul sau nemuritor. Platon isi defineste lumea conceptuala in „dialogul”dintre aparatorii unui punct de vedere sau al altuia, dar mai ales prin functionarea argumentatiei pe fondul fondul unui unui mod mitico mitico-nar -narati ativ, v, ilustr ilustrati ativ: v: mitul mitul pester pesterii ii din Republica care suge sugere reaz aza a ca omul omul trai traito torr in lumea lumea se senz nzor oria iala la este este la fel fel cu priz prizon onier ierul ul din din pestera, care nu vede decat umbrele lucrurilor pe peretii grotei si, pentru ca nu vede decat umbrele, are pornirea de a le considera adevarata existenta. Numai filozoful care a reusit sa se elibereze din pestera senzorialului si sa participe la lumea ideilor intelege sensul cunoasterii si contemplarii lumii eterne a „ideilor”. Teoria lui Platon despre mit o intalnim in mai multe dialoguri ( Republica, Legile ) care urmaresc educatia oamenilor ideali ai cetatii sale ideale, prin forma mai explicita, in trepte, trepte, a povestirii mitice: mitul androginului, al nasterii lui Eros, al reamintirii expuse in Banchetul, acelasi mit al „reamintirii” prezentat in Menom, lasa sa se vada influenta orfico-pitagoreica, prin ideea cunoasterii ca reamintire a sufletului dintro existenta anterioara.
9. Dialog Dialogul ul civil civiliza izatie tieii romane romane si a litera literatur turii ii latin latine e cu modelu modelull grec
Spiritualitatea greaca, parte a Bibliotecii ideale din care s-au hranit toate marile spirite europene. Thoman Mann construieste in Moarte la Venetia o mareiu mareiubire bire pentru pentru echili echilibru brull seninat seninatati atiii artei artei grecest grecestii care care se implet impletest este e cu intens intensita itatea tea sentim sentiment entelor elor,, a trairil trairilor, or, in figura figura tanaru tanarului lui adoles adolescen centt asi asimila milatt perfectiunii corpului statuilor grecesti. Frumusetea lumii decurge pentru greci din 9
nobile canoane in care spiritul isi impune materiei propria lege; versurile celebre ale lui Horatius „Grecia cucerita l-a cucerit pe salbaticul invingator si a introdus artele in inca rusticul Latium”, afirma ca literatura greaca a determinat geneza lite litera ratu turi riii latin latine, e, dar dar si ca ca,, intr intrun un se sens ns mai mai larg, larg, arta arta greac greaca a stru struct cture ureaz aza a spiritualitatea europeana prin forme artistice in care puterea spirituala acumulata de civilizatia greaca stapaneste materia prin impunerea viziunii grecesti asupra omului in univers. Modulul III. Configuratii arhetipale si forme literare in Evul Mediu 1. Identific ficati Particularitati.
formele
literare
specifice
Evului
Mediu.
Cronicarii isi incep povestirea faptelor contemporane cu povestea crearii lumii, incluzand si razboiul Troiei, teatrul religios reprezinta patimile christice dincolo de frontierele limbilor. Evul Mediu s-a construit putin cate putin pe ruinele lumii antice, devendind trasatura de unire dintre lumea antica si noile civilizatii roma romano no-g -ger erma mani nice ce.. Co Cont ntin inui uita tate tea a euro europe pean ana a a fost fost lega legata ta de circ circul ulat atia ia cunostintelor „genetice” prin formulele literare, vazute in sens larg, incluzand traducatori, poeti, parinti ai crestinismului, cronicari, veniti din vechile spatii ale traditiei culturale, situate oarecum in afara „centrului”european.
2. Identificati elementele de epocii/dialogul epocii/dialogul cu valorile crestinismului.
continuitate
in
atm atmosfera
De-a lungul Evului Mediu, calugarii vor copia in „scriptoria”manastirilor operelor anticilor, contribuind la impunerea [restigiului restaurat al limbii latine care care va fi purtat purtatoar oarea ea cultur culturii ii antice antice,, sintez sinteza a a Orient Orientulu uluii si a Occide Occidentu ntului lui.. Aceasta miscare a Evului Mediu de integrare a traditiei antice apare in bilantul epocii, pe care il facea in secolul al XIV-lea Petrarca, care marturisea atasamentul din copilarie de sonoritatile scrierilor lui Cicero, ramas pentru el maestrul de neimitat al elocintei, sar si mai tarziu modelul latin al Confesiunilor Sfantului Augustin, despre care se afirma ca au fost pentru el poarta de intrare in toata literatura sacra. Este insa gresit sa credem ca Evul Mediu s-ar putea defini doar ca o perioa perioada da d asi asimila milare re intelec intelectua tuala la a capita capitalulu luluii Antich Antichita itatii, tii, desi desi nu se poate poate concepe filozofia medievala fara gandirea greaca venind de la Platon, Aristotel, si neoplatonic neoplatonicieni, ieni, ale caror texte traduse echivalau cu descoperirea descoperirea unei lumi noi. Dar de la originile patristice (unele opere au drept autori dintre cei convertiti la crestinism tarziu, dupa ce primisera o educatie filozofica greceasca), si pana la sfasitul secolului al XIV-lea, istoria gandirii crestine se organizeaza pe doua teme, credinta si ratiune: rationalismul restrans al unui Albert cel Mare sau al lui toma d’Aquino, pe care se va aseza scholastica, tinand de limitarea folosirii ratiunii in materie de teologie (interdictia de demonstra Treimii, dupa modelul aristotelic din Metafizica). 10
3. Ce sche scheme me aleg alegor oric ice e domi domina nant nte e sunr sunr ca cara ract cter eris isti tice ce Evul Evului ui Mediu? Gasiti in textele romanului cavaleresc elementele care permit explicarea motivului Graalului.
Povest Povestiril irile e de tipul tipul „Oue prin folo folosi sire rea a unor unor figu figuri ri „Ouest ste e du Graa Graal” l” , prin cliseizate, permit recuperarea literaturii arthuriene pe doua paliere: cavalerie terestra si celesta. Dincolo de discursul alegoric, care canalizeaza sensul si impune regulile de codaj si de descifrare, progresia materiala si spirituala, obiectul insusi al cautarii past pastre reaz aza a o latu latura ra mist mister erio ioas asa, a, un fel fel de inde indete term rmin inar are, e, libe libera ra fata fata de cons co nstr tran ange geril rile e ale alego gorie riei. i. Te Tent ntat atia ia de a vede vedea a pest peste e tot tot mani manifes festa tarea rea unei unei „menta „mentalita litati ti simbol simbolice ice”” este este generat generata a de faptul faptul ca romane romanele le arthur arthurien iene, e, de exemplu, au fost decupate pentru a identifica nume, numere, culori, ale caror semnificatii semnificatii sunt pline pline de coduri coduri subterane (descifrabi (descifrabile le printr-o paleta larga de mijloace, de la ironie, antifraza, eufemism etc.). Graalul, în legendele mistice ale evului mediu, era un vas în care Iosif din Arimateea ar fi strâns sângele lui Iisus. Se credea că acest vas ar fi fost făcut dintr-o singură piatră preţioasă şi că ar fi fost înzestrat cu puteri miraculoase. În litera literatur tura a cavaler cavalereas ească că a evului evului mediu, mediu, povest povestirea irea aventur aventurilo ilorr imagina imaginare re ale cavalerilor plecaţi în căutarea "Sfântului Graal" reprezintă un ciclu foarte întins. Legenda a fost reluată de Richard Wagner în opera sa Parsifal. Diversele Diversele romane cavalereşti ale Graalului îl prezintă prezintă pe acesta acesta sub forma unor diferite obiecte: o cupă sau un potir, o relicvă a Preţiosului Sânge al lui Hristos, un ceaun al belşugului, o tipsie de argint, o piatră căzută din Ceruri, un vas, o sabie, o suliţă, un peşte, o porumbiţă purtând în cioc o ostie pentru sfânta cuminecătu cuminecătură, ră, o lance albă însângerată, însângerată, o carte sau o evanghelie evanghelie secretă, mană cerească, o lumină orbitoare, un cap tăiat, o masă şi multe altele. Adevărul despre Graal este că ia diferite forme. În Le Conte du Graal, Graal, a lui Chrétien de Troyes, Graalul Graalul este o tavă pe care se află o singură anafură pentru sfânta cuminecătură. În povestirea lui Robert de Boron, un poet burgund care a scris în perioada 1191 – 1200 romanul cavalersc Joseph d'Arimathie (Iosif din Arimatea) Graalul este prezentat ca fiind potirul folosit de Iisus la Cina cea de Taină. În Queste del Saint Graal, scrisă în 1215 de un călugăr cistercian, este farfuria farfuria din care Iisus a mâncat mielul pascal şi în care acum se găseşte anafură pentru sfânta cuminecătură. În lucrarea Parzival, scrisă de Wolfram von Eschenbach între 1197 şi 1210, Graalul este o piatră pură şi luminoasă, căzută din cer.
11
În romanul cavaleresc anonim Perlesvaus, el este descris ca cinci lucruri diferite. Nu există o singură poveste a Graalului şi nici măcar un singur Graal. Graa Graalu lull i se poat poate e arăt arăta a altf altfel el fiec fiecăr ărui uia a ca care re îl ca caut ută. ă. Po Poat ate e fi un obie obiect ct pământesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi şi, pur şi simplu, obiectivul unei căutări spirituale.
4. Cavaler Cavalerii ii Mesei Mesei Rotun Rotunde: de: Princ Principa ipalel lele e arheti arhetipur purii si alegor alegorii ii (Masa Rotunda, Graalul, calatoria, sabia, padurea, puntea, etc.).
Scriitura mistica trece in fabula literara pastrand schema constructiva de origine, ca in modelul din Romanele Mesei Rotunde, in care Lancelot coboara in cripta staretul staretului ui mort, petrece petrece noaptea alaturi alaturi de trupul trupul fara viata, viata, si iese in zori din cripta, transformat iluminat. Simbolic vorbind, apa, setea, ca si itinerariile calat alator orii iilo lorr expr exprim ima a dori dorint nta a de infi infin nit, it, ins insatis atisfa fact ctia ia creat reatur urii ii in fata fata necunoscutului val al tenebrelor. De la surse, parabolele christice indemnau la cautarea unui sens ascuns, secund, metoda exegetica a patristicii indemnau la detasarea celor patru sensuri din orice text al Bibliei: literal (istoric), alegoric (spiritual), tropologic (moral) si anagogic (eschatologic). Alegorizarea poetica ajunge la apogeu, acolo unde „Lumina si iubirea-n cerc il prinde”, o lumina circulara ca miezul galben al unui trandafir alb „candida roza”, reprezentand preafericitii si sfintii, atingatorii iubirii divine, proiectati intro minunata gradina de lumina. Simbolul Simbolul se metamorfozeaz metamorfozeaza, a, pastrand pastrand insa schema schema generatoare generatoare de sens, „padurea” traversata de toate drumurile romanelor cavaleresti este reproiectata prin prin demers demersul ul alegori alegoricc si analog analogic ic dantes dantesc: c: „se „selva lva osc oscura ura”” terest terestra, ra, sem semn n al ratacirilor umane, al abaterilor sufletesti si spirituale de la calea cea dreapta, padure padurea a uscata uscata si noduro noduroasa asa,, din proiec proiectia tia inferna infernala la a sinuci sinucigas gasilor ilor,, devine devine padur padurea ea divin divina, a, para paradis disia iaca ca,, spat spatiu iu al proc proces esiun iunilo ilorr aleg alegor oric ice e de pe varfu varfull muntelui Purgatoriului.
5. Ce este ste ca cav valer aleru ul-c l-calu aluga garr arhetipurile antichitatii?
12
din din
persp erspec ecti tiv va
lega legatu turi riii
cu
In ac aces estt drum drum alego alegoric ric si poet poetic ic se recuno recunosc sc atat atat simp simpla la avent aventura ura a cavalerului din romanele medievale, care devenea aventura umana arhetipala, dupa modelul eroului crestin, cavaler al lui Hristosla care cautarea cautarea cavalereasc cavalereasca a si cultul pentru iubirea femeii se transforma in viata contemplativa a sfantului (prin analogia simbolica), cat si experienta moral-sentimentala a indragostitului din planul laic, reproiectata in Roman de la Rose m intro traversare a viciilor si virtutilor in drum spre iubire (gradina simbolica era insasi lumea spre centrul careia se indrepta eroul), respectand coerenta alegoriei. Evolut Evolutia ia spiritu spirituala ala a ero eroulu ului, i, consti constient ent de destin destinul ul sau mistic mistic apare apare in proiectie proiectie lirica in poemele mariei de france sau romanele romanele lui Chretien Chretien de Troyes, Troyes, pe o schema simbolic-alegorica valabila inca cateva secole, pana la Cervantes. Tipul de erou crestinh medieval e indreptat in principal, daca nu exclusiv, spre formarea omului „interior”, care se construieste printr-un proces continuu, de-a lung lungul ul intr intreg egii ii exist existent ente, e, parc parcur urga gand nd ca caile ile vieti vietiii si ale ale lumii lumii (int (intrun run tras traseu eu labirintic) ale caror semne le integreaza constiintei sale.
6. Care sunt alegoriile care trimit la: esoterism-initiere-confrerie religioasa in Evul Mediu?
Scenar Scenariile iile pe care care se organiz organizeaza eaza epicul epicul mitolo mitologii giilor lor cavaler cavalerest estii tin de logica miturilor concentrice ale „expeditiei” din proiectul eroului mesianic, un mit al Apocalipsei si al Genezei, in care apare Leviathanul – moartea – si eroul trebuie sa intre in trupul mortii si sa renasca (Perceval petrece o noapte intro capela langa un cavaler mort – proba de intrare intro confrerie secreta, o regula de admitere transformata in veghea nocturna initiatica); un mit al exodului si al lumii lumii de apoi, apoi, in care care ero eroul ul ratace rataceste ste in labirin labirintul tul istoriei istoriei umane, umane, un spatiu spatiu confl co nflic ictu tual al,, fixat fixat in ca caut utar area ea Graa Graalu lulu luii (in (in ca care re fecio fecioru rull nepr neprih ihan anit it Gala Galaha had d reuses reuseste te acolo acolo unde unde Lancelo Lancelott cel vinova vinovatt da gres). gres). Eroul Eroul travers traverseaza eaza probe probe simbolice devenite stereotipii, cum ar fi acelea legate de traversarea unui pod sau de intrarea intrun castel, vegheata de lei, monstri, demoni, capcane, scenarii ce amintesc de trecerea in lumea cealalta, de coborarile primejdioase in infern, care intreprinse de fiinte vii, fac parte dintro initiere.
7. Car Care este rolul simbolisticii imaginarului artistic al Evului mediu?
crestine
in
configurarea
Textu Textull poetic poetic medieva medievall functi functione oneaza aza analogi analogicc arhite arhitectu cturii rii catedra catedralelo lelor, r, presupunand atat codul simbolic respectat, cat si aspectul formal, de constructie (inclusiv (inclusiv o organizare organizare interna, baza pe simbolismul simbolismul numerelor), numerelor), prin care care codul poetic se adapteaza culturii domineante orale, presupunand audiere si vizionare: 13
o viziune sincretica in care textul recitat este dublat de cantec sau de modulatii ale glasului, de gestica si de limbaj al trupului.
8. Care Care sunt sunt instit instituti utiile ile Evului Evului Mediu Mediu car care e influe influente nteaza aza geneza geneza imaginarului?
Univer Universit sitate atea a din Paris, Paris, Univers Universita itatea tea din Toulous Toulouse, e, Univers Universita itatea tea din Oxford, Scoala dominicana (cu sfantul Toma in frunte, va pune bazele Tomisului), Universitatea din Bologna.
9. Autori in finalul Evului Mediu: Giobanni Boccaccio-decameronul; Dante Alighieri-Divina Comedie
Decameronul cuprinde o sută de povestiri, cîte zece rostite pe durata a zece zile, de către zece personaje, şapte doamne şi trei tineri. (Simbolistica cifr cifrelo elorr rotu rotund nde e este este o co cons nsta tant ntă ă a liter literat atur urii ii mediev medieval ale. e. Dant Dante e însu însuşi şi îşi îşi structurase Comedia pe o sută de cînturi, împărţite în trei mari unităţi.) Deşi Deşi au fost fost iden identi tifi fica cate te ca surs surse e de insp inspir iraţ aţie ie ale ale Deca Decame mero ronu nulu luii numeroasele aventuri galante medievale şi fabliaux-urile literaturii franceze a vremii, modelul evident se regăseşte în poveştile celor O mie şi una de nopţi .
Aceeaşi tehnică a “povestirilor în ramă” (contes à tiroirs) vine să configureze întregul întregul material. material. Aceeaşi Aceeaşi complexita complexitate te diegetică diegetică,, prin metoda metoda “păpuşilo “păpuşilorr ruseşti”, a nivelelor narative suprapuse şi care se deschid unul din celălalt, subliniază meşteşugul artistic al autorului. Iată, spre exemplu, aventura lui Berg Bergam amin ino o (Dec (Decam amer eron on,, I, 7). 7). Na Nara rato toru rull ne povesteşte (niv (nivel elul ul 1) că personajul Filostrato spune o poveste (nivelul 2) despre Bergamino, care, pentru pentru a înfrînge înfrînge zgîrcenia zgîrcenia lui messer Cane della Scala, Scala, îi spune o poveste (nive (nivelul lul 3) despre despre Prima Primasso sso,, care care are de înfrun înfruntat tat zgîrce zgîrcenia nia unui unui abate. abate. Înţelegînd încotro bate morala fabulei, messer Cane îşi regretă propriul defect şi îşi îndreaptă greşeala. Deznodămîntul poveştii de la nivelul 3 influenţează asupr as upra a finalu finalului lui poveş poveştii tii anteri anterioa oare, re, de la nivelu nivelull 2, iar conclu concluzia zia moral morală ă (anume faptul că trebuie să ne ferim de viciul zgîrceniei) se întoarce, pînă la urmă, la nivelul 1, de suprafaţă. În Deca Decamer meron onul ul avem avem de-a de-a face face în mod mod esenţ esenţial ial cu două două regis registr tre e de exprimare, tragic şi comic, dintre care cel de-a e-al doilea dobîndeş eştte o preponderenţă semnificativă. Totuşi, între ele nu există o demarcaţie tranşantă şi, şi, mai mai ales ales,, ele nu sînt sînt desti destina nate te să refle reflect cte e anum anumit ite e clas clase e soci sociale ale2. Există personaje de extracţie inferioară care dovedesc o înălţătoare nobleţe a trăirilor, precum şi numeroşi nobili care ştiu să aprecieze forţa caustică a cuvîntului de spirit. 14
Pot fi remar marcate şi deosebi ebiri esenţiale înt între Divi ivina Comedie edie şi Decamer Decameronu onul. l. În primul primul rînd, rînd, avem avem în vedere vedere perspe perspecti ctiva va auctor auctorială ială radica radicall diferi diferită. tă. Lumea Lumea dantes dantescă că este este struct structura urată tă în jurul jurul unei unei puteri puteri suprem supreme, e, care care decide asupra evoluţiei fiecărui individ în parte; universul dotat cu un singur centru de autoritate este marcat de o pregnantă componentă raţională; toate aventurile, evenimentele, suferinţele şi destinele îşi au un rost predeterminat, ţinut sub control. Hazardul are un rol marginal, aproape inexistent. Omul, după ce a beneficiat spre dauna sau folosul lui de liberul arbitru, este acum obiectul pasiv al pedepsei sau al recompensei. Universul boccaccesc este, dimpotrivă, policentric, aparent destructurat; întîlnim aici cîteva teme recurente, care cunosc însă o admirabilă varietate imprevizibilă de exprimare; lipseşte influenţa decisivă a vreunei autorităţi transcendente; omul, prin intermediul inteligenţei, devine subiectul activ al propriei sale vieţi. Dacă Dacă poezia poezia lui Dante Dante tinde tinde să trasez traseze e canoan canoane e existen existenţia ţiale, le, stabili stabilind nd pedepse şi recompense şi oferind un model comportamental, proza lui Boccaccio are în primul rînd rolul de a distra, de a stîrni ilaritatea, atunci cînd pune în lumină colţurile îndeobşte ascunse ale activităţii umane. Dante, prin intermediul numeroaselor episoade prezentate, pare totuşi că are în vedere o descriere mai amplă, de natură categorială, a păcatelor şi a virtuţilor. Boccaccio, avînd de prea puţine ori pretenţii de generalizare, insistă tocmai asupra unor cazuri specifice, asup asupra ra co conc ncre reti tiză zării rii parţ parţia iale le a unor unor co comp mpon onent ente e gener general al-u -uma mane ne (ero (erosu sul, l, inteligenţa). Dante Alighieri
Capodopera lui Dante, "Divina Commedia", alegorie în versuri de o precizie şi forţă dramatică deosebită, a fost începută probabil în 1306 şi terminată cu puţin timp înainte de a muri. Titlul iniţial dat de autor a fost "Comedia", adjectivul "divina", folosit de Boccaccio în lucrarea Trattatello in laude di Dante, apare pentru prima dată într-o ediţie din 1555. Împărţită în trei secţiuni ("Inferno", "Purgatorio", "Paradiso"), în operă este descrisă o călătorie imaginară în cele trei comp co mpar arti timen mente te ale ale lumii lumii de după după moar moarte, te, în ca care re poet poetul ul se întâ întâln lneş eşte te cu person personaje aje mitolog mitologice ice,, istori istorice ce sau comtem comtempora porane ne lui. lui. Fiecare Fiecare person personaj aj este este reprezentantul unei virtuţi sau al unui viciu, situarea în una din cele trei lumi fiind simbolică, ca răsplată sau pedeapsă, adesea şi după criterii subiective (poetul îi întâlneşte în Infern pe adversarii lui). Dante este călăuzit prin Infern şi Purgatoriu de către poetul Virgiliu, simbol al înţelepciunii. Beatrice - fiinţa pe care a adorat-o - fiind instrumentul voinţei divine îl ajută să găsească drumul spre Paradis - acolo unde înţelege că iubirea mişcă sori şi stele (l’amor che muove il sole e l’altre stelle). Fiecare secţiune cuprinde 33 de cântece, cu excepţia primei, care are un cântec în plus servind ca introducere. Poemul este scris în "terţete" (terza rima). Opera Opera oferă oferă o sint sintez eză ă a opin opinii iilo lorr filoz filozof ofic ice, e, ştii ştiinţ nţif ific ice e şi poli politi tice ce ale ale artistului, artistului, interpretate interpretate literar, alegoric, moral şi mistic. mistic. Dincolo Dincolo de sensurile sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei creştine medievale. "Divina Commedia"
15
este alegoria purificării sufletului şi dobândirii liniştei interioare prin înţelepciune şi dragoste.
Stud. Cătălin Păvălache Limba Limba şi liter literatu atura ra română română-Li -Limba mba şi litera literatur tura a franc franceză eză,, Anul Anul 2, Grupa 1
16