Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI
CUPRINS 1.Fondul morfoturistic............................... morfoturistic............................................................ ...........................................3 ..............3 2. Fondul climato-turistic.............................. climato-turistic........................................................... ........................................5 ...........5 3. Fondul turistic hidrogeografic............................ hidrogeografic......................................................... ...............................5 ..5 4. Fondul turistic biogeografic................................ biogeografic............................................................ ..............................6 ..6 4.1 Rezervatii....................................... Rezervatii.................................................................... .......................................6 ..........6 5.Fondul cultural istoric............................................. istoric........................................................................8 ...........................8 6. Fondul turistic etnografic si folcloric...................................... folcloric...............................................10 .........10 6.1 Mestesugurile taranesti....................................... taranesti........................................................11 .................11 6.2 Casa si gospodaria taraneasca............................................. taraneasca.............................................14 14 6.3 Portul Popular......................................... Popular.....................................................................1 ............................144 6.4 Folclorul autentic.............................................. autentic................................................................15 ..................15 6.5 Monumentele de arhitecturǎ, bisericile şi porţile maramureşene.16 6.6 Instalatii tehnice............................................ tehnice.................................................................17 .....................17 6.7 Obiceiuri....................................... Obiceiuri.................................................................... .....................................17 ........17 7. Infrastructura turistica........................................... turistica....................................................................20 .........................20 7.1 Unitatile de cazare................................................ cazare.............................................................20 .............20 7.2 Unitatile de alimentatie....................................... alimentatie.....................................................22 ..............22 7.3 Baza de agrement si spatii verzi.......................................22 verzi.......................................22 8. Potential de comunicatie...................................... comunicatie..............................................................25 ........................25
Bibliografie
2
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Judeţul Maramureş este situat situat în extremitatea de N-NV N-NV a României, la graniţa cu Ucraina, între 470 20’00” şi 48000’15” latitudine N şi 2 052’30” şi 25007’30” longitudine E. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km adicǎ 2,37% din suprafaţa ţǎrii ţǎrii şi o populaţie populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali, acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului, închizând depresiunea cu acelaşi nume. Maramureşul - situat în cursul superior al râului Tisa-formează în privinţa topohidrografică un teritoriu închis din toate laturile, de dealuri mari şi munţi înalţi, ca o cetate, având ca poartă locul îngust lângă Hust, unde Tisa părăseşte locul său natal. Râuri curg din toate marginile până la mijlocul ţinutului, ţinutului, unde Tisa le adună, primind din stânga stânga râurile Mara, Iza şi Vişeul iar din dreapta Apşa, Taraşul.
1. Fondul morfoturistic
Zona se caracterizeaz caracterizeazǎǎ printr-un printr-un relief destul destul de variat, care presupune creşteri şi descreşteri - între douǎ li limi mite te extr extrem eme, e, de la lunc luncil ilee râur râuril ilor or la cres creste tele le munţilor, punc unctul cel mai jos car care se aflǎ în Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri, iar înǎlţimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca suprafaţǎ, ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpaţii Orientali: Munţ Munţii ii Rodn Rodnei ei,, Munţ Munţii ii Mara Maramu mure reşu şulu lui, i, Carp Carpaţ aţii ii Vulcanici de Nord şi Depresiunea Maramureş. În Maramureş reş se aflǎ doar par partea nord ordicǎ a Munţil Vârful ul Piet Pietro rosu sull Munţilor or Rodnei Rodnei cu Vârf (2303m).Caracteristica generalǎ a Munţilor Rodnei sunt şisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene,circuri morene,circuri şi vǎi vǎi glaciare glaciare (Fântâna (Fântâna cu Cimpoia Cimpoiaşǎ, şǎ, Negoiescu, Negoiescu, Repedea, Repedea, Pietroasa Pietroasa şi şi Dragoş). Dragoş). Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m). În partea de sud, sud-vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de origine vulcanicǎ, care închide Depresiunea Maramureşului pe aceastǎ laturǎ. Munţii vulcanici ai Maramureşului, dintre valea Tisei şi valea Sǎlǎuţei, Sǎlǎuţei, cu altitudine altitudine redusǎ (în medie 600-l000m), 600-l000m), se prezintǎ prezintǎ sub formǎ de platouri platouri cu conuri vulcanice deasupra. Construcţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe: substrat sedimentar (marne, argile şi Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite, pe substrat gresii cutate) cutate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Acest relief caracteristic 3
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI se menţine la altitudini relativ coborâte în Munţii Oaş, unde punctul culminant (vf. Frasin) atinge abia 827 m şi la înǎlţimi mai mari în Munţii Gutâi, unde unele vârfuri depǎşesc 1300 şi chiar 1400 m (Igniş - 1307 m, Gutâi - 1442 m). Caracteristice sunt de asemenea, micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎiţa, Firiza, Chiuzbaia) şi o depresiune de mai mari dimensiuni, în Munţii Oaşului. Ţara Oaşului, o cuvetǎ cu relief relief colinar colinar şi piemontan piemontan,, închisǎ închisǎ spre vest vest de câteva câteva maluri maluri vulcanice, vulcanice, este este de origine origine tectonicǎ tectonicǎ şi erozivǎ. Munţii Ţibleş constituiti, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne şi
gresii), care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite, care alcǎtuiesc proeminenţe de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine. Munţii Maramureşului se înşiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba şi Bistriţa Aurie
pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Vişeului. În general sunt constituiţi din şisturi cristaline, strǎpunse de andezite. Masivul Farcǎu este aşezat între vǎile Ruscova, Repedea şi Rica; vârful cel mai inalt Mihǎilescu (1918 m), unde se se aflǎ şi lacul periglaciar Venderelu. Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot
din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului, care este între Carlibaba şi Ţibǎu. Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile şi
piemonturile şi alta în care intra vǎile, bazinetele şi micile depresiuni.Între piemonturile Maramureşului amintim amintim Piemontul Piemontul Mara-Sǎpânţa, Mara-Sǎpânţa,Piemon Piemontul tul Gutâiului,P Gutâiului,Piemont iemontul ul Vǎratecului Vǎratecului şi Piemontul Piemontul Botizei,Val Botizei,Valea ea Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borşei,Vieşului, Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea Vişeului.Culoarul Izei cuprinde,de asemenea,serie de bazinete şi mici depresiuni depresiuni favorabile favorabile aşezǎrilor,a aşezǎrilor,aminti mintind nd în acest sens bazinetele bazinetele Sǎcel,Sǎliş Sǎcel,Sǎliştea tea de Sus,Dragomir Sus,Dragomireşti eşti,, culoarul Rozavlea,micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei.Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu,Rona şi desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci; râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea Sǎpânţa, în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume, de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume.
Nota 13 4
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI 2. Fondul climato-turistic
Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. Iernile sunt destul de geroase, cu zǎpadǎ abundentǎ, lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. În munţi, precipitaţiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. În cova covatta din din vers versan antu tull nord nordic ic al Piet Pietro rossului ului Rodn Rodnei ei,, vara vara se vede vede stra stratu tull gros gros de zǎpadǎ.Temperaturile medii ale aerului variaza între 00C în regiunile regiunile montane înalte şi 9,40C în depresiuni. Temperatura Temperatura maximǎ maximǎ absolutǎ absolutǎ 39,40C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni, iar temperatura minimǎ absolutǎ -31,60C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de Sus.În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare, precum şi invaziile de aer rece. Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi); nu sunt viforniţe şi vijelii. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului, ea favorizând drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee marcate.Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement, de recreere sau tratament. Nota 10 3. Fondul turistic hidroenergetic Regimul precipitatiilor determina, la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica bogata si densa, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2. În zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor îndelungate de înghet (6-7 luni pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete întinse se dezvolta numai cursul principal al râului, cât si efectului cumpenei de apa, unde se resimte lipsa unei retele de râuri cu scurgere permanenta. În zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care asigura alimentarea cu apa a râurilor mici. Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.Reteaua hidrografica se înscrie în doua bazine hidrografice distincte - Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutâi – Tibles si muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile. Mai numeroase,dar mici, sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu),lacurile de sub abrupturile Gutâiului (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tǎul lui Dumitru).Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare,Iezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri, cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila, iar restul Tǎul fǎrǎ Fund, Lacul Bǎtrâna, Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s-au format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în 5
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare, cu largi posibilitǎţi de tratament al bolilor reumatismale. Nota 10 4. Fondul turistic biogeografic
Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare, care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristi caracteristicǎ cǎ acestora. acestora. În general vegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine. (la pest pestee 2000 2000 m) cupri cuprind ndee o florǎ florǎ Etajul Etajul alpin alpin (la bogatǎ bogatǎ şi cu multe multe raritǎţi raritǎţi,, rogozul rogozul,, urechel urechelniţ niţa, a, azaleea azaleea piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. pǎstoritului. Etajul subalp subalpin in se încadreaz încadreazǎǎ în general general între între 1900 m şi 1700 m altitudine altitudine,, coborând uneori pânǎ la 1400 m. Coniferele, Coniferele, cu preponderenţǎ preponderenţǎ molidul, molidul, ocupǎ zone întinse întinse în Munţii Maramureşului, Gutâi şi Ţibleş. Pentru foioase distingem rǎşinoase, fag, gorun, stejar.Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ a Maramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate.Pentru zonele alpine, capra neagr neagrǎǎ ( Rupicapra Rupicapra rupicapra rupicapra)a fost una din bogǎţiile şi mândriile Maramureşului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Se mai gǎseşte marmota(Marmota marmota), apreciatǎ apreciatǎ pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina medicina popularǎ. Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr, peste 30 de specii. Amintim acvila de stâncǎ, brumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, vântureţul roşu. În pǎdurile de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr, urşi, lupi,ciocǎnitoarea cu trei degete, forfecuţa galbenǎ, piţigoiul de brǎdet. Pǎduril Pǎdurilee de foioas foioasee adǎpos adǎpostes tescc o mare mare variet varietate ate de animal animale:c e:cerbu erbull carpati carpatin,u n,ursul rsul brun,râs brun,râsul, ul,cǎpr cǎprior iorul, ul, mistreţul,lupul, vulpea, iepurele, jderul de pǎdure, jderul de piatrǎ,veveriţa, bursucul. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ, peste 60 de specii cuibǎresc aici. Apele de munte (Tisa,Vişeu, Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca:lostriţa, pǎstrǎvul curcubeul, ţiparul, ştiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care însumeazǎ peste 23 de specii. 4.1 Rezervaţii Rezervaţia Pietrosul Mare cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500
ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎţilor Borşa şi Moisei.Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare şi protejate protejate amintim: Guşa porumbelului (Silene vulgaris) sau Garofiţa(Lychnis 6
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI nivalis),Clopoţelul(Campanula (Campanula carpatica) carpatica),Ghi ,Ghint ntura ura (Gentiana Gentiana punctata punctata), Floa Floare reaa de colţ colţ ( Lentopodium Lentopodium alpinum) si Crucea pǎmântului ( Heracleum Heracleum carpaticum) etc.
Specii de muşchi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mniumblyti, Cirripshyllum cirrosum, precum şi rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile florile de smârdar smârdar ( Rhododendronkotschyi Rhododendronkotschyi), iar lângǎ pǎdurile pǎdurile de molid molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare şi ocrotite ocrotite de lege. Rupicaprarupicapra), marmota Zona este bogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ ( Rupicaprarupicapra
(Marmota marmota), râsul ( Lynx Lynx lynx), cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos), acvila de stâncǎ ( Aquila Aquila chrysaetos chrysaetos), cocoşul de munte (Ttrao urogallus urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protecţia legii. Rezevaţia Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Munţii Maramureşului,cuprinde golurile
de munte şi s-a creat special pentru ocrotirea cocoşului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervaţii ale naturii, şi puse sub ocrotire prin lege, Mlaştinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor şi Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatii de mlastina s-au format destul de târziu în timp,la începutul secolului XX ,când s-a ajuns
la concluzia ca mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetari,trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrofa Vlaschinescu se afla pe platoul izvoarelor, sub liziera padurii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi, unde ocupa o suprafata de 3 ha.Speciile care vegeteaza pe cuprinsul mlastinii sunt:muschiul de turba, rogozul, trifoiul de balta, roua cerului - planta carnivora. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format în urma unei alunecari de teren,având o forma
circulara, circulara, cu un luciu de apa de 4300 mp si o adâncime adâncime de 20 m.Este alimentat alimentat de un pârâu în Valea Mare, afluent al râului Mara.Mai mult de jumatate din suprafata lacului este ocupata de trifoiul de balta.În jurul lacului, lacului, pe o suprafata suprafata de 20 ha se întâlneste întâlneste o interesanta interesanta asociatie asociatie vegetala, vegetala, care include specii specii de crin, alun,plop, specii de alge de origine nordica. Rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se întinde
pe o suprafata de aproximativ 450 km. pecia de castan comestibil se dezvolta între 240 si 700 metri altitudine altitudine,, pe terasa de pe dreapta râului Sasar Sasar si pe prima treapta a muntilor care sunt formati formati din roci vulca vulcani nice ce.Re .Reze zerva rvati tiaa de cast castani ani come comest stib ibil ilii a fost fost crea creata ta în anul anul 1962 1962 si este este o spec specie ie de clim climat at mediteranean, originara din Asia Mica. Rezervatia fosilifera Chiuzbaia aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.
7
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI diferite specii protejate: arboreţul de gorun şi Rezervaţiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite larice de la Ocna Şugatag; laricele de la Costiui; rezervaţia de goruneţ de pe Ronişoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumuseţe. Alte specii de faunǎ şi florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte,laleaua pestriţǎ, precum şi o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila ţipǎtoare micǎ, bufniţa, huhurezul, ciuful, cocoşul de munte, iar dintre peşti, lostriţa. Nota 12 5. Fondul turistic cultural-istoric Municipiul Baia Mare - Biserica din Lemn, Biserica Sfânta Treime, casa Iancu de Hunedoara,
Turnul lui Ştefan - ridicat în secolul al XV-lea, este o construcţie din piatrǎ, în stil gotic, înalt de aproape 50 m; Turnul Mǎcela Mǎcelaril rilor, or, Vechiul Vechiul Han al oraşului, oraşului, Muzeul Muzeul judeţean judeţean - are mai multe multe secţii: secţii: istorie istorie şi arheologie, artǎ, etnografie, mineralogie. staţiunea balneoclimateri balneoclimatericǎ cǎ Ocna Şugatag. Ocna Şugatag, sau denumirile denumirile mai Valea Cosǎului - staţiunea vechi Slatina sau "La Sare", ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. Prin tradiţie se mai ştie cǎ aici aici erau erau bǎi balneocl balneoclima imater terice ice din vechim vechime. e. Staţiu Staţiunea nea de astǎzi astǎzi are deja deja un renume pentru pentru diverse diverse tratamente medicale. Tot aici,în imediata apropiere a Complexului se afla o biserica de lemn în stil maramureşean, o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. Satul Breb - se aflǎ mlaştinile cu turbǎ, groase de opt metri,numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul
Morǎrenilor. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din aşezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare, Copacis şi Breb, aici descoperindu-se şi vestigii din epoca bronzului.Biserica satului construitǎ înainte de 1531, lǎrgitǎ în 1643 şi reparatǎ în 1715. Arhitectura bisericii este specific maramureşeanǎ pentru acest gen de construcţii.De remarcat faptul cǎ acoperişul,cu o pantǎ abruptǎ, are o singurǎ streaşinǎ. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic.În cimitir se pot vedea câteva troiţe cu coroane circulare, neobişnuite în regiune. Satul Ieud - se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364, Biserica din Deal sau Biserica Balculu;
în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn, o valoroasǎ colecţie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula, covoare şi ştergare cu motive geometrice, geometrice, vopsite în coloranţi vegetali vegetali şi minerali,mobilier minerali,mobilier specific şi câteva cǎrţi de mare valoare, printre printre care se numǎrǎ şi Tipǎrituril Tipǎriturilee lui Coresi "Întrebare Creştineas Creştineascǎ" cǎ" (Braşov 1560) şi "Apostolul" (Braşov 1563). Un alt monument de arhitecturǎ arhitecturǎ în lemn este Biserica din Şes greco-catolicǎ edificatǎ în anul 1718 aici se pǎstreazǎ o colecţie de icoane pe sticlǎ, sticlǎ, covoare maramureşene, mobilier specific şi desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre. Ieudul a pǎstrat şi o serie de monumente de arhitecturǎ ţǎrǎneascǎ laicǎ:case şi anexe gospodǎreşti, instalaţii tehnice 8
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI acţionate acţionate de apǎ (mori, vâltori)etc vâltori)etc.. din secolele secolele XVII-XVIII. Unele Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul patrimoniul muzeel muzeelor or (Muzeul (Muzeul Satulu Satuluii din Bucureş Bucureşti, ti,Muz Muzeul eul Maramur Maramureşu eşului lui din Sig Sighet hetul ul Marmaţi Marmaţiei). ei).Aic Aicii se mai intalneste si cea mai veche bisericǎ din lemn lemn din Maramureş, ridicatǎ în 1364, numitǎ "Biserica din deal", precum şi cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". "Bisericuţa de pe Jbar", dupǎ numele locului unde este amplasatǎ, amplasatǎ, a fost adusǎ Comuna Bârsana - "Bisericuţa aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii".In anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ), din piatrǎ. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. Atât biserica veche din lemn, cât şi cea din piatrǎ, conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramureş în tehnica "tempera pe lemn". Se pǎstreazǎ şi tablouri pe pânzǎ de mare valoare, precum şi multǎ multǎ carte carte veche veche din tiparni tiparniţel ţelee de la Iaşi,Bu Iaşi,Bucure cureşti şti,Bl ,Blaj, aj,Râmn Râmnic. ic.De De asemen asemenea ea se poate poate vizit vizitaa casa casa meşterului meşterului popular popular Toader Bârsan, acesta fiind fiind considerat unul dintre dintre cei mai vestiţi meşteri meşteri populari în lemn din ţarǎ. atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe Comuna Onceşti - biserica din lemn atestatǎ pânzǎ lipitǎ pe lemn,iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800.Biserica actualǎ, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. Nava are un plan plan rectangular,iar absida este decroşatǎ, decroşatǎ, de formǎ poligonalǎ poligonalǎ.Nu .Nu are pridvor. În sat se pot vedea vedea încǎ în funcţiune funcţiune mori cu roatǎ vert vertic ical alǎ, ǎ, pive pive,, vâlt vâltori ori,, inst instal alaţ aţii ii tehni tehnice ce ţǎrǎn ţǎrǎneş eşti ti,, acţi acţion onat atee de apǎ, apǎ, de o deos deoseb ebit itǎǎ inge ingeni nioz ozit itat atee tehnicǎ,aducând de peste secole o culturǎ şi civilizaţie ţǎrǎneascǎ de excepţie. Localitatea Coştiui - veche aşezare minereascǎ, astǎzi o micǎ staţiune balneoclimatericǎ de interes
local. In Minele de la Coştiui s-au descoperit monede de argint şi de aur,de pe vremea împǎraţilor romani şi bizantini bizantini (Comodus,Trai (Comodus,Traianus anus Consule,Marci Consule,Marcian,Vit an,Vitelliu ellius,Vesp s,Vespasian asianus,Sept us,Septimius imius Severus).Se Severus).Se mai poate vizita "Calvaria St. Ioan", construitǎ construitǎ în 1742, şi biserica romano-catolicǎ, construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. 1807-1814. În bisericǎ, bisericǎ, pictura din altar aparţine aparţine pictorului Simion Simion Hollosy Corbul;tot Corbul;tot aici existǎ şi o orgǎ, datatǎ în 1888. Comuna Sǎpânţa - este una din comunele mari ale Maramureşului,aşezarea este dominatǎ de Piatra
Sǎpânţei, un abrupt vulcanic de mare frumuseţe şi atractivitate turisticǎ şi desigur de râul Sǎpânţa care izvorǎşte de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine şi se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. Aici s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. XVII-XVIII construite din lemn; una dintre acestea este casa Stan, restauratǎ în Muzeul Satului Maramureşean .
9
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Ceea ce a dus faima Sǎpânţei este aşa "Cimitir Vesel", creaţie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patraş. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt, cruci, a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânţa un adevarat mit. Arta lui Stan Ioan Patraş constǎ în faptul faptul ca a reuşit reuşit sǎ sintetizez sintetizezee viaţa celui dispǎrut într-o imagine imagine plasticǎ plasticǎ sculptatǎ în tehnica tehnica basoreliefului,adǎugând de cele mai multe ori şi câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ şi versurile însoţitoare trǎdeazǎ un optimism robust şi o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ denumeascǎ cimitirul cimitirul din Sǎpânţa Sǎpânţa "Cimitirul "Cimitirul Vesel". Vesel". Sǎpânţa Sǎpânţa are mai multe multe locuri frumoase frumoase de vizitat: vizitat: Cimi Cimiti tiru rul, l, Casa Casa-m -muz uzeu eu Stan Stan Ioan Ioan Patr Patraş aş,, popa popasu sull de la Borc Borcut ut cu renu renumi mita ta apǎ apǎ mine minera ralǎ lǎ de Sǎpânţa,Pǎst Sǎpânţa,Pǎstrǎvia, rǎvia,Cascada Cascada,Piatra ,Piatra Sǎpânţei,vâltoril Sǎpânţei,vâltorilee şi horincile, horincile, dar mai ales casele frumos amenajate, amenajate, curate şi deschise întotdeauna. biserica din lemn, monument monument este din secolul secolul al XVIII-lea, XVIII-lea, reconstruitǎ reconstruitǎ Localitatea Borşa – biserica probabil imediat dupa 1717. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ, naos drepunghiular, turn, clopotniţǎ şi pridvor deschis. Defileul Vaserului, cu aspectul unui canion, este situat în sectorul vestic al Munţilor Maramureşului, pe care râul Vaser îl străbate străbate pe o distanţa distanţa de cca. 42 km. În perioada 1924-1932, 1924-1932, prin acest defileu defileu a fost construită o cale ferată cu ecartament îngust (0,76 m), pe unde vagoanele încărcate cu lemne erau şi sunt şi în prezent tractate de locomotive cu aburi. Defileul are pereţi abrupti, este puternic împădurit, cu numeroase izvoare minerale. Turiştii pot parcurge întregul defileu în vagoane destinate acestui scop. Trenuleţul cu abur ("mocăniţa") pleacă zilnic din localitatea Vişeul de Sus, atingând punctele Novăţ, Novicior, Bardiu, Cozia, Botizu, Botizu, Şuligu, Făina, Măcârlău, Lostun, Ivăşcoaia Ivăşcoaia şi Comanu, punctul terminus. terminus. De pe acest traseu se pot face drumeţii pe munţii din jur, unde există numeroase puncte de belvedere. Atractivitatea acestuia rezultă din frumuseţean peisajului şi din faptul ca în prezent în România şi Europa se păstrează doar câteva asemenea trenuleţe. Nota 12 6. Fondul turistic etnografic si folcloric
Diversitat Diversitatea ea formelor formelor de relief, relief, înti întinderea nderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic,sp cinegetic,specifi ecificul cul etnografic etnografic şi folcloric,p folcloric,prezenţa rezenţa unor monumente monumente istorice istorice şi de arhitecturǎ, arhitecturǎ,mulţi mulţimea mea izvoarelor izvoarelor minerale minerale şi prezenţa prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţuluiMaramureş un valoros potenţial turistic.Dintre toate acestea,cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor,porţilor tradiţ tradiţion ionale ale,un ,unelt eltelo elor,ţ r,ţesǎt esǎturi urilor lor,cer ,cerami amicii cii,bi ,biser serici icilor lor,dat ,datini inilor lor şi folclo folclorul rului, ui, unice unice prin prin semnif semnifica icaţie ţie,, vechime şi desfǎşurare. 10
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI
Privit Privitǎǎ în ansamb ansamblu, lu,aşe aşezare zareaa maramu maramureş reşeanǎ eanǎ are ca domina dominantǎ ntǎ biseri biserica, ca, care care în general general este este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului. 6.1 Meşteşugurile ţǎrǎneşti
Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. a-Torsul, ţesutul şi cusutul
Ambian Ambianţa ţa interi interiorul orului ui casei casei din Maramur Maramureş eş este este armoni armonizat zatǎǎ de prezen prezenţa ţa textil textilelo elorr care,pr care,prin in varieta varietatea tea lor, lor, bogǎţi bogǎţiaa formel formelor, or, motive motivelor lor decorative,a cromaticii şi nu în ultimul rând a felului cum sunt sunt aranjate, dau o notǎ specificǎ zonei.Tehnicile de confecţionare a ţolurilor şi covoarelor sunt in „ciur” şi in „prinse” sau fire intrepătrunse.Se lucrează la războiul de ţesut orizontal (numit „tiară”), distanţa intre stative fiind in funcţie de lăţimea covorului.Dupǎ funcţia ţesǎturilo ţesǎturilorr în cadrul casei se disting: disting:ţesǎt ţesǎturi uri de uz curent (cerga, (cerga, ţolul, ţolul, ţolinca, ţolinca, lepedeul, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ;ţesǎturile de ritual . b-Prelucrarea lemnului
Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului.Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie.Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în toate toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale:cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul,securirea pentru drǎnitit,rindele,dǎlţi,sfredele.În cadrul Maramureşului,comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului.Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca fond,i fond,iar ar pentru pentru subli sublinie nieri ri a folosi folositt galbenu galbenul,r l,roşu oşul,a l,albu lbul.S l.Stan tan Patraş Patraş a mai lucrat lucrat şi mobili mobilier er ţǎrǎnes ţǎrǎnesc, c, miniaturi, picturi pe lemn. c-Olǎritul
Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud. asemǎn asemǎnǎto ǎtoare are cu ceramic ceramicaa arheolo arheologic gicǎǎ din La Tene-ul Tene-ul dacic. dacic. Efectu Efectull deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ.Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire,piese de mare 11
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale,naţionale şi în multe colecţii particulare.Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc gǎsesc rolul lor funcţional funcţional (pentru apǎ, lapte, preparatul hranei), iar pentru calitǎţile calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea interiorului.O importanţă deosebită in tehnica tehnica olăritului de la Săcel o are cuptorul de ars oalele,care este de formă semisferoidală-ovoidală,cu vatră neorganizată,simplă şi care se incadrează in categoria cuptoarelor de tip roman. d-Cojocaritul
Una dintre ocupatiile principale ale maramuresenilor fiind cresterea animalelor,este firesc ca materiile prime oferite de acestea, respectiv lâna si blana de oaie, sa fie folosite la confectionarea pie piese selo lorr de îmbra îmbracam camin inte te.C .Cuu ti timp mpul ul,, piei pieile le au înce început put sa fie fie prelucrate,folosindu-se diferite tehnici devenite apoi traditionale, iar cu vremea, prin croi si ornamentica, piesele confectionate au capatat capatat valent valentee artist artistice ice,, ajungân ajungândd la un adevarat adevarat rafinam rafinament ent.În .În general, în Maramures,din blana de oaie s-au confectionat si se lucreaza lucreaza si astazi asa-zisele cojoace sau pieptare, pieptare, piese fara mâneci, drepte, scurte pâna la brâu si deschise în fata. Pentru tabacitul pieilor de oaie sau de miel se folosesc tehnici simple si eficiente.Din pieile tabacite se confectioneaza confectioneaza cojoace cojoace si „cujme” (caciuli).Tinând (caciuli).Tinând seama de tehnicile tehnicile de ornamentare ornamentare si de materialele materialele folosite,în zona se diferentiaza doua tipuri de cojoace,cu mai multe variante.Este vorba de cojoacele specifice sub-zonelor Iza Mijlocie si Viseu-Borsa,care au ca element caracteristic în ornamentare „carmajia” (mesina din piele de oaie)care se aplica în diverse forme pe pieptii si pe spatele pieptarului.Motivele decorative sunt predominant florale, realizate prin aplicatii de piele visinie.În decorarea cojoacelor încadrate în acest tip, pe lânga „carmajie”, „carmajie”, decorul mai cuprinde cuprinde broderii policrome,m policrome,marcate arcate de nasturi din piele, piele, ciucuri din lâna sau matase de diferite culori. Al doilea tip de cojoace este cel specific subzonei Mara-Cosău şi Iza Inferioară pană la Barsana,cu infiltraţii in satele Glod şi Slătioara.Cojocul nu diferă in croi,ci doar ca tehnică tehnică ele decorare decorare şi ca motive. motive. Astfel,decorul Astfel,decorul se realizează prin broderie pe panză,care panză,care apoi se aplică pe cojoc.Broderia se face cu lană fină,colorată in diverse nuanţe de roşu, avand ca motive specifice „pana păunului” şi „cizma cucului”.
12
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI e-Opincaritul
Încaltamintea traditionala a maramuresenilor a fost înca din cele cele mai mai înde îndepa part rtat atee ti timp mpur urii opin opinca ca.Î .Înn gene genera ral, l,op opin inci cile le se conf confec ecti tion onau au din din piel pielee de porc porc sau sau de vita vita.C .Cee eeaa ce a impu impuss mestesugul opincaritului a fost cererea foarte mare de produse si imposibilitatea satisfacerii acesteia în cadrul gospodariei.În perioada contemporana,încaltamintea fabricata a patruns masiv în toate satele maramuresene,dar opincile ramân înca piese cu o destul de mare pondere.Spre deosebire de opincile din alte zone etnografice ale ţării,cele din Maramureş au ca specific gurguiul mic şi lateral.Partea din faţă a opincii are pe margine şi la imbinare elemente decorative realizate din cureluşele subţiri care incheie opinca, precum şi creţuri şi chiar „colţi”. „Aţele” din lană, late de 1,5 — 2 cm, sau curelele din piele (mai nou din cauciuc) leagă opinca de picior prin infăşurare, pornind de la gleznă pană sub genunchi. Gasim opincari în satele Bârsana, Bocicoel, Dragomiresti, Breb, Strâmtura etc. f-Fieraritul
Atestarile arheologice pe parcursul mileniilor II si I î.e.n. dovedesc dovedesc ca Maramuresul Maramuresul era un important important centru de producti productiee a uneltelor si armelor din bronz.Cercetarile arheologice au evidentiat si preluc prelucrare rareaa fierul fierului ui ca o îndele îndeletni tnicire cire specif specifica ica loculu loculuii înca înca din vremuri vremuri îndepa îndeparta rtate. te.În În resedi resedinta nta Bogdane Bogdanesti stilor lor de la Cuhea Cuhea s-a descoperit un mare numar de obiecte obiecte din fier, prelucrate rudimentar în ateliere satesti:piroane, cuie, tâtâni tâtâni de usa. La Sarasau, sapaturile arheolo arheologic gicee au eviden evidentia tiatt urmele urmele unui atelie atelierr de fierar. fierar. Mester Mesterii ii fierari, fierari, existenti existenti în toate comunitatile comunitatile maramuresene, maramuresene, satisfaceau satisfaceau necesitatile locale. În fiecare sat din Maramures exista si mai exista si astazi cel putin un fierar pentru deservirea populatiei comunitatii,în anul 1972 existau în satul Poienile Izei sase tarani care aveau fierarie si care o foloseau numai pentru nevoile familiei (eventual îi mai serveau si pe vecini);în general,astazi exista în fiecare sat fierari specializat specializati.O i.O buna parte dintre dintre obiectele obiectele confectionate confectionate de fierarii fierarii satelor satelor maramuresene maramuresene sunt sunt gratiile gratiile de ferestre („rosteie”), care apar mai ales la casele vechi.
13
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI 6.2 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ
Privitǎ în ansamblu, gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ.Fi dublǎ.Fieca ecare re spaţiu spaţiu din gospod gospodǎri ǎriee este este ocupat ocupat de o constr construcţ ucţie ie cu desti destinaţ naţie ie specia specialǎ. lǎ.Gos Gospod podǎri ǎriaa maramureşeanului cuprinde douǎ componente: gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina, livada, grǎdiniţa, curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara gospodǎriei (fâneţe, pǎmânt arabil, pǎdure). Satul maramureşean, pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizaţiei lemnului".Toate componentele,de la poarta de intrare intrare pânǎ la casǎ, erau confecţionate din lemn, la fel ca şi morile, pivele, vâltorile şi uleiniţele, dar şi construcţiile administrative.Din lemn erau şi semnele de mormânt - crucile - şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile maramureşene.Intrând într-o casǎ ţǎrǎneascǎ se observa abundenţa produselor textile de tot felul,colora felul,colorate, te, mobilier modern în amestec cu piese tradiţionale tradiţionale,, vase emailate cu motive motive strident strident colorate. Interiorul ţǎrǎnesc tradiţional condiţionat de factori factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici geoclimatici a fost fost şi este supus nevoii de înnoire. 6.3 Portul popular
Maramureşul,s Maramureşul,sub ub aspectul aspectul creaţiei creaţiei populare,est populare,estee o zona unitarǎ unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat.Un loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul popular. elemente specifice specifice Costumul femeiesc din Maramureş, cu multe elemente locale.Găteala capului este mai simplă decat in alte zone etnografice,dar implică elemente deosebite cand este purtată de mireasă.Fetele şi femeile căsă căsăto tori rite te poart poartăă basma basmale le din din panz panzăă colora colorată tă,i ,iar ar bătr bătran anel elee basm basmal alee negre.Diferen negre.Diferenţele ţele constau constau in modul cum se innoadă basmaua.Cǎ basmaua.Cǎmǎşil mǎşilee femeieşti, femeieşti,confecţ confecţionate ionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ ţesutǎ în casǎ.La femeile femeile tinere şi fete, decolteul decolteul şi mânecile mânecile sunt accentuate accentuate de ornamente realizate realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu fire divers colorate.O colorate.O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ este cǎmaşa de Sǎpânţa.Croiul cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel, brodat cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ.Diferenţieri apar şi in funcţie de varstă;de exemplu,cămăşile purtate de bătrane au ornamentele lucrate cu alb pe alb, uneori cu discrete infuzii de galben.Cămaşa femeilor căsătorite este şi ea sobră sobră,d ,dar ar fire fire de culo culoar aree acce accent ntuea uează ză decor decorare areaa decol decolte teul ului ui şi a mane maneci cilo lor.L r.Laa cămă cămăşi şile le purta purtate te de fete,culorile folosite frecvent frecvent sunt galbenul,roşul,albastrul,portocaliul şi mai rar verdele. Podoabele femeilor din Maramureş sunt puţine unde la gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate, înşirate şi împletite împletite sau "ţesute" în motive geometrice.Incălţămintea este compusă in general din opinci, care se poartă cu obiele de lană sau cu ciorapi impletiţi din lană albă, infăşuraţi cu „aţe” din lană neagră. 14
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI are cat catev evaa elem element entee Costumul bǎrbǎtesc are specif specifice ice.Var .Vara,ac a,acoper operăman ămantulcapul tulcapului ui il cons constit tituie uie pălări pălăriaa („clopul”),palariile din paie cu borurile mai largi si cu pana.Iarna se purtau purtau căciuli căciuli cu fundul fundul rotunj rotunjit, it,aşa aşa-zis -zisele ele„cu „cuşme şme rotila rotilate” te”,, confecţionate din blană de miel. Cǎmaşa tradiţionalǎ bǎrbǎteascǎ, confecţionatǎ din cânepǎ şi in,astǎzi din bumbac ţesutǎ în doua ite.La cămaşa „bătranească”, croiul era simplu, piepţii nedepăşind ca lungime lăţimea manecilor. Zona rămasă goală era acoperită de chimir chimir care ajungea ajungea pană aproape sub braţ.Chi braţ.Chimirul mirul avea rolul rolul de a proteja mijlocul in timpul muncilor grele. „Gatiile” (pantalonii) fac parte din costumul de vară (se poartă rtă şi iarna, sub cioareci).Sunt largi (de lăţimea panzei) şi au jos ornamente simple.La mijloc se strang cu brăcinari. Iarna,bărbaţii poartă cioareci confecţionaţi din pănură albă,ţesută in patru iţe şi dată la piuă.Croiul este drept; in partea de jos au o manşetă lată de 15—20 cm. Pieptarele sunt căptuşite cu panză industrială,au un buzunar mare inăuntru şi două buzunare mici in afară, in partea de jos.In general,incălţămintea, bărbătească tradiţională era constituită din opinci din piele de vită sau de porc, cu gurguiul intr-o parte. Piciorul era infăşurat in obiele de pănură albă şi incins cu „aţe” late impletite din lană neagră.O piesă de port nelipsită in zilele de sărbătoare era şi este ,,trăistuţa feciorească”,de dimensiuni mici, ţesută din lană, in două iţe. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor,piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt,cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad,în felul acesta devenind impermeabile şi imune la insecte.Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ.Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci .
6.4 Folclorul autentic
O
privire
ret retros rospec pectiva
asupra
folclorul rului
maramuresean releva viata oamenilor de pe aceste locuri, cu bucuriile si necazurile lor.Folclorul maramuresean este un act sincret sincretic, ic, textel textelee versifi versificat catee fiind fiind însoti însotite te de melodi melodiee încâ încânt ntece ece si de ritm ritm în stri strigat gatur uri. i. Poez Poezia ia popul populara ara din din Mara Maram mures ures,, în gene genera rall, are are un cara caract cter er liric. ric. Zona Zona Maramur Maramuresu esului lui este este domina dominata ta de asa-zi asa-zisa sa „hore”( „hore”(cânt cântec ec versificat) sau de „horea lunga” care se cânta si din frunza. Specifice zonei sunt, alaturi de horea lunga, si alte hore de 15
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI dragoste, de dor si jale, precum si strigaturile.În cadrul repertoriului pastoresc,folclorul pastreaza cântece si instrumente arhaice.La„trâmbdita”(tulnic)se cânta „chemarea oilor”, „anuntul pacurarilor”, la fluier se cânta singuratatea si izolarea, pe melodii specifice. Instrumentul care sa impus în folclorul muzical maramuresean este cetera. În cadrul folclo folclorului rului coregrafic coregrafic disti distingem ngem în Maramures Maramures jocuri jocuri barbatesti, barbatesti, femeies femeiesti ti si mixte. mixte. Dintre cele barbatesti amintim: „Barbatescu”, „Feciorescu”, „De sarit” , „De batut în palme”, dintre jocurile femeiesti: „De-a babelor prin casa” si „Jocul drustelor”, iar dintre jocurile mixte „Invârtita”. 6.5 Monumentele de arhitecturǎ, bisericile şi porţile maramureşene
Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn,case şi biserici, mori şi semne de mormânt,acareturi gospodǎreşti şi unelte.Prezenţa, în toate satele Maramureşului, a bisericilor de lemn,este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri. Din punct de vedere al planimetriei,la bisericile maramureşene se constatǎ unitatea unitatea de concepţie, edificiile fiind fiind ridicate pe sistemul de plan plan folo folosi sitt de într întrea eaga ga arhi arhite tect cturǎ urǎ medi mediev eval alǎǎ româ române neas ascǎ cǎ şi caracteristi caracteristicǎ cǎ cultului cultului ortodox.Caract ortodox.Caracterist eristic ic arhitecturii arhitecturii bisericilor bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului,ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii,ci pe un sistem de grinzi şi console.Elemente de decor vin sǎ susţinǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcţiei.Încadramentele uşilor uşilor masive de la intrare, intrare, precum şi ale ferestrelor,p ferestrelor,poartǎ oartǎ însemne însemne decorative pe care le gǎsim frecvent şi la casele tradiţionale şi care, sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat, având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului. Între monumentele Maramureşului,un loc aparte îl au troiţele de hotar,atât de specifice satelor satelor româneşti. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul Marmaţiei Marmaţiei se mai pǎstreazǎ pǎstreazǎ elemente elemente componente componente - sculpturi sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rǎstigniri rǎstigniri "Iisus Hristos", Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" Pruncul" recuperare de la troiţele din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Maramureşul are puţine monumente monumente vechi din zid (de piatrǎ, pǎmânt, cǎrǎmidǎ). Printre acestea, cetǎţuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Onceşti, aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din muncipiul Sighetul Marmaţiei, datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului.
16
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie porţil porţile, e, adesea adesea cu o înfǎţi înfǎţişar şaree
monume monumenta ntalǎ. lǎ. Poarta maramureş maramureşeanǎ eanǎ
"clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ, confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. Poarta maramureşeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, şi o marcǎ de iden identi tita tate te cult cultura uralǎ lǎ,, zonal zonalǎǎ şi loca localǎ lǎ.. Poart Poartaa rǎmâne rǎmâne ca un simb simbol ol al Maramureşului, reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi model. 6.6 Instalatii tehnice
Depresiunea Depresiunea intracarpati intracarpatica ca Maramures Maramures este strabatuta de izvo izvoare are si râuri râuri cu un debi debitt destu destull de cons consta tant nt,, datora datoratt si vegetatiei vegetatiei bogate bogate în paduri. Aceste Aceste conditii conditii geo-clim geo-climatice atice au asig asigura uratt
de-a de-a
lung lungul ul
veacu veacuri rilo lorr
un
cadru cadru
propi propice ce
dezvoltariiindustriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. In anul 1957 in Maramures se inregistrau 276 instalatii tehnice actionate de apa.In general instalatiile nu apar izolate ci grup rupate in ade adevarat rate complexe: moara ara cu valtoare si piua,joagar,batoza. Alte instalatii actionate manual sunt:rasnita,dispozitiv de reglare a fainii,instalatii pentru obtinerea uleiului comestibil etc. 6.7 Obiceiurile
Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ care s-a statornicit în timp,în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri, de sens şi funcţionale, dar care se menţin şi în zilele noastre,pǎstrându-şi funcţiile funcţiile esenţiale. Obiceiurile de nastere
In toate comunitatile maramuresene nasterea avea loc in prezenta moasei ce va sta alaturi de lehuza dandu-i sfaturi.Pri sfaturi.Prima ma baie a noului nascut nascut se facea de moasa cu apa adusa de la rau sau din fantana inainte inainte de asfintitul soarelui.Baia se facea cu apa calduta in care se punea unsoare de vaca,flori de pe cununa de mireasa a mamei,lapte de mama si banuti.Apa apoi se va arunca in gradinita cu flori.Daca copilul era bolnav mama il “vindea” pe fereastra unei femei cu copii multi si sanatosi cu aceasta ocazie se schimba si numele acestuia dupa o perioada fiind crestinat.Daca copilul se nastea mort era considerat strigoi.
17
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Obiceiurile de nunta
Nuntiile din zona aceasta nu au ceva aparte de celelalte zone.Caracteri zone.Caracteristic stic zonei Maramuresului Maramuresului este Stegarul alcatuit alcatuit din naframe,batiste,cipci colorate si un clopotel ce este carat de un var al mirelui ce il insotea permanent,sa aseze nuntasii la masa.Seara dinainte nuntii feciorii merg la mire pentru a se prinde toti in roata la Jocul Steagului. O atentie deosebita la nunta se acorda gatelii capului.Vest capului.Vestiment imentatia atia miresei miresei era alcatuita alcatuita dintr-o dintr-o camasa camasa alba scurta,poale albe.Peste camasa se purta un pieptar din panura, iar deasupra guba din lana alba.Apoi duminica inaintea nuntii mirii mergeau la biserica. Obiceiuri de inmormantare
Moartea era anuntata întregii comunitati în mai multe moduri:se trageau clopotele,barbatii din familie umblau cu capul descoperit si nebarbieriti,la casa mortului se punea un steag negru, femeile purtau naframa neagra si-si despleteau parul. În camera în care era depus mortul se luau oglinzile si podoabele de pe pereti; mortul era depus pe masa sau pe lavita, în sicriu deschis, Hainele cu care urma sa fie înmormântat se pregateau înca din timpul vietii.La capul lui ardea tot timpul o lumânare din ceara (numita „lumina sufletului”). Tot din ceara se mai facea o lumânare lumânare de dimensiunea dimensiunea mortului („lumina („lumina trupului”). Timp de doua nopti, feciori si barbati vin la casa mortului pentru a nu-l lasa singur.Ei joaca diverse jocuri distractive,fac glume amintesc de trecutul mortului. La înmormântare participa, într-un fel sau altul, întreaga comunitate. Moartea unui tânar constituie un eveniment care afecteaza întreaga comunitate sateasca.Tinerilor necasatoriti li se face „înmormântarea nunta” care include toate obiceiurile din cadrul ceremonialului de înmormântare,dar si momentele esentiale ale nuntii.Mirele,mireasa,drusca,stegarul sunt prezenti simbolic în cadrul ritualului,cortegiul mortuar este însotit de ceterasi,iar un grup de fete cânta.Mireasa si drusca tin o naframa naframa alba pe sub sicriu. sicriu. Acasa, dupa înmormântare înmormântare,, se desfasoara desfasoara nunta cu tot specificul specificul ei, implicit implicit jocul,strigaturile, voia buna. Obiceiurile de iarna
Tot ce se face pe parcursul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului care se manifestă prin colinde de o rară frumuseţe, ce se incheie cu urări de sănătate pentru oamenii casei,belşug şi
18
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI roade bogate in agricultură.Repertoriul colindelor include colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori şi fete, bătranilor. In satele Maramureşului circulă colinde care aduc in prezent rituri dispărute in negura vremurilor.In casă,colindătorii sunt cinstiţi cu mancăruri şi băuturi specifice.Se mai colindă cu gazdele impreună şi apoi grupul pleacă mai departe. Un alt obicei de iarna este ca in noaptea de Anul Nou,pentru feciorii şi fetele nemăritate să confecţionez confecţionezee o mascoidă mascoidă care poartă denumiri denumiri diferite de la sat la sat (moş-babă,domn-doam (moş-babă,domn-doamnă,met nă,metehăuehăumetehoaie,ciufuri).In această noapte se produce un act de provocare a fetelor nemăritate şi a feciorilor tomnatici.Mascoida este de dimensiunile unui copil de 10-12 ani, pe un schelet de lemn,costumată in haine uzate-in portul specific zonei,dar foarte caricaturizat .In confecţionarea mascoidei se folosesc calţi, morcovi, sfeclă sfeclă roşie, ceapă, păr de cal, piele şi bucăţi de blană de oaie.In noaptea Anului Nou in dreptul dreptul casei unde locuieşte locuieşte cel vizat se caută un loc greu accesibil accesibil şi se agaţă mascoida mascoida in aşa fel incat să nu poată fi luată in eventualitatea că ar fi descoperită.Adevăratul spectacol se petrece a doua zi, cand populaţia iese pe stradă, se dă jos mascoida, se citeşte textul, se face mult haz. Jocurilor cu măşti specifice Maramureşului dar mai desprindem„jocul caprei” şi „jocul ursului”. Jocurile sunt practicate de toate categoriile de varstă (copii,adolescenţi,feciori şi maturi),dar numai de cei de sex bărbătesc.Jocul caprei,bazat numai pe acompaniament de fluier si „jocul ursului” este prezent la sărbătorile de iarnă dar şi la nuntă (in amintirea bătranilor, chiar la priveghi). Obiceiurile de primăvară
Primăvara se anunţă odată cu apariţia primilor muguri şi a primelor frunze de mesteacăn.Porţile maramureşenilor se impodobesc la „Sangeorz” cu ramurii de mesteacăn infrunzite, semn al marii sărbători a primăverii. primăverii. Obiceiul „Sangeorzului” „Sangeorzului” (23 aprilie), aprilie), generalizat in toate satele din Maramureş,are Maramureş,are ca element element esenţial stropitul cu apă,incadrandu-se in categoria riturilor de fertilitate şi fecunditate.Dacă de Sangeorz, in toate satele Maramureşului, fetele sunt stropite pentru „a da roadă”. Alte sarbatori: sarbatori: 13-15 feb. Serbarile Serbarile Zapezii Zapezii (Borsa), 23 apr. Spalatul Fetelor, Fetelor, 28 mai Sarbatoarea Sarbatoarea Narciselor, 30-31 mai Sarbatoarea Cireselor, 24 iunie Obiceiuri de Sanziene, 19 iulie Festivalul Gulasului, 20-27 iulie Sarbatorile Fanului, 13 sept. Targul Cepelor, 26-28 sept.Sabatoarea Castanelor, 10 oct. Balul Strugurilor,18 oct. Sarbatoarea Pacurarului etc. Nota 12
19
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI 7. Infrastructura turistica
Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎţi de cazare şi alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de tratament sau agrement şi este condiţionatǎ în primul rând de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnicomateriale existente.Volumul fluxurilor turistice turistice este determinată atât de cerere cât şi factorii acesteia, dar şi de gradul de dotare tehnică a teritoriilor. Unită Unităţi ţile le de caza cazare, re,in indi dife feren rentt de apart aparten enenţ enţaa la sector sectorul ul comerc comercial ial sau noncom noncomerci ercial, al,sunt sunt diviza divizate, te,după după modul de obţinere/oferire a serviciilor în unităţi cu servicii prestate( prestate( hoteluri, hoteluri, hanuri, ferme, ferme, case de oaspeţi)şi oaspeţi)şi unităţi unităţi cu autoservire în care se asigură doar găzduirea propriuzisă zisă,s ,serv ervic icii iile le de cură curăţe ţeni nie, e,
prepa preparar rarea ea hrane hraneii fiin fiindd
procurate independent sau reliazate de turişti (campingcaravaning,vile, apartamente închiriate,etc). 7.1 Unitatile de cazare Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului automobilistic.Categoriile sale de
clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi de capacitate mare, mică şi mijlocie.În judeţul Maramureş sunt întâlnite hoteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 şi 4 stele.În privinţa structurii, aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmen segmentar taree ca: tipul tipul unităţ unităţii ii,, categor categoria ia de confort confort,fo ,forma rma de propiet propietate ate,per ,perioad ioadaa de funcţi funcţiona onare, re, amplasarea în spaţiu, importanţa, etc. hotelier de dimensiuni dimensiuni mici, mici, amplasată amplasată deobicei de-a lungul şoselelor şoselelor şi care Motelul: este o unitate de tip hotelier oferă posibilităţi posibilităţi speciale de parcare,cazare, hrană, servicii, carburanţii. In judeţul Maramureş, motelurile motelurile sunt construite lângă resursele antropice sau naturale deoarece turişti să să beneficieze de cât mai mult de ele. Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că oferă toată gama de
servicii servicii sub aceleşi aceleşi adăpost: adăpost:servic servicii ii de cazare, cazare, de alimentaţi alimentaţie, e, de tratament tratament şi de agrement agrement.. Cel mai important compex turistic din judeţul Maramureş este Compexul turistic Şuior (Baia Sprie), acesta având categoria de 3 stele. Acesta este amplasat la altitudinea de 688m la poalele Munţilor Gutâ si dispune de multiple atracţii turistice, sportive şi de agrement. El este compus din trei unităţi hoteliere: •
Iza cu două camere single, opt camere duble şi patru cu pat matrimonial;
•
Mara cu două camere single, opt camere duble şi patru pat matrimonial; 20
•
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saună.
Facilităţile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant, sală de conferinţe, room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, saună, televizor, minibar, internet, terenuri de sport (tenis de câmp, handbal, fotbal, baschet), şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o diferenţă de nivel de 550 m, spălătorie, etc. Pensiunile Pensiunile turistice turistice: sunt o structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10
camere,totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură, în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.Datorită numeroaselor atracţii turistice, a celor peste 100 de izvoare minerale,peste 60 de terenuri de vânătoare, multitudinea de lacuri naturale şi artificiale, cultura şi tradiţiile fac din Maramureş un căutat centru turistic si din acest motiv s-au înfiinţat foarte multe pensiuni urbane şi rurale. Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot asigura,cazare şi alimentaţie,dar însă,o parte din
alimentaţia turiştilor este realizată cu produse din producţia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau sănătatea turiştilor în pericol. Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unităţi de cazare din judeţ,iar evoluţia numărului lor este într-o continuă creştere. Agroturismul dă posibilitatea cunoaşterii mai bine a spaţiului rural cu toate valorile sale naturale, spirituale, şi ocupaţionale, de către populaţia din mediul urban. 7.2 Unitatile de alimentatie
Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica,
desi sunt foarte variate, însa pentru gastronomie sunt mai cautate cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures sunt: Crama Veche- Baia Mare, Hexalit Hexalit - Târgul Lapus,Casa Lapus,Casa Veche,Restau Veche,Restaurant rant Doi Pauni, Restaurant Restaurant Union,Rest Union,Restaurant aurant,Plazza ,Plazza Rebel. Rebel. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc. 7.3 Baza de agrement si spatii verzi
Cea mai importantă zonă de agrement a judeţului Maramureş o reprezintă staţiunea staţiunea Borşa.Situat la 12 km nord-est de centrul oraşului Borşa, el este amplasat la poalele Munţilor Rodna şi Maramureş, la 700850 de metri altitudine, pe valea superioară a Vişeului, în apropiere de Pasul Prislop. 21
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Aici există variate posibilităţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor de iarnă: numeroase trasee marcate, marcate, pârtii pârtii de schi cu diferite grade de dificultate, dificultate, trambulină olimpică olimpică naturală naturală (113 metri) amenajată pentru pentru sărituri cu schiurile, schiurile, linia de teleferic teleferic (de 1900 lungime şi 500 metri diferenţa diferenţa de nivel) şi teleschi teleschi (790 metri) care leagă Complexul Borşa cu vîrful Runcu Ştiorului Ştiorului (1611 metri). În apropie apropierea rea oraşului oraşului Baia Sprie se află află cabana cabana Mogoşa Mogoşa (731 metri metri altit altitudi udine)u ne)unde nde există există un telescaun ce urcă până la vârful Mogoşa (1346 metri altitudine). De aici coboară o pârtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenţă de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din ţară pentru probele de slalom. Alte unităţi de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi,terenuri de sport (tennis de câmp,fotbal, handball,baschet, etc), discoteci, baruri,existente în marile oraşe ale judeţului. 7.3.1 Instalaţiile şi modalităţile de tratament
Cel mai important loc îl ocupă staţiunea Borşa ce dispune de numeroase izvoare cu apă minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate şi calcice recomandate în tratarea afecţiunilor rinichilor şi căilor urinare, ale bolilor cronice, ale tubului digestive, etc. Staţiunea climaterică Izvoarele (916 metri) beneficiază de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat în tratarea afecţiunilor respiratorii, neurologice, endocrine, etc. Staţiunea Băile Cărbunari beneficiaza de proprietatile apelor sulfuroase şi clorurate-sodice indicate în afecţiuni reumatismale, intoxicaţii intoxicaţii profesionale cu agenţi chimici. In Săpânţa Săpânţa există un centru de îmbuteliere îmbuteliere a apelor minerale, minerale, ele fiind folosite folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide,a bolilor ulceroase, gastro-duodenale,a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple de diabet zaharat, etc. 7.3.2 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş
Prin relieful variat pe care îl deţine judeţul Maramureş,turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme şi anume turismul turismul montan în munţii munţii Rodnei,Maram Rodnei,Maramureşul ureşului,Gut ui,Gutâi,Ţib âi,Ţibleş,et leş,etc.Turis c.Turismul mul balnear balnear întâlnit întâlnit datorită prezenţei apelor minerale,turismul rural şi agroturismul practicat in gospodăriile ţăranilor,turismul cultural si ştiinţific. a-Turismul montan
Judeţul Maramureş deţine 43% o suprafaţă muntoasă,care este reprezentat de cele două lanţuri:lanţul vulcanic al munţilor Gutâi-Ţibleş-Lăpuş Gutâi-Ţibleş-Lăpuş lanţul cristalin al munţilor Rodna şi şi Maramureş. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Munţii Rodnei, este o zonă de creastă cuprinsă între vârful Pietrosul Rodnei şi vârful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu,Buhăescu,Lacurile Lala Mare şi Lala Mică), pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil, în zona de crestă lipsesc adăposturi.
22
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI • Munţii Călimării, zona Pietrosul şi Iezerul Călimanului, regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune, pe timp nefavorabil se acordă mare importanţă marcajelor, în zona de creastă nu există adăposturi.Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare şi staţiunile turistice sau localităţile amplasate în apropierea zonelor montane.Durata unor trasee montane în judeţ oscilează între 2-10 ore, în funcţie de zonă şi masiv. Dintre toate traseele ale judeţului cele mai periculoase se află în munţii Rodnei. Dintre cele mai renumite staţiuni ale zonei sunt: staţiunea nea montan montanăă şi balneoc balneocli limat materic ericăă ce oferă oferă condiţ condiţii ii excelen excelente te pentru pentru practic practicare areaa Borşa staţiu alpinismului şi a sporturilor de iarnă, pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, având lungimi cuprinse între 200 şi 3000 de metri şi zăpada din decembrie şi până în aprilie. Pentru turiştii pasionaţi de drumeţii montane zona oferă numeroase oportunităţi:Cabana Puzdrea (1540 m),Valea Izei,Valea Vaserului,Rezervaţia Pietrosul Rodnei, etc. Alte obiective obiective turistice turistice în zonă care pot fi vizitate vizitate sunt mănăstirile.De mănăstirile.De asemenea nu trebuie uitat festivalul festivalul folcloric tradiţional "Hora la Prislop"care are loc loc de obicei în în august.În staţiunea staţiunea Borşa se poate ajunge atât pe calea ferată cât şi pe şosea pe drumurile DN17C şi DN18 . Mogoşa se află situată pe malul lacului Mogoşa în Munţii Gutâi şi beneficiază de zăpada abundentă
din decembrie şi până, deseori, în aprilie ceea o face atractivă pentru iubitorii sporturilor de iarnă mai ales că în zonă se mai poate schia şi pe pârtiile din Borşa, Cavnic, Ocna Şugatag şi Izvoare. b-Mountainbike Activitatea de mountainbike se desfăşoară la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Astfel, mountainbike-ul este practicat în judeţ pe traseele: Băile Borşa-Borşa-Vişeul de Sus,RemeţiSăpânţa-Sighetul Marmaţiei,Rona de Sus-Giuleşti-Deseşti-Ocna Şugatag, Poienile de sub Munte-RepedeaRuscova-Rozavlea-Vişeul de Jos,Botiza-Rozavlea-Strîmtura-Bârsana-Călineşti-Ocna Şugatag. c-Escalada – Rapel
Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 - 200 de metri pe stânca sau în gol, de pe pod. d-Parapanta
Depresiunea Maramureşului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din judeţ. Zborul se desfăşoară cu un pilot instructor autorizat şi experimentat, în condiţii de siguranţă maxima. e-Canioning – Bodyrafting
O zi de adrenalină înconjuraţi de ape înseamnă offroad cu maşini de teren până în buza malului râului, punctul de plecare în rafting, coborârea pe prin defileu Someşului.
23
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI Bodyrafting înseamnă coborârea pe firul apei a unui canion,echipat cu neopren,care permite participantului să plutească şi să facă mişcări libere în apă. Pentru prima data în România se organizează coborâri de rafting şi pe timp de noapte. f- Canioning -Aven-Cascade
Zona lanţului vulcanic al munţilor Gutâi-Lăpuş-Ţibleş şi lanţul cristalin al munţilor Maramureş şi Rodna oferă cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventură:canioane uscate sau cu apa, avene şi galerii orizontale,lungi de zeci de metri, cascade, peşteri, chei, toate aflate la distanţe mici unele de altele. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de văi înguste şi adânci săpate de apǎ de-a lungul timpului, văi active prin care mai curge apa, sau fosile prin care cursul de apa a dispărut sau este sezonier. Activitatea este deosebit de atractivă,atât prin peisaj,cât,mai ales,prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: căţărare, coborâre, curgere prin tobogane naturale, traversări de marmite marmite etc. Nota 13
8.Potentialul de comunicatie Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind
accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza în general firul vailor principale si secundare pe care sunt dispuse asezarile omenesti cu toata frumusetea si pitorescul pitorescul lor. Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strabate traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Centrul de convergenta al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta resedinta de voievodat, comitat, si mai târziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationala nr. 18, care trece prin pasul Gutâi (989 m), una din ,,portile" de intrare intrare în zona - coboara muntele muntele în serpentine, serpentine, prinde firul râului Mara si-l urmeaza urmeaza pâna la Sighetu Marmatiei. O alta ,,poarta" a Maramuresului este pasul Prislop, care leaga între ele asezarile asezarile de pe Valea Marei, o parte din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si întro axa etnografica a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzând toate asezarile asezarile de pe aceasta aceasta vale, precum si cele de pe vaile laterale. laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaza firul Vaii Vaii Tisei, Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Tara Oasului. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, carute, poteci poteci,, înlesn înlesnesc esc accesu accesull omulu omuluii în în toate toate locuri locurile le tain tainice ice ale Maramur Maramuresu esului lui,, dând dând posibilitatea iubitorilor de natura si de cultura populara sa-si umple sufletul, sa se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. 24
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferata s-a dat în Caiile ferate ofera o alta posibilitate folosinta în anul 1875, când a devenit functionala si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosinta noi trasee, pe calea ferata, înspre Ucraina. Calea ferata însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000,cu o densitate de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: •
Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii;
•
Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din
comuna Tautii – Magherausi situat la 10 km de Baia Mare. Nota 12
25
Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole – specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI
Bibliografie
Golopentia Golopentia Sanda, Ana Olos - ,, Folclor din Maramures Maramures “, Editura Ethnologi Ethnologica, ca, Baia Mare, anul 2004 Calinescu Raul, Bunescu Alexandra - ,,Biogeografie” Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, anul 1972 Baltaretu Andreea – ,, Amenajarea turistica durabila a teritoriului”, Editura Sylvi Bucuresti, anul 2003 Snak Oscar, Baron Petre, Neacsu Nicolae – ,, Economia Economia Turismului”, Editura Expert Bucuresti, anul 2003 www.muntiimaramuresului.ro http://www.estradamaramureseana.ro
26
