Să se aleagă o zonă turistică din România sau Europa, să se prezinte resursele turistice și forma de turism care predomină la destinația aleasă.
Potențialul turistic al litoralului românesc al Marii Negre
De-a lungul celor 244 km de litoral se disting două sectoare, desparțite de promontoriul Capul Midia : unul la nord, cu țarm jos, cu cordoane litorale, plaja fluvio-marine și areale inmlaștinite, puțin favorabil turismului, și altul sudic cu faleză și plaje deschise amenajat in scopuri turistice. Unele elemente naturale ale litoralului, mai putin favorabile, intre care relieful plat și monoton al Dobrogei și țarmul marii, optimul climatic redus sunt compensate de alte trasaturi care îl fac competitiv. De aceea potențialul turistic al litoralului marin este destul de complex impunându-se atat prin apa marii, cat și prin resursele balneare. Unele obiective cultural-istorice și economice situate in apropiere se asociază celor naturale, conferindu-i litoralului condiții pentru a răspunde unei palete largi de motivații turistice: odihnă, cură balneară complexă, agrement nautic și sportiv, divertisment cultural. Ca elemente de potential se impun factorii naturali de cura, care formează, in principal, un complex terapeutic de odihna și intreținere. De altfel, cura balneară pe litoralul românesc constituie o formă particulară, utilizând toți factorii naturali existenti: apa de mare și plaja, bioclimatul marin, apele termominerale, apa și nămolul terapeutic. Plaja litoralului românes, adăpostita la baza falezei intre Constanța și Mangalia și au o largă extindere in restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la soare in tot cursul zilei de vara (peste 10 ore) ceea ce se intalnește pe puține plaje din Europa. Coboară in mare cu pantă lină, ceea ce favorizează baile de mare și mersul prin apă, proceduri de mare valoare terapeutică. În general plaja este naturală, are lățimi de 400-500 m la Mamaia si Techirghiol și 18-50-200 m in rest, iar nisipul, cuarțios, calcaros sau organic cu puritate ridicata și granulație fină spre medie, se prezintă aproape în permanență uscat. În sectorul Mangalia Nord s-au amenajat prin îndiguire și innisipare și plaje artificiale. Nisipul plajei face parte din complexul de cure balneara specific marii, calitațile fizico-chimice ale acestuia fiind folosite in psamoterapie. Apa de mare prin compoziția ei chimica, salinitate redusa, favorabilă organismului sub aerosolii proveniți din sfărâmarea acestora și care plutesc in aerul marin constituie un factor natural
care genereaza o forma speciala de cura –talosoterapia- indicată in afectiunile aparatului circulator locomotor, boli de nutriție, endocrine, dar și profilaxie. Bioclimatul marin, de pe litoralul românesc al Marii Negre, cu temperaturi mai ridicate, precipitații reduse, ploi rare și de scurta durată, ceea ce face ca plajele sa fie in permanență uscate, predominanța timpului senin, puritatea aerului marin uniformitatea gradului de umezeală, brizele marine. Baile de aer ca și cele de soare fac parte din complexul talasoterapeutic de cură marină, iar bioclimatul exctant-solicitant specific este benefic în terapia afecțiunilor reumatismale și nemoendocrine. Cura heliomarină se aplica în intervalul mai-septembrie inclusiv adîncime, aduse la suprafata prin foraje (zonele Mangalia, Venus, Neptun si Eforie) și cele din lacurile sarate. Apele minerale din foraje sunt mezotermale, biocarbonatate soldce sau calcice. Mangalia, au aceleași proprietați balneomedicale, folosite fiind numai cele din primul lac. Namolul terapeutic constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cură și se află in câteva lacuri de pe litoralul românesc. Intre acestea namolul sapropelic de la Techirghiol deține un loc important în ceea ce privește rezervele exploatabile și valorificarea terapeutică. La Mangalia s-a pus in evidența și namolul de turba ale cărui rezerve valorificabile in scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar utilizate numai parțial in Mangalia. Pe litoral mai există și alte obiective turistice naturale și care prezintă interes pentru activitatea de turism. Este vorba de lacurile Tașaul, Siutghiol, Belona, Neptun si Jupiter, cu apa dulce, care pe lânga faptul ca imbogațesc aspectul peisagistic, ofera și posibilitatea practicării sporturilor nautice. De asemenea, padurile din jur, parcurile și spațiile verzi constituie elemente importante in ambientarea stațiunilor, dar și în mentinerea unui microclimat tonificat și nepoluat. Un bogat fond cultural-istoric vestigii arheologice, mozaicul roman minele unor cetați vechi: Callatis, Tomis, Histria, monumente arhitecturale, ansamblul monarhal rupestru de la Basarabi, muzee, completeaza potențialul natural al litoralului românesc, care, prin varietatea si valoarea turistică a resurselor, dar mai ales prin baza tehnico-materiala turistică, diversificată și ponderea circulației turistice, reprezintă principala zonă a țării.
Bibliografie Vasile Glăvan – Turismul in România
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Facultatea de Ştinnţe Economice şi Administraţie Publică Specializarea Economia Comertului, Turismului si Serviciilor
Potențialul turistic al litoralului românesc al Marii Negre
Simerea Roxana Gr. IV