Referat Impactul Transporturilor Asupra Mediului

INTRODUCERE

Protectia continua a calitatii vietii si a mediului natural este problema noastra, a tuturor. Trebuie sa tinem cont de prejudiciile multiple, câteodata ireparabile, care ameninta mediul înconjurator. Prin diferitele daune pe care le poate provoca, transportul rutier a devenit astazi o  preocupare majora, care îi priveste în special pe cei care trebuie sa conceapa, sa construiasca si sa exploateze o infrastructura rutiera. r utiera. Orasele Orase le lum lumii, ii, ch chiar iar da daca ca sun suntt dif diferi erite te luâ luând nd în co consi nsider derare are asp aspec ecte te geo geogra grafic fice, e, economice econ omice,, respe respectiv ctiv,, cult culturale urale se conf confrunta runta cu acel aceleasi easi dific dificultati ultati:: schim schimbari bari clim climatice atice,, ambuteiaje, poluare chimica si sonora, rezulta ca este necesar sa se acorde o importanta majora solutiilor si metodelor de reorganizare a circulatiei urbane, care pot avea efecte semnificative asupra vietii sociale si economice ale fiecarei localitati. Transporturile reprezinta circulatia persoanelor si a bunurilor de la o locatie la alta. n functie de tipul vehiculelor sau modurilor de transport, acestea se pot clasifica în transport aerian, feroviar, rutier, naval, transporturi neconventionale sau speciale. !ectorul transporturilor se poate compune din mai multe elemente: infrastructura de transport, vehiculele, si operatiunile sau gestiunea de transport. "nfrastructura de transport Pag. 1

cuprinde toata reteaua de transport #drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale$ si terminalele #aeroporturi, statii feroviare si de autobuz, complexe logistice pentru camioane, si porturi maritime$. Terminalele pot fi utilizate atât pentru schimbul de pasageri si de marfa cât si pentru întret înt retine inerea rea veh vehicu iculel lelor or pen pentru tru tra transp nsport ort.. %ehi ehicu culel lelee car caree uti utiliz lizeaz eazaa inf infras rastru tructu cturile rile de transport sunt reprezentate de automobile, biciclete, autobuze, trenuri, camioane, oameni si aeron ae ronav ave. e. Ope Operat ratiun iunile ile de tra transp nsport ort pri prives vescc mod modul ul în ca care re veh vehicu iculel lelee sun suntt uti utiliz lizate ate în activitatea de transport si procedurile referitoare la finantare, aspecte legale si de politici, stabilite pentru acest scop.

CAPITOLUL 1.

 Dezvoltarea transporturilor transporturilor.. Impactul asupra asupra mediului

Transporturile reprezint& un domeniu important al activitatii economico ' sociale,  pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea în spa(iu a bunurilor )i oamenilor oamenilor,, în scopul satisfacerii necesitatilor materiale )i spirituale ale societ&(ii omene)ti. *ezvoltarea, dive di vers rsif ific icar area ea )i mo mode dern rniz izar area ea tra trans nspo port rtur uril ilor or au fo fost st de dete term rmin inat atee de ex exti tind nder erea ea )i intensificarea produc(iei )i circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii interna(ionale a muncii. +vân vândd în ve veder deree nec neces esita itatea tea rea realiz lizari ariii leg legatu aturil rilor or din dintre tre pro produc duc(ie (ie )i co consu nsum, m, transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute de celelalte ramuri ale produc(iei materiale, din locul în care au fost produse, la cel în care urmeaz& a fi consumate, în cadrul  pietei interne )i interna(ionale. interna(ionale. Pag. 2

cuprinde toata reteaua de transport #drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale$ si terminalele #aeroporturi, statii feroviare si de autobuz, complexe logistice pentru camioane, si porturi maritime$. Terminalele pot fi utilizate atât pentru schimbul de pasageri si de marfa cât si pentru întret înt retine inerea rea veh vehicu iculel lelor or pen pentru tru tra transp nsport ort.. %ehi ehicu culel lelee car caree uti utiliz lizeaz eazaa inf infras rastru tructu cturile rile de transport sunt reprezentate de automobile, biciclete, autobuze, trenuri, camioane, oameni si aeron ae ronav ave. e. Ope Operat ratiun iunile ile de tra transp nsport ort pri prives vescc mod modul ul în ca care re veh vehicu iculel lelee sun suntt uti utiliz lizate ate în activitatea de transport si procedurile referitoare la finantare, aspecte legale si de politici, stabilite pentru acest scop.

CAPITOLUL 1.

 Dezvoltarea transporturilor transporturilor.. Impactul asupra asupra mediului

Transporturile reprezint& un domeniu important al activitatii economico ' sociale,  pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea în spa(iu a bunurilor )i oamenilor oamenilor,, în scopul satisfacerii necesitatilor materiale )i spirituale ale societ&(ii omene)ti. *ezvoltarea, dive di vers rsif ific icar area ea )i mo mode dern rniz izar area ea tra trans nspo port rtur uril ilor or au fo fost st de dete term rmin inat atee de ex exti tind nder erea ea )i intensificarea produc(iei )i circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii interna(ionale a muncii. +vân vândd în ve veder deree nec neces esita itatea tea rea realiz lizari ariii leg legatu aturil rilor or din dintre tre pro produc duc(ie (ie )i co consu nsum, m, transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute de celelalte ramuri ale produc(iei materiale, din locul în care au fost produse, la cel în care urmeaz& a fi consumate, în cadrul  pietei interne )i interna(ionale. interna(ionale. Pag. 2

Obiectul activitatii de transport îl constituie deplasarea în spaiu a oamenilor )i marfurilor. n rol important îl au transporturile în sfera produc(iei unde, printr'o buna organizare poate contribui la reducerea ciclului de produc(ie, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico - financiari. unctia importan(a a transporturilor este de a sustine leg&turile de produc(ie intre intrep int reprin rinder deri,i, co comun munica ica(iil (iilee int intre re mar marile ile cen centre tre ind indust ustria riale, le, int intre re cen centre trele le ind indust ustria riale le )i agricole. agric ole. "mpo "mportan( rtan(aa trans transportu porturilor rilor cons consta ta nu numa numaii în dez dezvolta voltarea rea comp complexu lexului lui soci socio' o' economic na(ional, ci reprezint& mijlocul material care sta la baza rela(iilor economice cu celelalte state ale lumii.  n perioada actuala asistam la o crestere spectaculoasa a numarului de persoane care calatoresc la distante tot mai mari si a cantitatilor de combustibili, materii prime si produse finite care sunt transportate în jurul lumii. /el mai folos folosit it mod de transport în lume este transportul transportul rutier atât pentru pasageri, pasageri, cât si pentru marfuri. 0umarul de vehicule cu motor din lume s'a dublat în ultimii 12 de ani si se asteapta sa se dubleze din nou în urmatorii 12 de ani. Productia de automobile si  proprietatea asupra lor este concentrata în tarile dezvoltate, desi numarul proprietarilor de masini în tarile în curs de dezvoltare este în crestere rapida, cu o rata anuala de 324 în  perioada 3562'1222, si 374 în perioada 1222'1228, în timp ce în tarile dezvoltate numarul  proprietarilor de masini este stabilizat. n prezent, numarul de masini la 3222 locuitori în !+ este de cca. 6229 în uropa de %est, ;22'7229 în +frica, 379 în "ndia, 32 si în /hina, 72. !i alte moduri de transport au cunoscut o dezvoltare importanta în ultimele doua decenii. +viatia +viatia civila a parcurs cca. 17 miliarde de 2 la ?8>7 miliarde tone în 3562, dar a scazut la ?222 miliarde tone în 3552 si 16;2 miliarde tone în 1222 ca rezultat al descresterii cantitatilor de petrol transportat, transportul produselor petroliere constituind ;24 din totalul marfurilor transportate pe apa.

Pag. 3

CAPITOLUL 2.

 Problema traficului traficului si a poluarii din trafic trafic

Traficul în localitate este important pentru miscarea populatiei si bunurilor necesare  propriei populatii, dar si a celor legate de alte localitati cu care orasul respectiv este conectat. +stazi se apreciaza ca lipsa traficului poate paraliza total activitatea unei localitati. Traficul rutier polueaza prin cele 1 variante ale sale: ' poluare provenita de la substantele chimice = gazele emise in natura ' poluare prin zgomotul produs de motoare, franare, demaraj, claxonare  Poluarea prin emisii de substante nocive

Poluarea prin emisii de substante nocive provenita din traficul rutier depinde de tipul de vehicul si alti factori ai automobilului #uzura, carburant$. +cest tip de poluare este destul Pag. 4

de periculos deoarece se produce aproape de sol, rezultand concentratii mari la inaltimi mici si se produce pe toata suprafata localitatilor. @azele provenite din traficul rutier au o pondere mare in producerea efectului de sera #incalzirea globala$ deoarece aceste gaze absorb radiatiile solare si pastreaza caldura in atmosfera. "n mod normal, in lipsa acestor gaze, radiatiile solare s'ar reflecta in afara atmosferei terestre. "n Aucuresti, de exemplu, 524 din poluarea cu dioxid de carbon este determinata de traficul rutier. "nformatia a fost facuta publica de +gentia 0ationala de Protectie a Bediului din Aucuresti #+0BP$. Aucurestiul este situat pe primul loc in topul celor mai poluate orase din uropa. actorii care determina poluarea aerului prin traficul rutier din Aucuresti: /apitala are numar triplu de locuitori pe
Pag. 5

de benzi, in multe zone benzile pentru biciclete se intersecteaza cu traficul pietonilor ceea ce ingreuneaza si complica deplasarea pe bicicleta. /omoditatea romanilor de a se deplasa singuri la serviciu, adesea ocupand un singur loc in masina. Barile orase folosesc cu succes notiunea de car'sharing, care se traduce prin folosirea aceluiasi automobil in acelsi timp, de catre mai multe persoane, pentru a se deplasa la locul de munca. n studiu efectuat in Aucuresti releva faptul ca un procent destul de insemnat de conducatori auto #724'>24$ folosesc masina cu doar un singur pasager in drumul spre si dinspre serviciu. /alitatea proasta a carburantilor din Comania. *eoarece puterea de cumparare a romanilor este mai mica, acest lucru se reflecta si in pretul carburantilor. Comania este printre tarile europene cu cel mai scazut pret al carburantilor, desi costurile de extractie si prelucrare sunt aceleasi cu ale celorlalte tari. "n aceste conditii, producatorii sunt nevoiti sa vanda carburantii mai ieftini dar si de o calitate inferioara, pentru a'si putea mentine marja de profit. +cest lucru este unul negativ pentru mediu, deoarece carburantii ieftini sunt daunatori atat  prin emisiile de gaze mult mai nocive cat si prin producerea de deseuri provenite de la automobilele care se defecteaza mai des. Pentru desfasurarea unui trafic normal este necesara existenta unor cai de transport astfel dimensionate încât un traseu între doua puncte sa poata fi parcurs cât mai repede si pe drumul cel mai scurt9 acest lucru este un avantaj pentru populatie, deoarece economiseste timp. /alea de transport ocupa o suprafata de teren care trebuie administrata si mentinuta într' o buna stare de functionare9 o stare proasta a caii de comunicatie duce automat la un timp mai mare de rulare, la un consum mai mare de combustibil, la blocaje de trafic etc.9 un trafic încet face ca transportul în comun sa fie dezavantajat, uzura masinilor sa creasca, costul transportului sa creasca etc. xista înca tendinta ca foarte multa lume sa îsi procure un automobil propriu din cauza libertatii de miscare, a rapiditatii de deplasare, din cauza statutului social9 aceasta a si facut ca astazi industria automobilelor sa fie una dintre cele mai importante industrii din lume. !e apreciaza ca în lume exista peste ?22 milioane de masini9 în Comânia se apreciaza ca gradul de motorizare este scazut ' un automobil la ; persoane, dar tendinta este de crestere cu cca 2,?'2,; milioane anual. +cest dezavantaj, al motorizarii scazute, are si o parte buna9

Pag. 6

 producem mai putina poluare si drept urmare EvindemF anual un Edrept de poluareF de cca 1.222.222 t substante nocive pe care nu le producem. *esi au fost facute progrese importante în constructia automobilelor #si celorlalte tipuri de mijloace auto în special$ eficienta motoarelor este înca redusa9 exista o comparatie facuta între dezvoltarea automobilului si dezvoltarea mijloacelor informatice Edaca în dezvoltarea masinilor s'ar fi facut acelasi salt ca în sistemul informatic, astazi ar trebui ca o masina sa mearga 722.222 24 din gazele cu efect de sera sunt produse datorita traficului auto9 aceste gaze sunt formate în cea mai mare parte din /O 1, !O1, oxizi de azot, combustibil nears etc9 din aceasta cauza se întreprind masuri pentru reducerea Eproductiei de /O 1, !O1F. Tara noastra se straduieste sa reduca cu 124 cantitatea de gaze nocive, si sa se devieze traficul poluant în afara spatiilor foarte aglomerate #centre de oras pietonale, zile cu trafic redus în zonele foarte aglomerate etc.$. O alta cale de reducere a poluarii este îmbunatatirea combustibilului  prin eliminarea plumbului, introducerea de adjuvanti sintetici si de combustibili vegetali #Comânia are în plan producerea a ??4 din cota de combustibil drept combustibil vegetal #din rapita, floarea soarelui etc.$. +cest trafic acerb are si o consecinta directa importanta9 anual mor cca ? milioane de  persoane si zeci de milioane sunt raniti din cauza accidentelor9 înasprirea masurilor din trafic nu sunt suficiente daca nu se mareste siguranta vehiculului, nu se creeaza drumuri bune si nu se face o educatie adecvata9 educatia se face rapid mai ales prin masuri coercitive ' amenzi si scoaterea periodica din trafic.  Poluarea fonica/sonora a traficului rutier

na dintre presiunile pe care traficul le manifesta asupra localitatii este zgomotul9 zgomot datorat motoarelor, zgomot datorat frecarii dintre cauciucuri si partea carosabila, zgomot datorat clacsoanelor rau folosite. n special traficul greu, masinile care sunt folosite  pentru realizarea de constructii si masinile de mare tonaj folosite la transportul marfurilor  în=din sau prin localitate pot produce un real disconfort. Pag. 7

nergia transmisa prin zgomot dauneaza organismului uman ' este o transmitere de energie disipata de organism9 se începe cu deranjament asupra organului de specialitate -  urechea - si se continua cu organismul în ansamblu #reactii de oboseala, somnolenta, dureri de cap, dureri în organism, tuburari ale ritmului cardiac etc$9 toate au ca efect reducerea capacitatii de munca si în combinatie cu alte boli pot avea si efecte mult mai grave9 pentru comparatie vorbitul în soapta are intensitatea de 32 dA #un decibel - dA - este echivalentul unei energii de 32'8 G=cm 1$, o conversatie normala are intensitatea de 82 dA, un tramvai nesilentios >2'52 dA, metroul 62'312, un avion cu reactie H 3?2 etc. !e considera ca limita normala a zgomotului este 82 dA în timpul zilei si ;2 dA în timpul noptii. /ând zgomotul nu  poate fi redus la locul de munca trebuie redusa durata stationarii în locul respectiv #la 52 dA ' 8 ore, la 322 dA ' 1 ore, la 312 dA ' 2,7 ore de lucru$. Protectia contra zgomotului se face prin perfectionarea continua a cailor de rulare,  prin producerea de motoare silentioase, prin reducerea folosirii abuzive a clacsonului #ce se întâmpla când trece o masina a politiei sau salvarii$, prin educarea celor implicati în trafic,  printr'o organizare adecvata a constructiilor aflate de'a lungul strazilor #nu vor fi asezate  blocuri înalte pe ambele parti ale strazii decât daca distanta între ele este de cel putin ?'; ori înaltimea acestora ' pentru evitarea rezonantei$, prin plantarea cu pomi a spatiilor dintre  blocuri, prin interzicerea circulatiei pe durata noptii sau prin reducerea vitezei de rulare etc. Traficul rutier polueaza nu numai atmosfera prin gazele pe care le emite, ci polueaza si fonic intr'o mare masura. Dimita impusa de lege este de 72 de decibeli in timpul zilei si de ?2 de decibeli in timpul noptii. Basuratorile efectuate in Aucuresti au ajuns la concluzia ca zgomotele produse de traficul rutier sunt uneori chiar si de doua ori mai puternice. Poluarea fonica provoaca disconfort, ea a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale capitalei. "nstitutul de !anatate Publica Aucuresti a monitorizat zgomotul provenit din traficul rutier in mai multe puncte, incepand din 3562. !'a constatat ca zgomotul din traficul rutier a avut o panta ascendenta, in toate punctele monitorizate, iar nivelurile medii de zgomot de pe marile bulevarde depasesc frecvent chiar si >2 decibeli. "n cazul poluarii sonore, sistemul nervos este solicitat continuu de catre un stimul lipsit de informatie utila, ceea ce duce la manifestari nedorite: scaderea atentiei, stare de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn. !peciile de plante si copacii sunt la randul lor  victime ale poluarii fonice. !tudiile au aratat ca unele pasari isi schimba frecventa pe care Pag. 8

canta, pentru a se putea face auzite. Diliecii se confrunta cu probleme in a'si gasi hrana,  broastele au dificultati in a'si gasi partenerii. +fectiunile diferitelor organe si aparate ale corpului omenesc sunt produse de zgomote care depasesc nivelul de ;2 dA. *atorita actiunii zgomotului se modifica tensiunea arteriala, pulsul se accelereza, tensiunea vasculara intracraniana creste de trei ori, scade agerimea vederii, se schimba ritmul respiratiei, se produc iritatii nervoase, se accentueaza  procesul de oboseala, atentia si reactiile psihice slabesc. *e asemenea pot apare astenii si chiar boli nervoase. /ercetarile au aratat ca vibratiile sonore influenteaza contractiile  peretelui stomacului, zgomotul face ca acestea sa fie mai pronuntate si mai putin regulate. n acelasi timp creste tensiunea în vasele sanguine care strabat peretii stomacului. Igomotul afecteaza sistemul nervos al omului producând modificari psihofiziologice ale circulatiei sângelui, tulburari de somn, influenteaza negativ functia vizualasi a glandelor  endocrine, producând tulburari biochimice. n acelasi timp zgomotul produce oboseala auditivasi traumatismul sonor. Igomotul produce obosirea generala a organismului. +cesta afecteaza munca fizica, în special cea care cere o concentrare a atentiei si mai ales munca intelectuala. Candamentul muncitorilor scade cu ??4 dupa ; ore de expunere la zgomot. +ctivitatea în mediu zgomotos face sa creasca pericolul de accidente din cauza ca se reduce posibilitatea de semnalizare acustica, de orientare dupa diferite zgomote caracteristice si se reduce inteligibilitatea vorbirii la locul de munca. "nteligibilitatea vorbirii scade cu diferenta dintre nivelul de intensitate al vorbirii si nivelul de intensitate al zgomotului perturbator. /ând nivelul zgomotului perturbator  depaseste pe cel al vorbirii inteligibilitatea vorbirii devine nula. Dipsa vegetatiei afecteaza negativ in cadrul poluarii fonice, in sensul ca vegetatia diminueaza sunetele prin efectul de reflectare a undelor sonore. !olutii care ar putea ajuta la diminuarea poluarii fonice provenite din traficul r utier: ' *escurajarea sofatului prin impozite mai mari pentru detinatorii de automobile si taxe de acces in centrul orasului. ' Cealizarea unei centuri in jurul oraselor pentru a elibera traficul de pe arterele principale. Pag. 9

' Bagistrale de metrou care sa acopere nevoile reale de transport pentru Aucuresti ' Piste separate pentru biciclisti care ar ajuta la decongestionarea traficului, oferind soferilor  auto o alternativa la deplasarea cu automobilul. Bersul pe bicicleta tonifica muschii si articulatiile, arde ?72'>22 calorii pe ora, si este un mijloc de transport ieftin. ' +menzi pentru nerespectarea limitelor de viteza. *ezvoltarea transportului în comun si mai ales a transportului cu vehicule actionate electric este una dintre solutiile de viitor. unctionarea motoarelor de masina se face cu oxigen9 deocamdata toate motoarele îsi iau oxigenul din aer, din acel procent de cca 134 existent natural în aer9 dar consumul nu este regenerabil9 drept urmare, consumul de oxigen produce necazuri oamenilor ' care folosesc si ei tot din rezerva naturala ' si chiar motoarelor care vor gasi mai putin oxigen, deci vor  functiona mai prost #producând printre altele o doza mare de oxid de carbon ' gazul perfid$9 refacerea necesarului de oxigen se face prin miscarea aerului în plan orizontal, deci exportul de bioxid de carbon în afara localitatii sau prin producerea oxigenului pe loc. !ingurul mijloc de producere la scara industriala a oxigenului este vegetatia9 un hectar de padure poate  produce cca ?2 t oxigen pe an9 dar ca sa produca, padurea trebuie plantata, îngrijita si  protejata. +parent, padurea poate ocupa un teren mai valoros pentru folosire la constructia de  blocuri si mai ales de birouri #ce se închiriaza pe bani buni$, dar cine asigura mijloace de supravietuireJ *in aceasta cauza se recomanda ca marimea spatiilor verzi din localitate sa fie de cel  putin 37 m1=loc #locuitor$ #Aucurestiul are putin sub 32 m 1=loc si tendinta este de scadere$9 sporirea spatiilor verzi este înca declarativa. Da cresterea consumului de oxigen trebuie sa tinem seama si de necesarul pentru arderea în sistemele individuale de încalzire si micile industrii din cuprinsul orasului. Tendinta de mutare a industriilor poluante în afara localitatii #în niciun caz în directia vântului dominant$ este una dintre masurile de protectie, masura care conduce însa la cresterea distantei de transport si deci la dezvoltarea capacitatilor de transport. Trebuie mentionata si o alta forma de poluare pe care traficul o activeaza: mentinerea în stare de plutire a prafului acumulat pe strazi, praf provenit din pamântul împrastiat de masinile care transporta pamântul din sapaturi, fara nicio protectie si cu bena supraîncarcata9 Pag. 10

strada nu este curatata mecanic din lipsa de utilaje sau din cauza faptului ca neexistând locuri de parcare tot spatiul de lânga trotuar #prima banda de circulatie$ este ocupata de masinile  parcate9 praful amestecat cu fumul degajat si zgomotul din trafic fac viata destul de grea în multe dintre orasele noastre9 nu trebuie uitat ca o parte din acest praf este filtrat de plamânii  proprii o data cu aerul respirat. Dipsa cronica de spatii de parcare #în contradictie cu cresterea exploziva a numarului de masini, capacitatea de parcare a crescut nesemnificativ9 în Aucuresti cam 3=32 dintre masini au un loc adevarat de parcare$ conduce la reducerea capacitatii de transport prin  blocarea unei benzi de drum, la reducerea vitezei ca urmare a lipsei de capacitate de rulare, la cresterea consumului de combustibil cu pâna la 724 din cauza ca motoarele functioneaza cu mult în afara limitei optime, la cresterea gradului de disconfort si crearea de nemultumiri al caror efect se resimte în productivitatea muncii, în asperitatea relatiilor între participantii la trafic9 !ingura solutie viabila pentru rezolvarea problemei este realizarea de garaje etajate, amplasate în zonele cu trafic intens. Cularea vehiculelor se face folosind cauciucuri9 cauciucul este folosit în proportie de câtiva mm din exterior dupa care este aruncat9 deteriorarea lui prin procese naturale probabil ca dureaza o suta de ani9 si atunci unde vor fi depozitati muntii de cauciucuriJ nca se cauta solutii9 în tara la noi una dintre solutiile aplicate este arderea la temperatura ridicata în cuptoarele de ars clincherul de ciment9 arderea este completa si fara poluanti specifici. /resterea puterii motoarelor de autovehicule si a vitezei de deplasare a acestora a dus în ultimul timp la cresterea nivelului de zgomot generat de acestea.  Problema studiului si combaterii zgomotului generat de autovehicule este complexa si cuprinde o serie de aspecte:

3$ !tudiul aspectului fizic al aparitiei zgomotului, depistarea surselor de zgomot )i analiza spectrului zgomotului9 1$ studiul calitatii nivelurilor de zgomot generate de diferitele agregate ale autovehiculului in diferite regimuri de viteza si sarcina9

Pag. 11

?$ stabilirea unui complex de solutii de combatere la sursa a zgomotului sau de impiedecare a propagarii sale in mediul inconjurator9 ;$ proiectarea si realizarea unor atenuatoare de zgomot eficiente din punct de vedere acustic9 7$ elaborarea unor metode unice de masurare a zgomotului generat de autovehicule si stabilirea unor niveluri acustice limita. Igomotul, la rândul sau este un sunet complex caracterizat de un spectru continuu într'o banda larga de frecvente. +cesta are o actiune daunatoare asupra organismului omului si asupra productivitatii muncii acestuia. +proximativ 87 4 din populaKia niunii uropene este expus& la nivele inacceptabil de înalte de zgomot, în cea mai mare parte produs de traficul urban, generând atât disconfort, cât Li probleme de s&n&tate #ritm cardiac mai înalt, deregl&ri psihice Li de somn, probleme auditive, stres etc.$. +lte surse avanseaz& valoarea de ;2 4 din populaKia  care este expus& zgomotului traficului rutier la un nivel de presiune sonor& dep&Lind 77 dA+ în timpul zilei Li 12 4 la niveluri dep&Lind 87 dA+. n Comânia acest procentaj este mai redus datorit& unei intensit&Ki mai mici a traficului în timpul nopKii Li faptului c& o parte însemnat& din populaKie #circa ;7 4$ locuieLte în zone rurale #unde traficul rutier este redus$. /ele mai importante surse de zgomot si vibratii care apar in timpul deplasarii unui autovehicul sunt motorul de propulsie, organele de transmisie, rezistenta aerului la inaintarea vehiculului si rulajul acestuia. Principali factori care influenteaza nivelul si spectrul zgomotului la autovehicule sunt tipul caroseriei, al motorului #motor cu aprindere sau motor *iesel$, turatia si puterea motorului, ritmul supapelor, tipul racirii motorului cilindru jocurile constructive in lagare si  jocul dintre piston si cilindru. %ariatia nivelului de zgomot generat de diferite tipuri de vehicule rutiere este in functie de viteza de deplasare, astfel: 3$ bicicleta la viteza de ;7
Pag. 12

1$ zgomotul generat de un autoturism la viteza de peste 332 2
a$ /alitatea autovehiculelor implicate în trafic  b$ /apacitatea de transport a autovehiculelor care participa la trafic c$ *iminuarea volumului de trafic Pag. 13

d$ /alitatea drumurilor   Actiunea asupra caii de propagare a sunetului

+ceasta actiune presupune, în functie de posibilitati #aplicabila doar pe zonele unde calea de rulare nu trece prin apropierea cladirilor$, utilizarea barierelor anti'zgomot #panouri fonoabsorbante, reflectorizante$. *e asemenea, cercetarile privind metodele de reducere a zgomotului datorat traficului rutier au relevat faptul ca exita solutii diverse de reducere, nu numai din punct de vedere tehnic ci si cu implicatii economice. /ele mai ieftine solutii sunt cele legate de limitarea vitezei, obtinerea de unda verde, restrictionarea vehiculelor grele pentru anumite zone sau ore, realizând în acest ultim caz o reducere de 8 dA#+$, ceea ce nu este deloc neglijabil. Pe de alta parte, izolarea fonica si termica a locuintelor poate fi cosiderata o varianta abordabila deoarece se pot obtine diminuari semnificative a zgomotului în interiorul locuintelor. O alta problema importanta este aceea a socurilor si a vibratiilor autovehiculelor,  precum si conditiile de calatorie si de transport pentru pasageri si marfuri. n rol foarte important in generarea zgomotului si a vibratiilor la autovehicule il are tipul imbracamintii rutiere, precum si neuniformitatile caii de rulare.  Efectele daunatoare ale socurilor si vibratiilor la autovehicule  se pot imparti in 3 mari categorii :

3$ efecte asupra performantelor vehiculului, ca urmare a deteriorarii sau functionarii necorespunzatoare ale accesoriilor lui ale aparatelor sau ale motorului9 1$ efecte asupra conducatorului si asupra pasagerilor9 ?$ efecte asupra marfurilor transportate. O atentie deosebita trebuie sa se acorde confortabilitatii autovehiculelor care se caracterizeaza prin capacitatea de a circula timp indelungat cu viteze de exploatare, fara ca  pasagerii si conducatorul sa aiba senzatii neplacute sau sa oboseasca repede si de asemenea fara ca marfa transportata sa fie deteriorata. "n cazul studierii influentei vibratiilor asupra organismului uman, trebuie sa se aiba in vedere ca in general conducatorul si pasagerii dintr'un autovehicul stau pe scaune tapisate cu Pag. 14

suspensie si amortizare. !istemul Escaun'omM se deosebeste de sistemul FomN printr'o mai mare elasticitate ca urmare a prezentei scaunului si prin urmare rezonanta primului sistem se va situa sub 7 z, frecventa la care se considera ca organismul omenesc are impedanta maxima.  Efectele poluarii din trafic asupra organismelor vii

*intre efectele principale ale poluarii din traficul rutier amintim efectele asupra organisemlor vii #plante, animale, oameni$ si efecte asupra materiei #degradarea cladirilor, corodare, innegrire$. "nstitutul 0ational de !anatate Publica are un departament dedicat calitatii aerului. +ceasta sustine ca sanatatea populatiei in raport cu poluarea aerului stagneaza, iar "nstitutul lucreaza la colectarea datelor pentru o baza de date pentru a arata cum infuenteaza poluarea sanatatea umana. "n raportul pe 1225, se arata ca din corelarea indicatorului "ncidenta prin astm bronsic, in marea majoritate a cazurilor se poate observa o stransa legatura. nele studii au sugerat faptul ca expunerea pe termen lung la particule in suspensie este asociata cu scaderea sperantei de viata cu circa 1'? ani, se mai arata in raportul "0!. +cesta detaliaza efectele asupra sanatatii a particulelor provenite din traficul rutier: ' un efect direct, iritant, asupra tractului respirator ' un efect toxic sistemic ' efect indirect prin transportul unor substante cu efect secundar xpunerea la particule respirabile se poate traduce prin alterari ale functiilor   pulmonare, alterari ale capacitatii pulmonare, agravarea bolilor respiratorii sau cardiovasculare deja existente, cresterea susceptibilitatii la infectii respiratorii, alterari morfologice ale tractului respirator, carcinogeneza, cresterea mortalitatii. /opii sunt cei mai afectati, deoarece: a$ Cespira mai mult aer raportat la greutatea corporala in comparatie cu adulti  b$ +u cai aeriene mai scurte in comparatie cu adultii ceea ce permite un nivel de sedimentare mai scazut al elementelor nocive, astfel incat particulele ajung mai usor in plamani Pag. 15

c$ Prezinta o vulnerabilitate crescuta la nivelul alveolelor datorita contactului scazut cu alergeni specifici in antecedente d$ Becanismele lor imune sunt imature e$ Timpul petrecut in aer liber este mai mare decat la adulti, ceea ce ii predispune la o cantitate mai mare dece substante toxice f$ +u frecventa respiratorie mai mare decat adultii, in special in timpul efortului fizic pe  perioada jocului g$ Prevalenta crescuta a astmului si a altor tulburari respiratorii si incidenta crescuta a infectiilor respiratorii "n anul 1225, peste 32.222 de bucuresteni de toate varstele au fost spitalizati si diagnosticati cu boli pulmonare cronice: diverse tipuri de bronsite, emfizem si astm bronsic. +cestia au petrecut in media peste 6 zile internati in spital. +proape 3222 dintre pacienti au fost copii cu varste mai mice de 37 ani. "n paralel, in 1225 au fost delcarate in Aucuresti de catre medicii de familie 33.722 de cazuri noi de imbolnavire cu boli repsiratorii cronice, din care peste ;222 au fost copii cu varste mai mici de 37 ani. "n ce priveste mortalitatea, tot in acelasi an, la nivelul capitalei au fost inregistrate 6?2 de decesuri din cauza unor boli respiratorii, si peste 33.222 din cauza unor boli ale aparatului circulator. +proximativ 824 din totalul deceselor au fost cauzate de boli respiratorii sau cardio'vasculare.

 Efectele poluarii din trafic asupra cladirilor

/u cat poluarea creste, cu atat culorile palesc. Traficul rutier provoaca trepidatii asupra solului care au efect negativ asupra structurii cladirilor. @azele emise se depun pe suprafata cladirilor si apare fenomenul de innegrire, ceea ce duce la un aspect neplacut dar si la corodarea materialelor, a statuilor.

Pag. 16

!olutii la rezolvarea poluarii aerului din traficul rutier: ' !timularea cetatenilor pentru achizitionarea de modele noi de autoturisme, care polueaza mai putin. Programul C+AD+ este un exemplu bun in acest sens. Cabla are ca obiectiv finantarea nerambursabila acordata din ondul pentru mediu pentru achizitionarea de autovehicule noi, mai putin poluante, in schimbul tichetelor valorice in urma predarii spre casare a autovehiculelor uzate. !copul unor astfel de programe este imbunatatirea calitatii mediului pin innoirea Parcului auto national. ' /rearea de benzi speciale pentru transportul in comun, care ar stimula cetatenii sa foloseasca aceste mijloace de transport in detrimentul autovehiculelor personale. "n anul 123?, luna septembrie, a fost demarat un proiect pilot de catre Primaria Bunicipiului Aucuresti, prin delimitarea unei benzi speciale destinate doar autobuzelor C+TA. Tronsonul a fost cuprins intre strada !elari si /alea %ictoriei. +u fost montati stalpisori pe ambele sensuri iar politia /apitalei a monitorizat acest tronson, proiectul fiind un experiment pentru a verifica modul in care poate fi fluidizat traficul mijloacelor de transport in comun. Cezultatele au fost mai mult decat satfisfacatoare, Primaria /apitalei a decis nu doar  sa pastreze banda actuala ci sa extinda proiectul astfel incat sa cuprinda alte 16 artere  principale din /apitala, insumand ;6
Pag. 17

' "ncurajarea circulatiei cu motoscutere, care polueaza aerul mult mai putin decat autoturismele ' "ncurajarea si sprijinirea furnizorilor de energie regenerabila, si descurajarea furnizorilor de energie ne'regenerabila ' "mbunatatirea infrastructurii de monitorizare a calitatii aerului

CAPITOLUL 3.

ransportul! resursele si mediul "ncon#urator

!ectorul transporturilor consuma cantitati enorme de resurse: ' terenul afectat cailor rutiere, cailor ferate, porturilor, aeroporturilor si constructiilor asociate9 ' metalele si substantele minerale folosite în constructia vehiculelor si a infrastructurii cailor  de transport9 ' cantitati substantiale de energie. Dungimea cailor rutiere în tarile O/* #Organizatia pentru /ooperare )i *ezvoltare conomica$ a crescut de la 372.222
Pag. 18

n ultimii ani au fost produsi si testati câtiva combustibili neconventionali ca alternativa la consumul de produse petroliere pentru vehicule. !e acorda o atentie deosebita combustibililor de tip alcool #etanol, metanol$, gazului natural si, într'o masura mai mica, electricitatii. tilizarea directa a gazului natural ca si combustibil de masina, în forma comprimata #/0@$ sau lichefiata #DP@$, este tot mai extinsa în multe tari din uropa de %est. *ezvoltarea rapida a transportului rutier, mai ales în tarile dezvoltate, decât în tarile în curs de dezvoltare, are impact la nivel local #impactul poluarii primare si secundare asupra sanatatii$, regional #ploi acide, reactii fotochimice în troposfera, aer poluat cu fum$ si la nivel global #efect de sera, distrugerea stratului de ozon din stratosfera$. actor activ al modelarii peisajului geografic, alaturi de industrie, transporturile mondiale au atins apogeul in acesti ultimi ani ai secolului . Bare consumator de energie, care este tot mai scumpa, element poluant al mediului inconjurator, transportul a intrat in impas. *aca se au in vedere automobilele, navele maritime si aeriene, remarcam ca  posibilitatile tehnice depasesc cerintele. Proiecte de viitor prevad constructia de automobile care pot circula cu ?72'722
' dioxidul de carbon #/O 1$, ' oxidul de azot #0 1O$, metanul #/;$, ' ozonul #O?$, ' gazele fluorurate: hidrofluorocarbonaKii #/s$, perfluorocarbonaKii #P/s$ Li hexafluorida de sulfur& #!8$ 3 , parte sintetizate în tabelul 3. Tabel 3. Gaze cu efect de seră –  GHG

ursă

O!ser"a#$$

/O1

 - Transporturi

 01O

- Transporturi

 - n anul 1226 comparativ cu anul 3>72 concentraKia în  - +ctivit&Ki industriale: atmosfer& a crescut cu circa energie, metalurgie, industria ;2 4 cimentului, varului, sticlei,  produselor ceramice, celuloz&  - Peste >7 4 din emisiile Li hârtie antropogene din ultimii ani au rezultat din arderea combustibililor fosili

 - +ctivit&Ki industriale

 - n crearea efectului de ser& este de ?22 de ori mai eficient decât /O1

 - Transformarea microbian& a azotului din sol

!8

 - abricarea anvelopelor 

 - Prezint& cel mai înalt  potenKial de producere a  - +gent inert la instalaKiile de efectului de ser&: 3 t ! 8 înalt& tensiune din industria  polueaz& atmosfera în aceeaLi grea m&sur& ca 1? 522 t /O 1  - @az de umplere la geamurile cu izolare fonic&

n creLterea gradului de poluare a aerului o pondere deosebit& o au activit&Kile umane, arderea carburanKilor fosili #petrol, c&rbune, gaze naturale$, activit&Kile pentru întreKinerea  proceselor industriale Li în mod special, vehiculele cu motor. fectul direct, iminent Li logic al polu&rii atmosferei este diminuarea permanent& a calit&Kii vieKii pe P&mânt. Pag. 20

Poluarea aerului, definit& prin prezenKa în atmosfer& a substanKelor Li energiilor în cantit&Ki Li durate superioare Li care perturb& întregile activit&Ki generate, este realizat& de degajarea de c&ldur& în atmosfer&. +ceast& degajare de c&ldur& realizat& înc& de la apariKia omului pe p&mânt, a început cu focul folosit la prepararea hranei, la înc&lzirea în perioadele reci, Li ulterior pentru realizarea confortului termic, ajungând la masivele degaj&ri de c&ldur& eliminate de multitudinea autovehiculelor existente. /&ldura dezvoltat& prin arderea combustibililor fosili de multele centrale termoelectrice, frecventele lans&ri de rachete, sateliKi, navete spaKiale realizate cu mari degaj&ri de energie termic&, realizeaz& o îngrijor&toare creLtere a temperaturii globale. /reLterea temperaturii universului s'ar putea s& aib& urm&ri catastrofale. *eja nu mai avem o succesiune normal& a anotimpurilor, se produc inundaKii, uragane, tornade, procese distructive ap&rute Li în regiuni care nu au cunoscut niciodat& aceste fenomene. Bediul înconjur&tor este agresat intens Li diversificat de transporturile rutiere. n realizarea infrastructurii rutiere se folosesc mari cantit&Ki de materiale #multe fiind energointensive$. "mpactul ecologic se manifest atât datoritS consumului de energie Li resurse naturale, cât Li zgomotelor produse, polu&rii aerului, apelor  Li solului. Transportul auto elimin& în atmosfer& pân& la 72 4 din cantitatea de hidrocarburi, fiind considerat principalul impurificator cu substanKe organice al zonelor urbane. !e consider& c& la nivelul niunii uropene, circa 16 4 din emisiile de gaze cu efect de ser& sunt cauzate de transport, 6; 4 din acestea provenind din transportul rutier. Bai mult de 32 4 din emisiile de dioxid de carbon provin în  din traficul rutier din zonele urbane. !ectorul transporturi este responsabil pentru 8? 4 din emisiile de 0Ox, ;> 4 din emisiile de compuLi organici volatili #benzenul, 32'17 4 din pulberi Li 8,7 4 din emisiile de !O 1$, valorile fiind mai mari în zonele urbane. uncKionarea autovehiculelor poate introduce în aer  sau depune pe sol pulberi, produLi de ardere incomplet&, gaze nocive etc., care au diferite  propriet&Ki Li efecte. Plumbul este elementul poluant cu efectele cele mai agresive, atât în aer, cât Li în ap& Li sol. *in cantitatea de plumb existent& în benzin& #2,7 g tetraetil de plumb la litru$, >2 ' 62 4 se elimin& sub form& de particule solide, dintre care peste 57 4 au diametrul sub 2,7 m. Pe ansamblu, în Comânia contribuKia transporturilor la emisiile de dioxid de carbon Li dioxid de sulf este relativ redus&, dar manifest& o creLtere rapid&. Bajoritatea  benzinei comercializate în Comânia conKinea plumb, fiind de calitate inferioar&. Preocup&rile inginereLti în direcKia reducerii impactului negativ al produselor Li  proceselor industriale asupra mediului, au ap&rut cu mult timp în urm&. le au condus la elaborarea unor strategii orientate asupra proceselor3 Li strategii orientate asupra produsului . n combaterea polu&rii aerului se porneLte de la principiul c& Emaximul se poate realiza la surs&F, reducerea evacu&rilor de poluanKi Li a pierderilor de la surs& fiind în acelaLi timp m&suri preventive, de limitare a polu&rii aerului, dar Li m&suri care vizeaz& valorificarea integral& a materiilor prime. /omputerele, bancile de date, complexitatea interconexiunilor la nivel mondial vor  limita circulatia oamenilor, dar le vor spori accesul la informatie, o vor avea EacasaN. !e vor  dezvolta cu precadere mijloacele de transport individual, ceea ce va duce la schimbari in comportamentul psiho'social al omului in relatiile cu mediul inconjurator.

Pag. 21

ransporturile si spatiile cultivate.

+parute, dezvoltate si modernizate in uropa de %est si +merica de 0ord, transporturile moderne au castigat teren in tari din toate continentele lumii. le au inlocuit treptat transporturile traditionale, de la ricsa si postalion, la automobil sau autovehicule  performante, de la lotca sau feluca #barca cu panze egipteana$, la navele de mare capacitate  pentru persoane sau diferite alte utilitati aeronavale supersonice ori aparatura telegrafica de tip Borse la transmisiile moderne prin satelit ori fibre optice. Transporturile de toate categoriile au penetrat la inceput in zonele populate, unde au contribuit la dezvoltarea lor economica, contribuind, in paralel, la ascensiunea unor regiuni vide, dar bogate in resurse si insuficient exploatate datorita populatiei putin numeroase. le s' au conturat in timp ca veritabile mijloace de extensie a oicumenei planetare. Protectia mediului reprezinta, în ultima vreme, una dintre preocuparile primordiale la nivel mondial. /aracterul sau complex si interdisciplinar situeaza activitatea de protectie a mediului la intersectia dintre stiintele naturii, stiintele economice si, nu în ultimul rând, tehnologie. Bediul reprezinta Fansamblul factorilor naturali #fizici, chimici, biologici$ si sociali ' creati prin activitati umane - care, în strânsa interactiune, influenteaza echilibrul ecologic si determina conditii de viata pentru om si conditii pentru dezvoltarea economico'sociala a societatiiM. Prin aceasta definitie se pune în evidenta o interactiune în ambele sensuri între om, dezvoltarea economico'sociala si mediu. n era preponderent agricola, mijloacele de productie dominante erau pamântul si munca iar resursele de energie consumate erau, în general, regenerabile prin faptul ca erau furnizate de musculatura umana, soare - energia solara consumata de vegetatie, ape - energia hidraulica si vânt. n aceasta faza de dezvoltare a umanitatii, reziduurile erau foarte usor  reintegrate în natura. Odata cu era industrializarii, feed'bac<'ul a capatat alte valente. /resterea economica, bazata pe sporiri ale profitului pe termen scurt, a indus un consum ridicat de resurse neregenerabile, iar reziduurile nu mai pot fi asimilate si reinegrate în totalitate în natura. Prin urmare, asistam în ultima vreme, la o degradare a factorilor de mediu si crearea unor grave dezechilibre naturale cu impact direct asupra starii de sanatate a  populatiei si, implicit, a calitatii vietii. "n ultimul timp, atât factorii de decizie, cât si oamenii simpli au început sa constientizeze ca asigurarea conditiilor necesare vietii pe termen lung este mai importanta decât o relativa crestere economica pe termen scurt. +cum, în pragul mileniului """, asistam cu totii la un proces remarcabil prin amploarea si profunzimea sa - crearea societatii informationale. +ceasta este Fsocietatea postindustrialaF #asa cum o numeste *aniel Aell,  profesor la niversitatea +CG+C*$ sau Fsocietatea celui de'al treilea valM #asa cum o numeste +lvin Tofler$, o societate deosebita de cea a Fprimului valM #bazata pe agricultura$ si de cea a celui de al ""'lea val #bazata pe industrie sau Fepoca cosului de fumM$. O publicatie a

Pag. 22

niunii uropene definea trei criterii pe baza carora vom sti exact când facem si noi parte din societatea informationala: Tehnologiile comunicationale si informationale tind, în general, sa aiba o imagine din ce în ce mai buna în ceea ce priveste rezolvarea problemelor de mediu. le sunt privite ca un început în rezolvarea acestora iar efectele colaterale nefavorabile generate de implementarea noilor tehnologii sunt, la prima vedere, aproape nesemnifi cative. +m putea spune ca tehnologia informatiei si comunicatiei detine cheia rezolvarii multor probleme de mediu. Principala cauza a poluarii în mediile urbane este congestia ce caracterizeaza toate marile orase. 0oile tehnologii informationale si comunicationale ar putea substitui o parte din aceste fluxuri fizice prin fluxuri informationale electronice, iar o mare parte din trafic sa se realizeze prin retele de computere. *eja, în loc sa ne urcam în masina si sa mergem la posta  pentru a trimite o scrisoare parintilor sau pritenilor nostri folosim e'mail'ul, în loc sa ne urcam în autobuz pentru a merge la biblioteca accesam "nternet'ul si ne culegem informatiile utile, deci contribuim putin la decongestionarea traficului rutier. Prin urmare, pentru Fa fi noi însine în societatea informationala ar trebui sa muncim si=sau sa învatam printr'o retea F si astfel am contribui noi însine la o mai mare decongestionare a traficului rutier si implicit la o reducere a poluarii. Teoriile si cercetarile în domeniu au definit deja câteva tipuri de teleactivitati specifice societatii informationale: telelucru, e'învatare, teleservicii etc. +sadar, elementele cheie ale existentei noastre vor fi telelucrul #munca la domiciliu cu ajutorul computerului$, telefonul si modem'ul. Degatura dintre telelucru si protectia mediului se gaseste în activitatea de deplasare zilnica la locul de munca. Ducrând la domiciliu vor fi eliminate acele deplasari zilnice la locul de munca, deplasari care vrând nevrând creaza congestii urbane si poluare. Prin folosirea unui computer atasat printr'un modem la o retea dedicata, lucratorii la domiciliu pot fi în contact cu mii de angajati aflati la distante mari, reducându'se astfel nevoia de a calatori. n studiu al /omisiei uropene arata ca în Barea Aritanie aproximativ 722 mii oameni sunt telelucratori iar în ranta, în jur de 137 mii. Aeneficiile potentiale asupra mediului aduse de telelucru si alte teleservicii #teleshopingul, teleban
introducerea unor sisteme eletronice de taxare, iar ca orice taxa pe care esti nevoit sa o  platesti în plus, va duce la o revizuire a comportamentului în ceea ce priveste deplasarea non' utila pe sosele, reducerea aglomerarii la orele de vârf si implicit a poluarii. eedbac<'ul este dat de faptul ca infrastructura inteligenta va putea masura nivelurile de poluare si va  putea furniza informatii în acest sens. O alta forma de reducere a poluarii cauzate de traficul rutier ' încurajarea si  promovarea folosirii transportului în comun. +cest lucru s'ar putea realiza prin crearea unei retele cu terminale amplasate în statiile de oprire a mijloacelor de transport în comun care sa ofere informatii cetatenilor privitoare la timpul pe care îl mai au de asteptat pâna la sosirea  primului mijloc de transport, numarul de calatori din acesta etc. +ceste informatii ar trebui sa  poata fi accesate si de la terminale proprii indivizilor, astfel încât acestia sa'si poata calcula foarte bine timpul necesar deplasarii. +stfel, deplasarea cu masina proprie nu ar mai avea aceeasi utilitate. !i asa, în loc de 12 de autovehicule care sa polueze simultan ar fi un singur  autobuz sau tramvai care sa'i transporte pe toti cei 12 de indivizi care renunta la deplasarea cu masinile personale. Printr'un calcul simplu, poluarea s'ar reduce de 12 de ori. *e exemplu, sistemele de transport telematic ar putea duce la o crestere a atractivitatii de deplasare cu masina proprie pe sosele. +vând un detector de rute alternative, stiind exact ce te asteapta pe sosea, poti evita blocajele rutiere, aglomerarile, poti alege drumul cel mai scurt si atunci ce motiv ai mai avea pentru a nu'ti folosi masina în deplasarile zilnice prin orasJ Telelucrul este vazut ca o solutie la congestia si supraaglomerarea din marile orase. *ar beneficiile de mediu câstigate prin dispersarea activitatilor lucrative în mediul rural sau zone îndepartate pot fi eliminate prin calatoriile mai lungi pe care locuitorii acestor zone îndeparate trebuie sa la faca. *ispersarea activitatilor economice va duce la o crestere a cererii de terenuri pentru construirea de case cu curte în zonele limitrofe marilor orase si o extindere a asezarilor urbane. n alt dezavantaj, cu impact asupra mediului, al telelucrului la domiciliu este ca nevoia de energie pentru încalzire si iluminat va fi în crestere. Bai mult,  prin reducerea sau chiar eliminarea pierderilor de timp afectate navetei, va creste timpul liber  iar fondul de timp astfel câstigat ar putea fi afectat altor placeri sau excursii care vor duce la o crestere a consumului de combustibil. "mpactul societatii informationale asupra mediului este departe de a avea doar aspecte favorabile. Pentru noi însine, problema protectiei mediului ar trebui sa fie o preocupare cotidiana.

Pag. 24

CAPITOLUL %.

 Impactul drumurilor asupra mediului

"mpactul drumurilor asupra mediului este un sistem deschis care rezulta din interactiunea dintre om si natura, si acopera o gama larga de aspecte care trebuie examinate: ' apa #apa de suprafata, apele subterane si pânza freatica si de captare, zonele umede, impactul asupra malurilor râurilor si asupra albiilor #pentru lucrarile de arta$, tratarea  patrunderii apei în platforma drumului, continutul si respectarea pragurilor, vulnerabilitatea studiilor, poluarea cronica, poluarea accidentala$9 ' hidrologie #zone de inundatii, gestionarea micilor bazine de captare, vai de trecere$9 ' habitate naturale #marea fauna, mica fauna, avifauna, piscifauna, specii de flora protejate,  biodiversitate etc$9 Peste 35.222 de specii de plante Li 7.222 de specii de animale de pe glob sunt clasificate ca fiind pe cale de dispariKie. +lte câteva mii de specii ajung în pragul dispariKiei în fiecare an înainte ca biologii s& le poat& identifica. Principalele cauze ale dispariKiei speciilor de plante Li animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercial& #colectarea de plante, vânatul iraKional Li braconajul$, distrugerile produse de c&tre speciile aclimatizate Li poluarea. *intre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezint& cea mai mare

Pag. 25

ameninKare pentru aceste specii. *e'a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante Li animale au evoluat încet Li au disp&rut din cauza schimb&rilor climatice radicale Li a imposibilit&Kii de a se adapta competiKiei pentru supravieKuire. BenKinerea ecosistemelor  actuale, precum p&durile, recifurile de corali sau mlaLtinile, depinde în mare m&sur& de  biodiversitatea lor. *ispariKia uneia dintre speciile care alc&tuiesc un astfel de lanK trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv. !c&derea ireversibil& a biodiversit&Kii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor. cosistemele s&n&toase asigur& hran&, aer curat, ap& Li soluri fertile pentru agricultur&. *e asemenea, ;24 din medicamentele moderne provin de la plante Li animale. *istrugerea habitatelor de c&tre activit&Kile umane este cauza primar& a dispariKiei unor specii de plante Li animale. Pe m&sur& ce vieKuitoarele evolueaz&, ele se adapteaz& unor  habitate specifice, care le asigur& condiKiile optime de viaK& de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlaLtinilor, defriLarea p&durilor, urbanizarea Li construcKia de drumuri duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viaK&. +stfel, speciile pierd contactul cu celelalte populaKii, reducându'se astfel diversitatea genetic& Li adaptându'se mai greu la condiKiile climatice schimb&toare. O alt& cauz& major& care a dus Li duce la diminuarea drastic& a faunei Li florei este poluarea mediului. *iferite subtante toxice s'au r&spândit tot mai mult în circuitul hranei în cadrul ecosistemelor. ' aer: poluarile gazoase #/O, 0O , !O1, O%' soluri gazoase$ si cu particule #praf, metale grele, benzen, +P' hidrocarburi aromatice policiclice sau polinucleare, cum ar fi naftalina$ locale, efecte la nivel global #ploi acide, efectul de sera$, efecte secundare #stratul de ozon$9 "mpactul asupra mediului inconjurator este inevitabil, deoarece orice constructie sau tehnologie implantata in natura, induce un impact, insa acest lucru nu trebuie sa stopeze dezvoltarea infrastructurii rutiere, ci ar trebui sa ajute la o evaluare cat mai obiectiva a impactului asupra mediului, pentru gasirea unor solutii de reducere a impactului cat mai eficiente. Da nivel national realizarea unei retele moderne de transporturi reprezinta un factor  vital pentru dezvoltarea judetelor si a regiunilor, pentru localizarea companiilor, imbunatatirea mediului de afaceri si incurajarea turismului, toate acestea ducand la cresterea nivelului economic si a calitatii vietii intr'un mod echilibrat pentru toate regiunile tarii,

Pag. 26

reducandu'se astfel discrepantele economice si presiunea exercitata in prezent asupra zonelor  dezvoltate economic. "nvestitiile in modernizarea infrastructurii vor facilita mobilitatea persoanelor si  bunurilor intre regiuni si in interiorul acestora, reducerea costurilor de transport pentru marfuri si calatori, imbunatatirea accesului pe pietele regionale, cresterea eficientei activitatilor economice, economisirea de energie si a timpilor de parcurs, creand conditii  pentru extinderea schimburilor comerciale si a investitiilor productive. Prioritatile vizate sunt reabilitarea si modernizarea conexiunilor feroviare, fluviale si aeriene, a retelei de drumuri nationale si judetene, inclusiv constructia sau reabilitarea soselelor de centura.  Drum '

/ale de comunicatie terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si

 pietonilor. *in punct de vedere administrativ fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele,  pistele de ciclisti, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentru siguranta circulatiei, terenurile si plantatiile amplasate in zona drumului, mai putin zonele de protectie. *e asemenea, se considera ca facand parte din drum cladirile de serviciu si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor inclusiv terenurile necesare aferente.  Mediu -

ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si

subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale9 $actor de impact   -

componenta a activitatii umane, care produce efecte asupra

mediului inconjurator9  Impact asupra mediului   -

afectarea caracteristicilor fizico'chimice si structurale ale

componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii, cauzata, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului. Pag. 27

!ursele de poluare ale aerului: surse naturale Li surse artificiale. Sursele naturale sunt:  Solul –

datorit& factorilor fizici #temperatur&$, mecanici #ploi, curenKi de aer, impact

meteoriKi, cutremure$, biologici, solul r&spândeLte în aer agenKi poluanKi: -  particule solide #anorganice, organice$9 - gaze: /O1, 1!, 0?9 - substanKe odorante complexe.   Plantele şi animalele  polueaz&

mediul cu polen, spori de mucegaiuri= levuri, p&r, pene,

fulgi.   Erupţiile vulcanice

emit gaze #/O, /O 1, 1, 1!, 0?$, vapori de ap&, materiale solide de

diferite dimensiuni, care pot ajunge pân& în stratosfer& #?2'72
dezintegrarea meteoriKilor în atmosfer& #circa 3222 t=an ajung pe P&mânt$.

  Incendiile - dioxid de carbon Li fum #distrug ecosistemele$.

Sursele artificiale - activit&Ki

ale omului din care rezult& produse solide, lichide Li gazoase,

care pot ajunge în atmosfer&. +ceste surse sunt fixe Li mobile. 

Surse fixe - produc o poluare limitat& #în apropierea sursei$:

-  procese industriale: chimice, siderurgice, metalurgice, materiale de construcKie

etc.9 -  procese de combustie -  producere de energie electric&= termic&, înc&lzire locuinKe9

cantitatea Li tipul poluanKilor depinde de calitatea combustibilului Li felul arderii9 -  servicii - staKii de benzin&, instalaKii de vopsit, cur&K&torii chimice #în uscat$ etc.

Pag. 28



Surse mobile

' mijloace de transport rutier, feroviar, naval Li aerian. +utovehiculele,

datorit& gazelor de eLapament Li combustibilului folosit, polueaz& cu oxid de carbon, oxizi de azot, plumb, aldehide, etilen&, hidrocarburi aromatice, dioxid de carbon, pulberi. ' zgomot #respectarea pragurilor diurne si nocturne ale legii zgomotului, tulburari de somn, zgomot de fond, linistea zonelor, amprente sonore$9

' sanatate #zgomot si somn, efecte ale poluarilor gazoase, cu benzen, +P, microparticule etc. cu privire la sanatate, calitatea sanitara a apei, riscuri de toxicitate asupra plantelor si a retelei  produselor alimentare din depozite, pe soluri si plante pe cale aeriana sau prin siroire sau stropire etc$9 ' agricultura, silvicultura #impactul asupra calitatii culturilor sensibile, consumul de spatiu, efectele asupra microclimei si consecintele cu privire la exploatari9 comasari asociate si efecte indirecte asupra mediului etc$9 ' peisaj si priveliste #efectele asupra peisajului vazut de riverani si perturbarile aduse de drum, peisajul drumului, creatii sau distrugeri temporare sau permanente ale peisajelor,  patrimoniu turistic, peisaj pitoresc si peisaj de proximitate, plantatii si dependenta de verdeata, gestiunea aliniamentelor vechi$9 ' patrimoniu #situri sau monumente clasate, patrimoniu arheologic$9 ' clima #schimbari climatice si microclimatice$9 ' deseuri #deseuri EverziM, adica deseurile menajere din gropi, bazine, noroiul din decantoare, separatoare de ulei etc.$9 ' amenajare si urbanism #accesibilitatea si functionarea zonelor urbanizate, efecte de întrerupere, efecte asupra dezvoltarii urbane, suprimarea localitatilor construite sau neconstruite etc.$9 ' riscuri: riscurile naturale #seismice, miscari stâncoase, cavitati naturale, inundatii$, riscuri tehnologice #zonele !eveso, solurile poluate etc., instalatii clasificate$. Da aceste aspecte sectoriale se adauga o abordare sintetica si sistemica a impactului, tinând cont de interactiunile, numeroase si multiple, între domenii9 de asemenea, studiul Pag. 29

impactului pe care îl are santierul9 studiul impactului cu privire la împrumuturi si depozite9 anticiparea consecintelor asupra operatiunilor si întretinerii. Toate aceste impacturi ar trebui sa fie evaluate, chiar daca sunt negative sau pozitive #nu trebuie sa uitam efectele pozitive$, directe, indirecte sau induse, tranzitorii sau  permanente, precum si impacturile negative sau sinergice. "mpactul drumurilor asupra mediului se refera în acelasi timp la reteaua rutiera existenta, la nivelul exploatarii si întretinerii retelei, cât si la proiectele de drumuri noi, în care se atribuie o atentie deosebita acestor impacturi pentru cel putin doua motive: ' pentru ca mediul este supus unei cereri sociale puternice la care inginerii de drumuri sunt obligati sa raspunda în special datorita faptului ca mizele multiple se refera la consecinte grave pentru calitatea vietii si sanatatii tuturor oamenilor de azi, dar cu atât mai mult pentru generatiile viitoare9 ' pentru ca legile si reglementarile în vigoare, atât cele europene, cât si cele interne, iau obligatoriu în considerare impacturile asupra mediului si respectarea pragurilor din ce în ce mai stricte. /u siguranta drumurile, ca rezultat direct a nevoii de deplasare, au fost concepute de cele mai multe ori cu mult înainte de aparitia problemelor de mediu, dar aceste axe, esentiale  pentru economie, viata, se supun cresterii permanente a traficului, care reprezinta, de asemenea, o cerere foarte puternica. Ceconcilierea acestor imperative de mobilitate cu  probleme de mediu si calitatea vietii constituie astfel un aspect fundamental. Problema protectiei mediului devine din ce în ce mai importanta si mai variata. n perioada 3562'3552 au fost abordate cu succes probleme ca: emisiile de gaze de catre vehicule, cresterea gradului de aciditate a lacurilor, ploile acide si reducerea suprafetelor  forestiere. n momentul de fata a început sa se manifeste efectul de sera care a atras atât atentia politicienilor, cât si a oamenilor de stiinta. n plus, aspectele economice ale impactului traficului rutier si al sistemelor de transport, în general, asupra mediului au început sa devina preocupari la cel mai înalt nivel. +u început sa se constituie si sa se dezvolte mijloacele economice pentru managementul

Pag. 30

traficului rutier si al mediului pentru a fi folosite în analizele si studiile cerute de politica mediului înconjurator si a transporturilor. n perioada 35>2'3552 a crescut, în toata lumea, de mai mult de doua ori utilizarea transportului de persoane cu autoturisme. Transportul rutier de bunuri de consum si marfuri a avut, de asemenea, o crestere însemnata, în special în !tatele nite ale +mericii. n uropa, transportul de bunuri de consum si marfuri înregistreaza o crestere accelerata, datorita deschiderii pietelor /omunitatii uropene. Pe drumurile importante de trafic international, transportul rutier de marfuri #în tone=
Pag. 31

Primele formulari legislative privind protectia mediului au fost stabilite cu multi ani în urma, dar o foarte lunga perioada acestea s'au limitat la anumite lucrari sau probleme specifice. +desea, legislatia specifica si separata pe probleme s'a referit la poluarea apei si a aerului, la poluarea sonora si la afectarea resurselor naturale si numai în ultimii ani s'a trecut la o abordare globala a efectelor factorilor de poluare a mediului în anumite tari membre O/* #"talia, Olanda, +ustria$. *in jurul anilor 35>2, politica generala de protectie a mediului în marea majoritate a tarilor vest'europene are la baza o lege globala. /ele mai multe dintre tarile vest'europene au o legislatie conform careia efectuarea de studii de impact asupra mediului este obligatorie înainte de începerea oricarei categorii de lucrari de drumuri. n aceste studii sunt aplicate, în general, doua principii: 3. protectia mediului natural, a resurselor naturale si a stilului de viata a populatiei este declarata a fi de interes general pentru populatie9 1. este obligatorie efectuarea evaluarii impactului asupra mediului a unor lucrari de constructii de drumuri sau oricare alt tip de constructii. Degislatia si practica din diferite tari au caracteristici generale similare:  ' se face distinctie între studiile de mediu - care în mod obisnuit nu sunt detaliate si care încep într'un anumit moment al primei faze de proiectare - si studiile de impact asupra mediului care sunt obligatorii înainte de începerea oricarei lucrari9 ' se subliniaza necesitatea diseminarii informatiilor si a rezultatelor discutiilor dintre  partenerii implicati în realizarea unui anume proiect de la initierea acestuia pâna la finalizarea lui. Trebuie remarcat însa faptul ca rolul reprezentantilor partenerilor si al publicului la realizarea unui proiect variaza semnificativ de la o tara la alta. xista însa si deosebiri sau abordari divergente din punct de vedere practic a problemei impactului asupra mediului: V definirea tipurilor de infrastructuri pentru transporturi pentru care evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie9 de ex. este obligatorie evaluarea impactului asupra mediului în cazul drumurilor locale sau de exploatareJ

Pag. 32

V relatia dintre ipoteza starea initiala si ipoteza de baza a nu întreprinde nimic nu este, în general, luata în considerare de diverse tari, datorita riscului de a mari volumul de munca  pentru efectuarea studiilor de impact si a confuziilor în interpretarea rezultatelor statistice9 V cerintele evaluarii impactului asupra mediului în anumite tari depind de întrebarea daca  poate fi identificat un anume impact9 V modalitatile de integrare a rezultatelor evaluarii impactului asupra mediului în procesul de  proiectare9 V existenta, în anumite tari #!tatele nite ale +mericii, ranta$ a unui proces formal si explicit de evaluare a impactului asupra mediului, spre deosebire de un proces neoficial si implicit, care prevaleaza de mult timp, în contradictie cu justificarea detaliata a necesitatii realizarii unui proiect de drum si a proiectarii amenajarii terenului înconjurator #@ermania, +nglia, tarile scandinave$9 V desemnarea specialistilor care emit comenzi, care desfasoara sau care sunt beneficiare ale rezultatelor studiilor de impact, difera de la tara la tara datorita, mai mult sau mai putin, unor  motive de ordin politic sau organizatoric9 V în anumite tari #+nglia, Tara @alilor$ exista prevederi de acordare de compensatii pentru riveranii unor lucrari mari de constructii rutiere ca urmare a efectelor lucrarilor asupra mediului ambiant #afectarea resurselor de apa potabila, poluarea sonora etc.$. !e constata o cooperare internationala slaba în domeniul evaluarii impactului drumurilor asupra mediului. 0ecesitatea cooperarii internationale privind evaluarea impactului drumurilor asupra mediului este evidenta, daca se tine seama numai de rapiditatea cu care oamenii înteleg ceea ce constituie un mediu propice desfasurarii activitatilor zilnice în tendinta generala a unei dezvoltari sociale si economice stabile. !tadiul metodelor avansate de evaluare a impactului drumurilor asupra mediului este foarte diferit de la o tara la alta si multe tari care doresc sa implementeze asemenea metode ar   prefera realizarea unei cooperari cu tarile în care exista experienta în acest domeniu. ste necesara conturarea unui cadru general de activitati care sa asigure o buna coordonare a autoritatilor si consultantilor în domeniu, tinând seama de lipsa de specialisti în efectuarea studiilor de impact al drumurilor asupra mediului.

Pag. 33

Protectia continua a calitatii vietii si a mediului natural este problema noastra, a tuturor. Trebuie sa tinem cont de prejudiciile multiple, câteodata ireparabile, care ameninta mediul înconjurator. Prin diferitele daune pe care le poate provoca, transportul rutier a devenit astazi o  preocupare majora, care îi priveste în special pe cei care trebuie sa conceapa, sa construiasca si sa exploateze o infrastructura rutiera. Orice proiect de constructie sau de amenajare a unei infrastructuri trebuie sa faca obiectul unei evaluari a impactului acelui proiect asupra mediului înconjurator. Da noi în tara, conform Degii protectiei mediului nr. 3?>=3557 cu modificarile ulterioare, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infrastructura rutiera, care  poate avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa. Procedura de întocmire a studiului de impact si a bilanturilor de mediu se desfasoara conform Ordinului ministrului +pelor, padurilor si protectiei mediului nr. 317=3558 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului înconjurator. Ducrarile de infrastructura rutiera au impacturi directe si indirecte, pozitive si negative sau cumulate asupra mediului înconjurator. Da elaborarea proiectelor se respecta prevederile Degii nr. 3?>=3557, al carei obiect îl constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. actorii de impact pot fi: V emisii - poluare directa a mediului ca efect al traficului9 V rezultati - poluare directa a mediului ca efect al activitatii de întretinere si exploatare a infrastructurii rutiere. Bodalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice pentru  protectia mediului sunt: ' armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de  protectie a mediului9

Pag. 34

' obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza initiala a proiectelor, programelor sau activitatilor "mpactul infrastructurii rutiere in fazele de executie si exploatare  Impactul unui proiect de infrastructura asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor   proiectate $actorul de mediu APA

"n perioada de executie a lucrarilor proiectate, au fost identificate urmatoarele posibile surse de poluare: executia propriu zisa a lurarilor, traficul de santier si organizarile de santier. Ducrarile de constructie a drumurilor determina antrenarea unor particule fine de  pamant care pot ajunge in apele de suprafata. *epunerile de particule solide in cursurile de apa modifica granulometria fundului albiei si pot afecta flora si fauna acvatica. Banipularea si punerea in opera a materialelor de constructii #beton, bitum, agregate etc$ determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. "n cazul in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa, toate acestea reprezinta surse de poluare directa a apelor. *e asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de apa, dar si in stratul freatic. Banevrarea defectuoasa, in apropierea cursurilor de apa, a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unor deversari accidentale de materiale, combustibili, uleiuri. raficul de santier 

Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor #0Ox, /O, !Ox, /O%, particule in suspensie, etc$. Pe de alta parte traficul greu este sursa de particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate. *e asemenea,  pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor. +tmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu #apa de suprafata si subterana, sol etc$. %rganizarile de santier 

Pag. 35

*aca !tatiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs de apa, ele pot constitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din atmosfera sau de pe sol de catreapele meteorice.*e asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelor freatice este ridicat, aici putandu'se produce poluari datorita pierderilor de carburanti sau bitum. Cezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in care ele nu sunt etanse. *e la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport rezulta uleiuri, carburanti, apa uzata de la spalarea masinilor. *e la organizarile de santier rezulta ape uzate menajere de la cantina, spatiile de toaleta. "n general aceste ape sunt incarcate biologic normal. +pele meteorice rezultate pe amplasamentul organizarilor de santier sunt considerate ape conventional curate. *e pe amplasamentul bazelor de productie mai rezulta si ape tehnologice. Pentru acestea este necesara o preepurare locala. $actorul de mediu AE&

xecutia lucrarilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta  parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili #produse petroliere distilate$ atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite. +ctivitatea de constructie poate avea, temporar #pe durata executiei$, un impact local apreciabil asupra calitatii atmosferei. "mpactul asupra aerului este semnificativ in cadrul Organizarilor de !antier datorita functionarii !tatiilor de +sfalt si Aetoane cat si datorit& circulatiei vehiculelor grele. +ctiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasesc un nivel maxim al concentratiilor, numit prag nociv. 0ocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata expunerii. fectele lor asupra sanatatii umane sunt urmatoarele: - monoxidul de carbon !"#$:  prin

inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii, care

au ca efect tulburari de vedere, dureri de cap, ameteala, oboseala, palpitatii si chiar  moartea, atunci cand 884 din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobina9

Pag. 36

- oxi%ii de a%ot !&#x$:

la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave #maladii

respiratorii cronice si leziuni inflamatorii$9 - hidrocarburile !'(P$:

indeosebi cele aromatice monociclice #benzenul$ si

 policiclice #benzopirenul$ sunt hemato si neurotoxice, avand efecte cancerigene9 - particule de funingine !fum$:

fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi

aromatice policiclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plamanului9 - plumbul si compusii de plumb:  poate

patrunde in organism prin plamani, aparatul

digestiv si prin piele, actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei, a sistemului nervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectuale9 - oxi%ii de sulf !S#x$: au actiune iritanta

asupra sistemului respirator.

"mpactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ. "nsa el se manifesta intr'o perioada limitata, relativa scurta. "n general, amplasamentele organizarilor de santier sunt alese astfel incat sa nu se afle in apropierea localitatilor, insa acolo unde nu este  posibila amplasarea acestor organizari la o distanta de cel putin 3222 m fata de zonele locuite si ariile naturale protejate, sunt adoptate masuri speciale pentru reducerea emisiilor de  poluanti si protectia acestor zone. /a o masura generala, este recomandat sa fie adoptate tehnologii performante nepoluante, folosirea statiilor de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu filtre pentru  purificarea fluxului de gaze poluante emanate in aer si de retentie a substantelor poluante, astfel incat nivelul emisiilor sa nu depaseasca limitele stipulate in Ordinul nr . 751=1221 cu modificarile si completarile ulterioare. "n cazul emisiilor de pulberi in suspensie de la depozitarea agregatelor, o m&sura temporara de educere a emisiilor este udarea lor periodica, care ar trebui facuta doar pentru agregatele utilizate in prepararea betonului si a liantilor. "mprejmuirea si acoperirea suprafetelor utilizate pentru depozitarea agregatelor, reprezinta de asemenea o masura de reducere a emisiilor de pulberi in suspensie, dar si de

Pag. 37

reducere a pierderilor. *e asemenea ar fi indicat sa fie proiectate incinte inchise de depozitare  pentru agregatele fine.

$actorul de mediu 'ol 

Principalul impact asupra solului in perioada de constructie a unui drum este reprezentat de ocuparea temporara de terenuri pentru: organizari de santier, drumuri  provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri. Ceconstructia ecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura obligatorie. Pe perioada de executie vor fi ocupate suprafate importante de teren pentru amplasarea bazelor de productie si a organizarilor de santier. Cealizarea lucrarilor de executie necesita miscari de terasamente, fiind necesare gropi de imprumut sau depozite de pamant in cazul in care exista un exces de material. %olumul de pamant necesar va fi estimat de  proiectant. n impact semnificativ asupra solului il au lucrarile executate in cadrul gropilor  de imprumut. Cealizarea acestor lucrari presupune excavare unor cantitati mari de pamant de  pe suprafete relativ mari. Ducrarile de excavare a pamantului pot avea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare, ca urmare a aparitiei fenomenului de eroziune. +cest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicarea unor masuri de  protectie pe durata executiei lucrarilor. "mpactul manifestat de traficul desfasurat de la Aazele de Productie la fronturile de lucru are un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a  poluantilor rezultati din arderea combustibilului. +ceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale solului. "mpactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a utilajelor poate fi apreciabil. l se manifesta, de asemenea, pe arii restranse. "mpactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator  este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu'se, in special, cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor necontrolate sunt compusii rezultati din descompunerea substantelor 

Pag. 38

organice. +cestia sunt caracterizati de un debit redus, dar sunt foarte incarcati cu substante organice, motiv pentru care sunt foarte greu de epurat.

$actorul de mediu (iodiversitate

!ursele de poluare pentru flora si fauna, specifice pentru perioada de executie a lucrarilor proiectate sunt urmatoarele: emisiile de noxe si zgomot generate de traficul de santier si de operarea echipamentelor utilizate in realizarea lucrarilor. !antierul, in ansamblu, are un impact negativ complex asupra vegetatiei. Ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, haldele de deseuri etc, toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatilor initiale. *aca din punct de vedere chimic, poluarea aerului nu va fi periculoasa pentru vegetatie, poluarea cu particule in suspensie #praf$ poate avea insa efecte negative. +cestea se manifesta cu preponderenta in perioadele secetoase, lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extindere. Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza, respiratie si transpiratie. Plantele nu se dezvolta normal, productiile realizate sunt reduse. fectul asupra padurilor este mai putin vizibil. /oncentratiile mari de praf in aer se manifesta insa pe  perioade limitate de timp.

Pag. 39