Proiect de Cercetare Model

PROIECT DE CERCETARE Titlul ales

Realizat de: Nume şi prenume Facultatea şi secţia Anul de studiu şi grupa

Rezumat: În această secţiune veţi rezuma conţinutul proiectului dvs. de cercetare. Scopul acestui rezumat este să ofere o imagine sintetitică asupra cercetării propuse. Scrieţi foarte succint care este tema de cercetare propusă şi cum va fi tratată ea în cercetarea proiectată aici, dar nu intraţi în detalii. Acest document reprezintă un model pentru proiectul de cerecetare pe care trebuie să îl realizeze studenţii care urmează seminariile de “Metode de cercetare in ştiinţele politice” (SP anul II) şi “Metode de cercetare în ştiinţele sociale” (CRP anul I) sub îndrumarea asist. univ. dr. Alina Pop. Studenţii sunt îndrumaţi să folosească acest model atunci când vor scrie propriul proiect de cercetare, ca sarcină obligatorie pentru activitatea de la seminar.

I.

Tema cercetării şi justificarea alegerii ei. (max. 1 pag)

În această secţiune anunţati mai întâi tema/problema cercetării voastre şi apoi aduceţi argumente în favoarea importanţei ei. Pe scurt, aici trebuie să încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: Ce am ales să studiez? Ce mi-ai suscitat interesul? Care este întrebarea de cercetare care îmi ghidează demersul? (ex. de întrebări de cercetare: care sunt caracteristicile fenomenului A? care sunt factorii care determină apariţia fenomenului A? cum este influenţat fenomenul A de fenomenul B?) De ce este importantă studierea temei de cercetare alese? Ce pot aduce nou prin cercetarea pe care o propun? Cum pot aduce contribuţii la rezolvarea problemei identificate. Ce tip de demers voi urma în cercetarea mea? (exploratoriu/descriptiv/explicativ/). Cercetarea mea va fi una fundamentală (direcţionată în scopul cunoaşterii) sau una aplicată (direcţionată în scopul rezolvării unei probleme)?

II.

Demersul propus

Aici trebuie să prezaţi ce tip de cercetare planificaţi, dând răspuns la următoarele întrebări: Fac o cercetare calitativă sau cantitativă? Ce tip de demers voi urma în cercetarea mea? Doresc să explic fenomenul (explicativ), să-l descriu (descriu) sau să-l înţeleg (exploratoriu)?

III.

Revista literaturii (cadrul teoretic)

În această secţiune veţi prezenta în manieră sintetică cadrul teoretic al cercetării. Faceţi o trecere în revistă a bibliografiei consultate şi a teoriilor legate de tema aleasă. Primul pas în realizarea unei cercetării începe în bibliotecă/baze de date electronice/internet! Aici vă documentaţi asupra temei alese. În această secţiune veţi face un rezumat (nu mai mult de 2-3 pagini) asupra stadiului cunoştinţelor în domeniu (cercetări ale altor cercetători pe aceeaşi temă) şi a teoriilor relevante pentru tema aleasă. Dintre teoriile rezumate, menţionaţi-o pe cea care va constitui baza de la care pleacă cercetarea voastră şi justificaţi alegerea ei. Pe scurt, aici trebuie să încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: Ce se cunoaşte déjà despre tema pe care am ales să o studiez? Ce nu se cunoaşte încă şi este interesant/util de studiat?

(Raspunsul la aceste întrebări este esenţial în stabilirea obiectivelor şi ipotezelor de cercetare în etapa următoare! De aici vin IDEI!) IV.

Anunţarea obiectivelor cercetării

Obiectivele sunt generale şi specifice. Obiectivul general al studiului afirmă ceea ce v-aţi propus să aflaţi în termeni generali. El va fi descompus în mai multe obiective specifice (părţi mai mici, coerente logic şi care adresează sistematic mai multe aspecte ale problemei). Obiectivele trebuie formulate clar şi concis. Obiectivele pot de ex. să: identifice; determine; descrie; explice; compare; înţeleagă; prezică; verifice; calculeze; evalueze … V.

Specificarea ipotezelor cercetării (formularea ipotezelor de lucru – dacă există)

O ipoteză este un enunţ care specifică existenţa unei relaţii între 2 fenomene/variabile. Ipotezele sunt idei avansate înaintea realizării cercetării, iar prin cercetare se urmăreşte tocmai verificarea/ testarea lor. Ele se desprind din întrebarea de cercetare şi din obiective. Nu au la baza doar intuiţia cercetătorului (nelipsită totuşi de importanţă!), ci datele cunoscute déjà din cercetările anterioare asupra temei sau sunt inspirate din teorie sau din realitate. Există mai multe tipuri de ipoteze: Ipoteza nulă: specifică faptul că nu există o relaţie între variabilele studiate (Atenţie: rareori o cercetare porneşte de la o ipoteză nulă; ipoteza nulă este însă utilă cercetătorului în etapa de analiză a datelor; prin calcule statistice se testează ipoteza nulă iar dacă rezultatele o infirmă există dovada că între cele 2 variabile există o relaţie). Ipoteza non-directivă: specifică doar existenţa unei relaţii între 2 variabile nu însă şi direcţia pe care o are această relaţie. Ipoteza directivă: specifică direcţia pe care o ia relaţia între 2 variabile. Reprezintă o presupunere despre modul în care variabilele independente le influenţează pe cele dependente. Exprimă modul în care variaţia variabilei dependente poate fi explicată prin cea a variabilei independente. O ipoteză directivă poate presupune o relaţie pozitivă sau una negativă între variabile. Atenţie! Ipotezele sunt proprii cercetărilor cantitative de tip explicativ (care încearcă să explice un fenomen stabilindu-i cauza) Cercetările descriptive, chiar dacă aplică o metodă cantiativă de analiză a datelor şi folosesc variabile, nu produc date sufieciente pentru a indica existenţa unei relaţii între variabile. Întrebările de cercetare şi nu ipotezele ghidează aceast tip de cercetare. Cercetările exploratorii sunt eminamente calitative. Ele implică interpretarea unei situaţii, a unor comportamente, descoperirea motivelor unui anumit tip de comportament. Demersul unei asemenea cercetări este unul de tip inductiv (pleacă de la particular la general), aici nu se urmăreşte testarea teoriilor şi ipotezelor ex-ante specificate ci mai degrabă formularea unor noi ipoteze şi teorii pe baza concluziilor.

Delimitarea şi operaţionalizarea conceptelor.

VI.

Această secţiune este rezervată definirii şi operaţionalizării tuturor conceptelor care apar în întrebările, obiectivele şi ipotezele cercetării. În prima fază conceptele trebuie definite nominal. Aici trebuie specificat ce înţelegeţi atunci când vă referiţi la un anumit concept. Definiţiile consascrate în literatura de specialitate sunt recomandate (atunci când există). Pentru cercetăriile de tip calitativ această etapă este suficientă. A doua fază constă în operaţionalizarea conceptelor, etapă care presupune precizarea: - dimensiunilor pe care le cuprinde conceptul - variabilelor care descriu aceste dimensiuni - indicatorilor generali şi a indicilor empirici prin care conceptul poate fi măsurat (observat). VII. a. b. c.

Descrierea metodologiei de cercetare Timpul/ durata cercetării Populaţia/eşantionul Metoda de cercetare (nu doar o menţionaţi ci o şi descrieţi pe scurt, specificând mai ales avantajele pe care le are dar şi eventualele lipsuri) d. Instrumentele de colectare a datelor (trebuie să prezentaţi instrumentul pe care îl veţi folosi, de ex : chestionarul, ghidul de interviu, grila de analiză) e. Tehnicile de analiză a datelor

VIII.

Concluzii.

Aici ar trebui să încercaţi să anticipaţi rezultatele cercetării voastre: ce vă aşteptaţi să descoperiţi? Cum şi în ce scop vor putea fi folosite rezultatele cercetării. IX.

Bibliografie