UNIVERSIT UNIVERSI TATEA „OVIDIUS” „OVIDIUS ” CONST CONS TANŢA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT MANAGEMENT EDUCAŢIONAL
LUCRARE LUCRARE DE DE DISERT DISERTAŢIE AŢIE
COORDONATOR COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ŞTIINŢIFIC : ...................
ABSOLVENT: ..................
2015 1
UNIVERSIT UNIVERSI TATEA „OVIDIUS” „OVIDIUS ” CONST CONS TANŢA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT MANAGEMENT EDUCAŢIONAL
P!"!#$!% &'#()$&*!)' +&'%),-(%$)$! /$# %&*$"$*,$ ! &'#$)$!! &'#$)$!! !3&%4$'#%), % /,$#4$)'
COORDONATOR COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ŞTIINŢIFIC : ...............................................................
ABSOLVENT: ......................................
2015 2
CUPRINS Introducere.............................. Introducere..................................................... .............................................. .............................................. ...........................................................6 ....................................6 Capitolul I. Statutul epistemiologic al consilierii educaţionale.............................. educaţionale..................................................... .........................9 ..9 I.1 Conceptul de consiliere.................................................... consiliere........................................................................... .................................................... ...................................9 ......9 I.2 Tipuri şi forme ale consilierii educaţionale.............................................. educaţionale........................................................................... ................................16 ...16 I.2.1 Consilierea şcolară............................................. şcolară.................................................................... ................................................. ..................................... ...........16 16 I.2.2 Consilierea profesională............................ profesională................................................... .............................................. .............................................. .......................18 18 I.3 rincipii şi o!iecti"e ale consilierii educaţionale................................... educaţionale..................................................................... ..................................21 21 I.# $actorii implicaţi %n procesul de consiliere educaţională......................................................... educaţională.........................................................2& 2& I.#.1 $amilia..................................... $amilia............................................................ .............................................. .............................................. .........................................28 ..................28 I.#.2 'coala............................... 'coala...................................................... .............................................. .............................................. .............................................. .........................3( ..3( I.#.3 Instituţiile )ser"iciile* speciali+ate................................ speciali+ate....................................................... .............................................. ...........................32 ....32 Capitolul II. II . re"enirea conflictelor şcoală,familie................................... şcoală,familie.......................................................... ....................................3# .............3# II.1 Conceptul de conflict...................................................... conflict............................................................................. ................................................. ................................. .......3# 3# II.2 Tipuri de conflict ......................................... ................................................................ .............................................. ...................................................38 ............................38 II.3 -odalităţi de pre"enire a conflictelor şcoală,familie........................................................... şcoală,familie.............................................................#1 ..#1 Capitolul III. Cercetare pedagogică rogram de consiliere educaţională a părinţilor pri"ind pre"enirea conflictelor conflictelor şcoală,familie ......................... ............................................./2 ..................../2 III..1. -etodologia cercetarii....................................... cercetarii.............................................................. .............................................. ..................................... ..................../2 ....../2 III..1.1. 0!iecti"ele şi ipote+ele cercetării....................................... cercetării.............................................................. .............................................. .......................// // III..1.2. re+entarea lotului de su!ieci................................................... su!ieci........................................................................................../6 ......................................./6 III..1.3. escrierea metodelor de cercetare................................ cercetare....................................................... ..................................................../8 ............................./8 III..2. e+ultatele cercetării.................................. cercetării......................................................... .............................................. .............................................. ...........................62 ....62 III..2.1.re+entarea III..2.1.re+entarea re+ultatelor pro!elor aplicate............................... aplicate...................................................... ...........................................62 ....................62 III..2.2. 4nali+a5 4nali+a5 prelucrarea i interpretarea re+ultatelor cercetării........................................... cercetării..............................................68 ...68 III.2.3. 7imitele cercetării ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ...................8( 8( Conclu+ii şi perspecti"e de "alorificare a re+ultatelor cercetării ..................................................81 ..................................................81 i!liografie................................... i!liografie.......................................................... .............................................. .............................................. ................................................... ............................83 83 4nee.............................. 4nee..................................................... .............................................. .............................................. .............................................. .......................................... ...................8# 8#
3
L$*% *%!)!)' Ta!el 3.1.Centrali+ator pri"ind lotul de su!ieci , ele"ii din clasa a :II a.................................. a.................................. /6 Ta!el3.2.Centrali+ator a!el3.2.Centrali+ator pri"ind lotul de su!ieci ;părini ai ele"ilor din clasa a :II a ....................& Ta!el 3.3.Centrali+ator pri"ind re+ultatele ele"ilor la te+ele din semestrul I , 7im!a şi literatura romi+area temelor5 %n funcţie de interesul părinţilor pri"ind programul de consiliere.............. consiliere..................................... ............................................... ............................................... .............................................. .............................68 ......68 Ta!el 3.&. Centrali+ator pri"ind răspunsul la %ntre!area 1 aplicat părinţilor.............................. părinţilor.................................69 ...69 Ta!el 3.8. Centrali+ator pri"ind răspunsul la %ntre!area 2 aplicat părinţilor.............................. părinţilor.................................&( ...&( Ta!el 3.9. Centrali+ator pri"ind răspunsul la %ntre!area 3 aplicat părinţilor.............................. părinţilor.................................&1 ...&1 Ta!el 3.1(. Centrali+ator pri"ind răspunsul r ăspunsul la %ntre!area # aplicat părinţilor.................... părinţilor...............................&2 ...........&2 Ta!el 3.11. Centrali+ator pri"ind răspunsul la %ntre!area / aplicat părinţilor.............................. părinţilor...............................&2 .&2 Ta!el 3.12. Centrali+ator pri"ind răspunsul r ăspunsul la %ntre!area 6 aplicat părinţilor.................... părinţilor...............................&3 ...........&3 Ta!el 3.13. Centrali+ator pri"ind re+ultate de la Simularea ?amenului de acalaureat 2(1/....&# Ta!el 3. 1#. Centrali+ator pri"ind gradul de satisfacţie şi multumire pri"ind notele la simulare..&8 Ta!el 3. 1/. Centrali+ator pri"ind utilitatea acţiunilor din cadrul programului de consiliere.......&9
L$*% ($63$)' $igu $igura ra3. 3.1. 1.e epr pre+ e+en enta tare reaa proc procen entu tual alăă a situ situaţ aţie ieii ele" ele"il ilor or la te+a te+a de lim! lim!aa şi lite litera ratu tura ra romi+area temelor de consiliere a părinţilor................69 $igura3./.epre+entarea $igura3./.epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr.1.......................................& nr.1.......................................&(( $igura 3.6. epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr.2...................... nr.2.....................................&( ...............&( $igura3.&. epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr.3................................... nr.3......................................&1 ...&1 $igura3.8. epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr.#................................... nr.#......................................&2 ...&2 $igura3.9. epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr./................................... nr./......................................&3 ...&3 $igura3.1(. epre+entarea procentuală a răspunsurilor la %ntre!area nr.6....................................& nr.6....................................&33 $igura $igura3.1 3.11. 1.epr epre+e e+enta ntarea rea
proce procentu ntuală ală a re+ult re+ultate atelor lor finale finale la Simula Simularea rea ?amen ?amenulu uluii de
acalaureat ; disciplina 7im!a şi literatura rom
proce procentu ntuală ală a re+ult re+ultate atelor lor finale finale la Simula Simularea rea ?amen ?amenulu uluii de
acalaureat ; disciplina Istorie............................................. Istorie.................................................................... .............................................. ..................................&6 ...........&6 #
$igura3.13.epre+entarea
procentuală a re+ultatelor finale la Simularea ?amenului de
acalaureat ; disciplina =eografie................................................................................................&& $igura3.1#.epre+entarea procentuală a mediilor finale la Simularea ?amenului de acalaureat 2(1/...............................................................................................................................................&& $igura3.1/.epre+entarea
procentuală a gradului de satisfacţie şi mulţumire al
părinţilor.........................................................................................................................................&8 $igura3.16.epre+entarea procentuală pri"ind utilitatea acţiunilor din cadrul programului de consiliere........................................................................................................................................&9
/
INTRODUCERE ?li!erată de constr
n pre+ent consilierea psihopedagogică se fundamentea+ă pe teoria umanistă a lui Carl ogers )1961*5 unde pro!lemele psi>ice nu sunt doar deficienţe şi tul!urări5 ci epresii ale ne"oii de autocunoaştere5 de %ntolog şi consiliat este una de respect5 de %ncredere reciprocă care presupune implicarea acti"ă şi responsa!ilă a am!elor părţi. in această perspecti"ă5 consilierea este acţiunea de aDutorare şi creditare a persoanei ca fiind capa!ilă
să,şi asume propria de+"oltare personală E
să pre"ină di"erse tul!urări şi disfuncţii E
să de+"olte strategii proprii de re+ol"are a pro!lemelor E
să de+"olte o imagine de sine po+iti"ă E
să,şi forme+e o atitudine corectă faţă de ceilalţi E
să,şi "alori+e+e resursele. 0 primă caracteristică a consilierii psi>opedagogice este dată de tipul de persoane cărora le
este adresată consilierea sau asistenţa. Consilierea "i+ea+ă persoanlele ce nu pre+intă tul!urări psi>ice sau de personalitate5 deficite intelectuale sau de altă natură. ?a facilitea+ă5 prin 6
demersurile pe care le presupune5 ca persoana să facă faţă mai eficient factorilor stresanţi5 sarcinilor "ieţii cotidiene şi5 astfel5 să %m!unătăţească calitatea "ieţii %n relaţiile cu ceilalţi semeni. 4 doua caracteristică definitorie pentru consilierea psi>opedagogică este dată de faptul că asistenţa pe care o oferă
utili+ea+ă un model educaţional şi un model al dezvoltării
inter(personale). Sarcina consilierului este de a %n"ăţa persoanaF grupul să adopte noi strategii
comportamentale5 să %şi "alori+e+e potenţialul eistent5 să %şi de+"olte noi atitudini şi conduite adaptati"e. Prevenţia problemelor ce pot pertur!a de+"oltarea şi funcţionarea armonioasă a persoanei
este o altă caracteristică a consilierii psi>opedagogice. Strategia de pre"enţie constă %n identificarea situaţiilor pro!lematice5 condiţiilor de risc şi %n acţionarea asupra lor %nainte ca acestea să producă un impact negati" şi să declanşe+e Bcri+eA personale sau de grup. 4nali+
!9"')*,$$ 3%$)! $ /$#&$/%)% $#"!*$$! *%*!6$&, )Talcott arson*. n această logică5 punerea %n conDuncie a tinerei generaii cu cele mai noi re+ultate ale cercetării i profesionali+ării5 au permis5 prin desc>iderea comunitară realistă a ofertelor educati"e 5 ade"ărate miracole cel nipon i cel german sunt doar două eemple5 dar dintre cele mai con"ingătoare. 4stfel5 aceste ări5 ieite nu doar %n"inse5 ci total de+articulate din ră+!oiul mondial Aau c<tigat paceaA printr,o in"estiie educati"ă făcută consec"ent5 sistematic i focali+ată pe ino"area inclusi" a managementului educaional. Consilierea psi>opedagogică %n şcoală tre!uie să fie Bunitatea a trei sec"enţe operaţionale diagnostic,constatati"ă5 formati",profilactică şi terapeutică, recuperatorieA )=olu5 .51993*. Consilierea repre+intă un proces de acordare a asistenţei psi>opedagogice ele"ilor şi celorlalte persoane implicate %n procesul educaţional. C>. atterson susţine că acest proces de+"oltă o relaţie interpersonală %ntre consilier şi unul sau mai mulţi clienţi )ele"i5 părinţi5 profesori*5 folosind metode psi>ologice5 deri"ate dintr,o cunoaştere sistematică a personalităţii umane. 4celaşi autor menţionea+ă că scopul consilierii psi>opedagogice este de a %m!unătăţi sănătatea mintală a consiliaţilor şi astfel de a pro"oca o sc>im!are "oluntară %n atitudinile şi comportamentul clientului. n de+"oltarea şi menţinerea stării de !ine un rol important %l are familia şi şcoală5 %nsă5 din păcate de cele mai multe ori5 aceste instituţii generea+ă şi %ntreţin condiţii nefa"ora!ile. 4stfel5 ele su!minea+ă %ncrederea %n sine a copiilor5 %ngrădesc autonomia şi independenţa ele"ilor5 şa!lonea+ă indi"idualităţile5 iniţia+ă competiţii neproducti"e %n detrimentul cooperării5 induc &
percepţii ameninţătoare asupra lumii şi "ieţii. $ocali+area eclusi"ă a şcolii pe latura intelectuală şi pe performanţele ele"ilor sunt căi de diminuare a stării de !ine şi de creştere a riscului pentru disfuncţii sau !oli fi+ice şi psi>ice.
M'*$"%4$! 4m ales această temă din următoarele considerente
'coala repre+intă prima structură de %n"ăţămeia integrării lor facile %n "iaţa de "iitor student şi a e"itării e"entualelor situaţii care ar putea duce la starea de
inadaptare sau5 mai gra"5 a a!andonului şcolar. Integrarea ele"ului %n acti"itatea şcolară depinde de ni"elul de maturitate şcolară al ele"ului5 sinte+ă a acţiunii multor factori care ţin de particularităţile de "
indi"iduale ale copiilor5 dar %n egală măsură de calitatea instruirii %n şcoală. Implicarea şi spriDinul familiei influenţea+ă puternic adaptarea şcolară5 şi promo"area unui eamen naţional5 condiţion
aspectele concrete ale unui demers reuşit din această perspecti"ă. 7ucrarea este structurată astfel n primul capitol BStatutul epistemiologic al consilierii educaionaleA care este structurat pe patru su!capitole5 %n care a!orde+ delimitările conceptuale pri"ind conceptul de consiliere şi tipurile i formele acesteia5 urmărind %ndeaproape principiile i o!iecti"ele consilierii educaionale. Gn ultim su!capitol tratea+ă factorii implicai %n procesul de consiliere educaională. rin urmare %n primul capitol al lucrării am a!ordat cele semnificati"e aspecte care definesc consilierea5 ca acti"itate importantă a acti"ităii
cadrului didactic5 a"eie pri"ind conflictul %n general5 i formele de conflict colar5%n mod restriuri socio,educaţionale5
identific
8
CAPITOLUL I. STATUTUL EPISTEMIOLOGIC AL CONSILIERII EDUCAŢIONALE I.1. C'#&!/*3) ! &'#$)$!! Semnificaţia cea mai largă a consilierii poate fi regăsită la %nceputurile organi+ării societăţii umane5 fiind apropiată de cea de sfătuire cu pri"ire la tre!urile comunităţii. $ie că erau "răDitori5 şamani5 astrologi5 sfetnici sau consilieri5 aceste persoane a"eau un rol asemănător5 de a "indeca5 %ndruma5 sfătui5 de a oferi soluţii pentru pro!leme di"erse medicale5 sociale5 politice5 pro!leme personale5 de grup sau cu care se confrunta societatea. e parcursul e"oluţiei şi diferenţierii societăţii umane %n mai multe domenii de acti"itate economic5 politic5 Duridic5 administrati"5 educaţional etc.5 %nsăşi acti"itatea de consiliere se diferenţia+ă5 de"enind o necesitate %n toate aceste domenii. Ca urmare5 se consideră un prim ni"el al diferenţierii consilierii fiind #$"!)3) %&4$'#%). ar acţiunea socială de sfătuire,consiliere nu poate fi ruptă de cea de cunoaştere5 la %nceput empirică. intotdeauna pnologice5 credinţe religioase5 mesaDe artistice5 reguli morale5 sfaturi de "iaţă etc. Identificarea informaţiilor cu caracter de sfătuire %n lucrările filo+ofice poate fi considerat al treilea ni"el al e"oluţiei consilierii , &'#$)$!!%
($)''($&, )T$'#; 2((/5 p. 6*. C'#$)$!!% !*! +*$$#4, %n măsura %n care este fundamentată pe teorii5 metode şi legi ştiinţifice5 "erificate şi confirmate. Caracterul ştiinţific al consilierii de"ine din ce %n ce mai pregnant dacă aceasta ela!orea+ă noi teorii şi metode specifice domeniului său de cercetare. 9
Consilierea repre+intă mai mult un domeniu al acţiunii eficiente decnologiei. n mod paradoal5 deşi fenomenul de te>nologie nu se potri"eşte cu cel de ştiinţe umaniste5 <. H3! )199&* arată că acesta desemnea+ă un aspect fundamental al asistenţei şi inter"enţiei psi>ologice5 deci implicit al consilierii. ?ficienţa acţiunii %n domeniul inter"enţiei socio,psi>o,educaţionale nu este asigurată de ade"ărurile ştiinţifice ela!orare de ştiinţele implicate5 ci de !63)$)! ! %/)$&%! a acestor ade"ăruri ştiinţifice la situaţia specifică5 la persoana "ie şi concretă5 la momentul respecti".
C'#$)$!!% !*! ' *!=#')'6$! psi>o,educaţională dacă ela!orea+ă reguli de creare5 transformare şi control )B3#6!; 19&8* a unor procese specifice %n scopuri po+iti"e şi !enefice )de eemplu regula orientării , %n"ăţării*. ar aceste reguli eficiente nu se aplică totdeauna la fel5 ci %n funcţie de particularităţile persoanei5 grupului5 cu anumite metode sau te>nici.
C'#$)$!!% !*! %*, deoarece acţionea+ă asupra unui domeniu sensi!il )pro!lematica educaţională , %n ca+ul consilierii educaţionale*5 aplică metode5 te>nici şi procedee de modelare a personalităţii su!iectului %n mod diferenţiat şi creati"5 adaptea+ă realitatea ideilor5 trăirilor5 "oinţei şi comportamentului su!iectului )educaţional* la realitatea mediului )educaţional*. Consilierea )educaţională* nu acţionea+ă asupra realităţii o!iecti"e ca atare5 ci asupra imaginii psi>ologice a acestei realităţi reflectată %n mintea5 personalitatea şi %n comportamentul su!iectului )educaţional*.
C'#$)$!!% educaţională $#*, 7# !)%4$! &3 !)$6$% la ni"elul credinţei5 credinţa religioasă şi cea psi>ologică a"ologică mecanismele de modelare şi transformare a personalităţii sunt interne5 ele fiind descoperite şi orientate spre adaptare şi eficienţă de către consilier5 %n relaţie cu su!iectul consilierii. n consiliere )educaţională* teoriile pot fi ade"ărate5 legile pot fi semnificati"e5 metodele şi te>nicile pot fi adec"ate5 iar re+ultatele consilierii nule. e+ultatele consilierii )educaţionale* nu se măsoară %n ade"ărurile ştiinţifice confirmate5 ci %n eficienţa acţiunii de adaptare a acestor ade"ăruri la pro!lemă5 situaţie5 client. 4ceasta se reali+ea+ă prin interacţiunea %ntre componentele ştiinţifice5 te>nologice5 artistice şi religioase ale consilierii )educaţionale*. Considerăm că interacţiunea dintre ştiinţă5 te>nologie5 artă şi religie a condus %n e"oluţia cunoaşterii şi acţiunii umane la acele preocupări cunoscute su! denumirea generică de $&$/)$#!
%)! $#*!"!#4$!$ '&$'-/$='-!3&%4$'#%)!. 4cesta poate fi considerat un alt #$"!) al e"oluţiei consilierii. 1(
n inter"enţia socio,psi>o,educaţională funcţionea+ă acel savoirfaire ce depăşeşte regulile dar5 spre deose!ire de artă5 acţiunea se Dudecă după criterii o!iecti"e de eficacitate şi după compati!ilitatea acestora cu informaţia ştiinţifică , arată H3! )199&5 p. &(*. 4cesta ordonea+ă metodele de inter"enţie psi>ologică %n funcţie de centrul lor de gra"itate5 deose!ind trei grupe a* prevenţia5 rea!ilitarea5 consilierea5 !* intervenţia de cri+ă şi acompanierea5 c* psihoterapia %n sens restrologică5 este situată consilierea psi>ologică. in aceeaşi categorie a inter"enţiilor predominant te>nologice %n sensul regulii şi eficienţei face parte şi consilierea educaţională. 4ceasta are ca domeniu de acţiune pro!lematica educaţională5 se adresea+ă su!iecţilor educaţionali5 cu metode specifice o!ţinute prin interacţiunea te>nologiei psi>ologice cu cea pedagogică. Sinteti+emă care pune %n e"idenţă statutul epistemologic al consilierii (educaţionale), la intersecţia dintre ştiinţă, tehnologie, artă şi religie, fiind
fundamentată pe un tip de cunoaştere te>nologică a regulilor de eficienţă5 dar
a"nologică5 adică de transformare eficientă a relaţiei su!iect educaţional ; mediu educaţional semnificati" ) T$'#; 2((/5 p. 9*. 4cţiune socială cunoaştere socială empirică ştiinţă5 te>nologie5 artă5 religie IJT?H?JKI? S0CI0,SIL0,?4=0=ICM )consiliere* acţiune socială. &3#'%+*!! 2'&$%),; !./$$&,
%&4$3#! 2'&$%),
+*$$#4,; *!=#')'6$!; %*,; !)$6$!
INTERVENŢIE SOCIO-PSIHO-PEDAGOGICĂ >&'#2$)$!? Figura 1.1. tatutul epistemologic al consilierii educaţionale (!iron, "##$, p. %)
upă ce a sta!ilit categoria din care face parte consilierea )educaţională*5 T$'# )2((/5 pp. &,9*5 %n lucrarea sa „Consiliere educaţională”, a anali+at c
@. <%))$ )19&8* consideră consilierea )sfătuirea* un dialog %n care o persoană aDută pe alta care are dificultăţi semnificati",importante )O%#&!%5 2((25 p. 22*. 11
efiniţia 4sociaţiei ritanice de Consiliere )1989* este cea mai completă &sfătuirea este utili'area cu abilitate şi principialitate a relaţiei pentru a favori'a cunoaşterea de sine, autoacceptarea emoţională, maturi'area şi de'voltarea optimală a resurselor profesionale. copul său este de a oferi oca'ia de a lucra ct mai satisfăcător şi cu utili'area ct mai completă a resurselor, conform O%#&!% )2((2 p. 23*
Select
auto,cunoaşterea5
auto,%nţelegerea5
clarificarea5
auto,acceptarea5
maturi+area5 de+"oltarea optimală a personalităţii5 %n relaţie cu mediul săuE !. relaţia de consiliere este o relaţie de aDutor5 de susţinere5 de orientare5 de mo!ili+are a resurselor proprii su!iectului indi"idual sau grupului5 de adaptare la mediul de "iaţă semnificati" pentru acestaE c. caracterul procesului de consiliere este predominant acţional5 de creştere a eficienţei5 de re+ol"are a pro!lemelor educaţionale5 de punere la dispo+iţia su!iectului educaţional a te>nologiei specifice.
C'#$)$!!a se situea+ă la primul ni"el al inter"enţiei psi>ologice5 alături de pre"enţie şi rea!ilitare.
P. B)'; H. P!/$# arată că aceasta se adresea+ă persoanelor cu $($&3)*,4$ de ordin situaţional al "ieţii curente5 care nu au un caracter ne"rotic5 patologic5 fiind "ictimele unor presiuni din mediul eterior )E#,&=!&3; 19985 p. 28/*.
F. C. T='#! consideră consilierea o formă de susţinere psi>ologică similară psi>oterapiei5 pentru persoanele normale cu pro!leme de "iaţă ) E#,&=!&3; 19985 p. 28/*
F. P. R'$#'# susţine necesitatea consilierii pentru persoanele care doresc să atingă un ni"el de "iaţă superior5 să depăşească anumite o!stacole sau să construiască strategii personale de "iaţă. 0!iecti"ele acesteia ar fi maturi+area personalităţii5 do!
@. <. G3*% defineşte consilierea ca un proces de orientare/nvăţare care se desfăşoară *n spaţiul realităţii *ntre două persoane, cuplu *n care sfătuitorul cu competenţă *n probleme psihologice oferă clientului său metode adecvate nevoilor acestuia, *n raport cu conte+tul evenimentelor vieţii, stabilinduse *n acest fel un program personal *n care sunt incluse următoarele luarea la cunoştinţă despre sine, *nţelegerea situaţiilor,
12
evaluarea efectelor acestora, realism şi simţ practic *n soluţionarea acestor situaţii critice, restabilirea echilibrului cu realitatea vieţii, evoluţia po'itivă a subiectului )E#,&=!&3; 19985 p. 286*.
n ceea ce pri"eşte definirea conceptului de consiliere5 "oi pre+enta %n cele ce urmea+ă şi alte definiţii date acestui termen %n literatura de specialitate. Hoi continua cu definiţia amănunţită a lui I#$// şi @'=#; conform căreia &consilierea este o cale de a relaţiona şi de a răspunde unei alte persoane, astfel *nct aceasta este autată săşi e+plore'e gndurile, emoţiile şi comportamentul ca săşi cştige o *nţelegere de sine mai clară şi apoi *nvaţă să găsească şi să utili'e'e propriile sale resurse, pentru a se putea confrunta cu viaţa ct mai eficient, lund deci'ii adecvate sau acţionnd corespun'ător>H')!"$&$; N!%&+3;
2((65 p. 9E T$'#; 2((/5 p.
1(*. upă E6%# )199(5 apud. M'%3; 2((#*5 termenul de consiliere descrie relaţia interumană de aDutor dintre o persoană speciali+ată5 consilierul5 şi persoana sau grupul care solicită asistenţă de specialitate5 clientul. n acest sens5 &consilierea este un miloc de autocunoaştere, de de'voltare şi maturi'are a personalităţii, o e+perienţă de comunicare, o modalitate de optimi'are a relaţiilor interpersonale, de re'olvare a unor cri'e e+istenţiale, de *nvăţare a unor modele comportamentale şi atitudinale po'itive etc. /onsilierea facilitea'ă, astfel, o mai bună adaptare a persoanei la solicitările şi sarcinile vieţii cotidiene şi, astfel, contribuie la *mbunătăţirea calităţii vieţii. )M'%3; 2(135 pp. 9 , 1(*.
n lucrarea &tudii şi aplicaţii *n asistenţa socială a grupurilor vulnerabile, coordonată de M. A. M%$&% şi R. G. E#%&=!; Capitolul &Repere *n consilierea adolescenţilor instituţionali'aţi ) L3#63
+$ E#%&=!; 2(135 p. &3E A#!$; B!)&$#; 2((&5 p. 9* sunt pre+entate o
serie de definiţii şi accepţiuni date conceptului de consiliere. &/onsilierea presupune e+istenţa unei persoane care are temporar sau permanent rolul de consilier şi care oferă sau acceptă *n mod e+plicit să acorde timp, atenţie şi respect uneia sau mai multor persoane, cu rolul temporar de client. arcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a e+plora, descoperi şi clarifica moduri de a trăi valorificnduşi resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior, *ndreptnduse spre o ct mai bună e+istenţă >A'&$%4$% B$*%#$&, /!#*3 C'#$)$!!;
11?. /onsilierea este o activitate care este iniţiată de o persoană care caută autor. Prin intermediul consilierii se oferă oportunitatea clientului de a identifica ceea cel perturbă, de a se autoe+plora şi de a se *nţelege. Procesul de consiliere *l va auta săşi identifice gndurile,
13
emoţiile şi comportamentele care, conştienti'ate fiind, *l fac să se simtă plin de resurse şi să hotărască schimbarea >C=$$), et. al.5 2(1(5 p. &5 apud R3!); D!*!; B'#;
1992*.
A#!!% S9$)%6$ %n &Consilierea !colară !i integrarea sociopro"esională”, Capitolul :HII5 menţionea+ă că 4sociaţia ritanică de Consiliere dă următoarea accepţie termenului
&'#$)$!! &vorbim de o relaţie de consiliere atunci cnd o persoană (consilierul) este de acord *n mod e+plicit să ofere timp, atenţie şi respect altei persoane (client). copul consilierii este de a oferi clientului şansa de a e+plora, de a descoperi şi de a clarifica modalităţile optime de aşi trăi propria viaţă, de a avea o e+istenţă fericită.
Iniţial5 domeniul consilierii a fost identificat %n mod eronat cu cel al psi>oterapiei5 pentru ca mai apoi sferele celor două acti"ităţi să se delimite+e net din punct de "edere teoretic. ntre cei doi termeni eistă diferenţe semnificati"e consilierea este o acţiune proacti"ă5 %n timp ce psi>oterapia este inter"enţia postfactum )de remediere5 de terapie* )p. //#*. 0 pri"ire comparati"ă5 a lui I. D%($#'$3; asupra specificului psi>oterapiei şi consilierii5 e"idenţia+ă următoarele caracteristici Consilierea poate fi considerată ca fiind centrată pe sc>im!area evolutivă5 %n timp ce psi>oterapia pe sc>im!area revolutivă5 care presupune sc>im!ări structurale mai profundeN n timp ce psi>oterapia adoptă5 de cele mai multe ori5 un model medical5 consilierea adoptă un model educati" al de+"oltării fiinţei umane5 %n care crearea condiţiilor respectului5 empatiei şi autenticităţii "a fa"ori+a "alorificarea deplină a resurselor de care dispune cel ce solicită aDutor. iferenţa dintre psi>oterapie şi consiliere este una a perspecti"ei istorice ) L'36=); 198/*. Consilierea este centrată pe ceea ce aparţine pre+entului5 aici şi acum5 %n timp ce psi>oterapia pri"eşte pre+entul ca epresie a unei istorii ce se repetă %ntr,un contet mereu sc>im!at. e aceea5 consilierea se orientea+ă asupra proceselor de de'voltare şi facilitare, iar psi>oterapia pune accentul pe intervenţie, tratament şi reconstrucţie. n timp ce consilierul adoptă o atitudine suporti"ă şi facilitati"ă5 psi>oterapeutul interpretea+ă5 confruntă5 restructurea+ă. e aceea5 %n formarea consilierilor este mai important antrenamentul %n sarcini centrate pe scop5 educati"e5 iar formarea capacităţilor de diagnostic al tul!urărilor psi>ice5 %n programul de formare al psi>oterapeuţilor. @eşi diferenţa pare minimă5 consilierii5 de cele mai multe ori5 asistă oamenii %n găsirea soluţiei la o anumită pro!lemă sau %n controlul unei situaţii de cri+ă5 iar psi>oterapeuţii %şi propun modificări mai profunde5 de+"oltarea unor noi modalităţi de re+ol"are a pro!lemelor care pot fi ulterior generali+ate la noi situaţii.B ) D%($#'$3; 2((15 pp. 19, 2(*.
B,%# )2((1* spune că %n procesul de consiliere se %ncearcă @promo"areaA unei sc>im!ări "oluntare %n atitudinile şi comportamentul celui consiliat5 astfel %nc
/onsilierea
"ine %n spriDinul copiilor5 al adolescenţilor5 al părinţilor şi al educatorilor prin
eplicarea moti"elor care conduc la delic"enţă5 a!ateri comportamentale5 relaţionare deficientă5 dificultăţi %n %n"ăţare şi5 prin procese acţionale5 aDută la găsirea soluţiilor "ia!ile5 optime pentru re+ol"area acestora ) I)$&%; H!)'; B$#&=$&$3; U93; C3!*!%# )coordonatori*5 2((/5 p. 31#*.
1/
I.2 T$/3$ +$ ('! %)! &'#$)$!$$ !3&%4$'#%)! I.2.1 C'#$)$!!% +&')%, n demersul ei de atingere a idealului educaţional ) dezvoltarea liberă, integrală !i armonioasă a individualităţii umane* şcoala rom
de !ine şi de sănătate fi+ică5 psi>ică5 spirituală şi socială a ele"ilor săi %n numele ne"oii de performanţe şcolare. 'coala nu poate şi nu tre!uie să de"ină o instituţie segregată de indi"id5 societate şi "iaţă5 ci să repre+inte un mediu fa"ori+ant de+"oltării personalităţii autonome şi creati"e. e+"oltarea armonioasă a personalităţii ele"ului5 ameliorarea şi %nlăturarea aspectelor atitudinale şi psi>ocomportamentale inde+ira!ile social5 ce pot apare %n procesul educaţional5 fac necesară o acti"itate sistematică de &'#$)$!! /$='/!%6'6$&,. n sens larg5 &'#$)$!!% repre+intă o acţiune compleă prin care Bse urmăreşte sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare ce tre!uie să fie adoptat %ntr,o situaţie dată sau5 %n general5 %n "iaţă şi acti"itatea cotidianăA )Tomşa5 1996*. n acest sens5 &consilierea psihopedagogicăeducaţională este o activitate speciali'ată reali'ată de un specilist cu pregătire psihopedagogică, profesorulconsilier, care oferă subiectuşui consiliat, elev0grup de elevi, oportunitatea de a e+plora, descoperi şi clarifica posibilităţile de valorificare a resurselor cognitive, afectivmotivaţionale, voliţionale. )M'%3;
2(135 p. 1/*. Consilierea şcolară este o parte importantă a actului educaţional5 ea ofera asistenţă şi suport psi>opedagogic atopedagogică este implicată %n procesul educaţional profesor,ele"5 sarcina sa fiind aceea de a oferi un demers educati",formati" centrat pe ele"5 şi nu de a instrui. )M'%3; 2(135 p. 1/*. aportnici şi procedee de gestionare şi re+ol"are a pro!lemelor lor educaţionale. ro!lema educaţională este o situaţie educaţională dificilă pentru su!iectul care se adresea+ă consilierului )educaţional* a"ologică5 am!iguitate*5 afecti"e )tensiune5 nemulţumire5 nelinişte*5 "oliti"e )indeci+ie5 %ndoială* conduc
16
Ca urmare el se adresea+ă unui specialist ; consilierul educaţional care să,l aDute să re+ol"e această situaţie dificilă.
C'#$)$!!% +&')%, ; care se reali+ea+ă pentru ele"ii cu pro!lemenşcolare ca de eemplu a!senteism5 eşec şcolar5 tul!urări comportamentale şi de conduita5 şi se desfăşoară %n scoală prin cola!orarea profesorului diriginte cu cadrele didactice şi cu profesorul psi>opedagogE
C'#$)$!!% "'&%4$'#%), ; care are in centrul atenţiei sale pro!lemele educaţionale legate de %nclinaţii5 interese5 aspiraţii5 pasiuni. Se desfăşoară in gimna+iu5 liceu5 facultate5 locul de munca. n mod normal premerge consilierii profesionale şi parcurge două perioade esenţiale )la "eia de !oltă a %n"ăţămic şi intelectual ale indi"i+ilor dar şi de deose!irile eforturilor depuse şi a re+ultatelor o!ţinute5 consilierea şcolară nu,şi propune egali+area performanţelor ele"ilor. n acest contet apare %n mod o!iecti" şi necesar clasificarea şi ierar>i+area ele"ilor %n funcţie de "aloarea5 ni"elul performanţelor şi eficienţa pregătirii lor. n funcţie de necesităţile socialeconomice contemporane şi de perspecti"ă pri"ind forţa de muncă şi specialiştii necesari5 apare %n mod o!iecti" şi selecţia şcolară şi profesională prin intermediul eamenului concurs5 !a+at pe competiţie.
1&
ar consilierea şcolară nu tre!uie condiţionată definiti" de selecţia şcolară. Consilierea şcolară tre!uie să ai!ă %n "edere selecţia şcolară pentru reali+area unei c
I.2.2 C'#$)$!!% /'(!$'#%), 4paritia si de+"oltarea consilierii a fost influentata de filosofia si psi>ologia umanista )-asloO5 ogers5 eistentialisti etc.* prin care se promo"ea+a respectul pentru om ca "aloare unica si irepeta!ila si autoreali+area sa. Consilierea are in centru5 ideea conform careia5 omul poate in"ata sa traiasca mai !ineP 4stfel5 starea de !ine si ameliorarea "ietii cotidiene repre+inta principalele repere ale consilierii. 4cceptiuni ale termenului de BconsiliereA a* Consilierea descrie relaţie interumană de autor dintre o persoană speciali+ată5 consilierul 5 şi persoana sau grupul care solicită asistenţă de specialitate5 clientul )E6%# 5
199(*.
elaţia dintre consilier şi persoana consiliată este una de alianţă5 de participare şi cola!orare reciprocă5
desc>isa5
calda5
!a+ata
pe
incredere
reciproca5
confidentialitate
si
autenticitateFsinceritateE !* Consilierea este o tehnică de informare şi evaluare5 un miDloc de a modifica comportamentul5 o eperienţă de comunicare5 o căutare %n comun a sensului "ietii5 fiind centrata pe sc>im!are e"oluti"a )I. afinoiu5 2(((*5 pe pre+ent5 pe de+"oltare personala5 pe maturi+are5 pe autocunoastere5 pe re+ol"area unor pro!leme5 pe im!unatatirea relatiilor interpersonale5 pe creati"itate. c* upă A$# şi C%9%5 consilierea tre!uie să ofere asistenţă *n formarea, de'voltarea şi aplicarea următoarelor capacităţi
re+ol"area unor sarcini concrete E re+ol"area unor cri+e
eistenţialeE optimi+area relaţiilor interumaneE %n"ăţarea unor modele comportamentale precum sta!ilirea unor scopuri %n "iaţă5 ascultarea acti"ă5 con"ersaţia5 autoafirmarea5 concentrarea atenţiei5 de+"oltarea capacităţilor intelectuale5 relaarea5 opţiunea şcolarăFprofesională5 re+ol"area de conflicte5 de+"oltarea creati"ităţii5 menţinerea sănătăţii5 petrecerea timpului li!er s.a.5 d* 0 caracteristică importantă a consilierii este preocuparea pentru prevenţia pro!lemelor care pot %mpiedica de+"oltarea şi funcţionarea normală a persoanei. Strategia de pre"enţie constă %n identificarea situaţiilor şi grupurilor de risc şi %n acţiunea asupra lor %nainte ca acestea să ai!ă un impact negati" şi să declanşe+e cri'e personale sau de grup.
18
7iteratura de specialitate identifică mai multe tipuri de consiliere )4. ă!an5 2((15 C. Qdre>uş5 2((#*
psihologica # consiliere suportiva, de criza, de dezvoltare personala asista
persoanele aflate in dificultate E implica metode5 te>nici si cunostinte de specialitate )imprumutate din psi>oterapie* E isi propune nu doar alinarea suferintelor5 ci si pre"enirea consecintelor negati"e din punct de "edere social5 psi>ologic5 medical E se adresea+a omului normal din punct de "edere psi>ic5 dar care5 in anumite momente ale "ietii intampina dificultati )deces5 a!andon5 di"ort etc.* E se adresea+a si celor care doresc sa se cunoasca si sa se de+"olte prin in"atarea unor a!ilitati si atitudini flei!ile si eficiente )comunicare5 sensi!ilitate etc.* E
in"ormaţională : un tip de consiliere prin care se oferă informaţii pe domeniiFteme
specifice E %n ca+ul cnologiei informatice5 se discută despre consiliere on$line, computerizată sau asistată de calculator
educaţională ansam!lu de acţiuni ce "in %n spriDinul copiilor5 al adolescenţilor5 al
părinţilor şi educatorilor5 eplico, educaţionale pentru sănătatea mentală5 emoţională5 fi+ică5 socială şi spirituală a copiilor şi adolescenţilor E
consiliere maritală% formă de asistenţă psi>ologică acordată familiei5 care5 spre
deose!ire de terapia maritală5 poate fi considerată mai limitată ca scop5 deoarece pune %n discuţie numai un conflict particular legat de pro!lemele imediate ale familiei )de eemplu5 creşterea unui copil*E aDutorarea partenerilor %n a face faţă mai eficient pro!lemelor de cuplu )I. -itrofan5 1991*
consiliere pastorală% consiliere din perspecti"ă religioasă5 un proces de asistare
psi>ologică reali+at de către preot %n paro>ia sa religioasăE "i+ea+ă acordarea de asistenţă5 suport persoanelor descuraDate5 de+"oltarea toleranţei %n relaţiile cu semenii5 acordarea de asistenţă %n autocunoaştere5 %nţelegerea propriului comportament potri"it legii creştine5 acceptarea responsa!ilităţilor
consilierea carierei/vocationala este5 alături de celelalte tipuri de consiliere5 o
acti"itate care %i aDută pe ele"i să,şi cunoască capacităţile5 competenţele şi resursele de care dispun %n "ederea alegerii unei profesii5 ţin
Consilierea "ocationala semnifica5 de asemenea5 procesul de compatibili'are ma+ima intre resursele5 cerintele5 aspiratiile5 "alorile si interesele unui indi"id si oferta reala din domeniul educatiei5 formarii si integrarii socio,profesionaleE este un serviciu social care initia+a o a!ordare glo!ala a indi"idului5 su! toate aspectele semnificati"e ale "ietii si rolurilor asumate5 in scoala5 profesie5 "iata sociala sau comunitate5 familie5 timp li!er etc. si se materiali+ea+a prin toate categoriile de ser"icii de informare5 consiliere si orientare oferite solicitantilor de catre consilieri. Consilierea cariereiF"ocaţională asistă indi"idul %n re+ol"area pro!lemelor şcolare5 profesionale5 de+"oltă şi aplică inter"enţii !a+ate pe cercetările psi>ologiei "ocaţionale. Conform eclaraţiei 4sociaţiei Internaţionale de 0rientare 'colară şi rofesională de la StocR>olm )199/*5 consilierea şi orientarea carierei sunt ser"icii care au menirea să aDute tinerii şi adulţii să se %nţeleagă şi să se autoe"alue+e5 să comunice eficient cu alţii5 să ela!ore+e planuri cu pri"ire la propria carieră5 să ai!ă %n "edere cariere alternati"e5 să facă faţă cu succes diferitelor a!stacole pentru a,şi c<ştiga locul %n societate şi pe piaţa muncii. Temele a!ordate %n consilierea "ocationalaFcarierei sunt următoarele stima de sine5 luarea deci+iilor5 sta!ilirea scopurilor5 planificarea "iitorului5 re+ol"area de pro!leme5 de+"oltarea deprinderilor de comunicare5 de+"oltarea comportamentelor responsa!ile etc. In timp ce orientarea scolara si profesionalaFin carieraF"ocationala acopera un spectru larg de acti"itati5 de la e"aluare si informare pana la consiliere si educatie5 consilierea "ocationalaFa carierei este o inter"entie predominant psi>ologica si presupune aDutorul5 spriDinul unei persoane pentru re+ol"area unor pro!leme specifice.
2(
I.. P$#&$/$$ +$ '$!&*$"! %)! &'#$)$!$$ !3&%4$'#%)! P$#&$/$$)! &'#$)$!$$ /$='/!%6'6$&! sunt de inspiraţie umanistă. 0-G75 ca "aloare unică şi irepeta!ilă5 "iaţa sa5 dorinţa sa de autodepăşire repre+intă cel mai important reper al filosofiei şi psi>ologiei umaniste )M%)'; R'6!; opedagogică sunt următoarele
principiul unicităţii persoanei
principiul responsabilităţii propriilor deci'ii
principiul permisivităţii relaţiei de consiliere
Principiul unicităţii persoanei preci+ea+ă necesitatea ca %n procesul de consiliere
psi>opedagogică5 ele"ulFgrupul de ele"i să fie acceptat necondiţionat ca persoană unică5 "aloroasă5 cu disponi!ilităţi5 interese5 aspiraţii5 atitudini5 "alori5 comportamente5 idealuri proprii. 4cti"itatea de consiliere psi>opedagogică tre!uie să fie adaptată ne"oilor5 posi!ilităţilor şi aspiraţiilor educaţionale şi profesionale ale ele"ilor ) I!; p. 3/*. n spiritul acestui principiu5 profesorul,consilier nu Dudecă5 nu interpretea+ă5 nu condamnă5 ci construieşte un mediu cald5 po+iti"5 %nţelegător5 desc>is5 propice eprimării propriei unicităţi a ele"ului5 indiferent cărui grup social5 rasă5 se5 religie ar aparţine acesta. espectul pentru om tre!uie să fie autentic.
A. B,%# >2001? &2cceptarea necondiţionată este premisa fundamentală a procesului de de'voltare personală şi de optimi'are a funcţionării persoanei (3). 2cceptarea este o atitudine po'itivă, de *nţelegere a persoanei.
4cceptarea necondiţionată nu presupune5 %nsă5 apro!area oricărei atitudini sau a oricărui comportament5 apro!are sau de+apro!are5 simpatie5 e"itare5 morali+are5 etic>etare5 interpretare5
21
e"aluare condiţionare etc. 4 accepta %nseamnă a considera că o persoană este diferită de ceilalţi prin credinţele5 sentimentele5 atitudinile sale )M'%3; 2(135 p. #8*. Principiul responsabilităţii propriilor decizii
Consilierul informea+ă ele"ul că succesul5 respecti" eşecul acţiunilor %ntreprinse5 depind de implicarea sau nonimplicarea %n propria formare şi de+"oltare. ro!lemele sunt gI. H')!"$&$? care,l aDută pe ele" să,şi "alorifice disponi!ilităţile latente şi să,şi restructure+e propria personalitate. n acest sens5 relaţia de consiliere este %ncărcată afecti"5 cei doi parteneri %ncercis. rofesorul,consilier nu "a oferi sfaturi5 nu "a lua deci+ii %n locul ele"ului5 nu "a re+ol"a pro!lemele acestuia5 ci "a oferi posi!ilitatea afirmării li!ertăţii de opţiune a ele"ului )M'%3; 2(135 p. #8*. Principiul permisivităţii relaţiei de consiliere
ermisi"itatea relaţiei presupune ne%ngrădirea de către consilier a li!ertăţii persoanei de a a"ea propriile opinii5 con"ingeri5 atitudini. rofesorul,consilier "a %ncerca5 %n permanenţă5 să de+"olte o relaţie po+iti"ă cu ele"ii5 să identifice %n sufletul acestora ceea ce este "aloros5 !un5 autentic5 ceea ce poate repre+enta punctul de pornire %n lungul drum al de"enirii fiinţei umane. entru că5 după cum spune şi A=$. T!'($)
P,,$%#; &bunătatea este lucrul cel mai de căpetenie, poate este lucrul cel mai valoros din cte poate reali'a omul *n lumea aceasta )M'%3; 2(135 p. #9*.
Principiul continuităţii activităţii de consiliere psihopedagogică
4cesta repre+intă acţiunea care tre!uie să fie permanentă, continuă şi po'itiv direcţionată, un
rol important a"
economici ş.a. )M'%3; 2(135 p. 36*. 4ceste principii au rolul de a orienta traseul educati"5 prescriu moduri de relaţionare specifice5 reglea+ă acti"itatea educaţională. 4lte principii specifice consilierii sunt pre+entate de Tiron5 )2((/* %n lucrarea &/onsiliere educaţională-
&usţinerea a"ectivă
Ca urmare a pro!lemelor sale eistenţiale şi educaţionale clientul se simte frustrat %n ceea ce pri"eşte necesităţile şi interesele sale şi solicită aDutorul unui specialist. ?l aşteaptă %n mod conştient sau nu de la acesta %n primul r
22
e fondul susţinerii afecti"e se poate @construiA susţinerea cogniti"ă care %nseamnă identificarea de către consilier a mecanismelor cogniti"e ale consiliatului care pot constitui pii pentru re+ol"area pro!lemelor sale. n procesul consilierii aceste mecanisme cogniti"e ,
7#4!)!6!!%5 $#*!$'$9%!%; &'#+*$!#*$9%!%; /')!%*$9%!% - pot fi de+"oltate pentru a fi atinse o!iecti"ele identificate %n comun. &usţinerea volitiv$decizională
e multe ori persoana care solicită aDutorul unui consilier ştie ce pro!lemă are sau cum poate fi re+ol"ată aceasta5 dar nu are 3($&$!#*, "'$#4, +$ &%/%&$*%*! !&$9$'#%), pentru a alege cea mai !ună soluţie şi pentru a o aplica. Ca urmare rolul consilierului este de a creşte şi %ntări %ncrederea consiliatului %n capacitatea sa de a lua >otărarsis,ul este principiul prin care orice formă de inter"enţie
educaţională permite clientului să,şi eprime li!er propriile sale trăiri po+iti"e sau negati"e. 4cest cat>arsis reduce tensiunea emoţională şi pregăteşte calea unei mai !une cunoaşteri de sine a clientului. n felul acesta el de"ine capa!il să "or!ească despre propriile sale pro!leme5 cu mai multă o!iecti"itate. 4titudinile cat>artice5 arată . Leron )19&6*5 sunt facilitatoare5 aDută la eli!erarea tensiunilor de"enite insuporta!ile. Principiul orientare # diriare # nvăţare implică mai multe grade de directi"itate %n funcţie
de necesităţile consiliatului. n"ăţarea ca principiu al consilierii educaţionale este o %n"ăţare socială pe !a+ă de model inter,relaţional5 o %n"ăţare acti"ă5 de tip creati". 4ceasta se deose!eşte %n mod esenţial de %n"ăţarea predominantă %ncă %n procesul educaţional5 care este de tip repetiti"5 "er!ală5 !a+ată pe memorie şi pe supunere faţă de autoritatea profesorului. n"ăţarea5 ca principiu al consilierii educaţionale5 se centrea+ă pe ceea ce s,a numit %n literatura de specialitate re+ol"area de pro!leme ) B!!)); L!##'; 199&*. acă su!iectul dispune de un grad %nalt de structurare a pro!lemelor sale de "iaţă şi educaţionale5 ca şi soluţiile proprii posi!ile5 el are ne"oie de o directi"itate redusă5 de o '$!#*%! %n luarea celei mai !une deci+ii. acă pro!lema şi soluţia %i sunt mai puţin structurate5 su!iectul are ne"oie de o sfătuire sau de o orientare mai directi"ă. Cel mai scă+ut grad de structurare a pro!lemei5 soluţiei şi deci+iei su!iectului corespunde celui mai mare grad de directi"itate5 de diriDare a consiliatului. Toate aceste ni"ele ale inter"enţiei de consiliere sunt posi!ile numai dacă s,a reali+at climatul de susţinere afecti"ă5 de comunicare !iuni"ocă %ntre cei doi parteneri consilierul şi consiliatul. Consideram principiile suporti"e %n categoria celor specifice consilierii deoarece5 %n primele etape ale consilierii educaţionale5 susţinerea afecti"ă5 cogniti"ă5 "oliti",deci+ională creea+ă condiţiile necesare pentru etapele orientati",adaptati"e ) T$'#; 2((/5 pp. #9,/1*. 23
&copul "undamental al consilierii psihopedagogice este &funcţionarea biopsihosocială optimă a persoanei0grupului 4cest
scop poate fi atins prin urmărirea reali+ării următoarelor
o!iecti"e )B,%#; 2((15 pp. 16 , 1&* Promovarea sănătăţii !i a stării de bine, a funcţionării optime din punct de "edere somatic5
fi+iologic5 mental5 emoţional5 social şi spiritual. 0rgani+aţia -ondială a Sănătăţii arată că sănătatea nu este condiţionată doar de a!senţa !olii şi disfuncţiei5 ci se referă la un proces comple şi multidimensional5 %n care starea subiectivă de bine este un element fundamental. Starea de !ine implică acceptarea de sine, relaţii po'itive cu ceilalţi, autonomie, control, sens şi scop *n viaţă etc.
Starea de !ine nu este condiţionată de parcurgerea unui proces psi>oterapeutic comple. $amilia şi şcoală Doacă un rol esenţial %n de+"oltarea şi menţinerea stării de !ine. &5in păcate, se constată5 arată 4driana ă!an5 că tocmai aceste instituţii sunt cele care generea'ă, de multe ori, condiţii ce subminea'ă *ncrederea *n sine, *ngrădesc autonomia şi independenţa, şablonea'ă individualităţile, nu stimulea'ă spiritul de colaborare şi cooperare, induc percepţii ameninţătoare asupra lumii şi vieţii etc. Focali'area e+clusivă a şcolii pe latura intelectuală a elevilor şi pe performanţele lor şcolare, ignornd nevoile lor emoţionale şi sociale, sunt căi sigure de diminuare a stării de bine şi de creştere a riscului pentru disfuncţii fi'ice şi psihice )B,%# , 2((15 p. 18*.
'ezvoltare personală !i vocaţională. 4ceasta implică cunoaştere de sine5 responsa!ilitate
faţă de sine şi faţă de ceilalţi5 capacitate de deci+ie responsa!ilă5 relaţionare interpersonal armonioasă5 controlul stresului5 ec>ili!ru5 re+istenţă la frustrare5 autoe"aluare realistă5 autoanali+a erorilor5 asumarea riscurilor5 %n"ăţare eficientă5 creati"itate5 opţiuni "ocaţionale realiste etc. Prevenţia dispo+iţiilor afecti"e negati"e5 a ne%ncrederii %n sine5 a comportamentelor de
risc5 a conflictelor interpersonal5 a dificultăţilor de %n"ăţare5 a de+adaptării sociale5 a disfuncţiilor psi>osomatice5 a situaţiilor de cri+ăE Cunoa!tere !i plani"icare a carierei% formarea capacităţii de anali+ă a competenţelor
do!nici de planificare a propriei cariere etc. )M'%3; 2(135 pp. 38,39*.
C$*$#% !=3+; %n lucrarea 6lemente de consiliere educaţională )2((#5 p. 16(*5 pre+intă următoarele obiective ale activităţii de orientare-
2#
&educar &educarea ea vocaţion vocaţională ală individ individuali uali'ată 'ată pentru pentru formar formarea ea identit identităţii ăţii voca vocaţi ţion onal ale, e, prin prin disc discip ipli line nele le de *nvă *nvăţă ţăm mnt nt şi ofer oferta ta educ educaţ aţie ieii nonformale7
informarea şi familiari'area elevilor cu oferta de educaţie, specificul diverselor domenii profesionale şi locuri de muncă7
spriinirea autocunoaşterii elevilor şi a deci'iei lor *n momentele de opţiune şcolară şi profesională şi iniţierea *n carieră.
5e'voltarea identităţii vocaţionale
repr repre+ e+in intă tă unul unul din din o!ie o!iect cti" i"el elee prin princi cipa pale le ale ale
%ntregului proces de %n"ăţăm
E. E$'# )198(* defineşte identitatea ca fiind conştiinţa clară a individualităţii unei persoane, formată prin integrarea *ntrun construct unic a percepţiei de sine şi a percepţiei celorlalţi celorlalţi faţă de propria propria persoană. 8dentitatea 8dentitatea se formea'ă progresi progresivv, pe măsura organi'ării organi'ării şi structurării informaţiilor infor maţiilor despre sine.
$ormarea identităţii "ocaţionale se conturea+ă şi se eprimă consistent %ncep ierar>i+e i+ea+ă a+ă sistem sistemul ul person personal al al "alor "alorilo ilorr şi intereselor5 intereselor5 se conturea+ă idealul şi parcursul "ocaţional cu mai multe opţiuni şi deci+ii succesi"e )M'%3; 2(135 p. 39*. n de+"oltarea şi menţinerea stării de !ine un rol important %l are familia şi şcoală5 %nsă5 din păcate5 de cele mai multe ori5 aceste instituţii generea+ă şi %ntreţin condiţii nefa"ora!ile. 4stfel5 ele su!minea+ă %ncrederea %n sine a copiilor5 %ngrădesc autonomia şi independenţa ele"ilor5 şa!lonea+ă indi"idualităţile5 iniţia+ă competiţii neproducti"e %n detrimentul cooperării5 induc percepţii ameninţătoare asupra lumii şi "ieţii. $ocali+area eclusi"ă a şcolii pe latura intelectuală şi pe performanţele ele"ilor sunt căi de diminuare a stării de !ine şi de creştere a riscului pentru disfuncţii sau !oli fi+ice şi psi>ice. Consil Consilier ierea ea %n "edere "edereaa unei unei corect corectee orien orientăr tării şcolar şcolaree şi profes profesion ionale ale are obiective !i "uncţii specializate !ine definite
cunoaşterea şi autocunoaşterea personalităţii ele"ilor5 %n "ederea corela corelaţie ţieii c
educarea ele"ilor %n "ederea unor opţiuni şcolare şi profesionale corecte
şi
rea realisteE 2/
fac facilita itarea
perceperii
categorii riilor
socioprofesionale şi de apreciere a situaţiilor reale de muncă5 de respect pentru fiecare domeniu de acti"itateE
%ndrumarea şi consilierea ele"ilor %n scopul planificării propriilor studii %n raport de "iitoarele proiecte profesionale şi de carierăE spriDinirea ele"ilor %n prefigurarea proiecti"ă a de"eniriiE
informarea informarea şcolară şcolară şi profesion profesională5 ală5 ce "i+ea+ă "i+ea+ă cunoaşte cunoaşterea rea unor info inform rmaţ aţii ii core corect ctee şi sufi sufici cien ente te desp despre re prof profes esie ie şi dome domeni niii profesionale5 cunoaşterea realităţilor economice şi sociale precum şi a riscurilor şi a"antaDelor profesionaleE informarea părinţilor cu pri"ire la posi!ilităţile de formare ale ele"ilor5 ele"ilor5 precum şi cu dinamica o!iecti"ă a rutelor şcolare şi profesionaleE
corectarea opţiunilor formulate eronat5 reorientarea prin consiliereE
consilierea ele"ilor5 profesorilor şi părinţilor are %n "edere elemente de eaminare psi>ologică şi psi>osocială a ele"ilor %n general5 şi a ele"il ele"ilor or,pro ,pro!le !lemă mă %n specia special5l5 aspect aspectee ale adaptă adaptării rii acest acestora ora la medi me diul ul şcol şcolar ar55 fami familia liall şi info inform rmal al55 pre" pre"en enir irea ea şi re+o re+ol" l"ar area ea ca+u ca+uri rilo lorr de eşec eşec şi a!an a!ando donn şcol şcolar ar55 orie orient ntar area ea şcol şcolar arăă şi profesională a ele"ilor5 ele"ilor5 adaptarea adaptarea %n şcoală,familie,comunitateE şcoală,familie,comunitateE
proiectarea măsurilor specifice pentru optimi+area acti"ităţilor educati"eE
spriDinirea acti"ităţilor de perfecţionare şi de cercetare pedagogică organi+ate +onal de instituţiile de specialitateE
ela!orare ela!orareaa materialel materialelor or necesare necesare administra administratorilo torilorr şcolari şcolari pentru pentru optimi+area acti"ităţilor manageriale educaţionale5 desfăşurate la ni"el teritorial şi local.
26
I. F%&*'$$ $/)$&%4$ 7# /'&!3) ! &'#$)$!! !3&%4$'#%), ?ficie ?ficienţa nţa acti"i acti"ităţ tăţii ii de consil consilier ieree depin depinde de de eiste eistenţa nţa unei unei strim!ări "oluntare %n atitudinile şi compo comporta rtamen mentul tul celui celui consil consiliat iat.. Strate Strategiil giilee utili+ utili+ate ate %n acest acest sens sens depind depind atopedagogi5 consilieri educaţionali5 sau psi>opedagogi educaţionali* care %şi propun să spriDine familia. Construirea unui parteneriat educati" %n comunitatea %n care creşte5 se de+"oltă şi este educat copilul constituie o cerinţă a educaţiei de a+i. Se recunoaşte faptul că deci+iile5 acţiunile şi re+ultatele educaţiei nu mai pot fi reali+ate dec
2&
.*.+. amilia
n orice societate5 familia constituie factorul primordial al formării şi sociali+ării ele"ului. ?ste cadrul fundamental %n interiorul căruia sunt satisfăcute ne"oile sale !io,psi>o,sociale şi spirituale. ărinţii sunt pentru copii sursa primară şi cea mai puternică de %n"ăţare5 de spriDin afecti" şi securitate. -edi -ediul ul fami familia liall este este dete determ rmin inat at de cond condiţi iţiil ilee econ econom omic ice5 e5 ma mate teri rial ale5 e5 cult cultur ural ale5 e5 educaţionale5 educaţionale5 comportamentale ale mem!rilor săi. $amilia poate fi pentru copil &un factor al de'voltării personalităţii, un model de imitat, un refugiu permisiv sau, din contră, un cmp de confruntări, o 'onă a dogmatismului agresiv, a infle+ibilităţii autoritarismului )@$6,3; 2((15 p. 1&#*.
Com!in
contro controlul lul parent parental al
şi suport suportul ul paren parental tal,, maDoritate maDoritateaa autorilor autorilor identifică identifică
următo următoare arele le stiluri (modalităţi) de acţiune parentală- stilul stilul permisi" permisi"55 stilul stilul autoritar autoritar55 stilul stilul democratic )ec>ili!rat*5 stilul negliDent )de respingere*5 stilul autoritarist ) M'#$&% M'%3; 2(135 pp. /1,/2* $amilia poate fi sau de"eni pentru copil un factor al de+"oltării personalităţii5 un model de imitat5 un refugiu permisi" sau un c
@$6,3; 3; 2((15 p. 1&#*. Ju de puţine ori s,a constatat5 din inflei!ilităţii şi autoritarismului )@$6, nefericire5 că familia generea+ă condiţii ce su!minea+ă %ncrederea %n sine a copiilor5 %ngrădeşte autonomia şi independenţa acestora5 cen+urea+ă !ucuriile şi plăcerile cotidiene5 induce percepţii ameninţătoare asupra lumii şi "ieţii5 desfoliindu,le de orice element ludic şi >edonist. 4stfel5 un rol deose!it de important re"ine consilierii familiei. 4ceasta de!utea+ă5 de regulă5 cu e"idenţierea şi %nţelegerea relaţiilor interpersonale dintre mem!ri po+iţia %n grup5 liderul5 tipuri de mesaDe utili+ate5 coe+iunea grupului5 modul de re+ol"are a conflictelor interne etc. Scenariul clasic al derulării %nt
epunerea pro!lemei5 situaţiei pentru care se caută o soluţie care să fie acceptată de toate părţileE
identificarea cau+elor5 cau+elor5 moti"elor care au %mpiedicat5 !locat5 %ngreunat re+ol"area pro!lemeiE
sc>im! de păreri5 comentarii5 propuneri şi idei de re+ol"areE
conturarea unui plan de acţiune şi soluţionare a situaţiei. 28
ntreaga dinamică a grupului familial este direcţionată5 %n fapt5 spre un proces de %n"ăţare5 de de+"oltare şi optimi+are. Gn rol deose!it de important5 c>iar decisi" de multe ori5 %l Doaca familia %n ceea ce pri"eşte deci+ia profesionala a tili!rul său interior5 alegeri altruiste5
%n care moti"ele determinante sunt date de spriDinirea familiei5 a categoriilor
defa"ori+ate )persoane cu >andicap5 !olna"i etc.*5 alegeri egoiste0autonome concentrate pe confort personal5 c<ştig material5 muncă uşoară şi fără responsa!ilităţi5 reactive0frustrante
alegeri
alegerea unui traseu profesional opus dorinţei celor cu care indi"idul este %n
conflict5 alegeri conformiste acceptarea soluţiilor găsite de adulţi şi plierea aspiraţiilor %n acest sens5 alegeri hedonice0narcisiste5 moti"ate prin plăcerea %n sine5 risc5 romantism5 satisfacţie5 "iaţă uşoară. n genere5 criteriile pe care părinţii le au %n "edere %n acţiunea de alegere a carierei copiilor se referă la siguranţa şi "iitorul profesiei pe piaţa forţei de muncăE durata studiilorE costuri financiareE a"antaDe materiale aşteptateE po+iţia socială conferită de profesieE potenţiale riscuri %n eercitarea profesiei. n fond5 arată -. igau %n lucrarea /onsilierea carierei )2((1*5 aceste criterii nu sunt altce"a dec
spriDinirea părinţilor pentru o cunoaştere o!iecti"ă a resurselor personale ale copiilor lor , interese5 aptitudini5 trăsături de caracter , prin intermediul unor metode şi miDloace precum o!ser"aţie sistematică prin care să urmărească modul %n care %n"aţă copiii5 atitudinea acestora faţă de sarcinile şcolare5 preocupările din timpul li!er5 atitudinea faţă de muncăE con"or!iri cu copiii5 cu profesorii de diferite specialităţi5 cu diriginteleE anali+a re+ultatelor acti"ităţii ele"ului re+ultate o!ţinute la diferite discipline şcolare5 Cercuri pe discipline5 acti"ităţi artistice5 sporti"e etc.E
atenuarea impactului unor preDudecăţi şi stereotipuri cu pri"ire la profesii şi lumea munciiE 29
con"ingerea că %n procesul alegerii carierei copiilor aceştia tre!uie să,şi eprime li!er acordul şi ade+iuneaE
furni+area de informaţii cu pri"ire la reţeaua şcolară şi piaţa forţei de muncă date despre şcoli5 locuri de munca5 dinamica de+"oltării socio,economice5 profiluri ocupaţionale5 te>nici de căutare a unui loc de muncă5 posi!ilităţi de angaDare etc.E
%ncuraDarea intereselor şcolar,profesionale ale copiilor.
entru a,şi eercita cu succes rolul %n "iaţa copiilor5 familiile tre!uie %ncuraDate şi spriDinite prin acţiuni sociale specifice care fa"ori+ea+ă derularea optimă a relaţiilor educaţionale. 4ceastă inter"enţie socio,educaţională este constituită dintr,un comple de măsuri care spriDină familia5 inter"enind !enefic %n mecanismele care reglea+ă relaţiile intrafamiliale5 %n fa"oarea educaţiei familiei şi a educării copiilor. Se identifică tot mai presant ne"oia spriDinirii familiei %n educaţie5 dar şi găsirea unor căi noi de comunicare şi cola!orare %ntre părinţi şi şcoală. n şcoală5 relaţia dintre familie şi cadrele didactice este mai uşor de influenţat şi poate determina efecte po+iti"e asupra copiilor. Consilierea familiei presupune şi acţiuni de informare5 deci de transmitere şi primire a unor cunoştinţe5 idei şi te+e importante pentru asigurarea succesului %n comunicarea intrafamilială şi %n re+ol"area situaţiilor conflictuale5 implic
.*.-. coala
'coala Doacă un rol esenţial atopedagogică. Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu multiple funcţii5 aptă să răspundă eficient ne"oilor psi>ologice şi sociale ale ele"ului5 să asigure cadrul optim pentru starea sa de !ine5 pentru diminuarea şi pre"enirea tul!urărilor de adaptare este "itală %n societatea contemporană )M'%3; 2(135 p. #8*5 mai ales %n condiţiile %n care se %nregistrea+ă o creştere alarmantă a numărului de eşecuri şi a!andonuri şcolare5 a comportamentelor delinc"ente5 a tul!urărilor emoţionale. Se pot identifica diferite niveluri de consiliere care se pot desfăşura %n şcoală
3(
n prim nivel este cel al s"atului/spriinului continuu pe care orice profesor %l
acordă ele"ilor5 prin %nsăşi eercitarea profesiei didactice5 care presupune o comunicare continuuă5 directă. ro!lemele care constituie temeiul acestui tip de consiliereFsfat sunt adesea cele legate strict de disciplina pe care profesorul o predă şi mai rar cuprind sfera "ieţii personale a ele"ului. entru eercitarea acestui tip de relaţie se presupune că este suficientă pregătirea de specialitate şi psi>opedagogică a profesorului.
n al doilea nivel l constituie consilierea !colară pe care o poate acorda orice cadru
didactic care s,a format suplimentar ; prin studii aprofundate sau cursuri de formare continuă şi practică ; pentru asemenea acti"ităţi. 0!iectul acestui tip de consiliere %l constituie pro!lemele personaleFdificultăţile ele"ilor5 at
pentru toate cele trei ni"eluri de şcolari+are primar5 gimna+ial şi liceal.
Joua disciplină "ine %n %ntnici de %n"ăţare eficientă şi creati"ă5 luarea de deci+ii şi re+ol"area de pro!leme5 stil de "iaţă sanogen5 do!ile tipare )o !ună parte din temele pre"ă+ute se pot regăsi printre temele orelor de dirigenţie*. 0ri5 aşa cum afirma şi profesorul =>. Tomşa )1999*5 acţiunile de consiliere nu tre!uie confundate cu lecţia sau cu alte forme de organi+are a acti"ităţii didactice5 nu sunt şi nu pot fi tratate ca discipline de studiu. Consilierea nu se predă5 ci se reali+ea+ă su! forma unor şedinţe de lucru practice5 %n cadrul cărora se de+"oltă un tip special de relaţie5 relaţia de consiliere.
Cel de$al treilea nivel de consiliere din !coală este cel desfăşurat de specialişti
psi>ologi5 pedagogi5 psi>opedagogi5 psi>osociologi5 fiind "or!a de asistenţă psi>opedagogică calificată acordată ele"ilor prin Centrele udeţene şi Ca!inetele Interşcolare. n ceea ce pri"eşte procesul de orientare a carierei5 se au %n "edere anumite categorii de competenţe pe care şcoala tre!uie să le de+"olte la un ni"el performant şi care sunt cerute de
piaţa muncii. Gn raport al epartamentului -uncii din SG4 )1991* preci+ea+ă ce i se cere şcolii 31
să asigure5 să pregătească5 să ofere tinerilor pentru ca aceştia să do!
identificarea5 organi+area5 planificarea şi alocarea resurselor )de timp5 financiare5 materiale etc.*E
lucrul cu alţiiE
o!ţinerea şi utili+area informaţiilorE
lucrul cu o "arietate de te>nologii.
intr,o altă perspecti"ă5 L3#&= )1991* consideră a fi important5 at
utili+area calculatorului şi a noilor te>nologii E
re+ol"area de pro!leme5 g
managementul resurselor umane5 materiale5 de timp5 financiareE
economia muncii şi a locului de muncă cunoaşterea şi %nţelegerea relaţiilor de muncă5 a profitului5 a eticii munciiE
utili+area noţiunilor5 teoriilor şi fundamentelor matematice sau ale principalelor ştiinţe5 c
planificarea personală şi a carierei identificarea şi ordonarea priorităţilor5 utili+area a"antaDelor oferite de educaţie şi formarea continuăE
relaţii interpersonale "alori şi atitudini po+iti"e faţă de grupul de lucruE
manipularea datelor şi informaţiilor găsirea5 %nţelegerea5 utili+area5 păstrarea informaţiilor.
4şadar5 şcoala tre!uie să constituie mediul %n care se formea+ă persoane capa!ile să fie %n armonie cu sine5 cu ceilalţi5 cu lumea5 persoane competente pentru "iaţa pri"ată5 profesională şi pu!lică. .*.0. nstituţiile (serviciile) specializate
4cestea cuprind ca!inetele şi la!oratoarele de orientare şcolară şi profesională5 Institutul de 'tiinţe ale ?ducaţiei5 organi+aţiile de tineret ; prin programele @InfotinA5 direcţii ale protecţiei şi solidarităţii sociale5 iar pe plan internaţional 4sociaţia Internaţională de 0rientare 'colară şi rofesională )=ene"a*. Cei doi agenţi implicaţi direct %n procesul de consiliere sunt cei doi factori umani consilierul ; ca specialist şi5 respecti"5 @clientulA ; ele"ul5 studentul5 părinţi. n mod practic5 Centrele şi Ca!inetele de 4sistenţă si>opedagogică a!ordea+ă următoarele tipuri de activităţi 32
consiliere a ele"ilor5 părinţilor5 cadrelor didactice %n pro!leme legate de cunoaştereaF autocunoaşterea ele"ilor5 adaptarea ele"ilor la cerinţele şcolii5 optimi+area relaţiei părinţi,copii5 ele"i,profesori5 şcoală,familie5 pre"enireaFdiminuarea stărilor de disconfort psi>ic5 orientarea carierei ele"ilor etc.E
eaminarea ele"ilor din punct de "edere psi>ologic la solicitările şcolii5 părinţilorE
organi+area şi reali+area programelor de orientare a carierei ele"ilor5 inclusi" pentru copiii din mediul rural sau pentru cei aflaţi %n alte situaţii ce induc un de+a"antaD socio,economic şi culturalE
iniţierea psi>o,pedagogică a părinţilor pentru o mai !ună cunoaştere a copiilor5 %n scopul optimi+ării relaţiilor cu aceştiaE
culegerea )%mpreună cu alte organisme speciali+ate* de date pri"ind dinamica profesiilor %n plan teritorial şi utili+area lor %n acti"itatea de consiliere şi orientare.
C!#*!)! @3!4!#! ! R!3! +$ ! A$*!#4, E3&%4$'#%), >C@RAE? coordonea+ă ser"iciile educaţionale specifice acordate copiilorFele"ilor5 cadrelor didactice5 părinţilor şi mem!rilor comunităţii pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate5 precum şi asistenţă necesară %n acest sens. C4? coordonea+ă5 monitori+ea+ă şi e"aluea+ă5 la ni"el Dudeţean5 acti"itatea şi ser"iciile educaţionale oferite de către /entrul >udeţean de 2sistenţă Psihopedagogică (/>2P) şi /abinetele ?colare
de 2sistenţă Psihopedagogică7 /entrul @ogopedic 8nterşcolar (/@8) şi /abinetele ?colare de @ogopedie7 /entrul de Resurse pentru 6ducaţie 8nclu'ivă (/R68)7 Aediator şcolar7 2sistent social.
4ceste instituţii %şi desfăşoară acti"itatea %n cola!orare cu Casa Corpului idactic5 cu Inspectoratul 'colar5 cu instituţiile de %n"ăţămopedagogice este dat de implicarea acti"ă5 conştientă şi responsa!ilă a tuturor factorilor educaţionali %n de+"oltarea socio,emoţională şi profesională5 %n 33
crearea unui mediu psi>o,educaţional optim formării şi de+"oltării personalităţii. )M'%3; 2(135 pp. 6#,6/*.
CAPITOLUL II PREVENIREA CONFLICTELOR ŞCOALĂ-FAMILIE II.1 C'#&!/*3) ! &'#()$&* in punct de "edere ştiinţific5 %n definirea conflictului la ni"el uman5 tre!uie să ne g>idăm după cinci coordonate principale !%#*$&,; /$=')'6$&%; /$='-'&$%),; $#%$&, +$
$#*3!#*%)% )importanţă5 rol*. C'''#%*% !%#*$&, se referă5 pe de o parte5 la sta!ilirea originii etimologice a termenului5 iar pe de altă parte5 la identificarea şi specificarea funcţiilor sale designati", conotati"e. ?timologic5 cu"ologică şi psi>osocială. Cea mai u+uală semnificaţie a termenului de conflict este cea de @ne%nţelegere5 discuţie "iolentă5 ceartă5 diferendA su! forma sa de conflict etern5 inter,relaţional şi @ciocnire %ntre interesele sau sentimentele personaDelor5 care determină desfăşurarea acţiunii %ntr,o operă literarăA su! forma sa literară5 de nucleu al unei lucrări literare. icţionarele de psi>ologie su!linia+ă semnificaţia psi>ologică a noţiunii de conflict , su! forma sa de conflict intern ca @situaţia unui su!iect %n care acesta se găseşte supus unor tendinţe cogniti"e şi moti"aţionale desens contrarA. Conflictul intern a fost definit ca o @ciocnire şi luptă moti"e5 tendinţe5 interese5 atitudini opuse5 de forţă relati" egală şi greu de conciliat sau ireconcilia!ileA. 3#
4ceste definiţii scot %n e"idenţă cele două forme principale ale conflictului conflictul etern cel mai frec"ent şi mai e"ident şi conflictul intern care se poate eteriori+a sau nu. e asemenea definiţiile su!linia+ă esenţa noţiunii de conflict tensiunea %ntre idei5 afecte5 moti"e5 atitudini5 miDloace5 scopuri. Prin urmare putem defini conflictul ca un fenomen psihologic intern sau interrelaţional care constă *n contradicţia *ntretendinţe cognitive, afective, motivaţionale, atitudinale, etc opuse.
H.a"elcu su!linia+ă aspectul tensional , afecti" al conflictului. eşi pot fi şi conflicte de natură cogniti"ă %ntre idei )de eemplu disonanţa cogniti"ă , $estinger* de natură moti"aţională sau atitudinală esenţa fenomenului psi>ologic de conflict este %ncărcătura afecti"ă contradictorie. .4sc>er consideră că pot fi identificate trei tipuri de conflicte psi>ice cogniti"e5 moti"aţionale şi afecti"e. U.7eOin descrie patru tipuri de conflicte după relaţia de atracţie şi respingere %ntre moti"e şi tendinţe. 4ceastă relaţie %n "i+iunea lui 7eOin poate fi de a. atracţie , atracţieE !. respingere , respingereE c. atracţie ,respingereE d. respingere , atracţieE Identificice5 depersonalitate5 de meserie,profesiune5 de istorie de "iaţă5 etc. &. C'#()$&*3) 7#*! $#$"$ +$ 63/ după criteriul specificităţii indi"iduale sau al celei grupale. 3/
8. C'#()$&*3) 7#*! &'#3&,*'$ +$ &'#3+$ după criteriul puterii5 al influenţei5 al autorităţii. 9. C'#()$&*3) 7#*! *!&3* +$ "$$*' după criteriul e"oluţiei unei persoane5 unui grup5 unei societăţi. 1(. C'#()$&*3) $#*!/!'#%) %ntre tendinţele !iologice şi cele culturale5 %ntre aspectele materiale şi cele spirituale ale personalităţii. 0!ser"ăm din pre+entarea acestor tipuri de conflicte că lista conflictelor este desc>isă prin , $#*!%&4$3#!% %ntre conflicte diferiteE , 3''#%!% %ntre conflicte şi clasificarea acestora %n anumite tipuri de conflicteE , $(!!#4$!!% criteriilor de clasificare5 etc. intre aceste tipuri de conflicte consilierea educaţională este interesată de conflictele %ntre /'(!'-!)!"5 %ntre /,$#*!-&'/$)5 %ntre %#6%J%*'-%#6%J%*5 adică %ntre partenerii educaţionali. Gnul dintre cele mai frec"ente conflicte 5 dar %n acelaşi timp şi cele mai deformat percepute este &'#()$&*3) 7#*! 6!#!%4$$.
C'#()$&*3) 7#*! 6!#!%4$$ este ine"ita!il datorită e"oluţiei societăţii omeneşti5 a culturii şi a familiei. acă distanţa fi+ică %ntre părinţi şi copii scade , deoarece tinerii dau naştere la copii din ce %n ce mai timpuriu , distanţa culturală dintre generaţii creşte5 datorită accelerării progresului şi a celui te>nic %n special. Ca urmare %n mod firesc conflictele %ntre generaţii sunt din ce %n ce mai multe şi mai intense. 4ceasta nu %nseamnă că ele se produc automat sau că sunt identice5 c>iar dacă au unele aspecte comune @pe "remea mea NA este una dintre cele mai frec"ente dintre preDudecăţi care apare %n conflictul dintre generaţii.
C'#()$&*3) 7#*! 6!#!%4$$ are profilul socio , cultural al perioadei istorice %n care se produce. ?l este un produs al perioadei resprecti"e. $actorii generatori ai conflictului %ntre generaţii considerăm că sunt 1. I#&'#+*$!#*3) &')!&*$" al grupului social căruia %i aparţin cele două ta!ere !ătr
, percepţiile deformate asupra realităţiiE , giperprotecţia5 indiferentismul5 negliDenţa5 impoliteţea5 etc
C'#()$&*3) 7#*! 6!#!%4$$ are o structură compleă fiind alcătuit dintr,o componentă "%)'$&, mai mult sau mai puţin sta!ilă şi una %*$*3$#%),; &'/'*%!#*%), "%$%$), . Cu alte cu"inte dacă diferenţa ! "%)'$ %ntre cele două ta!ere este radicală5 ruptura este ine"ita!ilă. iferenţele de păreri5 de atitudini şi comportamente pot a fi gestionate %n aşa fel %nc
C'#()$&*3) 7#*! /'(!'$ +$ !)!"$ este un &'#()$&* de status , rol a cărui dinamică poate duce la de+"oltarea parteneriatului %ntre cele două ta!ere sau la !locaDul comunicării.
P'(!'$$ sunt percepuţi mai ales prin prisma rolului lor de e"aluatori şi nu de formatori. rin urmare ar tre!ui de+"oltată componenta formare , de+"oltare , consiliere a procesului instructi" , educati". S*%*3*3) '&$%) mai ales economic5 al profesorului nu este de in"idiat iar ele"ii nu pot face a!stracţie de acesta. M!*'!)! (')'$*! %n procesul educaţional apelea+ă fie la
&'#*8#6!! ceea de %ngrădeşte de+"oltarea li!eră şi creati"ă a personalităţii ele"ilor , fie la /%*$&$/%! şi %&*$"$9%! ceea ce solicită un efort crescut din partea ele"ilor , iar aceştia %n maDoritatea lor nu sunt pregătiţi să,l facă.
C'#()$&*3) /'(!' - !)!" are cau+e5 forme şi manifestări diferite. 7a ni"elul &)%!$ şi al $&$/)$#!$ /!%*! conflictul profesor ele" poate fi mai ales didactic generat de aşteptările diferite sau c>iar contradictorii ale celor două ta!ere. 4ceste epectanţe pot fi de natură , cantitati"ă cantitatea de informaţii predatăF%n"ăţatăE , calitati"ă calitatea acestor informaţiiE , e"aluati"ă eigenţa5 se"eritatea5 indulgenţaE , inter , relaţională de"ianţe comportamentale5 a!senteism. 7a ni"elul +&')$$ conflictul profesor , ele" poate fi mai ales !3&%4$'#%) legat de o!iecti"ele5 conţinuturile5 strategiile educaţionale "e>iculate şi care %nt
C'#()$&*3) !3&%4$'#%) considerăm că are un potenţial inepui+a!il de pro!leme dar şi de soluţii.
C! 7#*!,$ % ($ 3*$)! /!#*3 6!*$'#%!% +$ !9')"%!% &'#()$&*3)3$ 1. Hiaţa5 de+"oltarea5 educaţia sunt posi!ile fără conflicteV 2. Conflictul este doar negati"V 3&
3. Ce efecte po+iti"e poate a"ea conflictulV #. Cum putem stăpologice.
II.2 T$/3$ ! &'#()$&*
C'#()$&*!)! 7#*! !)!"$
Gtili+area producti"ă a conflictului sau re+ol"area creatoare a acestuia repre+intă un demers esenţial al managementului procesului de %n"ăţăm
?le"ii au fost o!işnuiţi să lucre+e indi"idual pe !a+ă de
competiţie5 lipsindu,le deprinderea de a munci %n grup5 %ncrederea %n colegi şi profesori. ?i nu doresc deciar %n cele %n care ea este neproducti"ă. 2tmosfera de intoleranţă.
n clasă se formea+ă clici iar lipsa spriDinului %ntre colegi
duce de multe ori la singurătate şi i+olare. 4par resentimente faţă de capacităţiile şi reali+ăriile celorlalţi5 ne%ncrederea şi lipsa prieteniei. /omunicare slabă.
4ceasta repre+intă solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai
multe conflicte pot fi atri!uite ne%nţelegerii sau percepţiei greşite a intenţiilor5 sentimentelor5 ne"oilor şi acţiunilor celorlalţi. ?le"ii nu ştiu să,şi eprime %n mod po+iti" ne"oile şi dorinţele sau le este frică să facă asta. 6+primarea nepotirivită a emoţiilor.
0rice conflict are o componentă afecti"ă.
Conflictele se pot accentua atunci c
eprime supărarea sau nemulţumirea %ntr,un mod neagresi"5 %şi suprimă emoţiile şi sunt lipsiţi de auto,control. Gtili+area repetată şi consec"entă a te>nicilor de re+ol"are a conflictelor de către profesori "a face ca ele"ii să fie capa!ili5 după un timp5 să,şi re+ol"e singuri conflictele şi să nu le aducă de fiecare dată %n faţa profesorului. 4cest lucru are efecte !enefice asupra atmosferei din clasă5 contri!uind la crearea unei comunităţi educaţionale %n care ele"ii se spriDină unii pe alţii. Caracteristiciile acesteia sunt /ooperare. ?le"ii
%n"aţă să lucre+e %mpreună5 să ai!ă %ncredere unii %n ceilalţi şi să,şi
%mpărtăşească preocupăriile. /omunicare. ?le"ii
%n"aţă să o!ser"e atent5 să comunice cu acurateţe ceea ce au de
spus5 să,i asculte atent pe ceilalţi. !oleranţă. ?le"ii
%n"aţă să respecte şi să "alori+e+e po+iti" diferenţele %ntre oameni5
să %nţeleagă propriile preDudecăţi şi modul %n care acestea acţionea+ă. 6+presie emoţională po'itivă. ?le"ii
%n"aţă să,şi eprime sentimentele5 %n special
supărarea sau nemulţumirea5 %n modalităţi neagresi"e şi nedistructi"e. Totodată ei %n"aţă auto,controlul.
C'#()$&*! 7#*! /'(!' +$ !)!"
entru a e"ita apariţia acestui tip de conflict5 profesorul nu tre!uie să,şi utili+e+e puterea %n mod discreţionar5 cu scopul de a e"idenţia lipsa de putere a ele"ilor. 4utoritatea profesorului tre!uie să se manifeste constructi" prin crearea unui mediu propice %n"ăţării5 prin menţinerea ordinii şi prin e"idenţierea a ceea ce este mai !un din ele"i. n sc>im!5 autoritarismul solicită implicit supunere oar!ă şi conformismul din partea ele"ilor. eşi pare eficient5 autoritarismul re+ol"ă pro!lemele doar pe termen scurt şi doar superficial5 %ntruc
Sta!iliţi reguli cu aDutorul clasei
re+entaţi lista de reguli clasei şi eplicaţi raţiunea fiecărui reguli
ecideţi %mpreună consecinţele pentru %ncălcarea regulilor
Ju faceţi nici un ra!at de la respectarea regulilor ; tre!uie să eiste şi sancţiuni mai puţin gra"e pentru a putea fi aplicate c
0rice re+ol"are a conflictelor implică o mai !ună comunicare cu ele"ii. Cu cică "a fi mai pro!a!ilă iar conflictele "or fi mai uşor de re+ol"at. 39
C'#()$&*!)! 7#*! /'(!'$ +$ /,$#4$
rincipalele cau+e ale acestor conflicte sunt
Comunicarea defectuoasă datorită ne%nţelegerilor sau numărului mic de contacte pe parcursul unui an şcolar.
Conflictul de "alori şi lupta pentru putere , părinţii au preDudecăţi !a+ate pe eperienţele lor anterioare sau nu le este clar care este rolul profesorilor %n "iaţa copiilor.
m!unătăţirea relaţiilor cu părinţii prin diminuarea posi!ilităţilor apariţiei unor conflicte ireconcilia!ile presupune
Informarea periodică5 %n scris sau "er!ală a părinţiilor %n legătură cu reali+area o!iecti"elor educaţionale5 cu reliefarea progreselor %nregistrate de copilul lor.
Creşterea numărului de contacte %n care solicitaţi părinţilor sugestii şi opinii pe care arătaţi că le primiţi cu plăcere.
4comodarea cu ideile diferite ale părinţilor despre desfăşurarea procesului de %n"ăţăm
C'#()$&*!)! 7#*! /'(!'$
Conflictele dintre profesori pot fi de natură personală sau profesională. n cele ce urmea+ă ne "om ocupa de modul %n care cele din urmă pot fi a!ordate %ntr,un mod constructi" şi util pentru organi+aţia şcolară. m!unătăţirea relaţiilor cu ceilalţi profesori presupune %ntre altele
m!unătăţirea comunicării5 creşterea cooperării şi toleranţă faţă de ideile diferite ale altor persoane.
0ferirea de soluţii concrete profesorilor %n pri"inţa modului %n care aţi lucrat cu unii ele"i dificili din clasele la care predaţi şi dumnea"oastră sau la care %i o!ser"aţi pe colegi.
C
$oarte delicate sunt conflictele unor profesori cu conducerea şcolii %n general sau cu directorul şcolii %n special. entru e"itarea şiFsau re+ol"area rapidă a unor astfel de conflicte5 este !ine ca fiecare parte să adopte un comportament proacti"5 prin care se caută %m!unătăţirea relaţiilor interpersonale dar şi a celor organi+aţionale.
I#*!"!#4$% *!4$)' 7# ')34$'#%!% &'#()$&*!)'
Terţii pot contri!ui la soluţionarea conflictelor prin te>nici ca reducerea tensiunii5 controlarea numărului de pro!leme5 %m!unătăţirea comunicării5 sta!ilirea unor teme comune sau su!linierea anumitor opţiuni de deci+ie pentru a le face mai atracti"e pentru părţi. C
II. M'%)$*,4$ ! /!"!#$! % &'#()$&*!)' +&'%),-(%$)$! 'coala şi comunitatea sunt două aspecte care i,a preocupat %n egală măsură pe pedagogi5 sociologi5 psi>ologi5 filo+ofi5 antropologi etc.5 fiecare %ncerciar oamenii de r
educaţională eplicită şiFsau implicită. 0rgani+aţiile şcolare sunt astfel5 supuse presiunii multiplilor factori a grupurilor ideologice care acti"ea+ă la ni"el local5 a sistemelor politice5 a condiţiilor economice şi a di"erselor tendinţe manifestate %n societate. 4stfel5 asupra şcolilor sunt manifestate influenţe de ordin economic5 politic5 culturale şi ideologice. 'colile depind de mediul %n care funcţionea+ă %n ceea ce pri"eşte o!ţinerea resurselor materiale5 resursele umane5 resursele financiare5 resursele informaţionale etc. 'coala funcţionea+ă %ntr,un contet social larg5 comple alcătuit din societatea glo!ală5 constitută ca sistem social glo!al )naţional5 statal*. Influenţele contetului social glo!al asupra instituţiilor de %n"ăţăm
Ş&'%)% &%%&*!$*$&$ 6!#!%)! 'coala este o organi+aţie formală5 care are ca scop furni+area ser"iciului social de educaţie %n "ederea educării5 formării5 sociali+ării5 profesionali+ării tinerei generaţii. 'coala funcţionea+ă %ntr,o comunitate locală ; dar are propriile reguli de funcţionare5 prescrise5 transmite "alori acceptate local. e de altă parte ; şcoala @prelucrea+ă material umanA din comunitatea locală5 cadrele didactice şi ele"ii sunt persoane care trăiesc %n comunitate şi suportă influenţele acesteia.
C'3#$*%*!% 4!ordările conceptuale ale termenului de comunitate au o lungă e"oluţie %n timp. Sinteti+
comunitatea repre+intă o entitate socială glo!ală %n care legăturile dintre mem!ri sunt foarte str
,
comunitatea este o entitate supraindi"iduală care are %nt
,
comunitatea este depo+itara unui !ine comun5 este element de referinţă morală pentru indi"id5 promo"ea+ă "alori de !a+ă )prin legile şi tradiţiile sale* şi de referinţă pentru indi"id.
n om
află5 %n cele mai multe ca+uri5 la %nceputul cristali+ării. Comunităţile din om
P%*!#!$%*3) +&'%), &'3#$*%*! )'&%), Joţiunea de parteneriat are un cim!area practicilor manageriale5 fie prin sc>im!area modului %n care sunt a!ordate pro!lemele pu!lice5 astfel %ncili!ru %ntre sc>im!are şi continuitate5 %ntre specific şi glo!al5 %ntre %mplinirea indi"iduală şi eigenţele de ordin social. 'coala ca şi organi+aţie5 pentru a,şi atinge o!iecti"ele5 are ne"oie de un sistem managerial adec"at definit prin funcţii specifice proiectare5 deci+ie5 organi+are5 coordonare5 e"aluare etc. -anagementul şcolii tre!uie să asigure funcţionarea şi de+"oltarea şcolii ca sistem desc>is5 aflat %n relaţie permanentă cu mediul său eterior5 cu comunitatea %n care funcţionea+ă şi nu numai. entru a,şi reali+a o!iecti"ele propuse şcoala este ne"oită să atragă5 aloce5 folosească o gamă di"ersă de resurse materiale5 financiare5 umane5 informaţionale şi de timp.
P%*!#!$%*3) +&'%), (%$)$! poate contri!ui la creşterea factorilor educogeni ai familiei5 prin acti"ităţi specifice părinţii pot fi spriDiniţi să conştienti+e+e rolul pe care,l au %n educaţia copiilor lor5 să conştienti+e+e şi să %ndrepte comportamente şi atitudini greşite %n familie5 să fie spriDiniţi să se implice %n acti"ităţi educati"e. $enomenele sociale care influenţea+ă e"oluţia familiei şi parteneriatul şcoală ; familie sunt #3
, e"oluţia natalităţiiE , di"orţialotateaE , migraţia forţei de muncăE , trecerea de la familia comunitară la familia societală.
I/)$&%!% (%$)$!$ 7# /%*!#!$%*3) +&')$$ este condiţionat de gradul de interes al familiei faţă de şcoală. 4cesta este crescut dacă familiile au copii care frec"entea+ă şcoala. Cu c
E3&%!% /,$#4$)' /!#*3 3# 3# /%*!#!$%* +&'%), - (%$)$! ?ducaţia părinţilor poate fi etapi+ată pe două paliere mari , educaţia "iitorilor părinţi prin introducerea unor cursuri de educaţie seuală5 educaţie pentru "iaţa de familie etc.E , educarea părinţilor care au deDa copii %n funcţie de ne"oile acestora. acă pentru copiii mici pot fi urmate cursuri pri"ind %ngriDirea şi de+"oltarea copilului mic5 aspecte medicale5 Duridice etc. pentru părinţii copiilor adolescenţi pot fi introduse cursuri referitoare la caracteristicile psi>olgice ale adolescenţilor5 riscuri şi modalităţi de comunicare cu adolescenţii etc. Informarea şi formarea părinţilor %n ceea ce pri"eşte şcolaritatea copilului presupune5 cel puţin5 ca fiecare părinte să cunoască o!ligaţiile legale pri"ind educaţia copilului5 drepturile de care dispune pentru educaţia copilului5 importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului5 metodele de cola!orare cu şcoala.
F'! ! '6%#$9%! %)! !)%4$!$ +&'%), (%$)$! n ceea ce pri"eşte relaţia dintre familie şi părinţi cele mai frec"ente forme de organi+are a acestei relaţii sunt
?edinţele cu părinţii. 5iscuţii individuale *ntre cadrele didactice şi p ărinţi.
##
=rgani'area unor *ntlniri cu părinţii 8mplicarea părinţilor *n manifestări culturale ale şcolii şi activităţi recreative Boluntariatul 2sociaţiile de părinţi
D$!#$3#!% ('%), % /%*!#!$%*3)3$ +&'%), (%$)$! Conform egulamentului +&')% /,$#4$$ %3 !/*3) ! % %)!6! 3#$*%*!% +&')%,. 1a nivelul !colii, părinţii sunt implicaţi %n mai multe tipuri formale de organi+are 1. /onsiliul repre'entativ al părinţilor 0 2sociaţia de părinţi ". /onsiliul clasei :. /omisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii *n şcoală C. /omitetul de părinţi ai clasei
arteneriatul şcoală ; familie poate lua forma unor ser"icii de+"oltate de către şcoală şi de care familiile ele"ilor să !eneficie+e. 4cestea pot fi organi+ate eclusi" de către şcoală sau %n parteneriat cu alte organi+aţiiFinstituţii. 4ceste ser"icii pot fi centre de consiliere5 centre de sănătate5 de practicare a di"erselor sporturi5 centre pentru supra"eg>erea copiilor la teme după orele de curs )after,sc>ool* care pot a"ea şi alte ser"icii incluse predarea lim!ilor străine5 sport5 miniecursii5 teatre5 spectacole5 "i+ite %n di"erse locuri etc.E centre de "oluntariatE clu!uriE cantineE seminternate etc. 0ferta de ser"icii pentru familii prin intermediul şcolii repre+intă o strategie de %ntărire a relaţiilor şcoală familie. ărinţii capătă %ncredere %n şcoală5 instituţie care de"ine mai transparentă şi mai apropiată de ne"oile comunităţii. Gn punct c<ştigat este coerenţa ser"iciilor5 părinţii nu mai sunt ne"oiţi să caute prin miDloace proprii să !eneficie+e de di"erse ser"icii5 ei le găsesc %n şcoală. 'coala ca furni+or de ser"icii complee "a face trecerea de la educaţia instituţională5 cu accent pe instituţie )care are un program5 curriculum la care ele"ii tre!uie să se adapte+e* la şcoala centrată pe ele"5 pe ne"oile acestuia şi pe ale comunităţii. Ca şi modalidăţi de pre"enire a conflictelor şcoală,familie menţionăm
roiecte educaţionale @'coala ărinţilorAE
rograme de consiliere a părinţilorE
arteneriate şcoală,familie pri"ind derularea unor acti"ităţi etracurriculare
in cadrul roiectului naţional Wcoala ărinilor @0 in"estiie urgentă5 imediată i cu efecte !enefice de lungă duratăA enunţăm următoarele 4 de"enit aiomatică afirmaţia5 că orice sistem de educaţie de"ine ineficient5 dintr,o anumită perspecti"ă5 dacă se confruntă cu indiferenţa sau cu opo+iţia părinţilor. n aportul asupra #/
relaţiilor dintre şcoală şi familie %n ţările Comunităţii ?uropene )-ac!et>5 4l.5 198#* se enumeră patru moti"e pentru care şcoala şi familia se străduiesc să sta!ilească legături %ntre ele
părinţii sunt responsa!ili din punct de "edere Duridic de educaţia copiilor lorE %n"ăţăm
cercetările pun %n e"idenţă influenţa atitudinii parentale asupra re+ultatelor şcolare ale ele"ilor5 %n special asupra moti"aţiei pentru %n"ăţare5 precum şi faptul că unele comportamente ale părinţilor pot fi fa"ori+ate datorită dialogului cu şcoalaE
pările sociale implicate %n acti"itatea educati"ă coordonată de instituţia şcolara )%n special părinţii şi profesorii* au dreptul să influenţe+e gestiunea şcolii.
Int
rin urmare5 programul "a oferi o serie de proiecte5 care "or oferi sesiuni de informare pentru părinţi5 ser"icii de consiliere educationala cu rol de suport5 de care aceştia au ne"oie in scopul im!unatatirii relatiei parinti,copii,profesori. 4ceste ser"icii "or fi promo"ate atologice indi"iduale si de "arsta ale )pre*adolescenilor sau adolescenilorE 2. utea opta pentru optiunea de a de"eni parteneri acti"i in procesul educational prin ameliorarea comunicarii si cooperarii intre familie5 scoala si alte institutii ori persoane cu functii educati"eE 3. utea fi !eneficiari ai unor proiecte cu scop de consiliere si asistenta psi>ologicaE #. $i capa!ili sa,si im!unatateasca procesul de comunicare si relationare cu proprii copiiE /. utea de+"olta a!litati proprii de comunicare aserti"a. 6. ecunoaste semnele comportamentelor de"iante caracteristice copiilorFtinerilor si "or putea inter"ene in scop pre"enti"E &. Cunoaste te>nici si metode de identificare si monitori+are a aptitudinilor si atitudinilor copiilor. 8.Crearea de noi legaturi de prietenie intre parinti si copii care au aceleasi preocupari scolare sau preocupari etrascolare deose!ite5 performante. 4genda programului Sesiuni de informare si consiliere a parintilor pe urmatoarele teme #&
I.
?ficienta profesiei de parinte
asigura copiilor5 in familie5 conditiile necesare unei de+"oltari armonioase a personalitatii ) climat5 regim adec"at de munca5 cunoasterea situatiei materiale si cola!orarea cu institutiile de suport social etc.*E
reusesc sa,si cunoasca copilul in toate etapele de+"oltarii sale si su! toate aspecteleE
formulea+a cerinte unitare fata de copil si,l e"aluea+a dintr,o perspecti"e po+iti"a E
cola!orea+a sistematic cu scoala si urmaresc permanent e"olutia copiilor )frec"enta5 punctualitatea5 comportamentul5 indeplinirea sarcinilor5 tinuta5 situatia la in"atatura5 anturaDul5 organi+area si folosirea timpului li!er etc.*E
II.
stimulea+a copiii sa,si asume responsa!ilitati in cadrul familiei5 pe masura puterilor lor. -etode de cunoastere a copilului
Copilul poate fi cunoscut prin
studierea informatiilor legate de
perioada de "arsta a copilarieiFadolescentei cu
particularitatile sale psi>ologice si fi+iologiceE
o!ser"are curenta )cum isi pregateste temele5 cum isi petrece timpul li!er5 cum se odi>neste5 in timpul Docului 5 in miDlocul cercului de prieteni5 etc.*E
discutii )con"or!iri* cu copilulE
consultarea carnetului de ele" in mod periodicE
consultatii cu in"atatorul si cu alte cadre didactice ce predau la clasaE
anali+a re+ultatelor o!tinute in di"erse acti"itati , nu numai la in"atatura )din cur!a reusitelor si a esecurilor*E
comparatii cu cei din Dur si prin raportare la modele si la propria eperientaE
luarea in considerare a parerilor si consideratiilor celor din DurE
incredintarea de sarcini si responsa!ilitati adaptate "arstei cronologice si mentaleE
anali+a structurii si a e"olutiei psi>ofi+ice a copilului de,a lungul anilor.
III. re+entarea succinta a particularitatilor !io,psi>o,fi+iologice pe care le pre+inta perioada copilariei F adolescenei. IH ?ducaia pentru "iaa de familie
educatia pentru "iata de familie5 să fie sta!ilite de comun acord %ntre părinţi şi adolescent F copil reguli pri"ind !una con"ietuire5 respectul5 dragosteaE
să fie discutate şi eplicate adolescentului F copilului aspecte pri"ind riscurile implicate in "iaa de cupluE
să fie cunoscute de către adolescent F copil toate consecinţele nerespectării regulilor familiale si socialeE )regulile să fie aplicate consec"ent5 să nu se facă ecepţii de la aplicarea lor5 regulile să nu fie rigide 5 ci relati" flei!ile5 consecinţele nerespectării #8
regulilor să nu fie eagerate5 aplicarea consecinţelor să se reali+e+e fără ca adolescentul F copilul să fie !lamat pentru comportamentul său5 să se discute moti"ele pentru care copilul nu a respectat regula după ce conflictul s,a atenuat5 să se discute şi moti"ele emoţionale ale nerespectării unei reguli etc.*
adolescentul tre!uie stimulat să,şi asume responsa!ilităile pentru propriile comportamente.
H -anagementul timpului
-anagementul timpului re"i+uieşte,ţi scopurile. ecide care sunt acti"ităţile care nu sunt o!ligatorii de făcut %ntr,o +i sau o săptăm
eali+ea+ă o listă cu lucrurile pe care tre!uie să le faci şi una cu cele pe care ai dori să le faci 5 precum şi timpul alocat lor.
Selectea+ă din aceste acti"ităţi priorităţile. Ce tre!uie făcut %ntr,o +i5 ce poate fi am
Selecţionea+ă acti"ităţile %n ordinea reali+ării lor. ?ste !ine să se %nceapă cu acti"ităţile pe care tre!uie să le faci şi numai după aceea cu cele pe care ai dori să le faci şi care %ţi f ac o mai mare plăcere. acă %ncepi cu acti"itatea plăcută este posi!il să nu o mai faci pe cea care tre!uie să o faci dar care nu %ţi este at
ncearcă să faci c
Ju te gră!i să treci repede de la o acti"itate la alta. $ă pau+e %ntre acti"ităţi.
e"i+uieşte,ţi priorităţile şi progresul reali+at.
4nali+ea+ă,ţi standardele. Sunt ele prea ridicate şi astfel nu reuşeşti să finali+e+i acti"itatea datorită standardelor nerealisteV
n final5 nu uita că ai reali+at o acti"itate şi oferă,ţi o recompensăP
HI Strategii pentru aplanarea conflictelor )conflictele dintre generatii* HII -odalitati de eficienti+are a acti"itatii scolare HIII ?ducatia financiara I: Informare legislati"a $orme de acti"itate5 strategii si metode entru alegerea celor mai indicate forme de lucru cu grupele de parinti se impune cunoasterea si respectare elementelor specifice psi>ologiei adultului. 4stfel5 se "or utili+a metode precum X dialogul F de+!atereaE X discutia li!era )seminarul*E #9
X proiectiile "ideo )filme5 grafice*E X epunerea )prelegerea 5eplicatia*E X intalnirile pe grupe de parintiE X o!ser"areaE X discutiile indi"idualeE X studiul de ca+E X masa rotunda )terapii de grup*E X !rainstorming,ulE X Docul de rolE X crearea si comentarea unor situatii pro!lema5 .a. Indicatori de re+ultat 4cest rogram educational pentru parinti isi propune sa atinga o serie de indicatori de re+ultat5 dintre care preci+am
-ai !una informare a parintilor pe temele ce "or fi de+!atute in cadrul proiectelor de+"oltate in cadrul programului educationalE
Calitatea mai !una a relatiei parinti,ele"i,cadre didactice5 in scopul adaptarii cerintelor scolii la particularitatile familiei si al de+"oltarii familiei in scopul integrarii ele"ilor in mediul scolarE
e+ultate scolare mai !une o!tinute de catre ele"i5 ca re+ultat al im!unatatirii relatiei parinti,copii.
in cadrul programului de consiliere a părinţilor la ni"elul orelor de dirigenţie enunţăm
T!%*$&% '!)' ! &'#$)$!! '(!$*! ! $$6$#*$ /%$#*$)' A#3) +&')% 201 2015 1. Săptăm
1(. Săptăm
/1
CAPITOLUL III CERCETARE PEDAGOGICĂ: PROGRAM DE CONSILIERE EDUCAŢIONALĂ A PĂRINŢILOR PRIVIND PREVENIREA CONFLICTELOR ŞCOALĂ-FAMILIE III..1. M!*'')'6$% &!&!*%$$ Studiul in"estig>ea+ă %n ce măsură consilierea educaţională a părinţilor influenţea+ă de+"oltarea copiilor din perspecti"a a!ilităţilor şi capacităţilor necesare promo"ării eamenului de !acalaureat5 modalitate de e"itare a inadaptării lor la un nou mediu de educaţie şi la cerinţele specifice de %n"ăţare ale unei noi etapei de instruire educaţională ; facultatea5 c
/,$#4$)' /$"$# /!"!#$!% &'#()$&*!)' +&'%), (%$)$!; pentru o mai !ună promo"a!ilitate la eamenul de acalaureat a ele"ilor de clasa a :IIa. n practica pedagogică5 marea maDoritate a acti"ităţilor de consiliere a părinţilor au un caracter formal5 stereotip şi a!ordea+ă %n general cam aceleaşi teme )su!iecte* din domeniul psi>opedagogiei şi psi>ologiei5 fără a fi adaptate şi indi"iduali+ate %n funcţie de particularităţile şi specificul grupului de părinţi. -ulţi dintre părinţi participă la astfel de programe mai mult din o!ligaţie faţă de instituţie şi cadrele didactice şi mai puţin din interes sau con"ingere. n iniţierea cercetării pedagogice5 de un real folos au fost
„G=$3) !*'')'6$& ! !"%)3%! % !)!"$)' $# &)%% /!6,*$*'%!”; (coord. Prof. univ. 5r. Aarin Aanolescu).
=>idul furni+ea+ă informaţii utile5 din conţinutul acestuia am reţinut următoarele idei5 rele"ante pentru tema cercetării
cercetările psi>opedagogice şi eemplele practice do"edesc faptul că insuccesul şcolar are loc %ndeose!i la clasele de %nceput ale ciclurilor şcolareE /2
el se datorea+ă %n principal dificultăţilor de adaptare a ele"ului la un nou regim de "iaţă şi de muncă intelectualăE
de!utul şcolar presupune un anumit ni"el de de+"oltare socio,afecti"ă5 intelectuală şi morală a ele"ului5 precum şi anumite priceperi5 deprinderi şi capacităţi necesare acti"ităţii şcolare specifice ciclului respecti"E
pentru reuşita ele"ului şi e"itarea posi!ilelor disfuncţionalităţi este importantă unitatea de cerinţe a factorilor care contri!uie la educaţia acestuia familia5 şcoala şi şcoalăE
unitatea de cerinţe poate fi asigurată printr,un parteneriat real %ntre principalii factori educati"i familia5 şcoala şi şcoalăE
pregătirea ele"ului %n şcoală repre+intă un proces de de+"oltare a acelor %nsuşiri şi capacităţi5 care "or permite o adaptare uşoară a copiilorE
Cursul „P%*!#!$%*3) !3&%4$'#%)”; /onf. univ. dr. Rodica 6nache 4utoarea "or!eşte despre modelele variate pe care le pre+intă literatura de specialitate cu pri"ire parteneriatul şcoală,familie şi implicarea părinţilor şi su!linia+ă faptul că5 @deşi eistă unanimitate de opinie %n ceea ce pri"eşte importanţa "itală pe care o are implicarea părinţilor %n de+"oltarea intelectuală şi emoţională a ele"ului5 eistă incertitudine cu pri"ire la definirea şi modalităţile implicării părinţilor %n acti"itatea şcolară a copiilorA. Cursul punctea+ă elementele esenţiale ale principalelor modele 6pstein şi colaboratorii săi (1%%D) propun
6 tipuri de implicare parentalitatea sau
calitatea de părinteE comunicarea sau capacitatea de a comunicaE "oluntariatul sau capacitatea de a acţiona ca "oluntarE %n"ăţarea acasăE luarea deci+iilor şi cola!orarea %n comunitateE Aodelul lui RasinsEi şi FrederiEs (1%%)
face deose!ire dintre diferitele grade de
implicare a părinţilorE modelul pre+intă o ierar>ie a gradelor de parteneriat care cuprinde părinţii de la cea mai sla!ă implicare p
cel mai profund mod de implicare5 este promo"area şi
argumentarea )ad"ocatY*E argumentarea presupune acti"itatea cu grupuri de agenţi care au impact direct asupra politicilor şi gu"ernării şcolareE Aodelul piramidal ierarhic al implicării părinţilor promo"ea+ă
%mputernicirea
părinţilor şi a şcolii %n aceeaşi măsură. S>eperd5 Trim!erger5 -cClintocR5 7ecRlinder sta!ilesc un model ierar>ic compre>ensi" %n patru trepte sau ni"eluri5 aat pe organi+area acti"ităţilor de implicare a familiei5 pe tema %ntăririi mutuale reciproce5 prin parteneriatul şcoală,familie. Cele # trepte sunt comunicareaE de+"oltarea /3
familieiE atragerea comunităţii şi promo"area şi argumentarea. Ideea centrală a modelului %n relaţia de parteneriat %ntre şcoală şi familie are loc un sc>im! de competenţe şi de implicări care duc %n final la efecte de %ntărire )%mputernicire* a am!ilor factori. 'coală şi familia %şi cresc reciproc %mputernicirea şi se %ntăresc reciproc. Gn alt capitol al cursului se referă la elementele de !a+ă ale cola!orării dintre şcoală şi familie
cola!orarea şcoală,familie presupune o comunicare efecti"ă şi eficientă5 unitate de cerinţe şi unitate de acţiune %n interesul ele"ului5 sc>im!uri de opinii şi discuţii5 dar păstrarea identităţii şi aport specific c
pentru un parteneriat este esenţial ca
părinţii să fie consideraţi participanţi acti"i5 care contri!uie real la educarea copiilor lor şi care tre!uie să ia parte la adoptarea deci+iilor pri"itoare la copiiE
să se recunoască şi să se aprecie+e informaţiile date de părinţi referitoare la copiii lor5 să se "alorifice aceste informaţii şi să se utili+e+e %n completarea informaţiilor profesionaleE
responsa!ilitatea să fie %mpărţită %ntre părinţi şi profesori.
%n pedagogia tradiţională relaţia dintre şcoală şi părinţi era tratată su! denumirea de @cola!orarea dintre şcoală şi familieA. n pedagogia modernă dimensiunile ei sunt mult mai cuprin+ătoare datorită lărgirii conceptului de cola!orare spre cel de comunicare prin cooperare şi prin conceptul de parteneriat5 care cuprinde comunicare5 cola!orare şi eprimă şi o anumită a!ordare po+iti"ă şi democratică a relaţiilor educati"e.
R%/'* !%)$9%* 7# &%3) /'$!&*3)3$ &oluţii eficiente pentru prevenirea abandonului şcolar- costuri şi mecanisme, reali+at de
GJIC?$ şi @Centrul ?ducaţia 2(((ZA
aportul face aprecieri legate de rolul şcolii %n pre"enirea a!andonului şcolar şi principalii factori de creştere a pro!a!ilităţii de a renunţa la educaţie timpuriu. intre factorii locali+aţi la ni"elul familiilor5 autorii enumeră modelul educaţional oferit de părinţi cei mai mulţi copii care renunţă la şcoală pro"enind din părinţi care au doar 8 claseE modelul educaţional oferit de fraţii mai mari foarte influent asupra copiilor care tind să reproducă modelulE de+organi+area familiilor )di"orţul5 alcoolismul5 "iolenţa %n familie*E dificultăţile materiale ale familiilor numeroase5 de+organi+ate. /#
aportul oferă şi soluţii5 dintre care am reţinut creşterea implicării proacti"e a cadrelor didactice %n com!aterea a!andonului şcolar şi renunţării timpurii la educaţie şi creşterea %ncrederii %n educaţie a copiilor şi părinţilor.
III..1.1. O$!&*$"!)! +$ $/'*!9!)! &!&!*,$$ &copul cercetării%
Inter"enţia propusă %n cadrul acestui eperiment pedagogic are drept scop in"estigarea influenţei pe care acti"ităţile de consiliere educaţională a părinţilor cuprinse %n Programul de consiliere (ane2a 0) au a"ut,o asupra de+"oltării a!ilităţilor şi capacităţilor ele"ilor5 esenţiale
pentru o mai !ună promo"a!ilitate a acestora la eamenul de !acalaureat. 3biectivele cercetării%
n etapa pre,eperimentalăFconstati"ă , cercetarea a a"ut următoarele o!iecti"e
sta!ilirea ni"elului iniţial de de+"oltare al principalelor a!ilităţi şi capacităţi cu influenţă maDoră asupra reuşitei la eamen. n acest scop5 s,a desfăşurat cu ele"ii te+e,simulări la disciplinele 7im!a şi literatura rom
e"aluarea ni"elului iniţial al preocupării părinţilor pri"ind de+"oltarea a!ilităţilor şi capacităţilor ele"ului5 esenţiale pentru reuşită a acestuia la eamenE
e"aluarea iniţială a interesului şi disponi!ilităţii de participare a părinţilor la un program de consiliere educaţională.
n etapa eperimentului formati"5 cercetarea are ca o!iecti" desfăşurarea unor acti"ităţi cuprinse %n rogramul de consiliere educaţională5 %n "ederea modificării comportamentelor parentale nefa"ora!ile %n unele !enefice pentru copil. n etapa post,eperimentală5 o!iecti"ul cercetării %l constituie
e"aluarea impactului programului de consiliere asupra părinţilor din perspecti"a implicării mai susţinute a acestora %n pregătirea ele"ului pentru promo"area !acalaureatuluiE
e"aluarea modificărilor inter"enite %n ni"elul de de+"oltare a principalelor a!ilităţi şi capacităţi ale copiilor5 ca urmare a creşterii preocupării părinţilor prin desfăşurarea simulărilor naţionale la disciplinele de !acalaureat pe semestrul II.
8pote'ele cercetării
I/'*!9% 1: Se pre+umă că eistă o corelaţie directă %ntre consilierea părinţilor pri"ind implicarea acti"ă a acestora %n pregătirea ele"ului pentru şcoală şi ni"elul a!ilităţilor şi //
capacităţilor ale ele"ilor necesare promo"a!ilităţii acestora la acalaureat5 pre"enindu,se conflictul coală,familie.
I/'*!9% 2: Se pre+umă că5 cu c
III..1.2. P!9!#*%!% )'*3)3$ ! 3$!&$ Cercetarea s,a reali+at pe un lot de su!iecţi format din ele"i cu "
Jr. Crt. Jume F renume 1. 4. S. 2. . J.?. 3. . 4. #. . I. /. . 4. 6. C. =. &. C. I.0. 8. C. .I. 9. C. .H. 1(. . I.4. 11. . -.. 12. . I.H. 13. I. S. 1#. -. $.4. 1/. -. 4.4. 16. -. C.4. 1&. J. =.S 18. 0. -.7 19. . 4.C. 2(. . $.S. 21. . 4.J. 22. . ?. 23. . S.-. 2#. '. =.-. 2/. '. I.4. 26. T. 4.C. 2&. T. C.4. 28. K. =. 29. G. =. 3(. G. =.I.
Se
H
Clasa
-asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin -asculin /6
18 18 18 1& 18 18 18 2( 18 19 18 19 18 18 18 19 19 2( 1& 22 18 18 2( 19 19 18 18 18 18 18
:II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II :II
31. 32. 33. 3#. 3/.
G. -.I. H. S.4. H. ?. Q. -. Q. I.T.
-asculin -asculin -asculin -asculin -asculin
18 1& 18 18 18
:II :II :II :II :II
4abel 0.-. Centralizator privind lotul de subiec5i #părin5i ai elevilor din clasa a 6 a
Jr. Crt.
Se
H
1.
Jume F renume Tată 4.C.
$eminin
38 ani
2.
.S.
$eminin
3& ani
3.
.C.
$eminin
#1 ani
#.
..
$eminin
38 ani
/.
.C.
$eminin
38 ani
6.
C.H.I.
&.
C.$.
$eminin
## ani
8.
C.=.
$eminin
#1 ani
9.
C..
-asculin
39 ani
1(.
.=.
-asculin
38 ani
11.
.J.I.
$eminin
#9 ani
12.
.?.
$eminin
39 ani
13.
I.7.
$eminin
39 ani
1#.
-.=.$.
-asculin
#1 ani
1/.
-.J.C.
-asculin
3& ani
16.
-.T.
-asculin
38 ani
1&.
J..
-asculin
3& ani
18.
0.=.
19.
.S.
2(.
..$.
21.
.I.
-asculin
38 ani
22.
.I.
-asculin
39 ani
23.
.C.
-asculin
#1 ani
2#.
W..
-asculin
$eminin -asculin $eminin
$eminin /&
39 ani
## ani #1 ani ## ani
#2 ani
2/.
W.T.I.
$eminin
#( ani
26.
T.S.
$eminin
#( ani
2&.
T..
$eminin
39 ani
28.
\.4..
29.
G..
$eminin
38 ani
3(.
G.4.
$eminin
38 ani
31.
G.
32.
H.=.
$eminin
#1 ani
33.
H.H.
$eminin
## ani
3#.
Q.T.
-asculin
38 ani
3/.
Q.=.
-asculin
39 ani
-asculin
-asculin
3& ani
3& ani
Perioada de cercetare (an şcolar "#1C"#1$)
Cercetarea s,a reali+at %n anul şcolar 2(1# , 2(1/ şi s,a desfăşurat pe parcursul a # luni5 a"
V%$%$)!)! &!&!*,$$ /!%6'6$&! V%$%$)% $#!/!#!#*, : acti"ităţile din programul de consiliere a părinţilor V%$%$)% !/!#!#*,: ni"elul a!ilităţilor şi capacităţilor ele"ilor5 necesare promo"ării eamenului de !acalaureat elaţia dintre "aria!ile consilierea părinţilor pri"ind implicarea lor acti"ă %n pregătirea ele"ului pentru promo"a!ilitate la !acalaurat influenţea+ă %n mod semnificati" ni"elul a!ilităţilor şi capacităţilor ele"ilor5 necesare reuşitei la eamen.
III..1.. D!&$!!% !*'!)' ! &!&!*%! -etode de colectare a datelor cercetării
Cercetare pedagogicăE
4nc>eta !a+ată pe c>estionarE
Testul de cunostiinte , pro!a de e"aluare la disciplinele lim!a şi literatura rom
=ruparea statisticăE
=raficele statistice.
Cercetare pedagogică
Cercetarea pedagogică are la !a+ă programul de consiliere a părinţilor )anea 3*5 construit %n aşa manieră %nceiat au fost
conştienti+area importanţei promo"ării eamenului naţional pentru propriu copil şi a impactului său asupra e"oluţiei ulterioare a acestuiaE
%nţelegerea ne"oii de implicare a familiei %n atingerea ni"elului de maturitate intelectuală şi psi>ologică necesar momentului susţinerii eamenuluiE
%m!unătăţirea cunoştinţelor părinţilor pri"ind modalităţile practice prin care %şi pot spriDini copiii pentru a atinge ni"elul optim al premiselor necesare reuşitei şcolareE
conştienti+area stilului parental propriu şi %nţelegerea impactului acestuia asupra de+"oltării ele"uluiE
conştienti+area discrepanţelor dintre modalităţile diferite %n care un părinte comunică cu copilul %n contete diferiteE
stimularea dorinţei părinţilor de a elimina din propriul comportament manifestările nedorite5 care ar putea afecta copilulE
să %nţeleagă efectele discrepanţelor dintre modurile diferite ale celor doi părinţi de a, şi manifesta sentimentele faţă de copilE /9
spriDin pentru armoni+area stilurilor celor doi părinţi %n relaţia cu copilul5 astfel %nc
%nţelegerea corectă a cau+elor care generea+ă comportamentul inde+ira!il al ele"ului manifestat su! forma minciunii5 a influenţei negati"e a inter"enţiilor incorecte şi %m!ogăţirea cunoştinţelor pri"ind metodele şi te>nicile corecte de inter"enţie %n astfel de ca+uriE
ele"anţa efectului programului de consiliere a părinţilor )inter"enţiei eperimentale* este pusă %n e"idenţă de re+ultatul e"aluării finale reali+ate %n finalul eperimentului şi care constă %n e"aluarea re+ultatelor o!ţinute la Simularea eamenului de !acalaureat 2(1/5 cu sarcini pentru asemănătoare celor utili+ate la e"aluarea iniţială şi acelaşi tip de itemi din cadrul te+elor şcolare. rogramul de consiliere proiectat cuprinde acti"ităţi !a+ate pe metode şi instrumente di"ersificate de transmitere a conţinutului care face su!iectul consilierii ca eerciţiu introducti"5 studiu de ca+5 pre+entare5 epunere5 demonstraţie practică5 eerciţiu de reflecţie personală5 de+!atere5 con"ersaţia5 discuţia structurată5 masa rotundă etc. 2ncheta pe ba'ă de chestionar
4ceastă metodă de in"estigare a fost utili+ată atestionarelor5 s,au respecta regulile procedurale5 discreţia şi anonimatul %n legătură cu răspunsurile date5 iar acti"itatea s,a desfăşurat %ntru,un climat de %ncredere şi neutralitate. C>estionarele utili+ate se regăsesc %n anee )anea1 şi 2*. rimul c>estionar este pentru a afla disponi!ilitatea părinţilor de participare la un program de consiliere5 i se structurea+ă pe ase %ntr!ări5 urmărind moti"aia părinilor de a se implica %ntr,un program de consiliere educaională pentru a reali+a o mai !una promo"a!ilitatea la eamenul de acalaureat ce %l "a susine copilul său5 cestionar este aplicat părinilor5 %n urma reali+ării acti"ităilor din programul de consiliere5 după susinerea de către ele"i a simulării eamenului de acalaureat i a urmărit două aspecte gradul de satisfacie i mulumire al părinilor cu pri"ire la notele o!inute de ele"i la simulare5 i utilitatea acti"ităilor din cadrul programului de consiliere din pri"ina părinilor5 cu scopul de a pre"eni conflictul coală,familie printr,o mai !una promo"a!ilitate a ele"ilor la acalaureat. 6(
!estul ;simulare (probă de evaluare)
Ca instrument de cercetare5 am utili+at testele )pro!e de e"aluare* pentru măsurarea ci+iţional pe care copiii din lotul de cercetare le posedă la %nceputul şi la sfi+are5 fiind diferite doar su! aspectul materialului didactic utili+at. 9ruparea statistică şi graficele statistice
=ruparea statistică a fost utili+ată ca metodă de măsurare şi prelucrare a datelor re+ultate din cercetare5 care s,a concreti+at %n ta!ele centrali+atoare utili+ate %n capitolul de anali+ă a datelor. n lucrare se regăsesc grafice de tipul diagramelor de structură şi de comparaţie5 prin prelucrarea datelor şi informaţiilor culese %n timpul cercetării şi care redau "i+ual re+ultatul eperimentului.
III..2.R!93)*%*!)! &!&!*,$$ III..2.1.P!9!#*%!% !93)*%*!)' /'!)' %/)$&%*! 61
2nali'a datelor re'ultate din evaluarea iniţială a nivelului de de'voltare a abilităţilor şi capacităţilor elevilor *n urma te'elor
atele şi informaţiile re+ultate din e"aluarea iniţială au fost %nregistrate %n ta!elul următor şi prin prelucrare au re+ultat următoarele 4abel 0.0. Centralizator privind rezultatele elevilor la tezele din semestrul $1imba !i literatura rom;nă
Jr. Crt. Jumele
Te+ă Semestru I
36.
4. S.
isciplinăFTip su!iect 7I-4 0-]JM
3&.
. J.?.
7I-4 0-]JM
#58
38.
. 4.
7I-4 0-]JM
&
39.
. I.
7I-4 0-]JM
2
#(.
. 4.
7I-4 0-]JM
#59
#1.
C. =.
7I-4 0-]JM
358
#2.
C. I.0.
7I-4 0-]JM
658
#3.
C. .I.
7I-4 0-]JM
/
##.
C. .H.
7I-4 0-]JM
359
#/.
. I.4.
7I-4 0-]JM
3
#6.
. -..
7I-4 0-]JM
/
#&.
. I.H.
7I-4 0-]JM
/58
#8.
I. S.
7I-4 0-]JM
&5&
#9.
-. $.4.
7I-4 0-]JM
/5/
/(.
-. 4.4.
7I-4 0-]JM
/58
/1.
-. C.4.
7I-4 0-]JM
656
/2.
J. =.S
7I-4 0-]JM
/59
/3.
0. -.7
7I-4 0-]JM
/53
/#.
. 4.C.
7I-4 0-]JM
358
//.
. $.S.
7I-4 0-]JM
&59
/6.
. 4.J.
7I-4 0-]JM
/5&
62
Jota #5#/
/&.
. ?.
7I-4 0-]JM
#
/8.
. S.-.
7I-4 0-]JM
/59
/9.
'. =.-.
7I-4 0-]JM
#52
6(.
'. I.4.
7I-4 0-]JM
#58
61.
T. 4.C.
7I-4 0-]JM
#5#
62.
T. C.4.
7I-4 0-]JM
/5&
63.
K. =.
7I-4 0-]JM
/59
6#.
G. =.
7I-4 0-]JM
/5&/
6/.
G. =.I.
7I-4 0-]JM
659/
66.
G. -.I.
7I-4 0-]JM
&5//
6&.
H. S.4.
7I-4 0-]JM
651/
68.
H. ?.
7I-4 0-]JM
85/
69.
Q. -.
7I-4 0-]JM
653/
&(.
Q. I.T.
7I-4 0-]JM
/51/
igura 0.+.
4nali+a datelor re+ultate rele"ă faptul că5 un număr destul de mare5 12 din 3/ de ele"i au o!ţinut la te+a de lim!a şi literatura rom
&5995 %n timp ce un singur ele" a reuşit să o!ţină o notă cuprinsă %n inter"alul 85((, 8599 repre+ent
Jr. Crt. Jumele
Te+ă Semestru I
1.
4. S.
isciplinăFTip su!iect IST0I?
2.
. J.?.
IST0I?
/5/
3.
. 4.
IST0I?
65/
#.
. I.
IST0I?
#
/.
. 4.
IST0I?
/
6.
C. =.
IST0I?
3
&.
C. I.0.
IST0I?
&
8.
C. .I.
IST0I?
6
9.
C. .H.
IST0I?
/56
1(.
. I.4.
IST0I?
#5/
11.
. -..
IST0I?
#52
12.
. I.H.
IST0I?
65#
13.
I. S.
IST0I?
85&
1#.
-. $.4.
IST0I?
/5#
1/.
-. 4.4.
IST0I?
#5&
16.
-. C.4.
IST0I?
&52
1&.
J. =.S
IST0I?
65/
18.
0. -.7
IST0I?
/
19.
. 4.C.
IST0I?
#
2(.
. $.S.
IST0I?
659
21.
. 4.J.
IST0I?
/5#
22.
. ?.
IST0I?
/
23.
. S.-.
IST0I?
/53
2#.
'. =.-.
IST0I?
#
6#
Jota 3.6
2/.
'. I.4.
IST0I?
#53
26.
T. 4.C.
IST0I?
359
2&.
T. C.4.
IST0I?
/
28.
K. =.
IST0I?
/56
29.
G. =.
IST0I?
659
3(.
G. =.I.
IST0I?
&56
31.
G. -.I.
IST0I?
&56
32.
H. S.4.
IST0I?
&58
33.
H. ?.
IST0I?
859
3#.
Q. -.
IST0I?
&58
3/.
Q. I.T.
IST0I?
658
igura 0.-.
4nali+a datelor re+ultate rele"ă faptul că5 un număr destul de mare5 1( din 3/ de ele"i au o!ţinut la te+a de istorie note su! / repre+ent
Jr. Crt. Jumele
Te+ă Semestru I 6/
1.
4. S.
isciplinăFTip su!iect =?0=4$I?
2.
. J.?.
=?0=4$I?
&5/
3.
. 4.
=?0=4$I?
/5/
#.
. I.
=?0=4$I?
6
/.
. 4.
=?0=4$I?
#5/
6.
C. =.
=?0=4$I?
#
&.
C. I.0.
=?0=4$I?
65/
8.
C. .I.
=?0=4$I?
&56
9.
C. .H.
=?0=4$I?
656
1(.
. I.4.
=?0=4$I?
/
11.
. -..
=?0=4$I?
353
12.
. I.H.
=?0=4$I?
/56
13.
I. S.
=?0=4$I?
&58
1#.
-. $.4.
=?0=4$I?
#56
1/.
-. 4.4.
=?0=4$I?
/5#
16.
-. C.4.
=?0=4$I?
85&
1&.
J. =.S
=?0=4$I?
&58
18.
0. -.7
=?0=4$I?
6
19.
. 4.C.
=?0=4$I?
/5&
2(.
. $.S.
=?0=4$I?
/5/
21.
. 4.J.
=?0=4$I?
658
22.
. ?.
=?0=4$I?
/58
23.
. S.-.
=?0=4$I?
6.8
2#.
'. =.-.
=?0=4$I?
3
2/.
'. I.4.
=?0=4$I?
65&
26.
T. 4.C.
=?0=4$I?
/.&
2&.
T. C.4.
=?0=4$I?
/
28.
K. =.
=?0=4$I?
&56
66
Jota /56
29.
G. =.
=?0=4$I?
85&
3(.
G. =.I.
=?0=4$I?
958
31.
G. -.I.
=?0=4$I?
658
32.
H. S.4.
=?0=4$I?
85#
33.
H. ?.
=?0=4$I?
95#
3#.
Q. -.
=?0=4$I?
958
3/.
Q. I.T.
=?0=4$I?
&58
igura 0.0.
4nali+a datelor re+ultate rele"ă faptul că5 un număr destul de mare5 / din 3/ de ele"i au o!ţinut la te+a de geografie note su! / repre+ent
istorie şi pe ultimul loc clasată
promo"a!ilitatea la lim!a şi literatura rom
III..2.2. A#%)$9%; /!)3&%!% $ $#*!/!*%!% !93)*%*!)' &!&!*,$$ 3/, !*%/% $#$4$%), 6&
rogramul de consiliere a părinţilor este destinat5 %n primul r
reocuparea părinţilor pri"ind reuşita la !acalaureat a ele"ilor raportată la notele o!ţinute la teeE
isponi!ilitatea părinţilor de participare la un program de consiliere prin aplicarea unui c>estionar )4nea 1*
4abel 0. = . Centrali+ator pri"ind ierar>i+area temelor5 %n funcţie de interesul părinţilor pri"ind
programul de consiliere Jumărul părinţilor care au apreciat locul de ierar>i+are locul 1 locul 2 locul 3 locul # locul / locul 6 ?amenul de !acalaureat ; 13 8 6 8 e"eniment maDor %n "iaţa familiei. Impactul momentului asupra ele"ului SpriDinul familiei pentru reuşita 1( 8 12 / procesului de in"ăţare Stima de sine a ele"ului ; 9 6 # 6 3 & fundament pentru reuşita lui şcolară Comunicarea corectă şi po+iti"ă 1# 13 & 6 cu copilul ; condiţie esenţială pentru o !ună adaptare şcolară -inciuna ; cel mai frec"ent 1( # 12 1 8 comportament inde+ira!il al şcolarului regătirea ele"ului pentru noul 11 8 1# 1 6 contet şcolar din timpul anului. Teme de consiliere
68
igura 0.*. >naliza comparativă privind ierarhizarea temelor de consiliere a părinţilor
=raficul pune %n e"idenţă următoarea ierar>i+are a temelor de consiliere5 %n funcţie de interesul personal5 cei mai mulţi părinţi situea+ă pe
locul I ; eamenulde !acalaureat al ele"ului5 ca e"eniment maDor %n "iaţa familiei şi
impactul său asupra ele"uluiE locul II ; pregătirea ele"ului pentru noul contet şcolar din timpul anuluiE locul III ; comunicarea cu copilulE 4nali+a răspunsurilor pune %n e"identă preocuparea părinţilor pentru aspectele practice
legate de susţinerea eamenului de către ele" şi mai puţin pe cele legate de ni"elul lui de de+"oltare. atele şi informaţiile re+ultate %n urma aplicării c>estionarului au fost %nregistrate şi prin prelucrare au re+ultat următoarele total respondenţi 3/ de părinţi5 din care 1/ părinţi de gen masculin şi 2( de gen feminin5 a"estionarului aplicat celor 3/ de părinţi. Concludente pentru această e"aluare sunt răspunsurile părinţilor la %ntre!area nr. 1 )@e ce mergeţi la şcoala la care %n"aţă copilul d"s.VA*. in centrali+area datelor au re+ultat următoarele 4abel 0.?. Centralizator privind răspunsul la ntrebarea + aplicat părinţilor%
a. entru că !. entru diferite sunt c>emat de formalităţi)ade"erinţe5 dirigintele semnarea cecului de clasei alocaţie*
Jr. părinţi #
^
Jr. părinţi
^
12
13
38
69
c. entru că doresc să "ăd cum e"oluea+ă de+"oltarea, pregătirea şcolară a copilului Jr. ^ părinţi 1& /(
d. 4lte moti"e ......
Jr. ^ părinţi ( (
igura 0.8.
4nali+a datelor re+ultate rele"ă faptul că5 %n maDoritatea ca+urilor5 părinţii "in la şcoală pentru anumite formalităţi 13 părinţi din 3/ repre+ent
a. e c
^ 3#
c. Săptăm
d. Jiciodată
Jr. părinţi 3
Jr. ^ părinţi # 11
^ 9
igura 0.=.
4nali+a datelor re+ultate la %ntre!area nr. 2 rele"ă faptul că5 %n maDoritatea ca+urilor5 părinţii "in la şcoală doar de c
iniţiati"ă5 iar 3 părinţi repre+ent
a. $oarte utilă Jr. ^ părinţi 12 3#
!. Gtilă Jr. părinţi
^
16
#6
c. uţin utilă Jr. ^ părinţi # 11
d. eloc utilă Jr. ^ părinţi 3 9
igura 0.?.
4nali+a datelor re+ultate la %ntre!area nr. 3 rele"ă pri"ind ideea de a reali+a o @'coală a părinţilorA prin cursuri pre+entate de profesori şiFsau diriginţi %n pri"inţa unei !unei cola!ări cu şcoala 11părinţi din 3/ repre+ent
a. Consultaţiile
!. iscuţiile indi"iduale la şcoalăF telefon cu profesorul de disciplină &1
c. 'edinţele cu părinţii
d. 7ectorate cu părinţii susţinute de profesori pe
Jr. părinţi #
^
Jr. părinţi
^
11
16
#6
Jr. părinţi 12
^ 3#
discipline şi diriginţi Jr. ^ părinţi 3 9
igura 0.@.
4nali+a datelor re+ultate la %ntre!area nr. # rele"ă pri"ind formele de cola!orare şcoală, familie consideră adec"ate consultaţiile un numar de # părinţi din 3/ repre+ent
a. $oarte mulţumit Jr. ^ părinţi # 11
!. -ulţumit Jr. părinţi
^
16
#6
c. uţin mulţumit Jr. ^ părinţi 12 3#
&2
d. eloc mulţumit Jr. ^ părinţi 3 9
igura 0.7.
4nali+a datelor re+ultate la %ntre!area nr. / pri"ind gradul de satisfacţie al părinţilor pri"ind re+ultatele o!ţinute de ele"i la te+e un numar de # părinţi din 3/ repre+ent
a. Hoi păstra o mai !una cola!orare cu şcoala Jr. părinţi 6
^ 1&
!. Hoi reali+a un plan c. Hoi apela la de progres pentru meditaţii copil %mpreună cu particulare profesorul de disciplină Jr. Jr. părinţi ^ ^ părinţi 13 3& 13 3&
d. Hoi mustra copilul şi %i "oi "erifica programul de studiu Jr. ^ părinţi 3 9
igura 0.+:.
&3
4nali+a datelor re+ultate la %ntre!area nr. 6 pri"ind spriDinul acordat de părinţi ele"ilor pentru promo"a!ilitatea acestuia la !acalaureat5 se remarcă un numar de 6 părinţi din 3/ repre+ent
4abel 0.+0. Centralizator privind rezultate de la &imularea A2amenului de Bacalaureat -:+8 Jr. Crt.
Jumele
rofil
1. 4. S.
Teologic
2. . J.?.
Teologic
3. . 4.
Teologic
#. . I.
Teologic
/. . 4.
Teologic
6. C. =.
Teologic
&. C. I.0.
Teologic
8. C. .I.
Teologic
9. C. .H.
Teologic
1(. . I.4.
Teologic
11. . -..
Teologic
12. . I.H.
Teologic
13. I. S.
Teologic
1#. -. $.4.
Teologic
1/. -. 4.4.
Teologic
16. -. C.4.
Teologic
?*a*
?*!*
?*c*
-e dia
e+ultat final
isciplinăFTip su!iect
Jota
isciplinăFTi Jota p su!iect
isciplinăFTip Jota su!iect
7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM
/5#/
Istorie
&59
=eografie
652
65/1
4-IS
95#/
Istorie
&58
=eografie
958
85(1
4-IS
8
Istorie
851
=eografie
/59
&533
4-IS
3
Istorie
251
=eografie
651
,
/5&
Istorie
85#
=eografie
/5/
65/3
/56/
Istorie
/58
=eografie
#56/
,
95/
Istorie
651
=eografie
952
8526
4-IS
6
Istorie
/51
=eografie
951
65&3
4-IS
/5#
Istorie
/51
=eografie
&58/
6511
4-IS
25#
Istorie
8
=eografie
/5/
,
?SIJS
4S ?JT &5/
Istorie
=eografie =eografie
4S? JT 95&
,
Istorie
4S? JT 658/
85(1
J??Q?J T4T 4-IS
652
Istorie
951/
=eografie
&52
&5/1
4-IS
#59
Istorie
#51
=eografie
&5#
,
/53
Istorie
851/
=eografie
65&
65&1
4-IS
85&
Istorie
&52
=eografie
958
85/6
4-IS
&#
?SIJS 4-IS ?SIJS
?SIJS
1&. J. =.S
Teologic
18. 0. -.7.
Teologic
19. . 4.C.
Teologic
2(. . $.S.
Teologic
21. . 4.J.
Teologic
22. . ?.
Teologic
23. . S.-.
Teologic
2#. '. =.-.
Teologic
2/. '. I.4.
Teologic
26. T. 4.C.
Teologic
2&. T. C.4.
Teologic
28. K. =.
Teologic
29. G. =.
Teologic
3(. G. =.I.
Teologic
31. G. -.I.
Teologic
32. H. S.4.
Teologic
33. H. ?.
Teologic
3#. Q. -.
Teologic
3/. Q. I.T.
Teologic
7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM 7I-4 0-]JM
&53
Istorie
&58
=eografie
95//
8521
4-IS
659
Istorie
/53
=eografie
658
6533
4-IS
/51
Istorie
=eografie
652
,
85#
Istorie
4S? JT 651
=eografie
858
&5&6
#52
Istorie
/5#
=eografie
/5/
,
?SIJS
/
Istorie
/
=eografie
&51
/5&
?SIJS
&56
Istorie
951
=eografie
852
853
4-IS
4S ?JT 352
Istorie
=eografie =eografie
4S? JT /59
,
Istorie
4S? JT #56
,
J??Q?J T4T ?SIJS
651
Istorie
356
=eografie
/56
,
?SIJS
/5#
Istorie
/5/
=eografie
85#
65#3
#52
Istorie
656
=eografie
85#
,
659/
Istorie
952
=eografie
85&
8528
4-IS
&59
Istorie
856
=eografie
/5#
&53
4-IS
/53
Istorie
#58
=eografie
/58
,
&51/
Istorie
6
=eografie
856
&52/
4-IS
&
Istorie
658
=eografie
852
&533
4-IS
/53
Istorie
/51
=eografie
/58
/5#
?SIJS
#51
Istorie
#58
=eografie
6
,
?SIJS
igura 0.++.
&/
J??Q?J T4T 4-IS
4-IS ?SIJS
?SIJS
in anali+a datelor re+ultate la simularea de la 7im!a şi literatura rom
igura 0.+-.
in anali+a datelor re+ultate la simularea de la Istorie se o!ser"ă o scădere a numărului ele"ilor cu note su! / cu 11^ faţă de re+ultatul de la te+ă5 concreti+
&6
igura 0.+0.
in anali+a datelor re+ultate la simularea de la =eografie se o!ser"ă o scădere a numărului ele"ilor cu note su! / cu 11^ faţă de re+ultatul de la te+ă5 concreti+
igura 0.+*.
&&
in anali+a datelor pri"ind mediilor o!ţinute la simulare se o!ser"ă o promo"a!ilitate medie a colecti"ului de ele"i care "or suţine eamenul5 aşadar un procent de 2(^ au o!ţinut medii %ntre 6,65995 un procent la fel de mare 1&^5 s,a concreti+at cu medii %ntre &,&599 . e asemenea un total de & ele"i %nsemn
=radul de satisfacţie şi Jr. mulţumire părinţilor $oarte mulţumit -ulţumit estul de mulţumit uţin mulţumit eloc mulţumit
11 9 6 / #
rocent 32^ 26^ 1&^ 1#^ 11^
igura 0.+8.
&8
in anali+a datelor pri"ind gradul de satisfacţie şi mulţumire al părinţilor se constată ca un procent de 32^ %nsemn
Gtilitatea acţiunilor de Jr. consiliere părinţilor $oarte utile Gtile estul utile uţin utile eloc utile
18 9 8 ( (
rocent /1^ 26^ 23^ (^ (^
igura 0.+=.
in anali+a datelor pri"ind utilitatea acţiunilor din cadrul rogramului de consiliere se constată ca un procent de /1^ %nsemn
faptul că5 la %nceputul programului s,au simţit emoţionaţi5 %ntruc
%m!unătăţi a!ilităţile şi deprinderile şi că %şi "or sc>im!a unele atitudini )& părinţi au
recunoscut acest lucru*E la sfi+iţiilor personale
22 persoane au %nc>eiat programul a"
momentE / persoane au simţit că %ncă eistă pro!leme5 pe care doresc să le eplore+e. 8 persoane consideră că tot mustrarea şi un program mai strict şi se"er este modalitatea cea mai sigură ca ele"ii să promo"e+e cu medii !une eamenul de acalaureat articipanţii au mai declarat că
s,au simţit mai puţin stresaţi şi "or continua să aplice te>nicile %n"ăţate %n cadrul %nt
de consiliere )18*E şi,au %m!unătăţit comunicarea cu copiii5 %nţeleg mai !ine modul de g
"iitor )&*E au simţit că le,a crescut gradul de %ncredere %n sine şi %n competenţele şi a!ilităţile lor )1(*.
III.2.. L$$*!)! &!&!*,$$ rincipalele limite identificate ale pre+entei cercetări sunt
inter"enţia eperimentală s,a %ntins pe o perioadă mică de timp5 ceea ce nu a permis "erificarea trăiniciei sc>im!ărilor produse asupra capacităţilor şi comportamentului
părinţilorE eşantionul mic care a făcut o!iectul inter"enţiei5 ceea ce nu permite etrapolarea
re+ultatelor asupra tuturor persoanelor care fac parte din categoria ele"i şi părinţii acestoraE caracteristicile unor metode şi instrumente de cercetare5 de pildă5 anc>eta pe !a+a c>estionarului5 care pot influenţa re+ultatul cercetării5 datorită elementelor de su!iecti"ism ce nu pot fi eliminate din răspunsurile respondenţilor şi nu permit a fi o!ser"ate şi receptate
nuanţe ale opiniei5 informaţii uneori foarte "aloroaseE nu epui+ea+ă strategiile posi!il de utili+at pentru a optimi+a acti"itatea de consiliere a părinţilor.
8(
CONCLUII ŞI PERSPECTIVE DE VALORIFICARE A REULTATELOR CERCETĂRII Cercetarea a confirmat ipote+a de la care am plecat şi anume faptul că un program de consiliere focali+at pe su!iecte care constituie %n mod real o pro!lemă pentru părinţi5 !ine proiectat5 temeinic pregătit şi desfăşurat la momentul potri"it5 determină sc>im!ări %n comportamentul părinţilor5 !enefice de+"oltării copiilor. n su!sidiar5 dar foarte important5 cercetarea a demonstrat că parteneriatul de tip familie,şcoală constituie un instrument "aloros şi util pentru de+"oltarea armonioasă a copiilor şi e"itarea pro!lemelor de natură să le cree+e pro!leme %ntr,un anumit contet. 4firmaţia este susţinută de progresele pe care ele"ii din grupa eperimentală le,au %nregistrat5 ca urmare a inter"enţiei asupra comportamentului parental cu aDutorul acti"ităţilor de consiliere din programul desfăşurat %n acest scop. n ca+ul grupului eperimental5 eficienţa acti"ităţilor de consiliere din programul care a făcut o!iectul parteneriatului şcoală ; familie este reflectată de re+ultatele o!ţinute de ele"i la e"aluarea din etapa post,eperimentală, simularea eamenului de acalaureat5 şi care au "i+at ni"elul de de+"oltare şi do!
atenţia acordată o!iecti"elor şi conţinutului său5 a temelor şi su!iectelor a!ordate5
care au a"ut la !a+ă ne"oile copiilor5 dar au corespuns şi preocupările părinţilorE compleul de acti"ităţi cuprins %ntr,un program de consiliere care a "i+at un singur aspect5 ca ţintă de atins5 e"it
demonstraţiilor legate de su!iectele a!ordateE temele şi metodele de consiliere care au fost adaptate grupului de copii şi părinţi care5 ca orice grup5 are caracteristici specifice5 care %l indi"iduali+ea+ăE %n acest fel5
am eliminat caracterul formal şi general al programului de consiliereE modalitatea prin care am e"itat elementelor teoretice de psi>opedagogie5 uneori greu accesi!ile de către părinţi5 care formea+ă %ntotdeauna un grup eterogen din toate punctele de "edere ni"el de pregătire5 ni"el de %nţelegere5 interese diferite etc. n acest fel5 de un real folos şi apreciate de părinţi au fost demonstraţiile practice şi eplicaţiile punctualeE 81
adaptarea design,lui şi selectarea unor metode şi forme de transmitere a informaţiilor
care să corespundă tipului de %n"ăţare al grupului5 format din persoane adulteE di"ersitatea şi atracti"itatea formelor de desfăşurare )pre+entări5 ateliere de lucru5 eerciţii5 studii de ca+5 teme de reflecţie personală etc.*.
K# $#*!9,5 cercetarea demonstrea+ă că eistă o corelaţie directă şi semnificati"ă %ntre
calitatea acti"ităţii de consiliere şi efectele acesteia5 reflectate de re+ultatele şi
progresele copiilor pri"ind o mai !ună promo"a!ilitate la eamenul de acalaureatE acti"itatea de consiliere şi competenţele pe care le demonstrea+ă cadrele didactice şi
consilierul şcolar pri"ind proiectarea şi desfăşurarea acti"ităţilor de consiliereE calitatea programului de consiliere şi interesul şi disponi!ilitatea părinţilor de a re+er"a acestor acti"ităţi un timp suficient din !ugetul propriu5 de o!icei foarte limitatE conţinutul acti"ităţii de consiliere şi natura relaţiei de cola!orare familie ; şcoală5
care de"ine po+iti"ă şi aduce !eneficii am!elor părţi5 dar mai ales copiilor.
K# &'#&)39$!5 programul poate fi apreciat ca un program reuşit din 2 perspecti"e
părinţii au "alori+at mai mult procesul de consiliere5 %ntruc
orientate pe pro!leme punctualeE şi,a atins o!iecti"ele %n mod indirect5 respecti" creşterea ni"elului de pregătire al copiilor5 necesar promo"a!ilităţii cu succes a eamenului de acalaureat. 4ceasta confirmă pre+umţia de la care s,a pornit %n această cercetare pedagogică
aplicati"ă.
BIBLIOGRAFIE
@arteneriatul educaţionalA5 /onf. univ. dr. Rodica 6nache 6pstein şi colaboratorii
săi (1%%D) eficiente &oluţii
pentru
mecanisme, reali+at de
prevenirea
abandonului
GJIC?$ şi @Centrul ?ducaţia 2(((ZA 82
şcolar-
costuri
şi
ă!an5 4. etro"ai5 . 7emeni5 =. )2((2*. /onsiliere si orientare. 9hidul profesorului.
ucuresti. ?ditura Lumanitas ?ducaional.
ă!an5 4. )2((1*. /onsiliere educaţională . CluD,Japoca. ?ditura sinet .
elRin5 =. S. )198#*. 8ntroducHion to /ounseling. _m. C. roOn5 u!u`ue.
răgan5 I. 0+unu5 . Tomşa5 =. )1996*. 5icţionar de orientare şcolară şi profesională. ucureşti. ?ditura 4felin.
umitru5 I. )2((8*. /onsiliere psihopedagogică. ucureti. ?ditura olirom.
Lol!an5 I. )19&8*. /unoaşterea elevilor ; o sinte'ă a metodelor . ucureşti. ?.
igău5 -. )2((3*. /onsilierea carierei adulHilor . ucuresti. ?ditura 4fir.
igău5 -. )2((1*. /onsilierea carierei. ucureşti. ?ditura Sigma.
-.?.C.T. (coord. Prof. univ. 5r. Aarin Aanolescu).5 9hid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor *ntre : ; < ani, 2((8@=>idul
metodologic de e"aluare a
ele"ilor din clasa pregătitoareA.
-oraru5 -. )2((#*. /onsiliere psihopedagogică şi orientare şcolară şi profesională. Constanţa. ?ditura -untenia.
-oraru5
-.
)2(13*.
psihopedagogică.
/onsiliere
Constanţa.
?ditura
0"idius Gni"ersitY ress.
-oraru5 -. )2(13* . /onsiliere şi orientare. 6lemente de formare a profesorilor 5 Constanţa. ?ditura 0"idius Gni"ersitY ress.
Tomsa5 =>. )coord.*. )1996*. 5ictionar de orientare Icolară Ii profesională . ucureti. ?ditura 4feliu.
Tomsa5 =>. )1999*. =rientarea Ii de'voltarea carierei la elevi. ucureti. Casa de ?ditura i resa Hiaa om
Tomşa5 =>. )1999*. /onsilierea şi orientarea *n şcoală. ucureşti. Casa de ?ditură si resa Hiaţa om
Qdre>us5 C. )2((#*. 6lemente de consiliere educaHională. 0radea. ?ditura Gni"ersităii din 0radea.
Qlate5 -. )coord.* )2((1*. Psihologia la răspntia mileniilor. ?ditura olirom.
ANEE ANEA 1 C=!*$'#% /$"$# $/'#$$)$*%*!% /,$#4$)' ! /%*$&$/%! )% 3# /'6% ! &'#$)$!! 1. e ce mergeţi la şcoala la care %n"aţă copilul dumnea"oastrăV a. entru că sunt c>emat de dirigintele clasei !. entru diferite formalităţi)ade"erinţe5 semnarea cecului de alocaţie* c. entru că doresc să "ăd cum e"oluea+ă de+"oltarea,pregătirea şcolară a copilului 83
d. 4lte moti"e 2. C
P'6%3)3$ ! &'#$)$!! !3&%4$'#%), % /,$#4$)' /$"$# /!"!#$!% &'#()$&*!)' +&'%), (%$)$!; /!#*3 ' %$ 3#, /''"%$)$*%*! )% !%!#3) ! B%&%)%3!%* % !)!"$)' ! &)%% % II%. 1. aportat pe următorul grafic c
!3&%4$'#%), % /,$#4$)' /$"$# /!"!#$!% &'#()$&*!)' +&'%), (%$)$!; pentru o mai !ună promo"a!ilitate la eamenul de acalaureat a ele"ilor de clasa a :IIaV a. $oarte utile 8#
!. Gtile c. uţin utile d. eloc utile
ANEA P'6% ! &'#$)$!! !3&%4$'#%), % /,$#4$)' /$"$# /!"!#$!% &'#()$&*!)' +&'%), (%$)$!; /!#*3 ' %$ 3#, /''"%$)$*%*! )% !%!#3) ! %&%)%3!%* % !)!"$)' ! &)%% % II % S&'/3) /'6%3)3$ rogramul de consiliera a părinţilor este destinat5 %n primul r
O$!&*$"!)! /'6%3)3$ 1 Sesiuni de informare pentru parinti5 pe teme de interes din domeniul educationalE 2. In"estigarea ne"oilor de educatie si a intereselor parentaleE 3. e+"oltarea comportamentului educational po+iti" i eficient al parintilor pentru o mai !ună promo"a!ilitate la acalaureat a ele"ilor
O$!&*$"! /!&$($&! /!#*3 !#!($&$%$$ /,$#$ 7a finalul programului5 participantii "or 1. Cunoaste particularitatilor psi>ologice indi"iduale si de "arsta ale adolescenilorE 2. utea opta pentru optiunea de a de"eni parteneri acti"i in procesul educational prin ameliorarea comunicarii si cooperarii intre familie5 scoala si alte institutii ori persoane cu functii educati"eE 3. $i capa!ili sa,si im!unatateasca procesul de comunicare si relationare cu proprii copiiE #.Crearea de noi legaturi de prietenie intre parinti si copii care au aceleasi preocupari scolare sau preocupari etrascolare deose!ite5 performante.
A6!#% /'6%3)3$:
Sesiuni de informare si consiliere a parintilor pe urmatoarele teme
?ficienta profesiei de parinte 8/
