Proiect La Managementul Proiectelor Complexe

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA “ SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMANN OBERTH “ DEPARTAMENTUL INGINERIE ŞI MANAGEMENT

PROIECT LA MANAGEMENTUL PROIECTELOR COMPLEXE

Coordonator : Prof.univ. dr.DUMITRAŞCU DAN

M asterand: ŞANDOR ADRIAN

SIBIU 2012

The world's largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.











Importul de cunostinte de management poate fi mai productiv decat importul de tehnologie

Richard Farmer











PROI PROIEC ECT T DE DE DEZ DEZVO VOLT LTAR ARE E INS INSTI TITU TUŢIONA IONAL L Ă A UNEI UNEI ŞCOL ŞCOLII GENERALE











1.ARBORELE PROBLEMELOR PROBLEMELOR Una din principalele tehnici apecifice utilizate în analiza problemelor este arborele problemelor, care permite permite analiza analiza unei situaţii existente, existente, identificarea problemelor cheie în contextul acestora. Arborel Arborele e problem problemelo elorr este o tehn tehnic ică util utilă în activit activitate atea a de identi identific ficare are şi documentare a problemei, dar şi cea pentru definire a scopului, obiectivelor , rezu rezult ltat atel elor or aş aşte tept ptat ate. e.Ac Acea east stă tehn tehnic ică are are la baz bază ide idea că oric orice e pro probl blem emă es este te cauz ca uzat ată de exi exist sten enţa şi ac acţiune iunea a a o ser serie ie de de fact factori ori şi că, la rân rându dull e ei, i, rep repre rezi zint ntă o cauz cauză pentru pentru alte alte probl problem eme. e. Tehnica Tehnica presupune presupune o serie de de paşi: -enunţarea unor(cât mai mai multor) probleme probleme existente existente la un moment moment dat -identifica -identificarea rea legăturilor turilor de cauzalitate cauzalitate între problem problemele ele identificate identificate şi dispu dispuner nerea ea probl problem emelo elorr în ordin ordinea ea dat dată de ace aceste ste legă turi turi -alegerea -alegerea problemei problemei care, care, din punct de vedere al organiza organizaţiei, este rezo rezolv lvabi abillă, şi care care,, odat odată rezo rezolv lvat ată, poate poate det deter ermi mina na o serie serie de de rezu rezult ltate ate importante pentru grupul de beneficiari -considerare -considerarea a problem problemelor elor care concur concură la existe existen nţa problem problemei ei alese alese ca fiind fiind cauze cauze şi a celo celorr care deriv derivă din probl problem ema a respec respectiv tivă ca fiind fiind efecte efectele le acesteia şi stabilirea obiectivelor pornind de la cauze şi a rezultatelor aşteptate pornind de la efecte. Factorii care au dus la elaborarea acestui proiect sunt: .polit .politic ica a edu educa caţional ională a şcolii şcolii es este te în conc concor ordan danţă cu poli politi tica ca educaţională naţională -promovare -promovarea a imaginii şcolii în contextul contextul climatului climatului concuren concurenţial actual -majo -majorit ritat atea ea fam famil ilii iilo lorr care care au au copii copii la la şcoa şcoallă văd prin prin edu educa caţie sing singuru urull mod mod de prog progre res, s, rea reali liza zare rea a prof profes esio iona nallă şi mate materia riallă a cet cetăţ ea eanu nulu luii de mâine -nevoia -nevoia de dotare dotare a şcolii cu tehnolo tehnologie gie modern modernă(calculatoare (calculatoare,, imprimante, copiatoare, aparat fax, internet) -lipsa unei infrastructuri adecvate -o mai mai bună colaborare colaborare între între elevi elevi şi profesori profesori











Analiza SWOT – analiza mediului intern şi extern Resurse umane motivaţia insuficientă în special în plan personal cu dispozitie spre formarea continuă majoritatea cadrelor dovedesc dorinţă de adaptare financiar. personal fără abilităţi în utilizarea unei limbi de la nou şi diversificare profesională prin participarea la cursuri de abilitare abilitare curriculară prin circulaţie internaţională internaţională CCD sau cursuri de masterat. lipsa cabinetului de consultanţă buna colaborare între angajaţi psihopedagogică conoştinţe bune de a utiliza sistemele de calcul, lipsa unui logoped şi a unui psiholog numai al accesarea internetului. şcolii consiliul de administraţie şi consiliul pentru lipsa unui informatician al şcolii desfăşurarea cursurilor în două schimburi curriculum este alcătuit din persoane active, cu un înalt nivel profesional. relaţiile interpersonale ( profesorelev, conducere- subalterni, profesori-părinţi, profesori profesori) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ. bună delimitare delimitare a responsabilităţilor responsabilităţilor angajaţilor, bună coordonare a acestora acestora . Înbunătăţirea relaţiei profesor-elev elevi şi părinţi cu interes pentru activitatea şcolară de performanţă existenţa unei culturi organizaţionale menite să promoveze imaginea imaginea pozitivă a şcolii stil de democrat-participativ conducere “ataşamentul faţă de organizaţie”.

•

•

•

•

•

• •

•

•

• •

•

•

• •

•

•

•

•

•

Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favo favori rize zeaz azăă împă împărt rtăş ăşir irea ea exp exper erie iennţei ţei , creş creşte tere reaa coe coeziun iunii grupu rupulu luii , o com comunicar icaree mai bun bună. întâlniri frecvente între cadrele didactice şi părinţii elevilor colaborarea cu I.S.J. în vederea încadrării cu personal didactic

•

•

scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale – activităţile extr extrac acur urri ricu cula lare re , con confe fecţ cţio iona nare reaa mate ma teri rial alel elor or didac idacttice ice , pre pregătir ătireea cu pro profesi fesion onal alis ism m a lecţiilor etc. criza de timp a părinţilor din cauza actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară.











două cartiere de blocuri noi destinate familiilor tinere.

Resurse materiale şi financiare •

•

•

•

• •

•

•

Introducerea în baza de date POSDRU a Nu există săli de clasă suficiente pentru Proi Proiec ectu tulu luii de exti extind nder eree a spaţi spaţiul ului ui de de exti extind nder eree desf desfăş ăşur urar area ea curs cursur uril ilor or într într-u -unn sing singur ur sch schim imbb . Încadrarea spaţiului şcolar în normele de igienă Nu există sală de sport la standardele cerute , corespunzătoare. cabinet de consiliere psiho- pedagogică, anexe Dotarea tuturor sălilor de clasă cu mobilier necesare materialului didactic şi auxiliare, atelier adec adecva vatt , mese ese şi şi sca scaun unee reg regla labi bile le – sta stand ndar ardd şi şi de lucru pentru muncitorul de întreţinere al şcolii individuale şi personalul de îngrijire Dotarea cu: calculatoare, imprimante, copiatoare, Lipsa unui spaţiu destinat activităţilor fax, conectate la Internet extracurriculare de pregătire suplimentară a cabinet medical cu personal calificat elevilor şi a manifestărilor cultural-artistice. fonduri băneşti extrabugetare realizate din chirii , Spaţiul restrâns pentru biblioteca şcolară, lipsa activităţi extraşcolare , donaţii şi sponsorizări unei săli de lectură. înregistrarea cărţilor din bibliotecă pe calculator şi Insuficienta dotare a spaţiului şcolar cu aparatură conectarea la Internet. modernă existenţa unui spaţiu verde îngrijit . Fonduri insuficiente insuficiente pentru achiziţionarea achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiului şcolar. Întreţinerea bazei materiale existente se face cu mare greutate din cauza educaţiei deficitare în privinţa utilizării utilizării bunului public. public. Inexistenţa unui buget sigur Lipsa fondurilor pentru investiţii, dotări şi reparaţii Descentralizare şi autonomie instituţională reală Neaprobarea sau aprobarea cu întârziere a unor Creşterea numărului de parteneriate cu cheltuieli necesare pentru realizarea proiectului comunitatea locală de investiţii, reparaţii şi întreţinere. Aprobarea de către către POSDRU a proiectului proiectului de Instabilitatea preţului de cost al materiilor prime. extindere a spaţiului şcolar şi dotării acestuia la Sistem legislativ inflexibil, extrem de complicat standardele europene. şi restrictiv în privinţa utilizării optime a Rela Relaţi ţiii bun bunee cu cu com comit itet etul ul de pări părinţ nţii şi şi cu cu uune nele le resu resurs rsel elor or de cătr cătree şco şcoal ală. ă. firme particulare în vederea demarării lucrărilor Întârzierea nejustificată a realizării de extindere a spaţiului şcolar descentralizării re reale, în în sp special a ob obţinerii şi şi Acordarea unui procent mai mare din P.I.B pentru utilizării fondurilor fondurilor băneşti proprii, dar şi de la derularea unor proiecte de dezvoltare în bugetul local sau de s •

•

•

•

•

•

• •

• •

•

•

• •

•

•

•













conduce la uzura morală a echipamentelor existente.











Arborele problemei

Lipsa Lipsa unorc unorcond ondiiţii adecvate care să EFECTE asigure cele mai bune bune ccond ondiiţii de

Lipsa unui program de îmbunătăţire a imaginii şcolii

Lipsa Lipsa unei unei rela relaţii adecvate profesorelev

Nevoia de îmbun îmbunătăţire a calităţii învăţământului mântului Lips Lipsa a uno unorr săli de studiu adecvate

Lipsa unor metode noi de predare

Nevoia de cadre didactice calificate

Degradarea spaţiului iului şcolar şcolar

Dota Dotare rea a slab slabă a şcolii cu aparatur ă modernă

Scădere derea a motiv otiva aţiei iei şi interesului pentru activităţile profesionale











2.ARBORELE 2.ARBORELE OBIECTIVELOR În timp timp ce analiza analiza problemelo problemelorr scoate în eviden evidenţă aspecte aspecte negative negative ale unei situaţii existen existente, te, analiza analiza obiectivel obiectivelor or prezint prezintă aspectele aspectele pozitive pozitive ale ale viitoarei viitoarei situaţii dezirabil dezirabile.Ac e.Acesta esta implic implică reformularea reformularea problemel problemelor or în obiective.Prin urmare arborele obiectivelor poate fi conceptualizat ca o imagi imagine ne în în oglin oglind dă a arbore arborelui lui proble probleme melor, lor, în care care rela relaţiile iile de tip cauz cauză-efec -efectt devin devin relaţii de tip mijloc-final mijloc-finalitate itate.. Este Este foar foarte te impo import rtan antt să găsim sim obi obiec ecti tive ve core coresp spun unzzătoar toare e fie fieccăreia reia dintre probleme problemele le centrale centrale găsite.Aceste site.Aceste obiectiv obiective e trebuie descrise descrise cu claritate claritate într-o singur singură propozi propoziţie, în care respec respectiva tiva problem problemă central centrală nu mai mai este preze prezent ntă sa sau u es este te consi conside derab rabil il redu redussă. Grupul Grupul de plani planific ficare are treb trebuie uie să define defineasc ască un obie obiecti ctiv v genera generall care care să ne indice indice contribu contribuţia proiect proiectului ului la la alte alte obiect obiective ive mai cuprinz cuprinzătoare.În circumstan circumstanţe obişnuite obişnuite,, problemel problemele e aflate aflate în partea partea superioar superioară(efectele (efectele)vor )vor ajuta ajuta partic participa ipan nţii să identi identific fice e un ase aseme menea nea scop scop..











REZULTATE

Rezultate mai bune la învăţătură

Atragerea de noi fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale

Creşterea prestigiului şcolii

Calitatea învăţământului mântului este îmbun îmbunătăţită

MIJLOACE

Participarea elevilor la concursuri şi olimpiade şcolare

Achizi Achiziţionare ionarea a de progra programe me şi licen licenţe pentru o mai bună func funcţiona ionare re a sistemelor de calcul

Promovarea metodelor interactive de predare

Stimularea financiar ă a cadrelor didactice cu rezultate bune

Popularizarea şcolii în massmedia şi rădini e

Îmbunătăţirea fondului de carte al şcolii











Dezvol Dezvoltare tarea a instit institu uţional ională a unei unei şcoli şcoli gener generale ale

4.OBIECTIVELE SPECIFICE A.Dezvoltarea curriculară -stimu -stimulare larea a creativ creativit ităţii tutu tuturor ror fact factori orilor lor implic implica aţi în ela elabora borarea rea proiectului curricular şi extracurricular -promovarea metodelor interactive de predare -dezvoltarea în cadrul Consiliului Directoral al Şcolii a unor opţionale ionale dedi dedicat cate e utili utilizzării calc calculat ulatoru orului lui şi şi navig navigării pe pe Inter Internet net şi şi extin extinder derea ea numărului rului de ce cercur rcurii aplica aplicativ tive e -preg -pregătirea tirea el elev evilo ilorr în vede vederea rea part partici icip pării lor lor la conc concursu ursuri, ri, competi competiţii şi olimpiade olimpiade şcolare, şcolare, pentru pentru a-şi cunoaşte cunoaşte potenţialul şi a se obişnui obişnui cu rigo rigorile rile şi exig exigen enţele comp competi etiţiei B.Dezvoltarea resurselor umane -formarea şi/sau abilitarea cadrelor didactice pentru abordarea metodelor active, de grup -formarea -formarea întregului întregului personal personal în domeni domeniul ul utilizării sistemulu sistemuluii de calcul -forma -formarea rea şi/sau şi/sau abili abilitare tarea a unei Com Comisi isiii de Asigurar Asigurare e a Calit Calităţii OUG 75/2005 priv privin ind d asi asigu gura rare rea a cal calit ităţii educ educa aţiei iei -încurajarea -încurajarea şi susţinerea celor celor care se înscriu înscriu la grade didactice, didactice, masterate şi doctorate -stimularea -stimularea financiar financiară a cadrelor cadrelor didactice didactice cu rezultate rezultate foarte foarte bune -organizarea -organizarea pregătirii suplime suplimentare ntare pentru pentru elevii elevii cu rezultate rezultate slab slabe e la la înv învăţătur tură şi pent pentru ru cei cei din din cla clase sele le term termin inal ale, e, la dişci dişcipli pline nele le de examen pe baza unui program stabilit C.Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale













D.Dezvoltare D.Dezvoltarea a relaţiilor comu comunitare nitare -organiz -organizare area a de întâlni întâlniri ri peri periodi odice ce cu reprez reprezent entan anţii com comunit unităţii locale în vederea vederea promov promovării imaginii imaginii favorabi favorabile le a şcolii şcolii -elabo -elaborare rarea a unui unui plan de de popular populariza izare re a şcolii şcolii în gră dini diniţ ele din din oraş, prin pliante pliante , afişe, invita invitaţii pentru pentru vizitarea vizitarea şcolii(la şcolii(la faţa locului, locului, pe sitesiteul şcolii) -iniţierea unor proiecte proiecte comunitare comunitare cu statut statut de coparticipant coparticipant -popularizare -popularizarea a în mass-media mass-media a rezultatelor rezultatelor obţ inute de elevi elevi la concursurile şi olimpiadele şcolare -conso -consolid lidare area a cooper cooperării cu Jandarm Jandarmeri eria a şi alte institu instituţii abilita abilitate, te, pentru pentru preve prevenire nirea a fapt faptelo elorr antis antisoci ociale ale şi îmb îmbun unătăţirea irea atitu atitudin diniiii unor unor elevi(absenteism, abandon şcolar) 5.FACTORII DE INTERES Deţinătorii de interese interese sunt sunt acele acele persoane persoane implicat implicate e în în activitat activitatea ea proiectului proiectului sau afectate afectate de acesta.S acesta.Sunt unt foarte foarte import importan anţ i, datorit datorită faptului faptului că pe toat toată durata durata proiec proiectul tului ui trebui trebuie e să ţinem inem cont cont de aştept aşteptările şi nevoil nevoile e lor.În lor.În cadr ca drul ul aces acestu tuii proie proiect ct de dez dezvo volt ltare are ins insti titu tuţiona ionallă, deţinătorii torii de de inte intere rese se sunt sunt repre repreze zent nta aţi de : -Inspectoratul -Inspectoratul Judeţean Sibiu -Pri -Prim măria ria Sibi Sibiu u











7.MOTIVA IVAŢII ALE NECESITĂŢII PR PROIEC IECTULUI ŞI ŞI A SUSTENABILI ILITĂŢII AC ACESTUIA Resurse

Motivaţii ale necesităţii Nevoia Nevoia de de spaţiu pentr pentru u •

•

•

suplimentarea numarului de săli de clasă, pentru sallă de lec sa lectur tură, labo labora rato torr de fizic fizică-chimi -chimie, e, cabine cabinete te specializate şi anexele necesare Suplim Supliment entare area a numărului rului de calcuratoare existente în dotare dotare Realizarea proiectului de extindere care va asigura desf desfăşurare şurarea a proces procesul ului ui instructiv-educativ în

Argumentare •

•

•

Necesitatea desfăşurării unor activităţi extraşcolare cu rol de modelare a caracterului elevilor Satisfacerea nevoilor unui învăţământ care ca re să asi asigu gure re ce cele le mai mai bune bune cond condiiţii de de viaţă şi studiu Creşt Creştere erea a num numărulu ruluii de clase de elevi şi a num numărului rului de elev elevii în în











•

•

Umane

•

•

•

abil abilit itat ată de paz pază Protejarea elevilor şi aperson apersonalul alului ui prin agen agenţi de paz pază cu progra program m pe tot tot parc parcu ursul rsul desf desfăşur şură rii rii cursurilor Personalul didactic treb trebui uie e să fie: fie: cali califi fica catt 100%, orientat spre form formar are e cont contin inu uă, cuno cunosc scători tori de limbi limbi străine ine de de ci circu rculaţie inte intern rna aţiona ionallă Necesitate Necesitatea a existe existen nţei pe toat toată durat durata a cursu cursuril rilor or a unui cadru medical calificat Înfiinţarea postului postului de administrator Nece Ne cesit sitate atea a încadr încadrării unui psiholog

•

•

•

Folosirea calculatoarelor şi la acttivit ac ivităţi dida didacctic tice care impun alternarea metodelor de învăţare clasic sice cu cele de utilizarea tehnicii de calcul moderne Atingerea perfo perform rman anţelor elor şcolare la toate disciplinele de învăţământ Supravegherea şi testarea permanentă ă ă tăţii l il











8.STRUCTURA FR FRAGMENTATĂ A ACTIVITĂŢILOR I.Fiind un proiec proiectt care vizeaz vizează în primul primul rând interio interiorul rul organiza organizaţ iei(cadre iei(cadre didac didacti tice ce,, perso persona nall nedi nedidac dacti tic, c,el elev evi, i, părinţi, spa spaţiul iul de desf desfăşurare şurare a proce procesul sului ui educ educat ativ iv)) direc directo torul rul uni unittăţii în cali calita tate te de coo coordo rdonat nator or,, iniţiază ac aces estt proiect prin organizarea unei întâlniri cu tot personalul angajat al şcolii, întrunire întrunire prin care se încearc încearcă să se răspundă la urmă toarele toarele întreb întrebări: -Cine suntem în prezent? -Ce ne propun propunem em să ajungem ajungem? -Cum ajungem acolo şi în cât timp? II.Ur II.Urm mătoare toarea a etap etapă o repr reprez ezin inttă form formul ulare area a şi ana anali liza za probl problem emel elor or existe existente nte la ora actual actuală cu care se confru confrunt ntă organiz organiza aţia.Se ia.Se are are în în vede vedere: re: -analiza mediului intern, analiza mediului extern, stabilindu-se astfel obiectivel obiectivele, e, ţintele şi obţiunile strategice strategice -analiza proiectului de extindere a parcului şcolar III.Cea III.Cea de de a treia treia etap etapă are la baz bază obiec obiectiv tivele ele şi ţintele intele stabil stabilite ite în etap etapa a pre precedent dentă şi cons consttă în apli apliccare area măsuri surilo lorr de de co corec recţie sa sau, u, dup după caz, az, propune propuneri ri de solu soluţionare ionare a probl problem emelo elorr cu care care se confr confrunt untă organiz organiza aţ ia(ce ia(cele le care sunt de de compe competen tenţa Primăriei Munici Municipiului piului Sibiu, Inspectoratul Inspectoratului ui Şcolar Şcolar Judeţean Sibiu) Sibiu)











-activitatea 2.2 -activitatea 2.2.1 -activitatea 2.2.2 -activitatea 2.2.3 -activitatea 2.2.4 -activitatea 2.3 -activitatea 2.3.1 -activitatea 2.3.2 -activitatea 2.3.2 -activitatea 2.3.4 -activitatea 2.4 Activitatea 3 -activitatea 3.1 -activitatea 3.2 -activitatea 3.3 Activitatea 4 -activitatea 4.1 -activitatea 4.2 -activitatea 4.3

9

SC

A AC

ĂŢ O













consilier educativ

-managerul de proiect, responsabili catedre/arii curriculare,

-o lun lună de zile ile Activitatea 2.1.2.Organizarea curriculară -o lun lună de zile ile -manager de proiect, consilier educativ, responsabili catedre/arii curriculare Acti Activi vitat tatea ea 2.1. 2.1.3.C 3.Con ondu duce cerea rea oper opera aţional ională a acti activi vittăţii de de a apl plic icare are a curricumului -o lun lună de zile ile -manager proiect Activitate Activitatea a 2.1.4.Evalu 2.1.4.Evaluarea area curricular curriculară(a ofertei ofertei educa educaţionale) ionale)











-patru luni -manager proiect, responsabil resurse umane Activitatea 3.Promovarea proiectului Activitatea 3.1.Activitatea de lansare a proiectului -o lun lună de zile ile -organiz -organiza aţia care care implem implement enteaz ează proiec proiectul tul -echipa de implementare proiect Activitate Activitatea a 3.2.Planif 3.2.Planificarea icarea activit activităţilor de promo promovare vare a proiect proiectului ului pe pe site site-u -ull uni unittăţii şc şco olare lare -o lun lună de zile ile -echipa de implementare a proiectului, responsabil cu promovarea proiectului Acti Activi vitat tatea ea 3.3 3.3.Re .Reali aliza zarea rea act activ ivit ităţilor ilor de promo promovar vare e pe site site-u -ull unit unităţii şcolare











Aceast Această etap etapă în cadru cadrull proiec proiectulu tuluii revin revine e biroul biroului ui secr secreta etariat riat – responsabil responsabil resurse resurse umane, umane, împreun împreună cu coordonatoru coordonatorull proiectului proiectului şi la prop propun uner ere ea Com Comis isie ieii de as asig igur urar are e a ca cali littăţii exis existe tent ntă la nive nivelu lull uni unittăţii şcolare. Promovarea proiectului Promovare, Promovare, elemen elementt esenţial în reuşita unui proiect, proiect, presupune în cazu ca zull de faţă, sus susţiner inere e şi spri spriji jin n din din parte partea a bene benefic ficia iaril rilor or dire direccţi sau sau indi indire reccţ i. Activ Activit ităţile se vor vor reali realiza za în în parale paralell pe mai mai mult multe e dire direccţii: -lansarea proiectului într-un cadru festiv unde sunt invi invita taţi:ma i:massss-me medi dia, a, rep repre reze zent ntan anţi ai comu comunit nităţii loc locale ale,, repre repreze zent ntan anţi ai Inspe Inspect ctora oratu tulu luii Jude Judeţea ean n Şcol Şcolar ar Sib Sibiu iu,, repre repreze zent ntan anţ i ai pă rin rinţ ilo ilorr -anunţuri publicitare publicitare în presa presa local locală -conce -concepere perea a şi tip tipărirea rirea unui unui num număr însem însemnat nat de plia pliante nte ce se vor distribui beneficiarilor











Rela Relaţiile iile post postulu ului: i: -se subordo subordoneaz nează Inspectorulu Inspectoruluii de specialitat specialitate e şi coordonatorul coordonatorului ui de programe şi proiecte din cadrul Inspectoratul Inspectoratului ui Judeţ ean Şcolar Sibiu -colaboreaz -colaborează cu inspect inspectorii orii de specialitate specialitate din cadrul cadrul Inspectoratul Inspectoratului ui Judeţean Şcolar Şcolar Sibiu Sibiu -are în subordine responsabilii din cadrul proiectului Specif Specifica icaţiile iile postului: postului: -stu -studi diii sup super erio ioare are de lung lungă durat durată , abso absolv lvit ite e cu diplo diplom mă cu licenţă -masterand -masterand în manageme management nt educaţional, masterand masterand în manageme managementul ntul proiecte proiectelor, lor, sau cel cel puţin urmarea urmarea unui unui curs de ini iniţ iere în managementul proiectelor -cun -cunos osccător tor al une uneii limb limbii de circ circul ula aţie inter interna naţiona ionallă























-dotarea şcolii cu mijloace audio-vizuale moderne, calculatoare şi alte alte mate materia riale le dida didact ctic ice e care care să perm permit ită alte alterna rnare rea a met metod odel elor or de înv învăţare clasice cu cele de utilizarea tehnicii de calcul moderne -dot -dotar area ea core coresp spun unzzătoar toare e a spa spaţ iulu iuluii ast astfe fell înc încât ât să duc ducă la un învăţământ care să asigure cele mai bune bune condi condiţii de via viaţă şi de studiu studiu

Proiect La Managementul Proiectelor Complexe

Recommend Documents