Data:29.10.2012 Clasa: a III-a C Învăţător: Marcela Gorgan Propunător: Andreea-Alexandra Bîzdîgă
Profesor coordonator: Mihaela Ungureanu Aria curriculară: Om şi societate Disciplina: Educaţie civică Subiectul lecţiei: ¤Verificare “Persoane din lumea întreagă” ¤Predare “Persoane cu nevoi special e” Tipul lecţiei: Mixtă Scopul lecţiei: Cunoaşterea informaţiilor gener ale privind persoanele cu nevoi speciale şi exprimarea atitudinilor moral -civice faţă de acestea. Obiective operaţionele: la finalul lecţiei, elevii vor şti: O1: să identifice categorii de persoane cu nevoi speciale pe baza criteriilor specificate (deficienţă, gravitatea tulburării etc.); O2: să argumenteze opinii personale privind atitudinea faţă de persoanele cu dizabilităţi; O3: să descrie modalităţi concrete de interacţiune social pozitivă cu persoanele cu nevoi speciale în diferite context: la şcoală, în cercul de prieteni, în familie etc.; O4: să analizeze dimensiuni/aspecte ale propriei personae la care necesită ajutor din partea celor din jur.
Obiectiv afectiv: manifestarea atitudinilor de compasiune, ajutor şi empatie faţă de persoanele cu nevoi speciale. Strategia didactică:
Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, jocul didactic, instructajul, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Material didactic: fişe individuale, imagini, manual, ghem de sfoară, eşarfă.
Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, individuală, în diade.
Bibliografie: Cucoş Constantin, Pedagogie, Polirom, Iaşi, 2002
*http://didactic.ro Durata: 50 de minute
Desfăşurarea activităţii Nr. Secvenţele Conţinutul instructiv -educativ Metode şi Crt activităţii procedee Se organizează climatul optim Conversaţia 1. Moment organizatoric necesar desfăşurării lecţiei; Pregătirea materialului. 2. Verificarea -Ce lecţie aţi avut de pregătit Conversaţia cunoştinţelor pentru astăzi? anterioare (persoane cu nevoi speciale) Prin ce se aseamănă între ei - Prin oamenii?
(trăsături fizice, drepturi etc.)
sufleteşti, Explicaţia
-Prin ce se deosebesc aceştia?
(culoarea pielii, limba vorbită, obiceiuri, tradiţii etc.) -Care
sunt
cele
mai
importante obiceiuri şi tradiţii româneşti? (colindele, pluguşorul, obiceiuri de nuntă etc.) Lucru în diade: - Imaginaţi Imaginaţi-vă că ar veni la voi în clasă un elev din Africa ce va învăţa alături de voi un semestru. Cum îl veţi ajuta să nu simtă prea mult lipsa familiei?
3.
Activitate în grup
Evaluare
Evaluare formativă realizată prin: -Observarea comportamentului elevilor. -Aprecieri verbale privind cunoaşterea unor elemente de specific naţional (tradiţii) Aprecierea capacităţii de interacţiune în grup şi de exprimare a opiniilor privind comportamentul civic şi de într ajutorare.
Elevii vor lucra timp de cinci minute în echipă cu colegul de Conversaţia bancă, după care câţiva elevi Explicaţia Interevaluare vor prezenta ideile sintetizate. La sfârşitul activităţii învăţătoarea va modera stabilirea concluziilor. concluziilor. Anunţarea Captarea atenţiei se va realiza Conversaţia Observarea temei şi a prin lecturarea unei scurte comportamenteobiectivelor povestiri. Se insistă pe citirea lor elevilor expresivă de către un elev
pentru a sublinia mesajul textului.(Anexa 1) Despre ce subiect credeţi că - Despre vom vorbi astăzi la ora de educaţie civică? (persoane cu nevoi speciale) Învăţătorul anunţă obiectivele lecţiei şi scrie titlul pe tablă. 4. Dirijarea Plecând de la textul citit, Conversaţia Observarea învăţării elevii vor descrie modalităţi comportamentude a interacţiona cu diverse lui şi a atitudini lor faţă de per persoane ce sunt diferite sau Explicaţia soanele cu nevoi etichetate altfel. Învăţătorul va scrie pe speciale. tabla/elevii pe caiete conţinuturile importante din Cunoaşterea lecţie (Anexa 2), implicând Problema- categoriilor de elevii în discuţii despre ce tizarea persoane cu înseamnă a fi o persoană cu dizabilităţi. nevoi speciale. - Pentru Observarea Pentru exerciţiul următor am Joc de rol nevoie de un voluntar. comportamentuVoi lega elevul la ochi. El lui. trebuie să recunoască un coleg Analiza doar pe baza explorării tactil atutudinilor kinestezice (pipăit). exprimate Cei doi copii trebuie să verbal şi precizeze impresiile din nonverbal. Exerciţiul timpul jocului. Încercaţi să vă imaginaţi că Conversaţia Capacitatea de a - Încercaţi sunteţi în pielea unui coleg Explicaţia argumenta de-al vostru d e la o şcoală Problemaopinii personale privint specială. Închideţi ochii şi tizarea atitudinea faţă spuneţi cum credeţi că ar de persoanele cu putea fi viaţa fără văz. nevoi speciale. 6. Fixarea şi 1)Se citesc şi se analizează 1 - Conversaţia Evaluarea sistematiza- 2 fragmente din manualul de Explicaţia răspunsurilor educaţie civică (pagina 14), rea elevilor. iar elevii vor formula enunţuri
orale la întrebările manual. 2)Joc didactic
din
Joc didactic Observarea Ghemul prietenilor comportamenteSarcina didactică: Învăţătorul Instructajul lor verbale şi va avea un ghem pe care îl va nonverbale. pasa unui elev iar acesta altui elev până când vor fi realizate conexiuni între toţi membrii Conversaţia clasei. Se va preciza că fiecare elev trebuie să menţioneze cel puţin un lucru la care nu se pricepe deloc/nu îi place şi ceva la care se descurcă foarte bine. Eu sunt pasionat de lectură, - Eu dar nu mă descurc bine la Explicaţia Evaluarea capacităţii de matematică. autoanaliză şi a Reguli de joc: Nimeni nu dă drumul f irului. irului. Problemati- capacităţii de Firul trebuie să treacă cât mai zarea exprimare a repede din mână-n mână, opiniilor privind implicându-se toţi elevii în atitudinea de prietenie şi într joc. Se subliniază în finalul jocului ajutorare. că sfoara simbolizează legăturile ce se stabilesc între oameni diferiţi. La fel putem proceda (stabilind relaţii de prietenie, într-ajutorare etc.) şi cu persoanele cu nevoi speciale. 7. Evaluarea Se fac aprecieri individuale şi Conversaţia Evaluare lecţiei şi colective. formativă prin Recomandări de lucru pe încheierea propunere de activităţii echipe: Realizaţi o fişă în care calificative şi să evidenţiaţi calităţile de care aprecieri pot da dovadă persoanele cu verbale. nevoi speciale.
Anexa 2-Oglinda tablei
Persoane cu nevoi speciale
În jurul nostru trăiesc şi persoane cu nevoi speciale. Aceste nevoi pot fi din naştere sau dobândite (urmare a unui accident acc ident sau a unei boli). Despre aceste persoane spunem că au o infirmitate, o deficienţă. Ele necesită îngrijire deosebită, multă atenţie, căldură, răbdare din partea celorlalţi.
Pentru a le ajuta s-au creat şcoli, aparatură şi locuri de muncă speciale.
Anexa 1 Elevul de clasa întâi
Odată, la începutul unui an şcolar, un tată a venit la şcoală şi şi -a îndreptat paşii direct
spre biroul directorului. ―Vă rog să-mi înscrieţi băiatul în clasa întâi. Am mai fost la şase şcoli să îl înscriu, dar
nu l-au primit. ―De ce nu l-au primit ? Ce s-a întâmplat ? întrebă directorul. ―Vedeţi, fiul meu este prea mare şi nu încape în clasă. ―Dar pe coridor încape ? ―Nu încape nici pe coridor, zise tatăl. ―Atunci îl punem în sala de sport. ―Nu încape nici în sala de sport, zise z ise tatăl cu tristeţe. ―Atunci îmi pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem primi nici noi, zise directorul. ―Vă cred, spuse tatăl, dar vă rog să mă înţelegeţi şi dumneavoastră pe mine. Mihai al meu e copil de şcoală şi trebuie să meargă la şcoală. Nu pot să-l las fără educaţie. Si nici n-am
bani pentru amendă. În cele din urmă se înţeleseră să îl înscrie pe Mihai la şcoală. O să stea în curte şi o să se uite în clasă pe fereastră ca să urmărească lecţiile. Când o să vină iarna, Mihai o să stea tot în curte. O să poarte o haină de blană şi căşti pe urechi, ca să audă ce se vorbeşte în clasă, pentru că ferestrele vor fi închise. De scris şi de desenat o să -i fie uşor. O să -şi pună o tablă pe genunchi. În ziua următoare, Pavko veni la şcoală. Stînd în curtea şcolii, îşi mişca nedumerit
picioarele în pantofii săi uriaşi, iar capul îi ajungea până la coşul de pe acoperiş. Copiii fugiră la clase când îl văzură şi începură să se uite la el pe fereastră. Mihai se uita şi el pe fereastră căutându-şi clasa. Altminteri, era linişte. Copiii, uimiţi, se zgâiau doar la el. Deodată, de la o fereastră de la etajul întâi, se auzi vocea unei fetiţe : ―Eşti clasa I ? ―Eu ? întrebă Mihai aplecându-se puţin ca să vadă cine vorbeşte.da, sunt clasa întâi, spuse el dând din cap şi zâmbindu-i fetei îndrăzneţe. Avea faţa rotundă, un năsuc mic şi păr
negru.
―Şi eu sunt clasa întâi şi mă cheamă Maria, zise fetiţa. Tata mi-a citit ieri o poveste despre un uriaş bun. Şi tu eşti un uriaş bun ?
Mihai dădu din nou din cap, dar îşi dădu seama că nu are nicio dovadă. Incepu să se gândească. Maria văzu scânteia unui gând în ochii lui mari.
Îşi întinse apoi o mână până la pădure. Când o aduse înapoi, în palma lui deschisă era o veveriţă. O duse până la fereastră şi o dădu fetei. ―O veveriţă ! Ce frumoasă e ! strigă Maria. Nu-i culegi un con?
Mihai îşi întinse din nou mâna. Ajunse la vârful unui brad. Când îşi lăsă mâna jos, era plină de conuri. Ceilalţi copii erau entuziasmaţi. Spaima le trecu, pentru că îşi dădură seama că Mihai, deşi era uriaş, nu făcea rău nici măcar unei veveriţe. Apoi copiii se jucară cu Mihai în fiecare pauză. Când se jucau de-a ,,Poarta de aur “, Mihai era poarta. Când jucau fotbal, Mihai era
portarul. Îi era uşor . Întindea o mână şi acoperea jumătate din poartă. Dacă o întindea şi pe cealaltă, acoperea poarta în întregime. Îi părea rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de -
a v-aţi ascunselea, pentru că toată lumea îl vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucară dea v-aţi ascunselea, pentru că nu era interesant să se joace fără Mihai. Toţi voiau să fie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai bună era… ştiţi voi cine. Maria, cea cu faţa rotundă, nasul mic şi părul negru. Fetiţa aceea care vorbise prima cu el.
Trebuie să adăugăm că Mihai era un elev bun şi că în fiecare zi primea un plus în caietul de teme.
