Radiațiile alfa, beta, gamma Radiaț ia ia
alfa (α): la trecerea prin substan ță, suferă 3 tipuri de
interac ții: ciocnir ciocnire, e, frânar frânaree în câmp câmp electr electric ic și captura de către nucleu. Probabilitatea cea mai mare o are ciocnirea. În urma ciocnirii unei
particule alfa cu un atom se poate produce o excitare a acestuia, urmare a ridicării unui electron pe un nivel superior de energie. Câmp Câ mpul ul electric al particulei alfa în mi șcar e ac acti tion onea ează ză as asup upra ra elect lectrronil nilor
orbit rbital ali; i;
la
reve evenir nirea
elect lectrronil onilor or
pe
nive nivele lele le
fundamentale atomii vor emite radia ții Röentgen electromagnetice (caracteristica, păturil ile e electronice ale atomului, radia țiile α pot x). Tot prin interac ția cu pătur produce smulgerea unor e din atomii respectivi. În acest fel, atomu atomull ră rămân mâne e !ncăr !ncărcat cat poziti pozitiv; v; fenome fenomenul nul poart poartă ă numele numele de ionizare. "e multe ori, electronii smul și se pot ata șa unor atomi neutri, care devin ioni negativi (în ansamblu, la un act de ionizare se produce o perec#e
de ioni$. "acă e smul și pot genera la rândul lor ionizari, ei constituie radia ție delta. ranarea în câmp electric a radia ției α !nseamnă interac ții succesive,
!n urma cărora cărora particulele particulele pierd pierd energie până până când, sub o anumita anumita limită, nu mai pot pr oduce ionizari. !n acest stadiu, particulele α captează % elec electr tron onii din din me medi diu u și se transformă !n atomi de &e '&eliu$. izi izici cian anul ul româ românn "# "#eo eorg rg#e #e $anu $anu a ad adus us co cont ntri ribu bu ții impo import rtan ante te la stud studiu iull absorbției radiației alfa în materie. Radiația alfa are putere de pătrundere foarte mică ,fiind formată din particule ule cu sa sarrcină cină pozi poziti tivă vă și masă% experiențele efectuate de
(ut#erford au arătat că particulele alfa sunt nuclee de #eliu. Radia țiile alfa sunt formate din grupuri departicule cu energii bine determinate
Radiaț ia ia
beta (β) este un tip de radia ție, !n urma căreia sunt
emise particule beta. În dependen ță de particulele beta emise, radiațiile beta se clasifică !n
radiații β+ (emisie
de pozitroni) și radiații
β- (emisie de electroni$. )cestea penetrează materialul solid pe o
distan ță mai mare decât particulele alfa. În cadrul experimentelor, acestea sunt deviate !n câmpuri electrice !n sens opus devia ției radiațiilor iilor alfa. alfa. )cest )cest fapt fapt demons demonstr trea ează ză că fluxul fluxul de partic particule ule *
emise sunt constituite din electroni. enomenul de ionizare este insotit in medie de mai multe excitari. &nteracțiuni iunile le pa part rtic icul ulel elor or grele grele înca încarca rcate te elec electri tricc (pro (proto toni ni,, de deut utero eroni ni,, particule alfa, nuclee mai grele) cu substanta au ca rezultat ionizarea si excitarea atomilor substantei strabate. 'articulele cu masa mare sunt deviate putin dupa ciocnirea cu electronii, deci traiectoria lor este practic liniara. a energii mari
aceste particule produc reactii nucleare, dar la energii mici si medii, principalul proces il constituie ionizarea. ionizarea. atorita faptului ca energia medie necesara formarii unei perec#i de ioni este mica, intensitatea fluxului de particule ramane constanta pe o mare portiune de drum. 'rin interactiuni succesive, suferite, intr*un mediu material, radiatia alfa isi pierde energia sa si se incetineste pana cand energia ei scade sub o anumita limita, astfel astfel incat incat sa nu mai poata crea ionizari. ionizari. &n acest stadiu, stadiu, particulele particulele alfa capteaza capteaza cate doi electroni de la atomii mediului strabatut si se transforma .
Radi Radia ațiile iile gama( gama(ϒ) au
fost descoperite î n anul +-- de către Paul
illard '+/0-+31$, fizician 2i c#imist francez, !n timp ce studia la Paris comportamentul uraniului 2i radiului. umele acestui tip de radia4ie a fost dat de către 5rnest (ut#erford. Cu ocazia primelor cerceta cercetari ri privind privind dezinteg dezintegrarea radioactiva + emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri + raze- alfa, beta si gama. e fapt numai tipul gamareprezinta cu adevarat o radiatie (adica fotoni de inalta frecventa), celelalte sunt particule nucleare (nuclee de #eliu de m ar are e vite viteză ză 6 numi numite te 2i ra raze ze α,
respectiv emisii de electroni 6 numite 2i raze *$. Radiația sau razele gama 'gama desemnează litera grecească
7$ sunt unde electromagnetice de frecven țe foarte mari produse de interacțiuni între particule subatomice, cum ar f i la dezi dezint nteg egră rări rile le
radioactive sau la ciocnirea și ani#ilarea unei perec#i electron * pozitron. (adia4ia gama 'raza gama$ se prezintă sub formă de unde electromagnetice sau fotoni emi2i din nucleul unui atom. Poate traversa complet corpul uman, putând fi oprite doar de un perete de beton sau de o placă de plumb groasă de +8 cm. (adia4ia gama este oprită de9 apă, beton 2i, !n special, de materiale dense, cum cum ar fi uran uraniu iull 2i plum plumbu bul, l, ca carre sunt sunt folo folosi site te ca prot protec ec4i 4ie e !mpotriva expunerii expunerii la acest tip de radia4 ie. Radiatia gama este o unda electromagnetica similara cu lumina obisnuita, ceea ce difera este lungimea de unda (energia). umina solara consta intr*un amestec de radiatie electromagnetica la diferite lungimi de unda de la &R & R indepartat trecand prin vizibil si ultraviolet. radiatie gama este mult mai scurta decat radiatia /0 (de aceea are o energie mult mai mare). Radiatiile gama sunt produse de asemenea prin dezintegrarea unor materiale radioactive cum ar fi cobalt*12 si cesiu*345. radiatie emisa de atomul de cobalt*12 poate penetra corpul uman si ca urmare a fost folosita pe scara foarte larga in tratatrea cancerului. 'roprietatile razelor gama
(adia4ia sau razele gama sunt unde electromagnetice de frecven4e
foarte foarte mari (lungimi (lungimi de und undaa sub 2,226 2,226 7) produse de interac4iuni !ntre
particule subatomice, subatomice, cum ar fi in dezintegrările dezintegrările radioactive sau la ciocnirea ciocnirea 2i ani#ilarea ani#ilarea unei perec#i electron electron 6 pozitron, fiind foarte
penetr penetran ante, te, in consec consecint inta a foarte foarte peric periculo uloase ase pentr pentru u sanata sanatatea tea omului.
(azele 7 pot străbate cu u2urin4ă grosimi considerabile din 4esuturi
animale 2i vegetale, substan4e u2oare 2i c#iar câ4iva centimetri din din subs substa tan4 n4e e grele ele cum cum ar fi de exem empl plu u plum plumbu bul. l. În urm urma interac4iunii dintre radia4ii 2i organismele vii apar fenomene fizice 'ioniz 'ionizări ări,, excit excitări ări atomi atomice$ ce$ ca care re deter determin mină ă fenome fenomene ne c#imic c#imice e 'alterări ale macromoleculelor macromoleculelor 2i ale sistemelor enzimatice$.
Razele gama sunt unde privind spectru l
de frecven4e
electromagnetice care au o lungime de undă de +- 2i ++ sau mai :os. (azele gama sunt produse !n laboratoare prin procesul de coliziune nucleara 2i de as asem emen enea ea prin prin inte interm rmed ediu iull ra radi dioa oact ctiv ivit itat atii ii ar arti tifi fici cial ale e ca care re !nso4e2te aceste interac4iuni. interac4iuni. ucleele mari de energie necesare pentru coliziuni sunt accelerate de astfel de dispozitive, cum ar fi ciclotron 2i sincrotron. Cele mai importante efecte se observă la celulele germinale 'sexuale$. În urma interac4iunii dintre radia4ii 2i celulele germinale se observă o alterare a cromozomilor 2i a codului genetic 6 )". rav ravit itat atea ea ac aces esto torr efec efecte te es este te ampl amplif ific icat ată ă prin prin tran transm smit iter erea ea muta mutati tiil ilor or la desc descen ende den4 n4i. i. Pro rote tect ctia ia co cont ntra ra ra raze zelo lorr gama gama se asigura prin pereti de beton, otel sau plumb 6 ultimul fiind cel mai eficace. "etectarea radia4iilor gama se poate face pe mai multe căi :
dato datori rită tă efec efectu tulu luii de ioni ioniza zarre, pot fi detectate cu electrometre
sensibile%
pe acest principiu func4ionează detectorul eiger<=ller;
prin !nnegrirea unei plăci fotografice;
cu a:utorul camerei cu cea4ă.
