Studiul tehnic
Studiul piesei pe baza desenului de produs finit. Analiza posibilităţilor de realizare a preciziei macro si micro geometrice (dimensionale, de formă, de poziţie reciprocă a suprafeţelor şi a rugozităţii) prescrise în desenul de reper S12 S11S10
S9 S8
S7
S14
S6
S5
S4 S3
S13
S2 S1
Fig. 1 Tab. 1 Nr. supr. S1
Forma suprafeţei Cilindrică
S2,S5 Plană S3
Filetata
S4
Plană
S6
Plană
Condiţii
Etape
tehnice
intermediare
D= F42 mm;
Strunjire de degrosare
R a = 12,5 mm 1x45˚
M4
prelucrare Procedeu
final
prelucrare Brosare Strunjire
R a = 12,5 mm L = 10; l = 8
de
Burghiere
L =78;
Tarodare Strunjire de degroşare
R a = 12,5 mm D= F70 mm;
Strunjire de degroşare
-1-
de
R a = 12,5 mm S7 S8
Filetată
L = 11,5; M4 Burghiere L =86,3;
Plană
D= F105 mm;
Cilindrică
S10
Profilată
R a = 3,2mm
S11
Profilată
R a = 6,3mm
S12
Cilindrică
S14
Plana
Strunjire de degrosare
R a = 12,5 mm
Danturare
L =60mm;
Plană
S13
Strunjire de degrosare
R a = 12,5 mm
S9
Tarodare
Strunjire de degrosare
R a = 12,5 mm L =23;
Strunjire de degroşare
R a = 12,5 mm Ra = 12,5 mm
Frezare
1.2. Date privind tehnologia semifabricatului 1.2.1. Date asupra materialului semifabricatului (compoziţie chimică, proprietăţi fizice, proprietăţi mecanice) 1.2.1.1
Analiza critică desenului produsului finit corespunzător reperului
pentru care se proiectează proiectează dispozitivul dispozitivul
Semifabricatul se obţine prin matriţare în clasa a II-a de precizie pe maşini-unelte conform STAS 7670-88. Forjarea în matriţă se realizează la temperatura de 1100 ° - 850°C. Semifabricatele matri-ţate sunt supuse unui tratament termic de normalizare care se realizează la temperatura de 830 ° - 850°C cu răcire în aer. Deoarece materialul OLC 45 este un oţel de îmbunătăţire, după tratamentul de normalizare se realizează îmbunătăţirea care constă într-o călire la 830 ° - 850°C cu răcire în apă sau u-lei şi o revenire înaltă la temperatura de 550 ° - 650°C cu răcire în aer. Condiţii tehnice: - toleranţe mS STAS 2300-88; 2300-88; -2-
- muchiile necotate necotate se vor teşi la 0,5 x 45 °; - tratamente termice: σ r = 70 daN/mm2 Materialul semifabricatului OLC 45, conform STAS 880-88, sunt prezentate în tabelul 2. Tab. 2 1.2. 1.2.1. 1. Date Date în legă legătu tură ră cu mate materi rial alul ul pies piesei ei Compoziţia chimică
Proprietăţi
1.2. 1.2.2. 2. Date Date cu priv privir iree la proce procede deul ul şi prec preciz izia ia
fizico- de obţinere a semifabricatului
mecanice C=0,42…0,50%
călire, revenire;
Mn=0,50…0,80%
limita de curgere:
S=0,02…0,045%
R p0,2 = 500N/mm2
Piesele de oţel matriţate pot fi obţinute din
P=max.0,040%
rezistenţa la rupere:
semifabricatele forjate sau laminate din oţeluri 2
R m=700…850N/mm
- alungirea la rupere:
ale căror mărci sunt conform stan-dardelor în viguare. Caracteristicile mecanice ale pieselor
A5=14%
matriţate trebuie să corespundă documentaţiei
gâtuirea:
tehnice ale produsului. Ele trebuie să nu fie sub limita inferioară
z=30%
a valorilor prevăzute în standardele de mărci
duritate Brinell
ale oţelurilor corespunzătoare corespunzătoare
normal: HB=235 recopt: HB=207 - marc marcar are: e: alba albast stru ru-negru
1.2. 1.2.2. 2. Stab Stabil ilir irea ea meto metode deii şi a proc proced edeu eulu luii econ econom omic ic de obţi obţine nere re a semifabricatului
În urma analizei desenului piesei finite: forma exterioară şi interioară, dimensiunile constructive, clasa de precizie, rugozitatea suprafeţei, materialul piesei, masa ei şi condiţiile impuse unor suprafeţe s-a stabilit alegerea unui semifabricat matriţat la cald.
-3-
Semifabricatul se obţine prin matriţare în clasa a II-a de precizie pe maşini-unelte conform STAS 7670-88.
2. Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor finale ale semifabricatului Matriţa se execută în clasa a II-a de matriţare conform STAS 7670 –83, iar masa semifabricatului este de 5,2 kg. Pentru suprafaţa găurii de Ф42 k6
+0 , 03 −0 , 013
Calculul adaosului pentru broşare (operaţia precedentă este strunjirea de degroşare a găurii).
Fig. 2
R z i-1=40 [μm] ; S z i-1=50 [μm]. Abaterea rea
Apmin brosare
spaţială
Apmin stru strunji njire re
remanentă după strunjirea de degroşare a gaurii nu poate fi eliminată, eliminată, deoarece deoarece broşarea broşarea se autocentrează pe gaură, de aceea se cosideră că: ρ i− 1 =0
d matri atritare tare
Eroarea de instalare la bro broşa şare re Φi=0 deoare oarecce se
d min strun runjjire d max strunj strunjiire
aplică aplică broşar broşarea ea lib liberă eră.. Prin Prin
d min brosare
urmare:
d max brosare brosare
2A pi min=2(40+50)=180 [μm] Toleranţa operaţia
pentru precedentă,
strunjirea de degroşare, conform treptei 12 de precizie este 250 μm di-1 min= di-1 max - 2A pi min – Ti-1 di-1 min=48 – 0,180 – 0,250=41,57 mm di-1 min=41,6 mm di-1 max=4,6+0,25=41,85 mm
-4-
(1, tab. 2.15,cap. 2)
0 , 25
Operaţia de strunjire de degroşare se execută la cota 41,6
0
. Adaosul
nominal recalculat pentru broşarea găurilor: 2A p nom=42 – 41,6=0,4 mm Pentru Pentru strunjirea strunjirea de degroşar degroşaree a găurii găurii (înaintea acestei acestei operaţii operaţii semifabri semifabri-- catul catul se află în stare brută, matriţată). R z i-1=200 [μm] S z i-1=250 [μm] ρ i− 1=
(1, pag. 92, formula 5.10)
ρe2 + ρ2m
Excentricitatea găurii brute ρe =0,8 mm (1, pag. 92, tab 5.13) Deplasarea matriţelor ρm =0,8 mm (1, pag. 92, tab 5.9) Aşadar:
ρ i− 1=
0,8 2 + 0,8 2
=1,128 mm
Eroarea de fixare în mandrină cu acţionare pneumatică este:
εfi = 500µm (1, pag.42, tab 1.33) Eroarea de orientare (bazare): 2A pi min
= 2( 200 + 250 ) + 2
1128
2
+ 500 ≈ 3368 µm 2
Pentru calculul dimensiunii nominale a găurii brute din semifabricat matriţat sunt necesare abaterile limită la matriţare, coform STAS 670 – 88. Factor Factorul ul de compl complexi exitat tatee a formei formei S=m/m S=m/mH are are valo valoar area ea S>0, S>0,63 63 deci deci pies piesaa se incadrează în grupa de complexitate S1, conform STAS 7670 – 83. Diametrul nominal al găurii brute: ds nom =dstrunj. max – 2A p strunj. min|As| ds nom =41,85 – 3,368 – 0,7= 37,78 mm Aplicand regula rotunjirii din 0,5 in 0,5 pentru semifabricatele matriţate în calasa a IIa, se obţine dimensiunea nominală rotunjită d s nom=38 mm. Dimensiunea matriţată a găurii matriţate: ds max=38+0,7=38,07 mm Dimensiunea minimă a găurii matriţată: ds min=38 – 1,5= 36,5 mm Adaosul nominal pentru operaţia de strunjire de degroşare a gaurii se obţine prin recalcularea în funcţie de dimensiunile nominale rotunjite: 2A p nom=41,6 – 38= 3,6 mm
-5-
Adaosul nominal total al găurii Φ42 k6 (
+ 0, 0 3 − 0, 0 1 3
mm, calculat ca diferenţă a
dimensiunilor nominale ale găurii finite şi gaurii brute, este: 2A p nom t=42 – 38 =4 mm Pentru suprafaţa cilindrică exterioară Φ 105 0+0 , 5 mm se execută o singură operaţie de strunjire. Din (1, pag. 240, formula 5.3) se obţine: R z i-1=200 [μm] ; S z i-1=250 [μm]. Abaterea spaţială:
ρ i− 1=
(1, pag. 92, formula 5.10)
ρe2 + ρ2m
ρe =0,05
∗ρ
esf
=0,05 ∗ 0,8=0,04 mm
ρe = 800 [μm] ρm =0,8
[μm]
ρ i− 1=
800
2
+ 0,8 = 800 [μm] 2
Abaterea limită la matriţare la diametre peste 120 mm sunt: Φ 105 0+0, 5 . Deci: 2A pi nom=2,505+0,9= 3,402 mm Diametrul nominal al suprafţei cilindrice exterioare brute va fi: ds nom =105+3,402= 108,402 mm ds=109 mm Pe desenul piesei matriţate se înscrie cota: Φ 109
+1, 7 −0 , 9
2.1. Schiţa semifabricatului
-6-
1 R
2 R
1 R
8 3 Ø
4 7 Ø
7 , 9 , 1 0 + -
9 0 1 Ø
R 2 1 R 13 36 .5
Fig. 3
3. Proiectarea procesului tehnologic (pentru minim 10 operaţii de prelucrare mecanică) OPERAŢIA NR. 1 Control semifabricat semifabricat OPERAŢIA NR. 2 Strunjirea exterioară exterioară de degroşare a suprafeţelor suprafeţelor S 4, S13, S8 OPERAŢIA NR. 3 Strunjirea exterioară exterioară de degroşare a suprafeţelor suprafeţelor S 9, S12 OPERAŢIA NR. 4 Strunjire cilindrică interioară de degroşare a suprafeţei S 1 OPERAŢIA NR. 5 Strunjire laterală dantură dantură – suprafata suprafata S 11 OPERAŢIA NR. 6 Strunjire cilindrică interioară de degroşare a suprafeţei S 13 OPERAŢIA NR. 7 Control intermediar intermediar OPER OPERAŢ AŢIA IA NR. NR. 8
A) Bur Burgh ghie iere re Φ3x Φ3x44 găur găurii (sup (supra rafa faţa ţa S3)- succesiv B) Burghiere Φ3x4 găuri (suprafaţa S 3)- cu cap multiax
OPERAŢIA NR. 9 A) Broşare
0.03 Φ42 ( + −0, 013 ) - suprafaţa S 1
B) Rectificare
0.03 Φ42 ( + −0 , 013 ) - suprafaţa S 1
OPERAŢIA NR. 10 Strunjire 1x45º - suprafaţa S 2,S5 OPERAŢIA NR. 11 Frezare de degroşare a suprafeţei S 6 OPERAŢIA NR. 12 Burghiere suprafaţa S 7 OPERAŢIA NR. 13 Filetare suprafaţa suprafaţa S7 OPERAŢIA NR. 14 Filetare suprafaţa suprafaţa S3 -7-
OPERAŢIA NR. 15 Calit-revenit duritatea duritatea 45-50 HRC OPERAŢIA NR. 16 Frezare dantură OPERAŢIA NR. 17 Ajustare muchii OPERAŢIA NR. 18 Rectificare interioară OPERAŢIA NR. 19 Rectificare dantură OPERAŢIA NR. 20 Rectificare suprafaţa suprafaţa S11 OPERAŢIA NR. 21 Control final final
3.1. Proiectarea conţinutului celor 10 operaţii de prelucrare mecanică din procesul tehnologic Operaţia nr. 2 Strunjirea suprafeţelo suprafeţelorr S8, S4 şi S13 Faze:
1. Prindere semifabricat 2. Strunjire de degroşare S 8, S4,S13 3. Desprindere semifabricat 4. C.T.C.
n
v r v l
Fig. 4 Maşina unealtă:
SNA320
Scule aşchietoare:
Cuţit 25 X 25 STAS 6384-80 / K20 -8-
Tab. 3 Secţiune Secţiuneaa cozii cozii hxb
Plăcuţă L
y
d
c
l
n
R
AS 6373 STAS ST 6373/1 /1-- Dmin 73
25 X 25
300 3,5 25
K r r = 45°
K r r’ = 15°
10
125 20
a = 8°
0,8 A 16
g = 8°
43
l = 8°
Cuţit 32 X 32 STAS 6382-80 / K20 Tab. 4 Cuţit Secţiunea
L
cozii hxb
H
x
y
c
e
k
R
pe pe drea dreapt ptaa pe stâ stâng ngaa Plăcuţ Plăcuţăă STAS STAS 6373/1 6373/1-73
232 X 32
170 32
K r r = 90°
1,6 4,5 16
K r r’ = 5°
a = 12°
20
17
g = 8°
0,8 B 25
A 25
l = 8°
Cuţit cu pârghie si şurub /P20 - desen nr. UPA-166.211.10.08 UPA-166.211.10.08 Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
- universal cu trei bacuri Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Cuţitele se prind în suporturile port-cuţit ale maşinii. Mijlocul de control:
Şubl Şu bler er STAS STAS 1373 1373/2 /2-7 -733 (dom (domen eniu iull de măsu măsura rare re:: 0 - 250 250 mm; mm; valo valoar area ea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Strunjire frontală: Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare: A t =2 mm Regimul de aşchiere:
Adâncimea de aşchiere: t = 2 mm v r = 170 170 m/min s r = 0,68mm/rot
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculelor la cotă se va face după piesă de probă. Norma tehnică de timp:
-9-
tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de de pregătire – încheiere încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau ajutător [min] tdt = timpul de de deservire tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi necesităţi fireşti fireşti [min] t pî = 15 +11 + 2·0,8 = 27,6 min t b =
l + l1 + l 2 + l 3 vl
⋅i =
72 + 2 + 3 + 8 80
⋅ 1 = 1,06 min
Lungimea de strunjit: l = 72 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
=
t tgκ r
... 2) mm = + (0,5...
3 tg45 °
... 2) mm ≈ 2 mm + (0,5...
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 5) mm ≈ 3 mm
Lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă: l3
... 10) mm ≈ 8 mm = (0...
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1,2 + 1,65 + 2,4 + 0,22 = 5,47 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru mânuiri legate de fază ta4 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 6,3% · t b = 6,3% · 1,06 = 0,07 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,08 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,2 min tn
= 27,6 + 1,06 + 5,47 + 0,07 + 0,08 + 0,2 = 6,92 min 720 720
Operaţia nr. 3 Strunjirea exterioară exterioară de degroşare degroşare a suprafeţelor suprafeţelor S4, S13, S8 Faze: 1. Prindere semifabricat
2.Strunjire de degroşare S 4 , , S13 , , S8 - 10 -
3.Desprindere semifabricat 4. C.T.C.
n
v r
Fig. 5 Maşina unealtă: SNA320 Scule aşchietoare:
Cuţit 25 X 25 STAS 6384-80 / K20 Tab. 5
Secţiune Secţiuneaa cozii cozii hxb
Plăcuţă L
y
d
c
l
n
R
AS 6373 STAS ST 6373/1 /1-- Dmin 73
25 X 25
300 3,5 25
K r r = 45°
K r r’ = 15°
10
125 20
a = 8°
0,8 A 16
g = 8°
43
l = 8°
Cuţit 32 X 32 STAS 6382-80 / K20
Tab. 6 Cuţit
Secţiunea cozii hxb
L
H
x
y
c
e
k
R
pe pe drea dreapt ptaa pe stâ stâng ngaa Plăcuţ Plăcuţăă STAS STAS 6373/1 6373/1-73
232 X 32
170 32
1,6 4,5 16 - 11 -
20
17
0,8 B 25
A 25
K r r = 90°
K r r’ = 5°
a = 12°
g = 8°
l = 8°
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
- univesal cu trei bacuri Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare :
Cuţitele se prind în suporturile port-cuţit ale maşinii. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Strunjire frontală: Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare: A t =2 mm Regimul de aşchiere :
Adâncimea de aşchiere: t = 2 mm v r = 170 170 m/min s r = 0,68 mm/rot
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculelor la cotă se va face după piesă de probă. Norma tehnică de timp: tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de pregătire – încheiere [min] t b = timpul de bază sau de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de deservire tehnică tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi şi necesităţi necesităţi fireşti [min] t pî = 15 +11 + 2·0,8 = 27,6 min t b =
l + l1 + l 2 + l3 vl
⋅i =
60 + 2 + 3 + 8 80
Lungimea de strunjit: - 12 -
⋅ 1 = 0.913 min
l = 60 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
=
t tgκ r
... 2) mm = + (0,5...
3 tg45 °
... 2) mm ≈ 2 mm + (0,5...
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 5) mm ≈ 3 mm
Lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă: l3
... 10) mm ≈ 8 mm = (0...
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1,2 + 1,65 + 2,4 + 0,22 = 5,47 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru mânuiri legate de fază ta4 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 6,3% · t b = 6,3% · 1,06 = 0,07 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,08 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,2 min tn
= 27 ,6 + 0.913 + 5,47 + 0,07 + 0,08 + 0,2 = 6,77 min 720 720
Operaţia nr. 4 Strunjirea exterioară exterioară de degroşare degroşare a suprafeţelor suprafeţelor S 9, S12
Faze:
1. Prins semifabricat 2. Strunjire cilindrica interioara 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C.
- 13 -
n
Fig. 6 Maşina unealtă SN 320
1) Caracteristici principale - diametrul de prelucrare maxim deasupra patului -
Ø320mm
- distanţa între vârfuri - 750mm - diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei - Ø160mm - diametrul maxim al materialului din bară - Ø34mm - diametrul maxim de prelucrare cu lunetă fixă - - Ø100mm - diametrul maxim de prelucrare cu lunetă mobilă - - Ø80mm 2) Păpuşa fixă - capul axului principal LO-A.S.A.B.5. 9-1960 - diametrul diametrul alezajul alezajului ui arborelui arborelui principal principal - Ø36mm - conul conul alezajulu alezajuluii axului principa principall - Morse nr.5 - numărul numărul treptelor treptelor de turaţii turaţii directe directe - 18 - intervalul intervalul de turaţii turaţii directe directe - 31,5-1600 31,5-1600 rot/min. rot/min. - trepte trepte de turaţii directe directe - 31,5 31,5 ; 40 ; 50 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 200 ; 250; 315 ; 400 ; 500 ; 630 ; 800 ; 1000 ; 1250 ; 1600rot/min. - 14 -
- numărul numărul treptelor treptelor de turaţii turaţii inverse inverse – 18 - intervalul intervalul de turaţii turaţii inverse inverse - 31,5-1600 31,5-1600 rot/min. rot/min. - turaţia turaţia de intrare intrare în cutia cutia de viteze viteze - 1420 rot/min. rot/min.
3) Cutia de avansuri - numărul numărul avansurilor avansurilor longitud longitudinale inale şi transvers transversale ale – 36 - domeniul domeniul avansu avansurilor rilor longitud longitudinale inale : Pas normal
Pas mărit
0,03 0,03;0 ;0,0 ,04; 4;0, 0,05 05;0 ;0,0 ,06; 6;0, 0,07 07;0 ;0,0 ,08; 8;
0,24 0,24;0 ;0,3 ,32; 2;0, 0,40 40;0 ;0,4 ,48; 8;0, 0,56 56;0 ;0,6 ,64; 4;
0,09 0,09;0 ;0,1 ,10; 0;0, 0,11 11;0 ;0,1 ,12; 2;0, 0,14 14;0 ;0,1 ,16; 6;
0,72 0,72;0 ;0,8 ,80; 0;0, 0,88 88;0 ;0,9 ,96; 6;1. 1.12 12;1 ;1,2 ,28; 8;
0,18 0,18;0 ;0,2 ,20; 0;0, 0,22 22;0 ;0,2 ,28; 8;0, 0,36 36;0 ;0,4 ,44. 4.
1,44 1,44;1 ;1,6 ,60; 0;1, 1,75 75;2 ;2,2 ,24; 4;2, 2,88 88;3 ;3,5 ,52. 2.
mm/rot
mm/rot
-domeniul avansurilor transversale : Pas normal
Pas mărit
0,01;0,013;0,017;0,02;0,023;
0,08;0,107;0,133;0,16;0,187;
0,027;0,03;0,033;0,037;0,04;
0,213;0,24;0,267;0,293;0,32;
0,047;0,053;0,06;0,067;0,073; 0,093;0,12;0,147; mm/rot.
0,373; 0,427;0,48;0,533; 0,586; 0,747; 0,96;1,17;
mm/rot
4)
Sania şi suporţii - distanţa pe verticală de la linia vârfurilor până la
baza de aşezare a cuţitului - 20mm - secţiunea maximă a cuţitului 20*20mm2 - unghiul de rotire al saniei port-cuţit - ± 180° - dimensiunile port-cuţitului multiplu interior-exterior - 60*100mm - numărul de cuţite în port-cuţit - 4 - pasul şurubului saniei transversale - 4mm - pasul şurubului saniei port-cuţit - 3mm - cursa maximă a saniei port-cuţit - 170mm - cursa maximă a saniei transversale - 200mm - cursa maximă a saniei principale - 750mm
4)
Căruciorul
- pasul şurubului conducător - 6mm - modulul cremalierei - 2mm - lăţimea danturii cremalierei - 15mm
5)
Păpuşa mobilă - 15 -
- diametrul pinolei - Ø45mm - conul pentru vârf - Morse nr.3 - cursa maximă a pinolei - 130mm - deplasarea transversală a păpuşii mobile - ± 10mm
4)
Puterea motorului P=3 kW. Cuţit 25 X 25 STAS 6384-80 / K20
Scule aşchietoare:
Secţiune Secţiuneaa cozii cozii hxb
Tab. 7 Plăcuţă
L
y
d
c
l
n
R
AS 6373 STAS ST 6373/1 /1-- Dmin 73
25 X 25
300 3,5 25
K r r = 45°
K r r’ = 15°
10
125 20
a = 8°
g = 8°
0,8 A 16
43
l = 8°
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
- univesal cu trei bacuri Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Cuţitele se prind în suporturile port-cuţit ale maşinii. Mijlocul de control:
Şubl Şu bler er STAS STAS 1373 1373/2 /2-7 -733 (dom (domen eniu iull de măsu măsura rare re:: 0 - 250 250 mm; mm; valo valoar area ea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare: A t =2 mm Regimul de aşchiere:
Adâncimea de aşchiere: t = 2 mm v r = 170 170 m/min s r = 0,68 mm/rot
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculelor la cotă se va face după piesă de probă. Norma tehnică de timp: tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de de pregătire – încheiere încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de de maşină [min] - 16 -
ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de de deservire tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi necesităţi fireşti fireşti [min] t pî = 15 +11 + 2·0,8 = 27,6 min t b =
l + l1 + l 2 vl
⋅i =
2+2+0 80
⋅ 1 = 0.05min
Lungimea de strunjit: l = 60 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
=
t tgκ r
... 2) mm = + (0,5...
3 tg45 °
... 2) mm ≈ 2 mm + (0,5...
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 5) mm ≈ 3 mm
Lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă: l3
... 10) mm ≈ 8 mm = (0...
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1,2 + 1,65 + 2,4 + 0,22 = 5,47 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru mânuiri legate de fază ta4 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 6,3% · t b = 6,3% · 1,06 = 0,07 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,08 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,2 min tn
= 27 ,6 + 0.05 + 5,47 + 0,07 + 0,08 + 0,2 = 6,72min 720 720
Operaţia nr. 5 Strunjire laterală dantură – suprafata S 11
- 17 -
1. Prins semifabricat
Faze:
2. Strunjire R16 dr. 3. Strunjire R16 stg. 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C.
n
v r
Fig. 7 Maşina unealtă:
SNA 320
Scule aşchietoare:
Cuţit profilat
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
-
univesal cu trei bacuri
Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Cuţitele se prind în suporturile port-cuţit ale maşinii. Mijlocul de control:
Comparoator prevăzut cu un palpator, reglarea facându-se cu o bila calibru. Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare: A tmax =2 mm - 18 -
Regimul de aşchiere:
Adâncimea de aşchiere: aşchiere: t max= 2 mm v r = 170 170 m/min s r = 0,68 mm/rot
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculelor la cotă se va face după piesa de probă. Norma tehnică de timp: tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de de pregătire – încheiere încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de de deservire tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi necesităţi fireşti fireşti [min] t pî = 15 +11 + 2·0,8 = 27,6 min l1
=
t tgκ r
... 2) mm = + (0,5...
3 tg45 °
... 2) mm ≈ 2 mm + (0,5...
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 5) mm ≈ 3 mm
Lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă: l3
= (0...10) mm ≈ 8 mm
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1,2 + 1,65 + 2,4 + 0,22 = 5,47 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru mânuiri legate de fază ta4 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 6,3% · t b = 6,3% · 1,06 = 0,07 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,08 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,2 min tn
=
27 ,6 720
913 + 5,47 + 0,07 + 0,08 + 0,2 = 6,77 min + 0.913
Operaţia nr. 6 Strunjire cilindrică cilindrică interioară interioară de degroşare a suprafeţei S 13
- 19 -
Faze:
1. Prins semifabricat 2. Strunjire cilindrica interioara 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C.
n v r
Fig. 8 Maşina unealtă:
Scule aşchietoare:
Secţiune Secţiuneaa cozii cozii hxb 25 X 25 K r r = 45°
SNA 320
Cuţit 25 X 25 STAS 6384-80 / K20
Tab. 8 Plăcuţă
L
y
d
c
l
n
R
AS 6373 STAS ST 6373/1 /1-- Dmin 73
300 3,5 25 K r r’ = 15°
10
125 20
a = 8°
g = 8°
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
- 20 -
0,8 A 16 l = 8°
43
- univesal cu trei bacuri Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Cuţitele se prind în suporturile port-cuţit ale maşinii. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare: A t =2,5 mm Regimul de aşchiere:
Adâncimea de aşchiere: t = 2,5 mm v r = 170 170 m/min s r = 0,68 mm/rot
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculelor la cotă se va face după piesă de probă. Norma tehnică de timp: tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de pregătire – încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau ajutător [min] tdt = timpul de deservire deservire tehnică tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi necesităţi fireşti [min] t pî = 15 +11 + 2·0,8 = 27,6 min t b =
l + l1 + l 2 vl
⋅i =
22 + 2 + 0 80
⋅ 1 = 0.3min
Lungimea de strunjit: l = 22 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
=
t tgκ r
... 2) mm = + (0,5...
3 tg 45 °
... 2) mm ≈ 2 mm + (0,5...
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 5) mm ≈ 3 mm
Lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă: l3
= (0... ... 10 ) mm ≈ 8 mm - 21 -
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 1,2 + 1,65 + 2,4 + 0,22 = 5,47 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru mânuiri legate de fază ta4 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 6,3% · t b = 6,3% · 1,06 = 0,07 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,08 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,06 + 5,47 ) = 0,2 min tn
=
27,6 720
+ 0.3 + 5,47 + 0,07 + 0,08 + 0,2 = 6,52min
Operaţia nr. 7 A) Burghiere Φ3x4 găuri (suprafaţa (suprafaţa S3)- succesiv
Faze:
1. Prins semifabricat 2. Burghiere (i=4) 3. Desprins-intors semifabricat 4. Burghiere (i=4) 5. C.T.C.
- 22 -
n s
Fig. 9 Maşina unealtă: G25
Diametrul maxim maxim de găurire: 25 mm Adâncimea maximă de găurire: 315 mm Prinderea sculei: sculei: alezaj conic conic MORSE 4 Gama de de avansuri avansuri [ mm/rot ] 0,1
0,13
0,19
0,27
0,38
0,53
0,75
1,06
1,5
315
450
630
900
Gama de de turaţii [ rot/min ] 40
56
80
112
150
224
1800 Puterea motorului: 3 kW Dimensiunile mesei: - 23 -
1250
Dimensiunea mesei: 425 X 530 X 710 mm Scula aşchietoare:
Burghiu 10 STAS 575-80 / Rp 5 Tab. 9
D 3
L 168
l 62
l1 / l2 max. -
con Morse 1
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Dispozitiv de găurit Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Burghiul se prinde în alezajul conic MORSE 4 al maşinii unelte folosind 2 reducţii: Reducţie 4/2 STAS 252-80 şi Reducţie 2/1 STAS 252-80. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Se va face o prereglare prin punctele trasate pe piesă, apoi se găureşte o piesă şi se verifică. După reglare se lucrează cu sistemul reglat la cotă. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare A t = D = 3 mm Regimul de aşchiere:
- Adâncimea de aşchiere este t = 3/2 = 1,5 mm; - Durabilitatea sculei aşchietoare este T = 15 min [2, tab. 16.6]; - Determinarea analitică a avansului Avansul de lucru se poate determina cu relaţia: s
= k s C s d 0,6 , [2, pag.11]
unde: k s = 0,8 – coeficient de corecţie în funcţie de lungimea l ungimea găurii; [2,tab.16.8] Cs = 0,047 – coeficientul de avans; [2,tab.16.9] d = 3 – diametrul burghiului; Rezultă s = 0,8 x 0,047 x 3 0,6 = 0,0727mm/rot Se alege din gama de avansuri a maşinii unelte s = 0,1 mm/rot -
Dete Determ rmin inar area ea vite viteze zeii de de aşc aşchi hier ere: e:
-
Vitez Vitezaa de de aşch aşchier ieree se se va va dete determi rmina na cu formul formula: a: - 24 -
v
Cv d
zv
m
yv
⋅
=
T
⋅
s
[m/min]
k vp
⋅
[2,pag.18]
unde: Cv =5 – coeficient de corecţie a vitezei de aşchiere; z v = 0,4; v
= 0,7 – exponenţii vitezei de aşchiere; m = 0,2 – exponentul durabilităţii.
k vp vp – coeficient de corecţie a vitezei de aşchiere este dat de formula: k vp vp = k Mv Mv k Tv Tv k Lv Lv k Sv Sv,
[2,pag.20]
unde: k Mv Mv – coeficient dat de rezistenţa materialului 0,9
k Mv
750 750 750 750 ,06, unde unde R m – rez reziste istennţa la rupe rupere re a = = = 1,06, 700 700 R m
materialului k Tv 0,3722 – coef coefic icie ient nt dat dat de rapo raportu rtull dura durabi bilit lităţ ăţilo ilor, r, real realăă şi Tv = 0,37 recomandată [2,tab.16.23] k Lv Lv = 0,85 – coeficient dat de lungimea găurii în funcţie de diametru [2,tab.16.23] k Sv Sv = 1 – coeficient dat de starea materialului [2, tab.16.23] Rezultă k vp vp = 1,06 x 0,372 x 0,85 x 1 = 0,335 Rezultă: v=
5 ⋅ 46 0, 4 15 0, 2 ⋅ 0,10,7
335 = 22,59 m/min ⋅ 0,335
Rezultă: vcorectat = 22,59 m/min; Se determină numărul de rotaţii ale arborelui principal: n=
1000 ⋅ v corectat π⋅d
=
1000 ⋅ 22,59 π ⋅ 46
= 156,318rot/min
Din gama de turaţii a maşinii unelte se alege turaţia imediat inferioară: n = 150 rot/min Se calculează viteza de aşchiere reală: v r =
π ⋅ d ⋅ n r
1000
=
π ⋅ 3 ⋅ 150
1000
= 1,41
m/min
- Determinarea forţelor şi momentelor la găurire: Relaţiile de calcul pentru forţa axială şi momentul de torsiune sunt: F = CF2 tZF sYF HBn , [N]
[2, pag.24]
Mt = CM1 dXM sYM HBn ,[N m]
[2,pag.24]
unde: d = 46 mm – diametrul burghiului; CF2 = 9,2; CM1 = 0,0263; xF =1; yF = 0,8; zF = 0; n = 0,6 - 25 -
xM = 1,9; yM = 0,8; zM = 0; n = 0,6 - coeficienţii şi exponenţii forţei şi şi momentului [2, tab.16.38] F = 9,2 x 23 0 x 0,220,8 x 2070,6 = 67,19 [N] Mt = 0,0263 x 3 1,9 x 0,220,8 x 2070,6 = 1,549[N m] Determinarea puterii Pr =
2M t ⋅ v r
549 ⋅ 1,41 = 2 ⋅ 1,549 = 0,0017 kW 6120 ⋅ η ⋅ d 6120 ⋅ 0,8 ⋅ 3
η = 0,8 – randamentul maşinii
Din caracteristicile maşinii-unelte: PM.E. = 3 kW Deci Pr
- Timpul de bază se calculează cu relaţia: T b =
l + l1 + l 2 s⋅n
·i,
unde: unde: l = 69 mm -lungi -lungime meaa efec efectiv tivăă de de aşch aşchier iere; e; l1 = 0,87 mm - lungimea lungimea de intrare; l2 = 0,5 mm - lungimea de ieşire; Rezultă: T b
= 10 + 0,87 + 0,5 ⋅ 8 = 2,32 min 0,1 ⋅ 150
- Timpi ajutători ta1 = 0,22 ,22 mi minn - ti tim mpul pul ajutăto tătorr pen pentru tru prin prinde dere reaa – despri sprinndere dereaa semifabricatului
[tab. 12.45]
ta2 = 0,03 + 0,02 = 0,05 min - timpul ajutător pentru comanda maşinii-unelte [tab.12.52] ta3 = 0,08 min - timpul ajutător pentru curăţirea dispoztivului de aşchii - 26 -
Ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0,22 + 0,05 + 0,08 = 0,35 min - Timp de deservire tehnică t dt
= t b
2 100 100
= 5,12
2 100 100
102 min = 0,102
- Timp de deservire organizatorică t do
= ( t b + t a ) ⋅
1 100 100
= ( 5,12 + 0,35) ⋅
1 100 100
= 0,0547 min
- Timp de odihnă şi necesităţi t on
= ( t b + t a ) ⋅ 3,5 = ( 2,32 + 0,35) ⋅ 3,5 = 0,09345 min 100 100
100
tu=2.72 min Operaţia nr. 7 B) Burghiere Burghiere Φ3x4 găuri (suprafaţa (suprafaţa S3)- cap multiax
Faze:
1. Prins semifabricat 2. Burghiere (i=1) 3. Desprins-intors semifabricat 4. Burghiere (i=1) 5. C.T.C.
- 27 -
s n
n
n
Fig. 10 Maşina unealtă:
G25
Diametrul maxim maxim de găurire: 25 mm Adâncimea maximă de găurire: 315 mm Prinderea sculei: sculei: alezaj conic conic MORSE 4 Gama de de avansuri avansuri [ mm/rot ] 0,1
0,13
0,19
0,27
0,38
0,53
0,75
1,06
1,5
315
450
630
900
Gama de de turaţii [ rot/min ] 40
56
80
112
150
224
1250
1800 Puterea motorului: 3 kW Dimensiunile mesei: Dimensiunea mesei: 425 X 530 X 710 mm Scula aşchietoare:
Burghiu 10 STAS 575-80 / Rp 5 Tab. 10
D
L
l
l1 / l2 max.
con Morse
3
168
62
-
1
- 28 -
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Dizpozitiv de găurit Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Burghiul se prinde în alezajul conic MORSE 4 al maşinii unelte folosind 2 reducţii: Reducţie 4/2 STAS 252-80 şi Reducţie 2/1 STAS 252-80. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Se va face o prereglare prin punctele trasate pe piesă, apoi se găureşte o piesă şi se verifică. După reglare se lucrează cu sistemul reglat la cotă. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul total de prelucrare A t = D = 3 mm Regimul de aşchiere:
- Adâncimea de aşchiere este t = 3/2 = 1,5 mm; - Durabilitatea sculei aşchietoare este T = 15 min
[2, tab. 16.6]
- Determinarea analitică a avansului Avansul de lucru se poate determina cu relaţia: s
= k s C s d 0,6 ,
[2, pag.11]
unde: k s = 0,8 – coeficient de corecţie în funcţie de lungimea l ungimea găurii; [2, tab.16.8] Cs = 0,047 – coeficientul de avans; [2,tab.16.9] d = 3 – diametrul burghiului; Rezultă s = 0,8 x 0,047 x 3 0,6 = 0,0727mm/rot Se alege din gama de avansuri a maşinii unelte s = 0,1 mm/rot - Determinarea vitezei de aşchiere: Viteza de aşchiere se va determina cu formula: v
Cv d
zv
m
yv
⋅
=
T
⋅
s
⋅
k vp
[m/min]
[2,pag.18]
unde: Cv =5 – coeficient de corecţie a vitezei de aşchiere; z v = 0,4; yv = 0,7 – exponenţii vitezei de aşchiere; m = 0,2 – exponentul durabilităţii. k vp vp – coeficient de corecţie a vitezei de aşchiere este dat de formula: - 29 -
k vp vp = k Mv Mv k Tv Tv k Lv Lv k Sv Sv,
[2,pag.20]
unde: k Mv Mv – coeficient dat de rezistenţa materialului 0,9
k Mv
750 750 750 750 = = = 1,06, unde R m – rezistenţa la rupere a materialului 700 700 R m
k Tv 0,372 – coefic coeficien ientt dat dat de raport raportul ul durabi durabilit lităţi ăţilor lor,, reală reală şi recoma recomanda ndată tă Tv = 0,372 [2,tab.16.23] k Lv coeficient dat de lungimea găurii găurii în funcţie de diametru diametru [2,tab.16.23] Lv = 0,85 – coeficient k Sv coeficient dat de starea materialului materialului [2, tab.16.23] Sv = 1 – coeficient Rezultă k vp vp = 1,06 x 0,372 x 0,85 x 1 = 0,335 Rezultă: v=
5 ⋅ 46 0, 4 15 0, 2 ⋅ 0,10,7
⋅ 0,335 335 = 22,59 m/min
Rezultă: vcorectat = 22,59 m/min; Se determină numărul de rotaţii ale arborelui principal: n=
1000 ⋅ v corectat π⋅d
=
1000 ⋅ 22,59 π ⋅ 46
= 156,318rot/min
Din gama de turaţii a maşinii unelte se alege turaţia imediat inferioară: n = 150 rot/min Se calculează viteza de aşchiere reală: v r =
π ⋅ d ⋅ n r
1000
=
π ⋅ 3 ⋅ 150
1000
= 1,41
m/min
- Determinarea forţelor şi momentelor la găurire: Relaţiile de calcul pentru forţa axială şi momentul de torsiune sunt: F = CF2 tZF sYF HBn , [N]
[2, pag.24]
Mt = CM1 dXM sYM HBn ,[N m]
[2,pag.24]
unde: d = 46 mm – diametrul burghiului; CF2 = 9,2; CM1 = 0,0263; xF =1; yF = 0,8; zF = 0; n = 0,6 xM = 1,9; yM = 0,8; zM = 0; n = 0,6 - coeficienţii şi exponenţii forţei şi momentului
[2, tab.16.38]
F = 9,2 x 23 0 x 0,220,8 x 2070,6 = 67,19 [N] Mt = 0,0263 x 3 1,9 x 0,220,8 x 2070,6 = 1,549[N m] Determinarea puterii Pr =
2M t ⋅ v r
549 ⋅ 1,41 = 2 ⋅ 1,549 = 0,0017 kW 6120 ⋅ η ⋅ d 6120 ⋅ 0,8 ⋅ 3
η = 0,8 –
randamentul maşinii - 30 -
Din caracteristicile maşinii-unelte: PM.E. = 3 kW Deci Pr
- Timpul de bază se calculează cu relaţia: T b =
l + l1 + l 2 s⋅n
·i,
[tab.12.36]
unde: l = 69 mm -lungimea efectivă de aşchiere; l1 = 0,87 mm - lungimea de intrare; l2 = 0,5 mm - lungimea de ieşire;
[tab.12.37] [tab.12.37]
Rezultă: T b
=
10
+ 0,87 + 0,5 ⋅ 2 = 0,58 min 0,1 ⋅ 150
- Timpi ajutători ta1 = 0,22 ,22 mi minn - ti tim mpul pul ajutăto tătorr pen pentru tru prin prinde dere reaa – despri sprinndere dereaa semifabricatului
[tab. 12.45]
ta2 = 0,03 + 0,02 = 0,05 min - timpul ajutător pentru comanda maşinii-unelte [tab.12.52] ta3 = 0,08 min - timpul ajutător pentru curăţirea dispoztivului de aşchii [tab. 12.51] Ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0,22 + 0,05 + 0,08 = 0,35 min - Timp de deservire tehnică t dt
= t b
2 100 100
= 5,12
2 100 100
= 0,102 102 min
- Timp de deservire organizatorică
- 31 -
[tab. 12.54]
t do
= ( t b + t a ) ⋅
1 100 100
= ( 5,12 + 0,35) ⋅
1 100 100
= 0,0547 min
[tab. 12.54]
- Timp de odihnă şi necesităţi t on
= ( t b + t a ) ⋅ 3,5 = ( 0,58 + 0,35) ⋅ 3,5 = 0,033 min[tab. 12.55] 100 100
100 100
tu=0,94min Operaţia nr. 8 A) Rectificare Rectificare - suprafaţa S1
Faze:
1. Prins semifabricat 2. Rectificare Φ42 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C.
n
Fig. 11 Maşina unealtă:
NAS 300 X 1000
Înălţimea maximă maximă a piesei: piesei: 400 mm Diametrul maxim maxim al pietrei: 350 mm Turaţia pietrei: 1420 rot/min Puterea motorului: 7,5 kW - 32 -
n
Dimensiunile şi cursele mesei: Lungimea mesei: 1000 mm Lăţimea mesei: 300 mm Viteza de înaintare a mesei: 0 … 16 m/min Scula aşchietoare:
Se va folosi o piatră de rectificat cu următoarele caracteristici:
Diamet Diametrul rul exteri exterior: or:
D = 25 25 mm, mm, diam diametr etrul ul alez alezaj ajulu ului: i: d = 12 mm, mm, lăţimea: T = 6 mm, grosimea stratului abraziv x = 3 mm, material: Cn, granulaţie: 50, simbolul durităţii: N, simbolul liantului: B, concentraţia convenţională: 75.
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Dispozitiv de rectificat. Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Piatra se fixează în suportul port-piatră al maşinii. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul de prelucrare: At = 0,4mm Regimul de aşchiere:
Avansul de pătrundere: s t = 0,006 … 0,020 mm/cursă Acesta se corectează cu următorii coeficienţi: K s1s1 = coeficie coeficient nt de corecţie corecţie al avansulu avansuluii de pătrundere pătrundere în funcţie funcţie de toleranţa dimensională şi adaosul de prelucrare (2) B23 vol. II pag. 337 tab. 22.44 K s2s2 = coeficient de corecţie al avansului de pătrundere în funcţie de materialul prelucrat (1,2) B23 vol. II pag. 337 tab. 22.44 Astfel avansul de pătrundere: s t = 0,015 … 0,048 mm/cursă. Adopt: st = 0,04 mm Viteza de aşchiere: v = 18 … 20 m/s
B23 vol. II pag. 337 tab. 22.45
Viteza avansului principal: v p =
14,3 T
0,85
⋅ B 0, 5 ⋅ s t
⋅ K VT [m/min]
- 33 -
B23 rel. 22.35
K VT VT = coeficient în funcţie de durabilitatea discurilor abrazive (1,4) B = lăţimea suprafeţei de rectificat (56 mm) T = durabilitatea economică a sculei ( 30 min ) st = avansul de pătrundere ( 0,04 mm ) v p
=
14,3 30
0,85
⋅ 56 0,5 ⋅ 0,04
⋅ 1,4 = 3,7
m/min
Puterea necesară pentru rectificare: N = 0,25 ⋅ v p
0,7
st
0, 4
⋅B
0,8
B23 rel. 22.36
⋅ K ND1 ⋅ K Nm1 [kW]
K ND1 = coeficient de corecţie în funcţie de duritatea discului abraziv (0,9) K Nm1 = coeficient de corecţie în funcţie de materialul de prelucrat (1) V p = viteza avansului principal (3,7 m/min) st = avansul de pătrundere ( 0,04 mm ) B = lăţimea suprafeţei de rectificat (56 mm) N = 0,25 ⋅ 3,7
0,7
⋅ 0,040,4 ⋅ 560,8 ⋅ 0,9 ⋅ 1 = 3,9
kW
< η ⋅ NMU = 0,8 ⋅ 7,5 = 6
kW
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglajul Reglajul se face prin aşchii (treceri) de probă la primele primele piese, piese, apoi se lucrează cu sistemul reglat la cotă. Norma tehnică de timp: tn =
t pi n
B6 cap.12.4
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de pregătire – încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de deservire tehnică tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi şi necesităţi necesităţi fireşti [min] t pî = 10 + 10 + 7,5 = 27,5 min t b
=
l + l1 + l 2 A t 1000 ⋅ v p
⋅
t
⋅ k f =
32,5 + 20 + 8 1000 ⋅ 3,7
⋅
Lungimea de rectificat: l = 32,5 mm - 34 -
0,2 0,04
⋅ 1,35 = 0,1104min
Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: ... 3) mm = 0,5 ⋅ (63 − = 0,5 ⋅ (D − D2 − B2 ) + (0,5... (0,5... ... 3) mm ≈ 19 mm
l1
63
2
− 56 2 ) +
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (5...10) mm ≈ 8 mm
Coeficientul k pentru pentru faza de finisare: k f f = (1,2 … 1,5) ta = ta1 + ta2 + ta5 = 0,83 + 0,2 + 0,39 = 1,42 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta5 = timp ajutător pentru măsurări de control
t dt
= 1,1⋅ t i ⋅
tb T
= 1,1 ⋅ 1,8 ⋅
0,42 30
= 0,03 min
tî = timp pentru îndreptarea discului abraziv tdo = 1,5% · ( t b + ta ) = 1,5% · ( 0,42 + 1,42 ) = 0,03 min ton = 4% · ( t b + ta ) = 4% · ( 0,42 + 1,42 ) = 0,07 min tn
= 27,5 + 0,1104 + 1,42 + 0,03 + 0,03 + 0,07 = 1,82min 720 720
Operaţia nr. 8 B) Broşare - suprafaţa S1
Faze: 1. Prins semifabricat
2. Brosare Φ42 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C.
- 35 -
s
Fig. 12 Maşina unealtă:
Maşina de broşat universală
Forţa de tracţiune: 1500daN Viteza de broşare 1;2;3;4;5;6 m/min Viteza de reglare a broşei 9-25 m/min Cursa max. de broşare: 1500 mm Dimensiuni de gabarit: - lungimea: 6370 mm - lăţimea: 720 mm - înălţimea 1190 mm Masa maşinii 4000 kg Motorul principal de acţionare 13 kw;3000 rot/min Scula aşchietoare:
Broşa din oţel rapid Rp3 cu lungimea totală de 105 mm lungimea până la primul dinte este l=41mm Supraînălţarea Supraînălţarea dinţilor sd=0.025mm; pasul dinţilor aşchietori aşchietori este p=12mm Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Dispozitiv de broşat Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Dispozitivul de prindere a brosei: cu ghiara si cu pana. - 36 -
Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Adaosul de prelucrare: At = 0,4mm Regimul de aşchiere:
adâncimea de aşchiere:
-
t=Ap=0,4mm - avansul de aşchiere Sd=0,025 mm/dinte Verificarea avasului: Fz=F·Σb F=11,55 daN/mm Σb=π·d·zi zi=L/P+1 în care zi=19/12+1=2,58 zi=3 dinţi Fz=16,9·π·3·16=1698,97 =16,9·π·3·16=1698,97 daN (F z
Cv
=
T
m
⋅
sd
Yv
Cv=9,2 yv=0,62 m=0,62 T=200 min v=
9,2 200 200
0, 62
⋅ 0,025 025 0,62
= 3,39m / s
v=3,39 m/s deci v
- 37 -
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de pregătire – încheiere [min] t b = timpul de bază bază sau de de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de deservire tehnică tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi şi necesităţi necesităţi fireşti [min] t pî = 9 min t b
+ l1 + l2 32,5 + 0,02 + 4 = = 0,04min 1000 ⋅ v p 1000 ⋅ 3,7
=l
Lungimea de rectificat: l = 32,5 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
= 0,02mm
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (5...10 ) mm ≈ 4 mm
ta = ta1 + ta2 + ta5 = 0,83 + 0,2 + 0,39 = 1,42 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta5 = timp ajutător pentru măsurări de control t dt
= 1,1 ⋅ t i ⋅
t b T
= 1,1 ⋅ 1,8 ⋅
0,42 30
= 0,03 min
tdo = 1,5% · ( t b + ta ) = 1,5% · ( 0,42 + 1,42 ) = 0,03 min ton = 4% · ( t b + ta ) = 4% · ( 0,42 + 1,42 ) = 0,07 min tn
= 27,5 + 0,04 + 1,42 + 0,03 + 0,03 + 0,07 = 1,71min 720 720
Operaţia nr. 11 Frezare de degroşare a suprafeţei S 6
Faze: 1. Prins semifabricat
2. Frezare suprafaţa S6 3. Desprins semifabricat 4. C.T.C. - 38 -
vf
n
Fig. 13 Maşina unealtă:
FU32
Gama de de avansuri avansuri [ mm/min ] 23,5 30
37,5
60
75
95
118
150
190
300
375
475
600
750
950
60 60
75
235
Gama de de turaţii [ rot/min ] 30
37,5 37,5 47,5
235 300
375
95
475 600 750
118 118
150
190
950 1180 1500
Puterea motorului: 7,5 kW Dimensiunile şi cursele mesei: Dimensiunea mesei: 230 X 1325 mm Cursa de lucru longitudinală: 900 mm Cursa de lucru transversală: 230 mm Cursa de lucru verticală: verticală: 350 mm Scula aşchietoare:
Freză A 63 X 75° I-SPUN 120308 STAS 9211/2-86 / K20 Tab. 11
D
d
d1 - 39 -
H
l1
l2
nominal 30
Abateri limită js 16 ± 0,950
nominal
Abateri limită
d2
H7
min 5
+0,021 0
12
11
18
±0,1 50
max. 20
33
Tab. 12 b
t nominal
10,4
Număr de dinţi
Abateri limită H 11
Dantură nominal
Abateri lliimită intermediară (I)
+0,110 0
+0,220 0
6,3
4
Unghiul
de
atac K r r 75°
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Semifabricatul se prinde in dispozitivul de frezat. Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Freza se prinde în alezajul conic MORSE 4 al maşinii unelte folosind un dorn portfreză: Dorn 4 X 22 STAS 8705-79. Mijlocul de control:
Şubler STAS 1373/2-73 (domeniul de măsurare: 0 - 250 mm; valoarea diviziunii: 1 mm; precizia de măsurare: 0,1 mm). Adaosul de prelucrare:
Vom lua adaosul de prelucrare A t = 2 mm Regimul de aşchiere:
Adâncimea de aşchiere: t = At ⇒ t = 2 mm Viteza de aşchiere:
v= T
0,32
⋅
t
464 ⋅ D
0, 2
0,15
0,35
⋅
sd
⋅
tl
0,32
⋅
K v [m/min
B23 vol. I pag. 546 tab. 14.21
D = diametrul frezei (30 mm ) T = durabilitatea economică a sculei ( 180 min ) t = adâncimea de aşchiere aşchiere ( 2 mm ) - 40 -
pag. 539 tab 14.13
sd = avansul pe dinte ( 0,2 mm/dinte ) pag. 529 tab 14.4 tt = lungimea de contact ( 25 mm ) K v = coeficient de corecţie al vitezei ( 0,8 ) pag. 545 rel. 14.26 v=
464 464 ⋅ 300,2 180 180 0,32 ⋅ 20,15 ⋅ 0,20,35 ⋅ 250,32
⋅ 0,8 = 78,6
m/min
Turaţia motorului maşinii unelte: 1000 ⋅ v 1000 ⋅ 78 ,6 n= = = 834 ,52 π⋅D 3,14 ⋅ 63
rot/min
Din gama de turaţii a maşinii unelte alegem: nMU = 750 rot/min v f = s d ⋅ z ⋅ n = 0,2 ⋅ 4 ⋅ 750 = 600 mm/min
Din gama avansuri a maşinii unelte alegem: vf MU = 600 mm/min Viteza de aşchiere reală şi avansul pe dinte real:
v r =
n MU ⋅ π ⋅ D
=
1000
s d r = s d
750 ⋅ 3,14 ⋅ 30 1000
= 0,2
= 70,65
mm/dinte
Forţa principală de aşchiere la frezare:
Ft =
Ft
=
CF ⋅ t l
xF
⋅ sd
qF
yF
⋅t
uF
wF
⋅z
⋅ K m F [ N ]
D ⋅n B23 vol. I pag. 530 rel. 14.7
545 ⋅ 56
⋅ 0,20,74 ⋅ 20,9 ⋅ 4 1 1660 N ⋅ ≈ 0,9 0 30 ⋅ 750 B23 vol. I pag. 531 tab. 14.7 1
Puterea efectivă la frezare este:
- 41 -
Ne
=
Ft ⋅ v 6000
=
166 166 ⋅ 70,65 6000
= 2,1
kW
< η ⋅ N MU = 0,8 ⋅ 7,5 = 6
kW
Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglajul se face prin aşchii (treceri) de probă la primele piese, apoi se lucrează cu sistemul reglat la cotă. Norma tehnică de timp:
tn =
t pi n
+ t b + t a + t dt + t do + t on [min]
B11 pag. 343 cap. 12.1
tn = timpul normat pe operaţie [min] t pî = timpul de pregătire – încheiere [min] t b = timpul de bază sau de maşină [min] ta = timpul auxiliar sau sau ajutător ajutător [min] tdt = timpul de deservire tehnică tehnică [min] tdo = timpul de deservire organizatorică [min] ton = timpul de odihnă şi şi necesităţi necesităţi fireşti [min] t pî = 18 +2,5 + 9 + 1 = 30,5 min t b =
l + l1 + l 2
⋅i =
vf
26 + 14 + 5 750
⋅ 2 = 0,9 min
Lungimea de frezat: l = 200 mm Lungimea de pătrundere (intrare) a sculei: l1
= 0,5 ⋅ (D −
D
2
− B2 ) + (0,5... ... 3) mm = 0,5 ⋅ (63 −
63
2
− 56 2 ) + (0,5... ... 3) mm
≈ 19 mm
Lungimea de depăşire (ieşire) a sculei: l2
= (1... ... 6) mm ≈ 5 mm
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 + ta5 = 1,2 + 1,65 + 0,15 + 0,8 + 0,12 = 3,92 min ta1 = timp ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei ta2 = timp ajutător pentru comanda maşinii unelte ta3 = timp ajutător pentru măsurări la luarea aşchiilor de probă - 42 -
ta4 = timp ajutător pentru evacuarea aşchiilor ta5 = timp ajutător pentru măsurări de control tdt = 5,5% · t b = 5,5% · 1,49 = 0,08 min tdo = 1,2% · ( t b + ta ) = 1,2% · ( 1,49 + 3,92 ) = 0,06 min ton = 3% · ( t b + ta ) = 3% · ( 1,49 + 3,92 ) = 0,16 min
tn
=
30,5 720 720
+ 0,9 + 3,92 + 0,08 + 0,06 + 0,16 = 5,14 min
Operaţia nr. 12 Filetare suprafaţa S7
Faze:
1. prins semifabricat 2. filetare suprafaţa S7 3. desprins semifabricat 4. c.t.c.
s
Fig. 14 Maşina unealtă:
G25
Diametrul maxim maxim de găurire: 25 mm Adâncimea maximă de găurire: 315 mm - 43 -
Prinderea sculei: sculei: alezaj conic conic MORSE 4 Gama de de avansuri avansuri [ mm/rot ] 0,1
0,13
0,19
0,27
0,38
0,53
0,75
1,06
1,5
315
450
630
900
Gama de de turaţii [ rot/min ] 40
56
80
112
150
224
1250
1800
Puterea motorului: 3 kW Dimensiunile mesei: 425 X 530 X 710 mm Scula aşchietoare:
Tarod B – M6 – STAS 1112/7 – 75/Rp3 D=3 mm; p=1 mm; L=15mm
Dispozitivul de prindere al semifabricatului:
Dizpozitiv de filetat. Dispozitivul de prindere al sculei aşchietoare:
Tarodul se prinde în alezajul conic MORSE 4 al maşinii unelte folosind 2 reducţii: Reducţie 4/2 STAS 252-80 şi Reducţie 2/1 STAS 252-80.
Mijlocul de control:
Şubler cu deschiderea a=250 mm şi precizia de măsurare i=0,1 mm. Regimul de aşchiere
Adaos de prelucrare Ap=(De-Di)/2=(6-5)/2=0,5 mm; -stabilirea adâncimii de aşchiere: t=0,5 mm; -stabilirea avansului de aşchiere: s=p=1 mm/rot Se
alege
din
[10, pg.335, tab. 11.76]
caracteristicile
U.S.R.B.
M20
avansul
s r =1
[10, pg.276, tab. 10.4] - durabilitatea economică (T e) şi uzura admisibilă (h α ): Te=90 min;
[10, pg.161, tab. 9.10]
-viteza de aşchiere: n= 155 rot/min;
[10, pg.335, tab. 11.76]
- din caracteristicile maşini unelte se alege turaţia reală: - 44 -
mm/rot
nr =155 rot/min;
[10, pg.276, tab. 10.4]
- viteza reală va fi vr =( =(π *d* nr )/1000=( )/1000=(π *6* 155)/1000=2,92 m/min - indicarea metodei de reglare a sculei la cotă . Reglarea sculei la cotă se face după piese de probă sau după etaloane. - norma tehnică de timp : calculul analitic al timpului unitar pentru cele trei operaţii în ambele variante , iar pentru restul operaţiilor tabelar , din normative . Normarea operaţiei de tarodare tarodar e M6: -timpul de bază: T b=i*[(l+l1+l2)/(s*n)+(l+l1+l2)/(s*n1)] [45, pg.348, tab. 12.5] i=3; l =17 mm; l1=(1…3)p=2 mm; l2=0; T b=3*(17+2+0)/(1*155)*2=0,73 min; -timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea semifabricatului: semifabricatului: ta1=0,79 min
[45, pg. 373, tab. 12.45]
-timpul ajutător pentru comanda maşinii-unelte: ta2=0,02+0,02+0,03+0,02+0,13+0,03=0,25 =0,02+0,02+0,03+0,02+0,13+0,03=0,25 min; [45, pg. 377, tab. 12.52] -timpul ajutător pentru curăţirea dispozitivului de aşchii: ta3=0,08 min;
[45, pg. 376, tab. 12.51]
-timpul ajutător total:Ta= ta1+ ta2+ ta3=1,12 min; -timpul de deservire tehnică: T dt=2*T b/100=0,0146 min; -timpul de deservire organizatorică: T do=(T b+ Ta )/100=0,0185 min; -timpul de deservire total: Td=Tdt+ Tdo=0,033 min;
[45, pg. 379, tab. 12.56]
-timpul de odihnă şi necesităţi fireşti: ton=3*(T b+ Ta )/100=0,055 min;
[45, pg. 378, tab. 12.55]
-timpul de pregătire-încheiere: T pî=8+6=14 min
[45, pg. 379, tab. 12.56]
⇒ -timpul unitar pe operaţie va fi:
Tu=∑T b+∑Ta+∑tdt+∑tdo+∑ton = 1,93 min/buc;
- 45 -
4. Proiectare cuţit de strung
4.1. Analiza piesei de prelucrat 4.1.1. Analiza materialului piesei Material de prelucrat :
OLC 45
Duritate HB :
250
Grupa Grupa de preluc prelucrar raree :
6
Rezist Rezistent entaa la rupe rupere re prin prin trac tractiu tiune ne : 880N/m 880N/mm m2 Duritate HRC :
HRC 23
4.1.2. Alegerea materialului din care se execută cuţitul de strung 4.1.2.1. Materialul părţii active a sculei
Partea activa a cuţitelor de strung este formata din placute schimbabie din material dur. Categoria:
Materiale feroase cu aschii lungi
Culoare de marcare:
Albastru
Simbol:
HC-P01
Utilizare: Utilizare:
Strunjire Strunjire si si alezare alezare de finisare finisare;; viteza viteza mare mare de aschiere, aschiere, sectiune sectiune mica mica a
aschiei, precizia cotelor si a calitatii suprafetei, fara vibratii.
4.1.3. Materialul corpului cuţitului Corpul cuţitelor se executa, în general din oteluri de îmbunatatire nealiate sau aliate cu o duritate obtinuta în urma tratamentului termic de 35…40 HRC.
4.2. Stabilirea regimului de aşchiere Adancimea de aschiere
a p
Avans
f
Viteza de aschiere
v
- 46 -
4.2.1. Stabilirea adancimilor de aschiere Adaosul de prelucrare: A=2mm ⇒ o sa avem o operatie de degroşare
4.2.2. Stabilirea avansului La prelucrarea semifabricatelor prin strunjire valoarea avansului depinde de: -
rugozitatea suprafetei de prelucrare
-
schema de aschiere (valorile unghiului de atac)
- raza de rotunjire a muchiei cuţitului r ε -
forta admisibila a pinionului cutiei de avansuri a strungului
-
rezistensa semifabricatului
-
rigiditatea semifabricatului
-
rezistenta si rigiditatea sculei. 4.2.2.1. Calculul Calculul avansului în functie functie de rugozitatea rugozitatea suprafetei
Calculul rugozitatii maxima: 0, 97
Rmax max
=
4,5 * Ra 1000
=
4,5 * 12,50,97 1000
=0,0521 mm;
Calculul avansului: f R = 1.1
R max ⋅ r ε 0.189 189
= 1.1
0.0521 ⋅ 0.8 0.189 189
= 0.25mm;
unde:-f este valuarea avansului in functie de rugozitatea suprafetei [mm/rot]; R
-r ε raza de rotunjire la varful cuţitului [mm]; -R a rugozitatea medie aritmetica [ µ m]; r ε =0,4-0,8 mm in cazul operatiilor de finisare 4.2.2.2. Verificarea Verificarea avansului în functie de valoarea unghiului la varf
f ε = 0,75*r ε = 0,75*0,8 = 0,6 , pentru ε = 90o
- 47 -
4.2.2.3. Verificarea avansului în functie de forta admisibila a pinionului cutiei de avansuri
Valoarea avansului f F = yFy
F t 3.4 * C Fy * a p
x Fy
= 0.75
2500 3.4 * 200 * 0.851.0
= 7,047mm / rot ;
Ft - forta admisibila a pinionului cutiei de avansuri [N]; 4.2.2.4. Verificarea avansului în functie de rigiditatea piesei
Aceasta verificare se face numai piese lungi doar daca raportul L/D>7. L/D = 140/26 = 5,38 < 7 4.2.2.5. Adoptarea avansului
Se alege valoarea avansului f * ca valoare minima a avansurilor calculate. f *=min(FR , f ε , f F ) FR = 0,0408 f ε = 0,6
⇒ f *=0,04
f F = 7,047 - Strunguri automate de 0,04 mm/rot: SN 320 ,SN 250. - Strunguri normale automate SNA 450, SNA 500 si SNA 560. Aleg ca masina unealta strungul normal SN320.
4.3. Stabilirea vitezei de aschiere 4.3.1. Calculul preliminar al vitezei de aschiere vT = C * a pF * f E * TG * k =350*0,85 −0,11 *0,04 −0, 21 *50 Pt o placuta HC P01 vmin = 100 m/min vmax = 320 m/min unde: a p este adancimea de aschiere [mm]; f –avansul [mm/rot]; T–durabilitatea sculei [min]; - 48 -
−0 , 22
*0,8=236,98 m/min;
C,F,E,G-co C,F,E,G-coefici eficienti enti ce depind depind de materialul materialul de prelucrat, prelucrat,mater materialul ialul sculei, sculei, adancimea de aschiere, avans si durabilitatea muchiei aschietoare k-coeficient de corectie ce depinde de conditiile concrete de prelucrare.
4.3.2 Calcularea vitezei de aschiere Turatia necesara n nec
=
1000 * v T
π*d
236,98 = 1000 * 236 = 3104,24rot rot / min; π * 24,3
Se alege turatia de 2800 rot/min a strungului SN 320. Viteza efectiva de aschiere va fi:
v ef
=
π * d * n ef 1000
=
π * 24,3 * 2800 1000
= 213,75m / min;
4.4. Calculul forţelor de aşchiere Forta principala de aschiere se calculeaza cu relatia: r elatia: 1-m Fy = k c1.1 * b = 1500*0,0103 0,79*3,284 = 58,203 N; c1.1 * a
a = f * sin κ r = 0,04*sin15
b = a p / sin κ r = 0,85/sin 15 unde:
= 0,0103 mm;
=3,284 mm;
a – grosimea aschiei b – latimea aschiei κ r - unghiul de atac
FR = 1,12* F y = 1,12*58,203 = 65,187 N; Pe
=
FR * v ef 60 * 1000 * η
* k VB
=
65,187 187 * 213,75 60000 * 0.8
- 49 -
* 1.04 = 0.3018 kW;
4.5. Calculul puterii 4.5.1. Verificarea maşinii unelte Strungul ales corespunde puterii necesare calculate.
B=3
6 * FR * l c
σa
=3
6 * 65,187 * 30 120
= 4,60mm;
4.6. Calculul secţiunii corpului cuţitului Sectiune patrata Aleg din STAS dimensiunea: Sectiune patrata 25x25 cu lungimea de 200 mm.
4.7. Verificarea săgeţii cuţitului Verificarea sagetii se calculeaza cu relatia: f =
FR * l c
3
3 * E * Iz
=
65,187 187 * 303 5
3 * 2.1 *10 * 13333,3
= 0,00020 mm;
Momentul de inertie: Iz = B4/12 = 204/12 = 13333,3 mm 4; Sageata admisibila: f a = 0,25 * T p = 0,25 * 0,021 = 0,0052 mm;
4.8. Alegerea plăcuţei aşchietoare 4.8.1. Alegerea formei placutei Se alege : placuta patrata simbol S cu laturile si unghiurile egale.
Alegerea unghiului de asezare al placutei Alegem o placuta negativa simbol N (unghiul de asezare 0);
4.8.3. Alegerea preciziei placutei Simbolul preciziei de executie: M
-
înaltimea placutei m:
de la ± 0,08 pana la ± 0,18
-
grosimea placutei s:
± 0,13 - 50 -
-
diametrul înscris d:
de la ± 0,05 pana la ± 0,13
4.8.4. Alegerea formei suprafetei de degajare -
modul de fixare: cu alezaj cilindric de fixare
-
fără sfărâmător de aşchi
-
litera caracteristică A
4.8.5. Alegerea marimii placutei -lungimea placutei l=12,7 mm; Pentru placuta patrata lungimea activa activa de aschiere aschiere la = 2/3*l = 2/3*12 =8 mm; Simbolul : 12
4.8.6. Alegerea grosimii placutei Simbol 04:
s=4,76mm;
4.8.7. Alegerea formei varfului placutei Simbol 08:
rε =0,8mm; ⇒
SNMA 120408
Dimensiuni ale placutei patrate SNMA 120408 d = 12,70 mm; s = 4,76 mm; m1 =2,301 mm; r ε = 0,8 ± 0,10 mm; d1 = 5,16 mm;
4.9. Determinarea geometriei constructive a cuţitului de strung Principalii parametri geometrici ce caractrizeaza partea aschietoare a unui cuţit de strung sunt:
- Unghiul de degajare principal γ 0 =-8 o; - Unghiul de asezare principal α 0 = 8 o; - Unghiul de degajare secundar γ 0' =0 o; - 51 -
- Unghiul de asezare secundar α 0' =8 o; - Unghiul de atac principal κ r =15 o; - Unghiul de atac secundar κ r ' =75 o; - Unghiul de înclinare principal λ T = 8 o; - Raza la varf r ε = 0,8 mm;
5. Calculul verificatorului:calibru T – NT. Din STAS STAS 298 0/10/1- 87 rezul rezultă tă se alege alege STAS STAS 2981/2-88 2981/2-88 ( forma constr constructiv uctivăă şi dimensiunile) rezultă desenele de execuţie pentru partea T, M şi desen mâner A24 , STAS 2992/2-85 Pentru calculul diametrului exterior al tamponului se utilizează Stas 8222-63 Dmax= 42,0,03 mm Dmin= 41,987 mm Conform tabelului 2 şi 3 rezultă toleranţa de execuţie şi limita de uzură -
tot la dimensiune (M) = IT3 = 6 μm -
toleranţa de formă : IT2= 4 μm
a) Parte arteaa tre trece Tnom nom
= ( D min + z) ±
H 2
= (41,987 + 0,005 ) ± 0,005 = 41,992 ± 0,003 2
mm
b) b) Part Partea ea nu trec trecee Tab. 13 Diametrul
d1
nominal
H7 +
d
d1
L1
L1
L1
l1
0,1
l2
T
NTs
25
18
h
t
Mâner
118
+0,1
STAS
0
2992/2-85
28
A24
0 Peste
40 12
până la 50
16,5 13 3
12
164
6
3
6
B24
inclusiv
- 52 -
sa sau
Peste
50
până la 60
38
inclusiv Peste
60
până la 70
42
inclusiv Peste
14
13
3
1
14
13
5
3
30
32
20
70
până la 80
50
5
inclisiv Peste
80 22 până la 90
60
inclusiv Peste
14
13
8
8
-
8
36
A30
35
90
25
până la 100
70
inclusiv Peste
100
75
până la 110 Peste
110
85
până la 120
NT NT
14 5
8
15
40
0
= D max ± M = 42,003 ± 0,003 2
=12H7 =12 0+0,021 +0,022 h = 6H8 = 80
d1
Dimensiunile mânerelor simple Tab. 14 Sim
d1
bolul
filet
d2
d3
d4
l
m
l
max
b
S
e
h8
mâne
Şaibă
Şurub de fixare
(fig. 1
(fig.1, poz 6)
poz. 7)
rului A24
M8
9
22
6,5
110
6,5 25
- 53 -
6
24
27
-
Şurub
M8× 1,25
Fig. 15
Fig. 16
- 54 -
STUDIU ECONOMIC
1. Caracterul producţiei. Stabil Stabilire ireaa caract caracteru erului lui produc producţie ţieii se face face pe baza baza coefic coeficien ientul tului ui sistem sistemulu uluii de producţie: k =
R tu
unde:
R =
Td ⋅ 60 N
şi
Td
= h ⋅i ⋅ z
R – ritmul de fabricaţie [min/buc]; Td – fondul de timp disponibil pe an [ore]; N – producţia anuală [buc/an]; h – numărul de ore pe schimb [ore]; i – numărul de schimburi pe zi; z – numărul zilelor lucrătoare pe an. Td
= 8 ⋅ 2 ⋅ 253 = 4048 ore;
R =
4048 ⋅ 60 20000
= 12,1min/buc;
În vederea analizei caracterului producţiei se ţine cont că [8]: - dacă K = 0÷2 ⇒ producţie de masă ( M) ; - dacă K = 2÷5 ⇒ producţie de serie mare (S.M.); - dacă K = 5÷10 ⇒ producţie de serie mijlocie (S.mijl.); - dacă K =10÷20 ⇒ producţie de serie mică (S.m.); - dacă K >20 ⇒ producţie de unicat (U). Pentru cele 9 operaţii tratate, din cadrul procesului tehnologic analizat, coeficienţii de sericitate calculaţi prezintă următoarele valori:
- 55 -
Tab. 15 Nr.
T b
operaţie 1. 2. 3. 4. 5. 6.I. 6.II. 7.I. 7.II. 8. 9.
1,6 0,91 0,05 0.91 0,3 2,32 0,58 0,11 0,04 0,9 0,73
tu 6,92 6,67 6,72 6,77 6,52 2,72 0,94 1,82 1,71 5,14 1,93
k
Forma de organizare
1,7 1,8 1,8 1,8 1,8 4,45 12,9 6,6 7,08 2,4 6,2
Producţie de masă Producţie de masă producţie de masă producţie de masă producţie de masă serie mare producţie serie mică Serie mijlocie Serie mijocie serie mare Serie mijlocie
2. Calculul lotului optim Lotului optim se calculează cu formula: f ormula:
n=
2 ⋅ N λ ⋅ D (C m
+
'
A )⋅ τ⋅ε
Nλ - programa anuală totală de fabricaţie, inclusiv piesele de schimb, pisele de de siguranţă, rebuturile [buc]; [buc]; D - cheltuieli dependente de lotul de fabricaţie [lei/lot]; Cm - costul semifabricatului până la începerea fabricării [lei]; A’ - chetuieli independente de mărirea lotului de fabricaţie [lei]; τ - numărul de loturi aflate simultan în prelucrare ( τ = 1); ε - pierderea suportată de economia naţională ( ε = 0,2 … 0,25).
Programa anuală totală de fabricaţie:
N λ = 1 +
⋅ N + N + N s sg [buc] 100 100 β
β - procentul de rebuturi ( β = 2);
N – programa anuală planificată [buc]; Ns – numărul pieselor de schimb [buc]; - 56 -
Nsg – numărul pieselor de siguranţă [buc]; Ns+Nsg = 0,1·N (se poate lua ≈ 10%·N).
N λ = 1 +
⋅ 20000 + 2000 = 22400 buc 100 100 2
Cheltuieli dependente de lotul optim de fabricaţie: D = D1+D2 [lei/lot] D1 = cheltuieli cu pregătirea pregătirea - încheierea încheierea fabricaţiei şi pregătirea administrativă a lansării lotului: p k tpi D1 = 1+ ⋅ ∑ ⋅ rmi ⋅ mi [lei/lot] 100 i=1 60 i
p - regia generală a întreprinderii [%] (p = 150 … 450 450 %); i - numărul operaţiilor active ale procesului tehnologic; t pîi - timpul de pregătire-încheiere pentru operaţia i [min]; r mi mi - retribuţia orară de încadrare a lucrării [lei/oră]. ( găurire: 11.500/oră; strunjire: 12.500 lei/oră; frezare: 13.500 lei/oră; rectificare: 15.000 lei/oră ) mi - numărul de maşini unelte necesare realizării operaţiei i; 250 1 = 1 + ⋅ ⋅ ( 27,6 ⋅12500 ⋅ 1 + 27,6 ⋅12500 ⋅1 + 27,6 ⋅12500 ⋅1 + 100 60 27,6 ⋅ 12500 + 27,6 ⋅ 12500 + 12 ⋅ 11500 ⋅ 1 + 9 ⋅ 15000 ⋅ 1 + 30,5 ⋅ 13500 ⋅ 1 + 12 ⋅ 11500 ⋅ 1 = 148.618 lei/lot D1
D2 = cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor: k t pi
D2 = ∑
i =1
i
60
⋅ a i ⋅ mi
[lei/lot]
t pîi - timpul de pregătire-încheiere pentru operaţia i [min]; mi - numărul de maşini unelte necesare realizării operaţiei i; i - numărul operaţiilor active ale procesului tehnologic; ai - costul unei ore de funcţionare şi întreţinere a utilajului la operaţia i [lei/oră]. - 57 -
( se va lua aproximativ 10.000 lei/oră )
D2
=
1 60
⋅10000 ⋅ (
27,6 ⋅ 1 + 27,6 ⋅ 1 + 27,6 ⋅ 1 + 27,6 ⋅ 1 + 27,6 ⋅ 1 + 12 ⋅ 1 + 9 ⋅ 1 +
30,5 ⋅ 1 + 12 ⋅ 1 = 33.583 583 lei/lot
D = D1 + D2 = 148.618 + 33 .583 = 182.201lei/lot Costul semifabricatului până la începerea fabricării: Cm = Gsf ⋅ pc [lei] pc = preţul de cost al unui kg de material [lei]; Gsf = masa semifabricatului [kg]. Cm = 4,1⋅ 8000 = 48.800 lei Chetuieli independente de mărimea lotului de fabricaţie:
A '= 4⋅
⋅r ∑ t 60 k
ui
mi
[lei]
i =1
tui – timpul unitar pentru operaţia i [min]. A' = 4 ⋅
1 60
⋅ (6,92 ⋅12500 + 6,77 ⋅12500 + 6,72 ⋅12500 + 6,77 ⋅12500 + 6,52 ,52 ⋅ 12500 5,14 ⋅ 13500
+ 2,72 ⋅11500 + 1,82 ⋅15.000 + lei + 1,93 ⋅11500 ) = 38 .095 lei
Înlocuind cu valorile numerice corespunzătoare se obţine : n=
2 ⋅ 22 .400 ⋅182.201 (48 .800
+ 38 .095 ) ⋅ 1 ⋅ 0,22
= 654 buc.
3. Calcule economice justificative pentru adoptarea variantelor economice. Costul unei operaţii i , a unui produs tehnologic pentru x piese, se poate determina cu relaţia: C x = A ⋅ x + B
[lei]
Cx = costul prelucrării operaţiei pentru x piese [lei]; - 58 -
A = cheltuieli curente curente pentru o piesă [lei/buc]; B = cheltuieli speciale pentru operaţia respectivă [lei]; Cheltuielile curente pentru o piesă: A = A1 + A 2
+
A3 + A 4
+
A5
[lei]
Costul semifabricatului: A1 = Cm = 48.800 lei Costul manoperei pentru o piesă, la operaţia i : A2 =
t ni ⋅ r mi 60
[lei]
Cheltuieli indirecte de sector (regie): A3
= (3,5 − 4,5) ⋅ A 2 [lei]
Cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative: 20 ÷ 25 A4 = (A1 + A 2 + A 3 ) [lei] 100 100
Costul exploatării maşinii-unelte: A5
= 2,3 ⋅10−7 ⋅1,4 ⋅ C mu ⋅ t ni
[lei]
Chetuielile speciale se calculează cu relaţia : B = C DPSf , DPSc, Sc, V ⋅
C1 + C 2 100
[lei/producţie anuală de fabricaţie]
CDPSf, DPSc, Sc, V = costul DPSf, al DPSc, al Sc şi al V, special proiectate [lei] C1 = rata anuală de amortizare (50% în 2 ani; 100% într-un an); C2 = cota de întreţinere (20 … 30%);
Tab. 16 Maşinile unelte folosite la prelucrările mecanice Maşină de găurit G25 Maşină de alezat şi frezat SNA320 Maşină de frezat universală FU32 Maşină de rectificat NAS rectificat NAS 300 X 1000
Preţuri [lei] 50·106 3600·106 660·106 760·106 Tab. 17
Disp Dispoz ozit itiv ivee spec specia iale le folo folosi site te la prin prinde dere reaa semifabricatelor - 59 -
Preţuri [lei]
Dispozitive simple Dispozitive de complexitate medie Dispozitive de complexitate mare
120.000 180.000 250.000
Calcul economic justificativ pentru OPERAŢIA 7:
C = A·x + B [lei] A = A1 + A2 + A3 + A4 + A5 [lei] Tab. 18 Varianta A A1 = 48.800 lei 2,72 ⋅ 11.500 500 A 2A = lei = 521 lei
Varianta B A 2B
A3A = 4·618 = 2.085 lei
A3B = 4·746 = 721 lei
60
A 4A
=
25
521 + 2.085 085 ) ⋅ ( 48 .800 + 521
A 4B
100 100 A 4A
500 180 lei lei = 0,94 ⋅ 11.500 = 180 60
=
25
800 + 180 180 + 721 721) ⋅ ( 48.800
100 100 A 4B
851 lei lei = 12.851 A5A = 2,3·10-7·1,4·50·106·2,72
= 2.485 485 lei lei A5B = 2,3·10-7·1,4·50·106·0,94
A5A = 44 lei
A5B = 16 lei
AA = 48.800 + 521 + 2.085 2.085 + 12.851 + 44 = 64.301 lei AB = 48.800 + 180 + 721 721 + 2.485 + 16 = 52.202 52.202 lei
B
= 180.000⋅
+ 25
50
100
= 135.000 lei lei
CA = 65.446·x + 135.000 CB = 66.515·x + 135.000 Economia anuală anuală realizată prin aplicarea variantei A: E = CB – CA pentru x = 20.000 buc. E = (64.301·20.000 + 135.000) – (52.202·20.000 + 135.000) = 241.980.000lei C [lei] Var.A
- 60 -
Var. B
Fig. 17
4. Măsuri de tehnica securităţii secur ităţii muncii. Se vor respec respecta ta normel normelee specif specifice ice proced procedeel eelor or de preluc prelucrar raree uti utiliz lizate ate în cadru cadrull procesului de prelucrare proiectat şi prevăzute în normativele din industria construcţiilor de maşini. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor prevederi: Maşini de găurit:
- burghiul introdus introdus în capul mandrinei mandrinei sau axul principal principal trebuie să fie bine fixat fixat şi centrat corect - piesa de găurit se fixează rigid pe masa maşinii cu ajutorul dispozitivelor de prindere - la aşezarea aşezarea (orientare (orientarea) a) şi fixarea piesei piesei se va curăţa masa maşinii maşinii de aşchii aşchii cu ajutorul unei perii sau jet de aer. Curăţirea se face după oprirea maşinii. Maşini de frezat:
Art. Art. 3011. 3011. În tim timpul pul înl înlocu ocuiri iriii roţilo roţilorr de schimb schimb,, maşina maşina de frezat frezat trebui trebuiee să fie deconectată de la reţea. Art. 3012. Înainte de montarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului ce urmează să se prelucreze, precum şi regimului de lucru indicat în fişa de operaţii. Art. 3013. Freze cu părţi proeminente vor fi prevăzute cu aparătoarele pe partea nelucrătoare a frezei. Art. 3016. Montarea şi demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate. Art. 3018. Fixarea pieselor pe maşina de frezat trebuie să se execute cu dispozitive speciale de fixare sau în menghină. Se interzic improvizaţiile pentru fixarea pieselor. Art. 3019. Dispozitivele de fixare trebuie să fie de construcţie rigidă, astfel ca la regimurile rapide de frezare să nu se smulgă piesa. - 61 -
Art. 3022. În timpul fixării sau desprinderii piesei precum şi la măsurarea pieselor fixate pe masa maşinii de frezat, se va avea grijă ca distanţa dintre piesă şi freză fr eză să fie cât mai mare. Art. 3023. Verificarea cotelor pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a suprafeţei prelucrate se va face numai după oprirea axului principal al frezei. Art. 3024. În timpul funcţionării maşinii de frezat nu se permite ca pe masa ei să se găsească scule sau alte piese nefixate. Art. 3025. La operaţia de frezare cuplarea avansului se va face numai după pornirea prealabilă a axului principal al frezei. La oprirea maşinii de frezat se va decupla întâi avansul, apoi se va opri axul frezei. Art. 3026. Maşinile de frezat trebuie să aibă un dispozitiv de frânare rapidă şi fără şocuri a axului principal al frezei. Art. 3027. Capătul arborelui principal al maşinii de frezat opus frezei trebuie să fie protejat. Art. 3030. La maşinile de frezat cu avansuri automate se vor respecta următoarele: se recomandă ca mişcarea de avans să nu aibă loc fără mişcarea de rotire a axului principal al frezei; la oprirea generală a maşinii, mai întâi trebuie să se oprească mişcarea de avans şi după aceea mişcarea de rotire a axului principal al frezei. Art. 3031. Dispozitivele şi accesoriile care constituie echipamentul normal al maşinii trebuie astfel construite încât să prezinte deplină siguranţă la fixarea lor pe maşină, să nu limiteze operaţiile pe care le execută muncitorul şi să fie protejate corespunzător. Maşini de rectificat:
Art. 3085. Maşinile fixe care utilizează corpuri abrazive trebuie să fie astfel concepute, încât vibraţiile să aibă o valoare cât mai redusă. Ele vor trebui să fie ancorate rezistent de fundaţii sau de alte structuri adecvate. Art. Art. 3086. 3086. Toate Toate maşini maşinile le trebui trebuiee să fie echip echipate ate cu carca carcase se de protec protecţie ţie,, pentru pentru asigurarea protecţiei lucrătorului în cazul spargerii accidentale a corpului abraziv. Art. 3087. Diametrul arborelui portpiatră nu va fi inferior valorilor stabilite de STAS 6177/69. Art. 3088. Arborii de oţel pe care se fixează corpurile abrazive trebuie să aibă o rezistenţă la rupere de minimum 65 daN/mm 2 şi o alungire relativă la rupere de minimum 10% Art. 3089. Pe toate maşinile care utilizează corpuri abrazive se vor marca vizibil şi durabil: sensul de rotire al corpului abraziv (printr-o săgeată), turaţiile sau vitezele periferice de lucru ale acestora. - 62 -
Art. 3090. La maşinile la care se utilizează procedeul de rectificare umedă, alimentarea cu lichid de răcire trebuie oprită inaintea opririi corpului abraziv din mişcarea de rotaţie. Art. 3091. Mesele maşinilor de rectificat plan trebuie să fie prevăzute cu îngrădire pentru reţinerea pieselor în cazul desprinderii lor. Art. 3116. La prelucrările cu corpuri abrazive se vor respecta prevederile din STAS 6177/69 în vederea asigurării securităţii în timpul lucrului. Art. 3117. Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii, de felul operaţiei de prelucrare. Art. 3118. Viteza periferică maximă de lucru (viteza de lucru) a corpurilor abrazive indigene, va fi cea recomandată de STAS 6177/69. Viteza periferică maxim admisă pentru corpurile abrazive naturale este de 15 m/sec. Art. 3121. Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire. BIBLIOGRAFIE
1. Drăghici, Gh. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcţia de maşini. Editura Tehnică. Bucureşti 1971 2. Lăzărescu, I. ş.a. – Cotarea tehnologică şi cotarea funcţioanală. Editura Tehnică. Bucureşti 1973. 3. Petric Petricea eanu, nu, Gh. – Proiec Proiectar tarea ea proce procesel selor or tehnol tehnologi ogice ce şi reglar reglarea ea strun strungur gurilo ilor r automate. Editura Tehnică. Bucureşti 1979. 4. Picoş, C. ş.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere. Editura Tehnică. Bucureşti 1974. 5. Picoş, C. ş.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere vol. I. Editura Tehnică. Bucureşti 1979. 6. Picoş, C. ş.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere vol. II. Editura Tehnică. Bucureşti 1982. 7. Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de aşchiere pentru prelucrări pe maşini unelte vol. I. I.I.S. Sibiu 1980. 8. Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de aşchiere pentru prelucrări pe maşini unelte vol. II. I.I.S. Sibiu 1980. 9. Pruteanu, O. ş.a. – Tehnologia fabricării maşinilor. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1981. 10. Vlase, A. ş.a. – Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp vol. I. Editura Tehnică. Bucureşti 1984; vol. II. Editura Tehnică. Bucureşti 1985. 11. Vlase, A. ş.a. – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare. Editura Tehnică. Bucureşti 1989. 12. Şteţiu, G. – Control tehnic. Editura Didactică şi Pedagogică. Pedagogică. Bucureşti 1989. 13. M.I.E.M. – Normative unificate de timpi auxiliari la mşsinile unelte. 14. M.I.E.M. – Norme de tehnica securităţii muncii în inteprinderile construnctoare de maşini. 15. XXX – Fonte şi oţeluri. Standarde şi comentarii. Editura Tehnică. Bucureşti 1980. 16. XXX – Metale şi aliaje neferoase. Standarde şi comentarii. Editura Tehnică. Bucureşti 1980. - 63 -
17. XXX – Scule aşchietoare şi port scule. Colecţia STAS vol. I. + vol. II. Editura Tehnică. Bucureşti 1987. 18. George Georgescu scu,, G. S. – Îndrum Îndrumato atorr pentru pentru atelie atelierele rele mecani mecanice ce.. Editur Edituraa Tehnic Tehnică. ă. Bucureşti 1978. 19. Domşa, A. ş.a. – Materiale metalice în costrucţia de maşini. Editura Tehnică. Bucureşti 1981. 20. Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor. Editura Tehnică. Bucureşti 1982. 21. Gavrilaş, I., Voicu, T. – Tehnologia pieselor tip arbore, bucsă şi disc pe maşini unelte clasice şi cu cu comandă program. program. Editura Tehnică. Tehnică. Bucureşti 1975. 22. Vlase, A. ş.a. – Tehnologii de prelucrare pe maşini de găurit. Îndrumar de proiectare. Editura Tehnică. Bucureşti 1994. 23. Picoş, C. ş.a. – Proiectarea tehnologiilor tehnologiilor de prelucrare prelucrare mecanică mecanică prin aşchiere aşchiere vol. I. + vol. II. Editura Universitas. Chişinău 1992. 24. Duşe, D. – Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura Universităţii. Sibiu 1995. 25. Popescu, I. – Tehnologia construcţiei de maşini. Bazele teoretice vol. I. + vol. II. I.I.S. Sibiu 1985. 26. Dragu, D. – Toleranţe şi măsurători tehnice. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1980. 27. Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de aşchiere pentru prelucrări pe maşini unelte vol. III. I.I.S. Sibiu 1982. 28. Ciocîr Ciocîrdia dia,, C. – Tehno Tehnolog logia ia constr construcţ ucţiei iei uti utilaj lajulu uluii agrico agricol.l. Editur Edituraa Tehnic Tehnică. ă. Bucureşti 1982. 29. Şteţiu, C., Oprean, C. – Măsurări geometrice în industria construntoare de maşini. Editura Ştiinţifică si Enciclopedică. Enciclopedică. Bucureşti 1988. 30. Epure Epureanu anu,, A. I. – Tehno Tehnolog logia ia constr construcţ ucţiil iilor or de maşini maşini.. Editur Edituraa Didac Didactic ticăă şi Pedagogică. Bucureşti 1987. 31. Şteţiu, G. ş.a. – Teoria şi practica sculelor aşchietoare. aşchietoare. Elemente de teoria aşchierii metalelor vol. I. Editura Universităţii din Sibiu 1994. 32. Oprean, C. ş.a. – Teoria şi practica sculelor aşchietoare vol. II. Proiectarea sculelor aşchietoare I. Editura Universităţii Universităţii din Sibiu 1994. 1994. 33. Şteţiu, M. ş.a. – Teoria si practica sculelor aşchietoare aşchietoare vol. III. Proiectarea sculelor aschietoare II. Editura Universităţii Universităţii din Sibiu 1994. 1994. 34. Urdaş, V. – Tratamente termice. I.I.S. Sibiu 1978. 35. Vlase, A. ş.a. – Tehnologia construcţiilor de maşini. Editura Tehnică. Bucureşti 1996. 36. Albu, A. ş.a. – Programarea asistată pe calculator a maşinilor unelte. Editura Tehnică. Bucureşti 1980. 37. Florea, V. ş.a. – Bazele proiectării maşinilor, vol. I-IV, Editura ULBS, Sibiu 1998 38. Ministerul Industriei de utilaj greu, Ministerul Industriei construcţiilor de maşini, Ministerul Industriei electrotehnice - Normativ de protecţie a muncii pentru industria de utilaj greu, construcţii de maşini şi electrotehnică vol. II. Bucureşti 1987. 39. XXX – Îndrumător practic pentru industria constructoare de maşini – Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
- 64 -