Unitatea „Joc şi Joacă”
Eseu Argumentativ („Jocul este mai vechi decât cultura”)
Jocul este mai vechi decât cultura, acesta a fost prima formă de manifestare a oamenilor şi animalelor, acel ceva ce nu poate fi definit cu exactitate. Ştiinţa încearcă să definească jocul, joaca ca fiind ceva ce se poate explica, enuntând anumite teorii, teorii care nu prezintă şi trăirile personale ale jucătorilor. Ştiinţa nu poate preciza cu exactitate ce înseamna jocul. Acesta a fost inventat înaintea apariţiei primilor oameni, când erau doar animalele, deci jocul este mai vechi decât cultura. În primul rând animalele au apărut înaintea oamenilor.Acestea aveau nevoie de joacă şi iarăşi joacă, neavând nevoie de cultura. În “Homo Ludens” autorul Johan Huizinga prezintă joaca unor căţeluşi, aceştia nu aveau cultură, aveau doar o simplă regulă : să nu-i prindă pe partenerii lor de urechi. În al doilea rând omul de când se naşte se joacă. Sugarii care nu poţi zice că au cultură se joacă dând din picioare, zbierând etc. Omul se joacă pentru a depăsi unele greutaţi, pentru a-si satisface nevoia de relaxare. Prin joc omul trece într-o altă lume, acolo unde el comandă tot şi poate săvârşi faptele ce in lumea reală iar fi imposibil, toate acestea făra necesitatea unei culturi. Aşadar afirmaţia „Jocul este mai vechi decît cultura” este adevarată deoarece animalele care au aparut înaintea noastră se jucau, chiar şi primii oameni se jucau, iar la urma urmei pentru a te juca nu ai nevoie de cultură.
Homo Ludens 2/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
De Johan Huizinga
-rezumat-
Autorul transmite prin acest fragment faptul că jocul este mai vechi decât cultura, lucru bazat pe existenta animalelor înaintea oamenilor. Acestea se joacă respecând unele reguli. Sunt diferite forme de joc, de la simpla joacă a caţeilor pâna la altele cu un conţinut mai elevat. Jocul este un lucru pur fiziologic. Ştiinţa caută sa stabilească natura şi semnificaţia jocului, dar în toate ipotezele emise jocul este prezentat din viziunea ştiinţei, nu sunt menţionate motivele pentru care oamenii, animalele se joacă şi ajung la acea stare de delir. Intensitatea jocului nu poate fi explicată prin nici o analiză, acesta este un dar de la natură. •
Tema textului „Homo Ludens” este aceea de a arăta natura
jocului şi anume faptul că ştiinţa nu are nimic în comun cu nevoia de joc, cu explicarea jocului, acesta este doar un dar de la natură.
3/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
Autoevaluare
•
Ce ţi-a plăcut din această unitate ?
Această unitate a fost una specială, ne-a adus aminte de năzbâtiile din copilarie, de jocurile pe care le practicam cu atâta plăcere. Din această unitate mi-a placut tema jocului, viaţa plină de bucurii si fără griji a copiilor. •
Ţi-ai dori să aprofundezi ?
Desigur, îmi face plăcere sa vorbesc despre joc, despre copilarie. •
Ce nu ai înţeles din această unitate ?
Această unitate nu mi-a pus probleme, doar textul “Homo Ludens” a fost mai încurcat.
4/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
Cum sa dai în mintea copiilor De Florin Iaru -rezumat-
Cum să dai în mintea copiilor prezintă nevoia de joc, dependenţa produsă de acesta. Autorul se declară jucator împătimit, încasând si câteva mustrări, amenzi pentru joc, dar când se vede in faţa „demonului” nu se poate abţine să nu facă nişte mişcari cu mouse-ul. Acesta prezinta oamenii în doua mari categorii, cei care se joacă si cei care nu se joacă, făcând echivalenţa între credincioşi şi atei de unde rezultă şi rivalitatea dintre cele doua grupuri, jucătorii neavând nimic în plus faţă de nejucători şi invers. Îî precizeaza şi pe jucătorii dependenţi, care sunt rupţi de realitate. Calculatorul este privit ca obiectul prin care trecem în lumea cealaltă, lumea virtuală. Marii jucători sunt în general bărbatii, femeile jucând doar pentru trecerea timpului, însa exista şi excepţii. Autorul închide precizând faptul ca nu are împotriva jocului, fiind doar o formă de relaxare, care jucată prea mult poate deveni dependenţă ca şi orice activitate.
5/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
Grădiniţa lui tăticu’ -reflectarea temei joacă întru-n film vizionat-
Filmul prezintă tema joacă, joc prin muncă, prin interacţionare cu copii. Un tătic pe nume Charlie, şomer, care vrând nevrând, trebuie să aibă grijă de fiul Ben, în lipsa mamei. În aceiaşi situaţie se află şi prietenul său Phil, aceştia se înhamă la treabă cu umor si binevoinţă. Din lipsă de grădiniţe cei doi taţi ajung să organizeze în casa lui Charlie o grădiniţa originală şi total non-conformistă. Cei doi (cărora li sa alăturat şi Marvin) iau munca de educator ca pe o joacă şi prin metode numai de ei ştiute reuşesc să-i facă pe copii sa citească, sa picteze si îi învaţa tot felul de jocuri interactive. Prichindeii se distrează de minune cu cei trei adulţi, care cam dau în mintea copiilor. Grădiniţa adversă nu a stat degeaba si le-a pus beţe in roate, dar aceştia au ştiut să facă faţă situaţiilor neprevăzute. Pentru o zi Charlie a renunţat la meseria de educator, dar a revenit după ce şi-a dat seama ca acesta este lucrul care i se potriveşte, deschizându-şi o grădiniţa adevărata. Cei trei reuşesc acest lucru doar prim combinarea muncii cu jocul, luând munca ca pe o joacă pe care o practică cu plăcere.
6/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
Tema jocului în textele studiate
Jocul nu este doar o temă culturală si literară, ci şi, în bună masură, un mod de existenţă. Într-un anume fel, copilăria se confundă cu jocul. Principalele trăsaturi ale jocului sunt evidenţiate in „Homo Ludens”. Jocul nu poate fi definit cu exactitate ca fiind ceva anume. Ştiinţa încearcă să prezinte teorii, definiţii ale jocului, fară a lua în considerare sentimentele, trăirile jucătorilor. Tema jocului a fost tratată atât în texte ficţionale cât si nonficţionale. Tudor Arghezi îi prezintă pe Adam şi Eva ca fiind doi copii puşi pe joaca, fără a ţine cont de nimic. Acesta prin joc prezintă textul biblic pe întelesul copiilor. În „Harry Potter” ne este prezentată tema jocului sub forma unui joc colectiv, un meci de vâjhaţ. Textul prezintă si atmosfera tensionată, asemanatoare cu atmosferă de dinaintea unui meci de fotbal important, precum şi lucrurile necurate care se petrec întru-un meci prin vraja lui Plesneală. Ca şi text nonficţional avem „Cum să dai în mintea copiilor”. Text care prezintă realitatea şi vraja pe care o are “demonul” asupra celor pe care a pus stăpânire. În acest text autorul prezintă două categorii de oameni, cei care joacă şi cei care nu, acesta trecând de partea jucătorilor. Autorul vede jocul pe calculator ca pe o formă de relaxare, o nevoie de trecere într-o altă lume. Tema jocului este prezentă prin jocul pe calculator, prin trecerea într-o altă lume, depaşind problemele de zi cu zi. Însă acest joc poate crea dependenţă, fapt care e criticat de Florin Iaru.
Cum sa dai in mintea copiilor (tema) ciorna
7/8
Unitatea „Joc şi Joacă”
Articolul neconventional de ziar a lui florin iaru are ca tema nevoia de joc a omului in special nevoia de joc pe calculator. El abordeaza si tema dependentei de calc, a dif de perceptie a jocului, a lumii virtuale si a irealitatii constientului pe care jocul ne`o transmite creand emotii la fel de puternice ca cele reale
8/8
