CAP. 1 Cunoaterea activitii i organizrii organizrii unitii SC ECOM S.A 1.1Prezentarea general a SC ECOM S.A 1.1.1 Elemente de identificare Numele companiei : S.C. ECOM SA. Anul înfiinrii : 2001 Structur acionariat: S.C.ASESOFT S A. - acionar majoritar majoritar
1.2 Scurt istoric al SC ECOM S.A ECOM este o companie din România care se ocup cu vânzarea online de echipamente i componente IT. eMAG i-a început activitatea în anul 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul i produse de birotic. În anul 2009, 51% din aciunile companiei au fost cumprate de Asesoft. În anul 2008, ECOM avea aproximativ 1.250.000 de vizite lunar, i deinea o cot de pia de 70% din comerul online din România. În octombrie 2009, compania avea 700.000 de vizitatori vizitator i unici pe lun. eMag deine i 6 showroom-uri, showroo m-uri, în Bucureti, Bucuret i, Iai, Ploieti, Ploiet i, Cluj Napoca, Timioara i Constana. Echipa eMAG are aproximativ o suta cincizeci de angajati, organizati in mai multe departamente: vanzari retail, vanzari corporate, logistica, programare, marketing, service, servicii clienti, administrative. Departamentul Logistica asigura intreg lantul de aprovizionare - gestiune stocuri - livrari, astfel incat comenzile sa fie onorate in maxim 24 ore.
CAP .1 Securitatea datelor Comerul electronic a devenit parte integranta a cotidianului. El ocup un loc principal în mozaicul afacerilor electronice din cadrul economiei digitale, o economie centrat pe dezvoltare ascendent a pieei electronice ce constituie contextul virtual în care cumprtorii i vânztorii se descoper reciproc i tranzacioneaz bunuri i servicii graie reelei Internet. Fiind vorb de comer,fie el i electronic,automat se pune i problema proteciei Securitatea informaiilor aduce în discuie aspecte noi care afecteaz relaiile de afaceri în mediu web. Este vorba despre confidenialitate,integritate i disponibilitate,elemente foarte importante pentru mentinerea compativitii i imaginea firmei în economia digital. Confidenialitatea trebuie îneleas în sensul asigurrii accesului la informaii numai pentru persoanele autorizate Integritatea înseamn asigurarea corectitudinii i completitudinii procesului de prelucrare electronica a datelor i ale schimbului electronic de date. Disponibilitatea se refer la faptul c informaia trebuie s poat fi accesat de utilizatorii autorizai oricând acetia solicit acest acces, în conformitate cu permisiunile i restrictiile stabilite de proprietarul datelor. Auditorul va examina integritatea,exactitatea i opurtunitatea informaiei furnizate pentru înregistrarea i procesarea în rapoartele financiare ale agentului economic (integritatea tranzaciei). Natura i nivelul sofisticat (complicat) al activitiilor comerului electronic ale agentului economic. Controalele referitoare la
1.2 Riscurile i vulnerabiliti Certificarea standardelor de securitate revine ca sarcin auditului comerului electronic, respectiv al sistemelor infomatice suport. Riscurile i ameninrilor care expoateaz vulnerabilitile sistemelor deschise de comer electronic vin din partea viruilor, a hackerilor i crackerilor i altor persoane care inieaz atacurile distructive ce au ca scop compromitera, blocarea i chiar prbuirea sistemelor hardware i software ce asigur suportul tehnic ai site-urilor de comer electronic. 1.3 Arii de probleme Auditul comerului electronic are in atenie sa urmroarea arie de probleme conexe cu managementul riscurilor privind securitatea datelor: - accesul neautorizat - sisteme de monotorizare- audit trail - criptarea datelor gestiunea sigur a tranzaciilor - rspunsurile provocate - protectia împotriva viruilor - contolul blocrii i a disponibilitii sistemului - politica de contabilitate necorespunztoare referitoare la capitalizarea cheltuielilor, cum ar fi cheltuieli de dezvoltare a web site-ului,interpretri eronate ale angajamentelor contractuale complexe analiza reducerilor pa baza volumului de oferte
Auditorul utilizeaz cunotinele obinute privind bussiness-ul pentru identificarea acelor
evenimente,tranzacii i practici referitoare la riscurile comerciale provenite din activitile comerului electronic ale agentului economic,care conform opiniei auditorului,pot reyulta dintr-o denaturare semnificativa a rapoartelor financiare sau au o influe semnificativ asupra proceduriilor de audit, sau raportului auditorului. Controalele referitoare la integritatea tranzaciei subt adesea proiectate pentru: - Validarea intrrilor - Asigurarea respectrii termenilor acceptai de comer inainte de a fi procesat o comand - Prevenirea procesrii incomplete prin asigurarea finalizrii i inregistrarea tuturor paiilor - Asigurarea c rapoartele în mod corespunztor sunt pastrate,meninute si securizate În unele circumstane, auditorul poate decide s testeze sistemul prin încercarea de a ptrunde neautorizat în sistemul de securitate al agentului economic. Cunoaterea clientului de ctre auditor este esenial pentru evaluarea importanei comerului electronic asupra activittilor agentului economic,precum i a efectelor asupra riscului de audit.Auditorul trebuie s ia in considerare schimbrile în mediul de afaceri al agentului economic,referitoare la comerul electronic i la riscurile identificate ale activitii comerului electronic, i inflena acestora asupra rapoartelor financiare.La obinerea cunotinelor privind domeniul de activitate al agentului economic, auditorul trebuie s ia in considerare masura în care afecteaz rapoartele financiare - Economia i ramura de activitate a agentului economic - Comerul electronic al agentului economic - Extinderea activitii comerului electronic al agentului economic - Furnizorii externi de servicii ai agentului economic
1.4 Efectul rapoartelor electronice asupra dovezilor de audit Pot s nu existe rapoarte scrise, legate de trazaciile comerului electronic, iar rapoartele electronice pot fi uor de distrus sau de modificat,decât cele scrise,fara a lsa dovada destrugerii sau modificrii.Auditorul examineaz dac politicile de securitate a informaiilor agentului economic i controalele de securitate, aa cum sunt implementate, sunt adecvate pentru prevenirea modificrilor neautorizate ale rapoartelor contabile sau ale sistemelor care furnizeaz date sistemului contabil Auditorul poate testa controalele automatizate, cum ar fi verificarea integritaii datelor,tampilelor cu dat electronic, semnturilor digitale.
CAP.3. INSTRUMENTE INFORMAIONALE PENTRU ANALIZA FINANCIAR Situaiile financiare cuprind informaiile necesare pentru efectuarea analizei financiare, al cror obiectiv este de a oferi o imagine fidel a poziiei financiare, a performanelor înregistrate, a modificrilor capitalului propriu i a fluxurilor de trezorerie în cadrul unui exerciiu financiar. Ele reprezint un set complet de documente (situaii financiare) care includ: - Bilanul; - Contul de profit i pierdere; - Situaia modificrilor capitalului propriu, care prezint fie: (i)toate modificrile capitalurilor proprii; (ii) modificrile capitalurilor proprii, altele decât cele care apar din tranzacii de capital cu proprietarii, care acioneaz în calitatea lor de proprietari de capital; - Situaia fluxurilor de trezorerie; - Note explicative, care cuprind un rezumat al politicilor contabile semnificative i alte note explicative.
Aceste informaii sunt utile pentru: Anticiparea capacitii întreprinderii de a genera numerar ; Anticiparea nevoilor de creditare, a anselor de a primi finanri în viitor : Evaluarea modificrilor poteniale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor ; Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie. Utilizatorii situaiilor financiare sunt: - Investitorii, preocupai de riscul inerent tranzaciilor i profitul adus de investiiile lor; - Angajaii, interesai de stabilitatea i profitabilitatea întreprinderii; - Creditorii financiari, interesai de lichiditatea i solvabilitatea întreprinderii pentru ram- bursarea creditelor i plata dobânzilor; - Furnizorii i creditorii comerciali; - Clienii, preocupai de continuitatea activitii întreprinderii cu care colaboreaz pe ter-men lung sau de care sunt dependeni; - Guvernul i instituiile sale, în vederea determinrii politicii fiscale i calculul unor indicatori statistici; - Publicul, interesat în aplicarea politicilor fiscale locale .
3.1. Analiza poziiei financiare Aceast analiz are loc la nivelul Bilanului contabil care, în cazul nostru a fost retratat i prezentat sub forma Bilanului financiar. Acest lucru ajut la realizarea unei analize mai relevante deoarece datele reflectate în Bilanul financiar permit o apreciere mai real a activitii fa de cel contabil.
3.1.1 Analiza structurii patrimoniale (a Activului) Ratele de structur ale activului reflect aspecte privind patrimoniului întreprinderii, apartenena sectorial i natura activitii desfurate.
În continuare, vom prezenta în tabelele de mai jos calculele efectuate asupra elementelor de activ, calcule ce ne sunt utile în determinarea nivelului i evoluiei acestora.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 24 25
Nr.rd. Specificare\ an Active imobilizate (Ai) Variaia absolut a Ai Indice de cretere al Ai
Activ total Variaia absolut a At Indicele de cretere al At Rata activelor imobilizate( rAi ) r Ai
!
Ai AT
* 100
Indicele de cretere a rAi Imobilizri necorporale Variaia absolut a In Indice de cretere al In
Rata imobilizrilor necorp( R In ) R In = In/At x 100 Indicele de cretere al R In Imobilizri corporale Variaia absolut a Ic Indice de cretere al Ic
Rata imobilizrilor corporale (R Ic) R Ic = Ic/AT x 100 Indicele de cretere al R Ic Imobilizri financiare Variaia absolut a If Indice de cretere al If
Rata imob.financiare (R If ) R If = If/AT x 100 Indicele de cretere al R If Indicele de cretere al CA
Nr.rd. Specificare\ an Nr.rd. Specificare\ an Nr.rd. Specificare\ an
2008 2009 2010 11.829.239 11.000.121 14.931.722 -829.118 3.931.601 92,99% 135,74% 43.546.883 34.329.631 60.274.573 -9.217.252 25.944.942 78,83% 175,58%
27,91% 141.126 -
32,04% 114,80% 48.681 -92.445 34,49%
24,77% 77,31% 13.035 -35.646 26,78%
0,32% 10.472.683 -
0,14% 43,76% 9.826.560 -646.123 93,83%
0,02% 14,29% 13.551.489 3.724.929 137,91%
24,05% 1.540.540 -
28,62% 119,02% 1.124.880 - 415.660 73,02%
22,48% 78,55% 1.367.198 242.318 121,54%
3,54% -
3,28% 92,62%
2,27% 69,22%
78,11%
170,71%
2008 2008 2008
2009 2009 2009
2010 2010 2010
Nivel. Imobilizrile necorporale ale societii se compun din concesiuni, brevete, etc. iar valoarea acestora nu este semnificativ în detrimentul obiectului de activitate. Imobilizrile corporale dein o pondere cea mai mare în totalul Activului. Imobilizrile financiare ale societii sunt constituite din titlurile deinute la alte societi din cadrul grupului în urma altor
împrumuturi acordate acestora. Nivelul acestora poate fi considerat normal, având în vedere faptul c ele sunt aductoare de beneficii economice. Dinamic. Pe parcursul celor trei ani de activitate ponderea activelor imobilizate în total active oscileaz, în 2009 crescând în proporie de 14,80% fa de anul 2008, iar în 2010 ajunge la un nivel cu cca 13% mai mic decât în 2010. Aceast oscilaie a Ai se datoreaz modificrii elementelor sale componente (imobilizri necorporale, corporale i financiare) direct proporional, precum i a modificrii activului total, indirect proporional. Ponderea In se modific în sens descresctor de la un an la altul în activul total. Astfel, din 2008 pân în 2009 ponderea In scade în total active în proporie de 56,24. În 2010, diminuarea In este i mai accentuat, proporia acestora ajungând la 0,02% din At. Prin urmare, modificarea aceasta poate fi determinat de vânzarea sau cedarea unei pri din imobilizrile necorporale care fie nu erau necesare, fie constituie un obiect al crerii de numerar disponibil. Valoarea Ic oscileaz uor, în 2009 scade cu 6,17%, iar în 2010 crete cu 37,91% fa de 2009. Cum indicele de cretere al Ic este mai mare decât cel al Ai rezult c Ic se modific mai rapid decât Ai. Pe parcursul celor trei ani nivelul imobilizrilor financiare scade datorit unui singur motiv: au fost restituite împrumuturile de ctre unitile la care se dein participaii. Astfel, ponderea If în AT scade în 2009 cu 7,38%, iar în 2010 scade cu 30,78% fa de 2009. Aceast diminuare este determinat în principal de diminuarea valorii imobilizrilor financiare, activul imobilizat înregistrând o cretere, în special în anul 2010. Acest lucru este evident din compararea indicelui de cretere al Ai mai mare decât cel al imobilizrilor financiare.
În perioada 2008-2009 indicele de cretere al activelor celor mai lichide este inferior indicelui At i al Ac, prin urmare valoarea lor (Disp) scade într-un ritm mai lent decât cel al At (Ac). În 2010, scderea ratei este determinat exclusiv de diminuarea valorii disponibilitilor, în timp ce valorile activelor cresc semnificativ.
3.1.1.2. Analiza structurii financiare (a Pasivului) Analiza structurii pasivului indic ce surse de finanare utilizeaz societatea comercial, cum ar fi: surse proprii, reprezentate de capitalul social i rezultatele obinute; surse împrumutate obligatare sau bancare (pe termen lung, mediu i scurt) i surse atrase (credite comerciale). Ratele de structur ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de întreprindere în domeniul financiar, prin evidenierea unor aspecte privind stabilitatea financiar, autonomia financiar, precum i gradul de îndatoarare.
Analiza structurii surselor de finanare pe termene de exigibilitate Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010 Capital permanent(Cpm) 1 29.786.836 20.058.855 28.678.250 2 Indicele de cretere al Cpm 67,34% 142,97% Pasiv total(PT) 3 43.546.883 34.329.631 60.274.573 4 Indicele de cretere al PT 78,83% 175,58% Rata stabilitii financiare(R Sf ) 5 R Sf =Cpm/PT x 100 68,40% 58,43% 47,58% 6 Indicele de cretere al R Sf 85,42% 81,43% Datorii pe termen scurt( Dts) 7 13.760.047 14.270.776 31.596.323 8 Indicele de cretere al Dts 103,71% 221,41% Rata surselor curente (Rsc) 9 Rsc = Dts/PT x 100 31,60% 41,57% 52,42% 10 Indicele de cretere al Rsc 131,56% 126,10% Nivel. În anul 2008 societatea prezint un nivel adecvat al stabilitii , îns, cu trecerea de la un an la altul, se înregistreaz o diminuare a ratei stabilitii financiare ceea ce evideniaz faptul c societatea dispune de surse de finanare permanente mai mici i poate întâlni dificulti în contactarea de împrumuturi cu exigibilitate ridicat. La începutul perioadei rata surselor curente se afl sub nivelul adecvat ceea ce reflect faptul c sursele curente nu au o contribuie semnificativ la formarea surselor totale de finanare. În 2009 aceast rat se afl în parametri normali, dar în 2010 depete nivelul maxim admis, lucru ce compromite stabilitatea societii. Dinamic. În perioada 2008-2009 diminuarea ratei stabilitii financiare se datoreaz diminurii capitalurilor permanente (cu 32,66%) i implicit a datoriilor pe termen mediu i lung (cu 100%) i a capitalurilor proprii (cu 32,29%), precum i a pasivelor totale (cu 21,17%). Este o situaie favorabil fiindc are loc o reducere a Dtml, fr ca acest lucru s determine o scdere a nivelului ratei sub nivelul minim stabilit. Diminuarea capitalurilor proprii are loc prin acoperirea pierderii din anul precedent. Referitor la perioada 2009-2010, se observ o scdere a ratei sub nivelul minim acceptat cu toate c atât capitalurile permanente cât i pasivul total înregistreaz creteri, lucru ce afecteaz stabilitatea financiar a societii. Aceast modificare nefavorabil este dat de ritmul superior de cretere al pasivului total fa de ritmul capitalurilor permanente. Creterea capitalurilor permanente este dat de contractarea de datorii pe termen mediu i lung, precum i de creterea capitalurilor proprii (cu 42,67%) prin înregistrarea unui profit aferent perioadei precedente. În acelai timp, pasivul total înregistreaz o cretere datorit creterii datoriilor pe termen scurt cu aproximativ 121,41%, într-un ritm superior ritmului de cretere al capitalurilor permanente. Aceast situaie prezint inconveniente deoarece se dorete obinerea unei stabiliti pe termen lung în timp ce datoriile pe termen scurt nu confer acest avantaj. Creterea nivelului ratei resurselor curente este dat de creterea valorii datoriilor pe termen scurt într-un ritm superior celui al capitalurilor permanente i, în acelai timp, de diminuarea pasivului total ca urmare a diminurii capitalului permanent. Este o situaie
favorabil atâta timp cât prin contractarea datoriilor pe termen scurt se obine o relaxare a termenelor de plat fr ca aceasta s afecteze relaiile pe care societatea le are cu furnizorii si. În acelai timp, diminuarea capitalurilor permanente afecteaz stabilitatea financiar a societii prin scderea surselor stabile necesare desfurrii activitii. Dac în perioada 2008-2009 creterea datoriilor pe termen scurt a fost de 3,71%, pân în 2010 valoarea acetora crete cu 121,41% datorit creterii considerabile a creditelor bancare pe termen scurt i a datoriilor fa de furnizori. Acest lucru determin o cretere a ratei peste nivelul maxim admis, afectând stabilitatea financiar a societii. În msura în care pentru achitarea datoriilor fa de furnizori nu se solicit termene scurte de plat se poate beneficia de acest lucru prin folosirea acestor surse curente pentru desfurarea activitii de exploatare. Se urmrete prelungirea termenelor de plat fr îns a afecta relaiile cu furnizorii.
Concluzii asupra analizei financiar ± patrimoniale: - Din analiza structurii activelor imobilizate deducem faptul c acestea dein o pondere foarte mic în ansamblul activelor, în cadrul lor o pondere semnificativ fiind deinut de imobilizrile corporale urmate de cele financiare. De aici concluzionm c firma folosete utilaje specializate pentru desfurarea procesului de producie iar imobilizrile financiare sunt concretizate în participaiile pe care aceasta le deine în cadrul grupului dina care face parte. - Din analiza structurii activelor circulante evideniem faptul c societatea deine o valoare mare a stocurilor i creanelor, situaie favorabil în sensul existenei unui rulaj foarte mare de stocuri. - Din analiza financiar efectuat asupra pasivului observm un nivel normal al stabilitii i autonomiei financiare dei acestea sunt valabile mai degrab pe termen scurt, în sensul c firma îi finaneaz activitatea din surse proprii i curente, cele din urm având un nivel foarte ridicat iar stabilitatea financiar pe termen lung este asigurat predominant din capitaluri proprii, datoriile pe termen lung fiind de valori foarte mici, evitându-se riscul insolvabilitii. 3.1.1 Analiza echilibrului financiar În cadrul acestei analize vom determina gradul asigurrii surselor de finanare necesare acoperirii nevoilor de finanat.
Analiza echilibrului financiar Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 Fond de rulment(FR) 1 FR = Cpm ± Ai 17.957.597 9.058.734 2 Variaia absolut a FR -8.898.863 3 Indicele de cretere al FR 50,45% Fond de rulment propriu(FRp) 4 FRp = Cpr ± Ai 17.795.541 9.058.734 5 Variaia absolut a FRp -8.736.807 6 Indicele de cretere al FRp 50,90% Fond de rulment strin(FRs) FRs= Cpm ± Cpr 7 162.056 0 8 Variaia absolut a FRs -162.056 9 Indicele de cretere al FRs-bz.fix -
2010
13.746.528 4.687.794 151,75% 13.686.706 4.627.972 151,09% 59.822 119.643 36,91%
10 11 12
13 14 16 17 18 19
Nec. de fond de rulment(NFR) NFR = (St + Cr) ± Dets Variaia absolut a NFR Indicele de cretere al NFR Trezoreria net(Tn) Tn = FR ± NFR Variaia absolut a Tn Rata de fin. a Ai din Cpm(Rfs) Rfs = Cpm/Ai x 100 Rata de fin. a Ai din Cpr(Rfsp) Rfsp = Cpr/Ai x 100 Rata de finanaare ciclic (Rfc) Rfc = Dets/(St + Cr) x 100 Rata de fin a NFR dinFR(Rfg) Rfg = FR/NFR x 100
17.144.508 11.641.709 -5.502.799 67,90%
21.550.579 9.908.870 185,12%
813.089 -
-2.582.975 -3.396.064
-7.804.051 -5.221.076
251,81%
182,35%
192,06%
250,43%
182,35%
191,66%
40,72%
48,27%
52,05%
104,74%
77,81%
63,79%
Nivel. Pe parcursul celor trei ani fondul de rulment înregistreaz valori pozitive ceea ce înseamn c activele permanente (Ai) sunt acoperite integral din resursele permanente. Aceast valoare în plus a capitalurilor permanente reprezint fondul de rulment ce poate fi folosit de societate pentru finanarea nevoilor curente, altfel spus, el poate fi Ärulat´ pentru reînnoirea activelor circulante. Astfel, societatea dispune de o marj de securitate financiar care îi permite s fac fa riscurilor generate de activitatea de exploatare. Necesarul de fond de rulment prezint valori pozitive în cei trei ani ai analizei ceea ce semnific faptul c exist un surplus de nevoi temporare (active ciclice) în raport cu resursele temporare (pasive ciclice) posibil de mobilizat. Prin urmare, este necesar finanarea nevoilor curente din resursele permanente ale societii. Trezoreria net la nivelul celor trei ani se prezint astfel: în 2008 Tn este pozitiv ceea ce evideniaz faptul c excedentul de finanare se regsete sub forma disponibilitilor bneti astfel asigurându-se o autonomie financiar pe termen scurt; în perioada 2009-2010 se înregistreaz valori negative ceea ce exprim un dezechilibru fianaciar prin insuficiena finanrii necesarului de fond de rulment din surse permanente i apare dependena societii fa de sursele externe, fiind limitat i autonomia financiar pe termen scurt a societii. Rata de finanare a activelor imobilizate din capitaluri permanente este mai mare de 100% ceea ce evideniaz faptul c activele stabile sunt finanate integral din surse stabile, degajându-se un surplus de surse permanente costituite sub forma fondului de rulment. Prin scderea ratei pe parcursul celor trei ani apare posibilitatea de degradare a echilibrului pe termen mediu i lung. Rata de finanare a ctivelor imobilizate din capitaluri proprii înregistreaz un nivel superior de cel de 100% ceea ce înseamn c activele imobilizate sunt finanate integral din capitalul propriu, existând astfel i un fond de rulment propriu. Îns diminuarea valorii acestui indicator reflect faptul c are loc o diminuare a participrii capitalului propriu la finanarea nevoilor permanente. Rata de finanare a NFR din FR ajunge la finele perioadei la o valoare subunitar, prin urmare NFR este finanat parial din FR i parial din credite pe termen scurt, iar trezoreria net este negativ. Faptul c aceast rat scade de la un an la altul semnific scderea participrii FR la finanarea nevoilor ciclice i creterea aportului în finanare a creditelor de trezorerie.
Conculzii desprinse din analiza echilibrului financiar: o nevoile permanente sunt integral acoperite din resursele permanente de aici rezultând i un excedent de fond de rulment care, la rândul su este utilizat pentru finanarea nevoilor curente ale activitii de exploatare. o aceast acoperire nu se realizeaz integral, rezultând o trezorerie negativ i un necesar de finanare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin urmare, situaie favorabil iniial devine nesatisfctoare ulterior tocmai prin acest inconvenient, necesarul de resurse financiare externe pentru finanarea nevoilor curente ale activitii.
3.2. Analiza performanelor financiare 3.2.1. Analiza rezultatelor În cadrul analizei rezultatelor dorim s evideniem nivelul i dinamica cifrei de afaceri, a valorii adugate i a tuturor rezultatelor obinute din desfurarea activitii de ctre SC ECOM SA. În acest scop vom utiliza ca surse de informaii pentru analiz urmtoarele documente contabile: Contul de profit i pierdere i Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
3.2.1.1. Analiza rezultatelor care exprim volumul activitii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Analiza cifrei de afaceri Nr.rd. Specificare\ an 2008 Cifra de afaceri(CA) 58.121.454 Variaia absolut a CA
Indicele de cretere al CA
Abaterea indicelui CA Cheltuieli variabile totale CV Cheltuieli fixe totale CF Marja cheltuielilor variabile Mcv = CA - CV Rata marjei cheltuielilor variabile Rmcv = Mcv / CA Pragul de rentabilitate aferent CA CAprg = CF / Rmcv Marja de siguran (mr.absolute) Msa = CA - CAprg Marja de siguran (mr.Relative) Msr=Msa/CAprgX100 Marja de siguran în zile Msz=360-CAprgX360/CA Coeficientul de elasticitate e = Mcv/Pe
2009 45.401.307 -12.720.147
-
2010 77.505.702 32.104.395
78,11%
170,71%
41.852.759 18.567.825
-21.89% 34.201.696 12.215.649
70,71% 59.644.146 18.027.888
16.268.695
11.196.611
17.861.556
0,28
0,25
0,23
66.313.660
48.862.596
78.382.124
-8.192.206
-3.461.289
-876.422
-12,35%
-7,08%
-1,12%
-51
-27
-4
2,52
-3,56
3,10
Nivel. În perioada 2008-2010 cifra de afaceri oscileaz, înregistrând cea mai mare valoare în anul 2010, adic la finele perioadei de analiz. Pragul de rentabilitate se situeaz mult peste valoarea cifrei de afaceri, ceea ce semnific faptul c nivelul realizat de firm este sub cel critic, generând o marj de siguran (absolut i relativ) negativ. Prin urmare firma se confrunt cu un risc de exploatare, iar marja de siguran în zile negativ semnific faptul c atâtea zile i-ar mai trebui firmei s ating nivelul cifrei de afaceri critice. Coeficientul de elasticitate calculat este sub nivelul optim (e<6) ceea ce evideniaz o multiplicare mai lent a rezultatului exploatrii odat cu sporirea volumului de activitate dar i o multiplicare mai lent a pierderilor înregistrate la nivelul anului 2007, atunci când volumul scade, deci expunere la risc mai redus.
y y
y
Propuneri pentru creterea cifrei de afaceri: Creterea productivitii muncii a personalului Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat necesarului i la costuri de achiziie i aprovizionare cât mai mici. Creterea cifrei de afaceri prin elaborarea unei strategii de marketing pentru promovarea produselor i atragerea clienilor. 3.2.1.2. Analiza rezultatelor care exprim profitabilitatea activitii
Diferenierea rezultatelor la acest nivel const în politicile abordate de managementul societii, finanatori i stat. Analiza rezultatelor care exprim profitabilitatea activitii 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010 Rezultatul brut al exploatrii 7.423.904 -2.195.834 6.655.528 Variaia absolut a Rbe -9.619.738 8.851.362 Rezultatul exploatrii 6.466.418 -3.147.413 5.761.416 -9.613.831 8.908.829 Variaia absolut a Re Rezultatul curent 6.295.511 -3.496.291 5.764.383 Variaia absolut a Rc -9.791.802 9.260.674 Rezultatul net 4.703.999 -3.496.291 5.305.642 Variaia absolut a Rn -8.200.290 8.801.933 Rezultatul brut al exploatrii surprinde cel mai bine capacitatea întreprinderii de a genera profit deoarece nu e influenat de politica de amortizri i provizioane, politica financiar i cea fiscal a statului. La nivelul anilor 2008, respectiv 2007 s-a înregistrat excedent brut de exploatare iar în anul 2009, un deficit de exploatare. Profitul sau pierderea înregistrat exclude veniturile i cheltuielile de natur nemonetar, i anume cheltuielile i veniturile afr. amort. i prov. Dac mergem mai departe i determinm rezultatul exploatrii prin însumarea veniturilor din provizioane i deducerea cheltuielilor cu amortizrile i provizioanele din rezultatul brut al exploatrii, vom identifica în ce mod politica de amortizare i de constituire a provizioanelor abordat de conducere influeneaz profitabilitatea întreprinderii. Astfel, nivelul rezultatului de exploatare este mult sub nivelul celui brut, ceea ce semnaleaz cheltuieli mari cu amortizrile i
provizioanele. Prin urmare conducerea a adoptat fie o metod de amortizare accelerat pentru recuperarea mai rapid a investiiei în scopul reînnoirii sau retehnologizrii, fie deine imobilizri de valori mari, valoarea crora nu a fost adaptat la inflaie. Rezultatul curent al firmei este aproximativ apropiat de cel al exploatrii, semn c managementul societii nu a mizat foarte mult pe finanare extern ce implic anumite costuri. Rezultatul net este influenat de politica fiscal a statului, iar în cazul firmei ECOM SA acest lucru este cel mai evident la sfâritul anului 2008, când valoarea impozitului pe profit este mare. Propuneri pentru creterea rezultatelor întreprinderii: o Creterea volumului de activitate prin utilizarea la maxim a capacitilor de producie disponibile, lansarea produselor pe noi piee, atragerea de noi clieni; o Modificarea structurii produciei în sensul creterii produselor pentru care valoarea nou creat este mai mare; o Adecvarea politicii de salarizare cu capacitatea întreprinderii de a crea valoare adugat; o Reevaluarea imobilizrilor corporale în scopul adaptrii valorii acestora la inflaie; o Modificarea politicii de amortizri i provizioane pentru diminuarea cheltuielilor implicate de acestea;
3.3.1. Profilograma situaiei economico-fonanciare În cadrul acestui subcapitol vom identifica punctele slabe, punctele de incertitudine i punctele forte ale activitii economico-financiare desfurate de SC ECOM SA pân în prezent.
1.
2.
3. 4. 1. 2.
Puncte forte: Structura financiar (a Pasivului). Din analiza financiar rezulta un nivel normal al stabilitii i autonomiei financiare dei acestea sunt valabile mai degrab pe termen scurt, în sensul c firma îi finaneaz activitatea din surse proprii i curente, cele din urm având un nivel foarte ridicat iar stabilitatea financiar pe termen lung este asigurat predominant din capitaluri proprii, datoriile pe termen lung fiind de valori foarte mici, evitându-se riscul insolvabilitii. Lichiditatea. Analiza efectuat asupra lichiditii evideniaz faptul c în acest moment firma este capabil s-i achite datoriile pe termen scurt din activele lichide fr s întâmpine dificulti, în schimb, valoarea foarte mic a disponibilitilor pe care le deine nu-i perminte o plat a datoriilor pe termne scurt într-un mod imediat. Solvabilitatea. Societatea nu ce confrunt cu riscul de a nu fi capabil sa-i plteasc datoriile pe termen lung deoarece aceste datorii sunt înregistrate la valori mici iar posibilitatea lor de acoperire este foarte mare. Riscul de faliment. Societatea nu se confrunt cu o astfel de situaie, din contr poate s contracteze împrumuturi pe termen mediu sau lung. Puncte de incertitudine: Structura patrimonial (a Activului). Structur necorespunztoare prin nivel ridicat al stocurilor i creanelor (în principal) i nivel foarte sczut al disponibilitilor. Echilibrul financiar. Din analiza efectuat a rezultat o trezorerie negativ i un necesar de finanare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin urmare, situaie favorabil iniial devine nesatisfctoare ulterior tocmai prin acest inconvenient, necesarul de resurse financiare externe pentru finanarea nevoilor curente ale activitii.
3. Rentabilitatea. Aceasta este puternic diminuat de nivelul accentuat al inflaiei, sczând astfel i modul de remunerare i reînnoire al capitalului total. Politica de pre abordat de firm influeneaz în mod negativ rentabilitatea financiar, afectând astfel i nivelul profitabilitii. Puncte slabe: 1. Gestiunea resurselor. Gestionarea necorespunztoare a activelor ciclice prin imobilizarea la nivelul stocurilor i blocajul de disponibiliti la nivelul creanelor (în principal), în sensul c ansamblul eforturilor depuse de societate pentru derularea activitii concretizate în costurile mari de producie, nu determin obinerea unor rezultate rezonabile. 2. Profitabilitatea. În perioada analizat remarcm o politic defectuas a preurilor, prin prisma marjelor de profitabilitate calculate, costurile efectuate fiind mari cu efecte negative asupra profitului înregistrat de firm. De asemenea i politicile de amortizare aplicate determin o dezavantajare a proprietarilor i investitorilor în ceea ce privete rezultatul degajat de activitate. 3. Riscul de exploatare. Din analiza efectuat asupra cifrei de afaceri am remarcat faptul c aceasta este depit de cifra de afaceri prag, respectiv pragul de rentabilitate ceea ce evideniaz existena unui anumit risc pentru activitatea de exploatare. Prin urmare am concluzionat c societatea se confrunt cu un nivel ridicat ataat riscului de exploatare prin prisma valorilor mari aferente cheltuielilor realizate în activitatea de producie i comercializare.
3.2.3 Propuneri A) În ceea ce privete activele , la nivelul stocurilor este necesar o modificare a modului de gestionare al acestora prin implementarea urmtoarelor msuri: Renunarea la produsele care nu reprezint obiectul cererii i de aceea sunt considerate produse nevandabile; În cazul în care cererea pentru unele produse a stagnat sau este solicitat de ctre clieni o linie de produse mai noi i mai calitative, se urmrete înlocuirea celor dintâi cu altele care s satisfac în mod calitativ cererea, urmrind implicarea unor costuri cât mai mici; În situaia imposibilitii înnoirii gamei de produse, societatea ar putea recurge la abordarea unei strategii de promovare a produselor deja existente pentru a obine creterea cererii; Un aspect la fel de important este asigurarea cantitativ a stocurilor; B) În ceea ce privete gestionarea datoriilor pe termen scurt se urmrete pstrarea bunelor y
y
y
y
relaii cu furnizorii tradiionali.
Diminuarea costurilor fixe totale. Costurile fixe totale se compun din cheltuielile cu salariile datorate. Pentru diminuarea valorii acestor costuri propun: analiza nivelului salariilor datorate angajailor pentru a determina dac acesta este adecvat cu munca prestat de acetia. Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat necesarului i la costuri de achiziie i aprovizionare cât mai mici. Pentru creterea vânzrilor este necesar elaborarea unei strategii de marketing pentru promovarea produselor i atragerea clienilor. Toate aceste msuri ar putea determina îmbuntirea activitii din exploatare i dezvoltarea pe ansamblu a acesteia. y
y
y