PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITICA Subiecte Examen (21)
1. Relatia Relatia narci narciica ica ilut ilutrata rata !e mitul mitul lui Narci Narci "reu! # $i%&'ele nu $&t i ab&r!ate in $i%anali'a !in cau'a narciimului c&$leit&r ce nu $ermite !e'<area tranerului *leinienii *leinienii # +n,untrul +n,untrul relației narciice narciice exit, exit, relații !e &biect cu &biecte &biecte interne ce $&t i externali'ate și e $&ate reali'a traner și la $i%&tici in carul curei $i%analitice Narciimul ete !ierit !e aut&er&tim aut&er&tim # !e ce A-reiitatea ce carcteri'ea', narciimul re$liere c,te ine +nc,rcat, !e a-rei a-reiit itate ateaa aț, !e &biectu &biectull $e care +l+l ur,ș te 2. /innic /innic&tt &tt # !e$re !e$re r&lu r&lull $riir $riirii ii mamei mamei Sta!iul Sta!iul &-lin'ii &-lin'ii la bebeluș 0 inte-ralita inte-ralitatea tea $r&$riului $r&$riului c&r$ O-lin!a aecti, # $riirea $riirea mamei &-lin!irea t,ril&r em&ț i&nale ale c&$ilului ama la la care c&$ilul c&$ilul nu -,e -,eș te !ect !ect !i$&'i !i$&'iț ia matern, matern, ama antura3ul antura3ul c&$ilului4 c&$ilului4 inclui inclui rații 5. "antam, "antam, și $r&ce +n te&ria te&ria lui Abra%am Abra%am ș i T&t&6 T&t&6 "antam, c&m$enare !eeni,4 mentinerea tatu tatu 7u&ului4 &$&'iț ie la c%imbare4 e +m$&t +m$&tri rieește intr&i intr&iec ecției Pr&ce creștere4 c%imbare $i%&l&-ic, $i%&l&-ic, ceea ce e +ntm$l, +n +n m&! &biecti +n +n $i%ic 8. Obiectiita Obiectiitate te i ubiectii ubiectiitate tate in in i'iunea i'iunea lui lui O9en Renic6 Te&rie Te&rie !e$re ubiectiitatea ire!uctibil, a $i%analitului O n&u, te&rie te&rie # +n $&i!a ubiecti ubiectiit, it,ț ii ire!uctibi ire!uctibile4 le4 nu $utem renun renunț a la c&nce$tul ! e&biectiitate T%&ma *u%n *u%n # in &rice ș tiinț , &biectiitatea &biectiitatea ete re'ultatul c&nenului &amenil&r &amenil&r !e științ, ce e &cu$, &cu$, !e acel acel !&meniu !&meniu și +n $i%anali',4 &biectiitatea nu $&ate i atin, !ect un c&nen al $i%analiștil&r care &l&ec & aceeaș i $ara!i-m,4 $,trn! +n acelaș i tim$ c&nce$utl !e ubiectiim ire!uctibil al $i%analitului :. Obiect Obiectii iitat tatea ea in i'iu i'iunea nea arci arciei ei Cael Cael P&rnin! !e la te&ria te&ria reu!ian, a c&m$lexului c&m$lexului &e!i$ian4 a relaț iei trian-ulare4 !e'<at, mai tr'iu !e ;i&n4 /innic&tt4 Lacan4 ;rittle la nieluri mai mari !e abtracti'are Nu e necear ca trian-urlarea , e reali'e'e +ntre $er&ane4 $&t i ș i alte <&biecte= im$licate Obiectiita Obiectiitatea tea relației $i%analiti $i%analitice ce c&nt, +n a$tul a$tul c, al 50lea element aț , !e relația $acient0analit $acient0analit ete lumea &biecti, ce +i cu$rin!e att $e $acient ct ș i $e •
•
• •
• • • •
•
•
• •
•
•
•
•
•
analit4 mai cu$rin',t&are !ect relaț ia !ual, !intre cei !&i4 lume &biecti, $e care ambii & +m$,rt,șec4 așa cum ș i c&nce$tul !e
. Pr&iectia in artic&lul lui "reu!? @ e$re catea mecanime ner&tice in -el&'ie4 $aran&ia i %&m&exualitate= •
•
Se va trata doar gelozia paranoică
Subiectul $r&iectea', au$ra celuilalt un c&nț inut inc&nș tient inacce$tabil4 & tentație4 & !&rinț, inc&nș tient, la ini!elitate4 !ar nu $r&iectea', +n -&l4 ci ac&l& un!e -,eș te un element imilar cu c&nț inutul $r&iectat Atel $r&iecția nu ete & !it&riune $r&iecti, au c&-niti, a realit,ț ii nici m,car una inter$retati,4 ci !&ar & !it&riune a -ra!ului !e atenț ie $e care ubiectul +l ac&r!, acelui element !in inc&nș tientul $artenerului au$ra c,ruia $r&iectea',. B&rbim !e$re am$l&area $at&l&-ic, a intenit,ț ii inetiț iei $erce$ției ubiectului. Gel&ul e &l&eș te !e buna lui cun&aș tere a inc&nștientului celuilalt4 ca , e !ebarae'e !e $r&$ria !&rinț , inc&nș tient, int&lerabil, (!ieriune) Natura c&nerati, a ner&'ei aț , !e natura ex$ul'i, a $i%&'ei ($r&iecț ie). Ner&ticul are ca$acitatea !e intr&iecț ie ș i !e c&nerare +n ine a reulatului. Pi%&ticul4 $rin &rclu!ere creea', & alie4 iar c&nț inutul $r&iectat !eine exteri&r ubiectului4 !eși +i a$arține (!elir %alucinaț ii). Aceat, !ierenț , l0a ,cut $e Lacan , c&ni!ere c, ceea ce ete $r&iectat +n $i%&', ete irecu$erabil $entru $i%imul $i%&ticului4 iin! $eimit cu $riire la $&ibilitatea recu$er,rii. "reu! numește 1eliminare= ceea ce $r&iectea', $i%&ticul4 c&ni!ern! c, ete !&ar & !ierneț , !e -ra! aț, !e ner&',4 !e la un anumit -ra! al intenit,ț ii $r&iecț iei +n u4 e $r&!uce &rclu!erea . Eectul retr&acti (a$rD # c&u$) C&nt, +n aceea c, emniicarea ubiecti, unui eeniment traumatic are l&c !u$, & $eri&a!, !e tim$ !e la m&mentul $r&!ucerii lui 2 tim$i? 1 inițiual4 al traumei4 ete un m&ment ,r, emniicaț ie $entru ubiect4 are l&c !&ar incri$ția mne'ic,4 e +ncrie +n $i%im urma mne'ic, a eenimentului4 care nu $r&!uce $at&l&-ie 2 m&mentul iniț ual ca$,t, & emniicație $at&l&-ic,4 a!ic, m&emntul 1 !eine
•
•
•
•
•
. I$&te'e te&retice $riin! tema biexualit,ț ii +n iterie "antama biexualit,ții la ubiecți emei # ubiectul e ș i b,rbat ș i emeie +n aceaș i tim$ I$&te'a 1 i!entiicare cu & mam, alic,4 in&ț it, !e rialitate cu tata # $acienta iteric, a c,uta +n $ermanenț , e!ucț ia unui b,rbat4 a unui ubiect $atern4 cu care , e i!entiice $rin rialitate I$&te'a 2 e!ucț ia au$ra tat,lui $entru +nuș irea atributel&r lui irile I$&te'a 5 ne&ia !e reu-iu +n tat, $entru a trian-ua & relaț ie !ual, c&$leș it&are4 inu$&rtabil, cu mama Se $une accent $e i-ura matern,4 ce $are a i cea mai im$&rtant, +n iterie . Aem,n,ri și !ierențe +ntre iterie și ner&'a &bei&nal,. Aem,n,ri? c&m$lexul &e!i$ ș i an-&aa !e catrare ierențe # natura re-reiei ? $uli&nal, +n ca'ul &bei&nalului (ner&'a &bic, Eul e !e'<, +n c&ntinuare4 $r&!ucn! ixaț ii anale4 &eurim4 aim4 &cilaț ii retenție0ex$ul'are4 ec&n&mie0rii$,4 cur,ț enie0mur!,rie4 actiitate0$aiitate)4 re$ecti re-reia Eului +n iterie (ra-ili'area eului # Green c&m$ar, iteria cu $at&l&-ia b&r!erline ub a$ectul ra-ilit,ții Eului Ner&'a &bei&nal, -n!ire er&ti'at,4 +n tranerul analitic $re!&min, Tanat%&ul4 !itructiitatea4 Oe!i$ ne-ati # %&m&exualitatea maniet, au latent, Iterie tr,ire4 em&ți&nalitate $rea mult,4 intbil, și inten,4 +n tranerul analitic $re!&min, Er&ul4 Oe!i$ $&'iti ș i $uliunea !e iaț , 1J. Aem,n,ri și !ierențe +ntre iterie și ner&'a &bic, (micul Han) icul Han # ca'ul unei $i%&tera$ii reuș ite Aem,n,ri? reularea care e$ar, aectul !e re$re'entare ierențe # ceea ce e +ntm$l, cu libi!&ul? Kn iterie libi!&ul ete c&nerit +n c&r$ul ima-inar (nu +n cel &matic) # ex. Iteria !e c&nerie Ner&'a &bic, # eliberea', libi!&ul ub &rma an-&aei ierenț, # ceea ce e +ntm$l, cu c&nlictul intra$i%ic? Iteria # !e$laea', c&nlictul +n c&r$ul ima-inar4 N. &bic, !e$laea', c&nlictul in exteri&r4 $e &biectul &bic4 &biect !e !e$lare4 care trebuie a$&i eitat ( eitarea c&nlictului) Ex. icul Han # eit, calul # !e$laarea c&nlictului intra$i%ic &e!i$ian au$ra animalului 11. Ner&'ele și tratamentul l&r $i%analitic Ner&'a im$t&matic, ete !ierit, !e cea caracterial, (tulburare !e $er&nalitate) Sim$t&m &rmațiune !e c&m$r&mi +ntre !&rinț , ș i a$,r,ri +m$&tria !&rinț ei c&ncentrare !e c&nlict intra$i%ic e-&!it&nic # Eul nu +l $erce$e ca iin! un $r&!u al ,u4 ci ca an! cau'e externe $i%imului ubiectului (b&al,4 etc) at,'i im$t&mat&l&-ia ner&tic, !ier, !e cea !e acum & ut, !e ani4 !ar mecanimele unt aceleași. •
•
• •
•
• •
•
•
• • •
•
•
• •
•
uncți&narea ner&tic, a !eenit re$erul uncț i&n,rii n&rmale4 ,n,t&ae. "uncți&nare ner&tic, (n&rmalitate) ner&', ($at&l&-ie) Tratamentul $i%analitic al ner&'el&r # e $&ate ace & !ierenț iere !ia-n&tic, +n uncție !e t&leranța la ca!rul $i%analitic? t&leranț a la ca!ru nu ete un in!iciu !e $at&l&-ie4 !e&arece exit, $at&l&-ii mai -rae !ect ner&'a care t&lerea', ca!rul4 AR int&leranța la ca!rul $i%analitic ete un in!iciu clar !e $at&l&-ie (mai -ra, !ect uncți&narea ner&tic,4 care ete n&rmal,) Int&leranța la ca!rul $i%analitic ete re'ultatul unui !eicit !e re$re'entare ne&ia $acientului !e a0l $erce$e eecti $e analit4 $e care4 $tr a0l $erce$e ete &bli-at&riu , +l a!, +n ața a (nu $&ate ta intin $e !ian) 12. Pi%&tera$ia micului ic6 și &rmarea imb&luril&r (. *lein) eicit !e imb&li'are an! !re$t cau', antamele inc&ntiente !e a-reiune au$ra c&r$ului mamei Arat, cum e &rmea', lanțul imb&lic? !e la & antam, a!ic,4 care $r&!uce an-&a,4 Eul e a$,r, !e an-&a, !e$lan! antam a!ic, !e la c&r$ul matern $e un alt &biect4 !ar aeectul !e liniș tire ete $e termen curt4 atel c, are l&c & n&u, !e$laare a antamei a!ice c,tre un alt &biect lanț !e imb&luri4 iecare imb&li'n! $aul anteri&r mecanimul cun&aș terii lumii et&!a tera$eutic, 6leinian, 3&cul cu c&$ilul # cu 3uc,rii4 re$re'entanț i ai lucruril&r4 e unește $erce$ția lucrului0re$re'entat (al mamei !e exem$lu) cu $erce$ția acutic&0erbal, (i e &rbeș te c&$ilului +n tim$ul 3&cului4 !ecriin! 3&cul)4 $rin numirea ubtitutel&r Kn abența imb&li',rii # ecuația imb&lic, $at&l&-ic, # inca$acitatea !e a !ierenșia imb&lul !e &biectul imb&li'at # 5 elemente &bicet4 imb&l ș i Eu Ex? c%i'&renul care a &t ru-at , cnte la i&ar, ș i a reu'at 3utiicn! c, el nu e maturbea', +n $ublic. 15. Pi%&'a !in $er$ectia lui /. ;i&n Kn $i%&', unt re$ine att realitatea extern, ct ș i cea intern,. itructiitatea ete $unctul !e $&rnire4 unt !itrue inclui c&nexiunile c&-nitie4 !e la nielul -n!irii4 cu c&$ul !e a eita c&nș tienti'area !e$en!enț ei !e &biect și a uerinței $ier!erii &biectului 18. C&nce$ția lui Lacan au$ra $i%&'ei &rclu!erea numelui tat,lui # $rinci$iu abtract
•
•
•
•
•
•
• •
•
•
ierența la melanc&lic are l&c $ier!erea timei !e ine "reu!? =umbra &biectului a c,'ut $ete Eu= re$r&ș urile a!reate &biectului $ier!ut4 $rin i!entiicare narciic, cu &biectul4 unt +nt&are c,tre ine inui4 ca urmare nu e $&ate !etașa !e &biect (c,ci 0a i!entiicat cua ceta) # m&! !ierit !e -eti&nare a $ier!erii și a a-reiit,ții a&ciate aceteia /innic&tt # re$arația antamatic, # u$raiețuirea 1>. Inter$retarea +n clinica $i%&'ei C&municarea $reerbal, # m&!ul cum i e $une $acientului ceea ce i e $une A$ariția $r&blemei la & rt, ce $rece!e ac%i'iț ia limba3ului $reerbal 1. Realitatea +n clinica $i%&'ei C&m$arație +ntre ner&', ș i $i%&', Ne&r'a # are imțul realit,ții bine !e'<at4 ace !ierenț a +nte antam, ș i realitate4 recun&aște meta&rele4 atel c, are l&c $unerea +ntre $arante'e a realit,ții Pi%&'a # ru$tura !e realitate4 realitatea ete ubiectul !icuț iei4 & +nl&cuieș te cu & ne&realitate # !eliruri4 %alucinaț ii4 c&ntetarea !e c,te analit a acetei ne&relit,ț i ete reimțit, ca & c&ntetare a $r&$riei exitențe4 care ete intricat, cu ne&realitatea $e care ubiectul ș i0a creat0&. 1. Le-ea imb&lic, ș i $ereriunea La $erer le-ea ete !eri'&rie i inutil,4 c%iar nele-itim,4 c&ntetarea4 i!area $rinci$iului le-ii acun!e c&ntetarea $rinci$iului realit,ții4 +n $ecial +n !imeniunile ei !e !ierențe? intre -eneratii4 exe4 &ameni4 mn, ș i $ici&r4 etc etc 1. Pereriunea narciic, &!ul cum $ererul utili'ea', &biectul extern4 !eal&ri'n!u0l4 $entru a e $une $e ine +n al&are4 $rin trate-ii e!uctie4 $erere4 aliicat&rii 2J. Cura $i%analitic, ș i $ereriunea Pereriunea narciic, a$are rar in cura $i%analitic4 iin! e-&int&nic, P&ate a$,rea ca ect&r +ntre alte ti$uri !e uncț i&nare4 care ie $reexitau4 ie e $r&!uc a!0%&c4 ca m&!alit,ț i a!$atatie $e $arcurul curei Se maniet, +n relație4 !eci +n -ru$uri Pr&uce c&ntratranerul ne-ati # uncț i&narea $erer, ete & a$,arare aț , !e $&lul !e$rei al $ier!erii4 aț, !e $&lul &biectal (al relaț iei cu un &biect !ierit !e el)4 și aț, !e c&nlictele interne4 a!ic, exact !imeniunile $e care e ba'ea', tratamentul $i%analitic. Ca urmare4 ceea ce ine !e la $acient $are , e &$un, curului irec al curei $i%analitice4 $r&!ucn! c&ntratranerul ne-ati +n $i%analit 21. Pat&l&-ia ;&r!erline 0 einit, $rin ceea ce nu ete? nu ete ner&',4 nici $i%&', 0 2 mari curente? rance' ? <tare limit,= și cel en-le'?
•
• •
• •
•
•
•
• •
• •
"rance'ii au $u accent +n !einirea $at&l&-iei b& $e ceea ce li$eș te4 re$ecti limita clar, !intre ine și &biect ș i au c&ni!erat c, ete caracteri'at, !e & an-&a, $eciic,4 ce nu ete nici an-&aa !e ani%ilare a $i%&ticil&r4 nici an-&aa !e catrare a ner&ticil&r. An-&aa t,ril&r limit, e&luea', +ntre !&i $&li &$uș i? ete +n acelaș i tim$ & an-&a, !e $ier!ere (aban!&n !in $artea &biectului) !ar ș i & an-&a, !e u'iune cu &biectul ($ier!ere !e ine $rin un'iunea cu &biectul)4 iecare !intre a$ecte $utn! i & a$,rare aț , !e cel,lalt $&l. Sim$t&mat&l&-ia caracteritic, ,til&r limit, e caracteri'at, !e un $&lim&rim im$t&matic? !e$reia (nu ete +n, un aect4 ci un i!4 un -&l4 $lictieal,4 au !im$&tri,4 %i$eractiitate eerecent, # A. Green) a!icț ia4 !e$en!enț a aț , !e &biect4 trecerea la act (inclui tentatie !e uici!)4 iața exual, %a&tic,. Eenț a $at&l&-iei limit, ete $unerea +n act4 ca !ec,rcare $uli&nal, +n abenț a re$re'ent,rii (Ex. ar-arett Little # anali'a ei cu /innic&tt). Are l&c atel ex$ul'area teniunii4 +n $re'enț a unei bune tet,ri a realit,ț ii. Ceea ce ete $eciic ete li$a !ierențierii +ntr ine și &biect4 & !elimitare neclar, a Eului. Ima-&ul matern ete %i$ertr&iat4 ameninț,t&r4 c&$leș it&r4 iar cel $atern ete !eicitar. Heral! Searl # !eși +n mare tetarea realit,ții ete uicient, $entru a e a!a$ta &cial4 exit, t&tuși !ieciențe +n tetarea realit,ții4 inclui $riin! i!entitatea ubiectului. Are un ra$&rt al cu realitatea4 ra$&rt $e care nu l0a &bț inut $rin $r&$riile &rț e +n c&$il,rie4 ci 0a a3utat $rin imitație la $erce$ția $arental, au$ra realit,ț ii4 ac%i'iț i&nn! & $eu!&realitate și & $eu!&i!entitate ( nu !eine ceea ce ete el4 ci ceea ce rea mama , !ein, c&$ilul). ac, $r&blema ner&ticului ete ce el !e relaț ie , aib, cu &biectul4 a ubiectului limit, ete !ac, , aib, au nu & relaț ie cu &biectul. O alt, caracteritic, ete inca$acitatea !e a reimț i !urerea $i%ic,4 ceea ce e maniet, $rintr0& $at&l&-ie a -n!irii4 !e ti$ul
# Sect&are $i%ice uncți&nale $&lim&rim (re$re'entarea !e ine4 ca$acitate !e i!entiicare4 $ațiu tran'iți&nal) # Carenț, ?
•
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
!&rințele +n antam, un!e -,eș te un el !e ubtitut !e atiacț ie. Re'ultatul ete c, nu are relații intime. 0 Eti&l&-ia $at&l&-iei b&r!erline? act&rii c&ntituti&nali ce c&ntribuie la intalarea acetei $at&l&-ii unt # t&leranța c,'ut, la an-&a, au rutrare 0 $uternice $uliuni a-reieMaectie4 iar "act&rii !e me!iu unt rutr,rile eere $rin carenț , au $rin exce (explicate mai sus mama absenta sau coplesitoare si tata absent)
