REFERAT La Managementul Riscului

REFERAT

The world's largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





Subiecte: 1. Recesiune Recesiuneaa economică economică – risc macroecono macroeconomic mic în activitatea activitatea agenţilo agenţilorr economici economici 2. Impactul Impactul recesiu recesiunii nii economic economicee asupra asupra diferitelor diferitelor tipuri tipuri de companii companii.. 3. Măsuri Măsuri de gestionare gestionare a riscului riscului (recesiunea (recesiunea econom economică) ică) la nivelul nivelul unui agent economi economicc 1. Recesiunea economică – risc macroeconomic în activitatea agenţilor economici Firmele se expun în permanenţă la anumite riscuri, nu în toate cazurile în care acestea se materializează ajung în stare de vulnerabilitate sau de insolvabilitate. Gestiunea financiară adecvată, implementarea unor politici corespunzătoare în domeniul riscului, obţinerea de profit din alte activităţi pot face ca firma fir ma să poată suporta financiar pierderile provocate, ceea ce previne apariţia alimentului. alimentului. Cu cât o firmă este mai mai mare, cu atât poate suporta mai bine pierderile financiare provocate provocate de evoluţia nefavorabilă a condiţiilor condiţiilor economice. Totuşi,vulnerabilitatea şi factorii de risc trebuie analizaţi împreună când se stabilesc dimensiunea şi gradul de diversificare a activităţii unei firme. Riscul trebuie privit şi prin prisma consecinţelor sale, ceea ce necesită asumarea responsabilităţii pentru materializarea sa. Astfel, riscul are efecte diverse,atât asupra unităţii economice, cât şi asupra terţilor În literatura de specialitate consacrată problematicii riscului ce afectează activitatea agentului economic, există o multitudine de variante referitoare la clasificarea riscurilor. Unul dintre riscurile cu care toate firmele se intersectează intersectează în urma desfăşurării desfăşurării activităţii acesteia este riscul macroeconomic. Riscul macroeconomic este rezultatul evoluţiei într-un anumit sens a condiţiilor mediului de afaceri. Acesta este generat de acţiunea conjugată a unui număr variat de factori de natură economică, politică sau socială, a căror evoluţie în timp trebuie luată în considerare de către managementul firmei. Acest tip de riscuri poatefi cauzat de greve, convulsii sociale, războaie civile, schimbări de guverne, modificări de politică, recesiune economică,, restricţii de convertibilitate a monedei naţionale în valută, de transfer al fondurilor în economică străinătate, inflaţie, evoluţia nefavorabilă a ratei dobânzii pe piaţă, sistemul juridic etc. care pot fi definite ca fiind o formă severă şi generalizată a crizei economice., afectează grav rezultatele întreprinderii. Recesiunile economice sunt fenomene periculoase care se insinuează fără preaviz, lovind un anumit sector de activitate, dar putând provoca paralizia unei întregi economii. În principiu, când statisticile confirmă un al doilea trimestru fără creştere economică, se poate afirma că semnalele crizei au evoluat negativ spre o recesiune. Această constatare este valabilă atât la nivel macroeconomic, macroeconomic, dar şi pe plan local, la orizont de firmă. Recesiunea economică economică poate aduce criza economica ceea ce determină companiile să îşi schimbe obiectivele, de la creştere şi expansiune spre menţinerea poziţiei actuale pe piaţă. Un element cheie este că firmele să fie suficient de deschise să adopte noi strategii, să schimbe noile obiective şi să nu continue în acelaşi ritm spre aceleaşi ţeluri. Recesiunile economice,

2. Impactul recesiunii economice asupra diferitelor tipuri de companii. În cazul marilor companii transnaţionale, deşi la o prima vedere, lucrurile par a fi mai simple şi mai clare, în realitate situaţia este mult mai complexă. Complexitatea vine din faptul ca





partea sindicatelor - numim aici conflictul cu uniunea sindicatelor din industria automobilelor, Canadian Auto Workers, Workers, atunci când General General Motors a trebuit să sisteze sisteze temporar activitatea activitatea uzinei de asamblare din Oshawa, Ontario, Canada. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere şi posibilele implicaţii politice atunci când vorbim de închiderea sau restructurarea unor facilităţi de producţie amplasate în afara graniţelor statului (a se vedea implicarea prudentă a guvernelor german şi suedez în vânzarea de către acelaşi General Motors a uzinelor OPEL respectiv SAAB) . Economia europeană iese cu dificultate din cea mai gravă recesiune cu care s-a confruntat în ultimele decenii. Recesiunea a cauzat o scădere semnificativă semnificativă a activită ții economice în UE, cu milioane de locuri de muncă pierdute șicosturi umane mari șia determinat o presiune considerabilă asupra finanțelor publice, publice, creând constrângeri fiscale și mai mari pentru statele membre. Perspectivele Perspectivele de evolu evoluție a pieței muncii muncii în UE, UE, care care a rezistat rezistat destul destul de bine recesiu recesiunii nii din 2008-2009 șia început să creeze noi locuri de muncă la sfârșitul anului 2010, s-au deteriorat semnificativ șicontinuă să difere considerabil de la o șară la alta. În multe economii avansate, prin crearea de locuri de muncă nu s-a reușit până acum să se readucă pe piața muncii muncii lucrătorii lucrătorii care și-au pierdut pierdut locul locul de muncă muncă în timpul timpul crizei, crizei, iar consec consecin ințele recesiunii provoacă tot mai multe îngrijorări în legătură cu posibilitatea menținerii efectelor negative asupra ratelor de șomaj. Impactul crizei financiare asupra economiei reale a început să se simtă cu adevărat în 2009, când PIB-ul a scăzut la un nivel fără precedent pe ambele maluri ale Atlanticului. Ocuparea forței de muncă a rezistat rezistat foarte bine în Europa Europa în perioada imediat imediat următoare următoare recesiun recesiunii, ii, în special datorită unei ajustări importante a programului de lucru. Începând cu a doua jumătate a anului 2009 însă, pierderea locurilor de muncă muncă a devenit un fenomen răspândit, iar șomajul a explodat în majoritatea șărilor UE, deșiîn proporșii foarte diferite. Procesul de redresare s-a accelerat în prima jumătate a lui 2010, dar s-a stabilizat în a doua parte a anului, reflectând reflect ând șidispari dispar ișia unor factori temporari tempo rari precum măsurile măsuril e excepș excepșional ionalee de stimulare. În ciuda rezultatelor redresării, creșterea în domeniul ocupării locurilor de muncă a urmat urm at doar do ar la sfârș sfârșitul itul anului 2010, iar i ar șo șomajul ajul a rămas la l a nivelul niv elul înalt atins în 2009. 2009 . Tendin Tendința globală globală în ocupar ocuparea ea for forței de de muncă muncă a reflect reflectat at diferi diferite te tipare tipare sectoriale. sectoriale. Deși la început creș creșterea erea șomajulu ajuluii a afectat în principal principal industriile cele mai expuse la ciclul de afaceri și șise putea baza numai într-o mică măsură pe ajustarea programului de lucru, în special special sectorul sectorul construc construcțiilor, se pare pare că o parte parte a acestei acestei creșteri devine devine cronică cronică.. În pofida pofida utilizării la scară largă a programelor de lucru reduse, ocuparea forței de muncă a scăzut, de asemenea, asemenea, în în produc producție și a continua continuatt pe o pantă pantă descende descendentă ntă în timpul timpul redresării. redresării. Aceste tipare ar putea fi cauza adaptării necesare în contextul contextul recesiunii mondiale în anumite sectoare care fuseseră caracterizate de capacități excedentare și a faptului faptului că scăderea PIB-ului în timpul recesiunii riscă să devină un fenomen permanent. UE a reușit să păstreze baza productivă a economiei sale în cei mai dificili ani ai recesiunii economice. Cu toate acestea, în actualele actualele condiții macroeconomice macroeconomice nesigure, capacitatea industriei europene de a rămâne competitivă șide a-șipăstra locurile de muncă va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea sa de a inova șide a se adapta repede șifără dificultășila schimbări . Aceste schimbări sunt determinate de progresul tehnologic, de modificarea modelelor modelelor de comer comerț, de evolu evoluția cadrului cadrului de reglementar reglementare, e, de modifica modificarea rea modelelor modelelor de de





transformare transformareaa locurilor locurilor de muncă muncă (sub formă formă de noi noi sarcini, sarcini, noi noi profiluri profiluri de competen competențe și o nouă organizare a muncii). Deșiforșade muncă calificată este unul dintre principalii factori de competitivitate pentru industria europeană, ea nu poate fi considerată un bun do bândit, iar susținerea inerea acestui acestui factor necesit necesităă o abordare activă. activă. Scade productia

Dupa perioadele de recesiune scurte, productia poate reveni la nivelurile de dinainte de criza, ajutand economiile sa-si revina. Daca recesiunea este de lunga durata, este posibil ca nivelurile productiei de dinainte de aceasta sa fie atinse dupa foarte multi ani sau niciodata. Recesiunile fac mai dificila intrarea pe piata de noi firme. firme . Sunt si aici exceptii. Microsoft (1975), CNN (1980) si Disney (1923), companii de succes astazi, au fost fondate in perioade de contractie economica. Dar in recesiune numarul de firme noi scade dramatic. De asemenea, afacerile existente se confrunta cu riscul de faliment. In 2008, 43.500 de companii au cerut intrarea sub protectia legii falimentului in SUA, fata de 28.300 in 2007. Unii economisti sustin ca perioadele de criza fac curatenie pe piata, eliminand firmele ineficiente. Totusi, exista cazuri in care firme eficiente au falimentat din cauza crizelor de lichiditate.

În ceea ce priveşte efectele recesiunii asupra întreprinderilor româneşti, se constată că acestea au fost grav afectate de măsurile impuse acestora, cum ar fi introducerea impozitului forfetar, creşterea TVA, ceea ce a determinat suspendarea activităţii multor firme, falimentarea altora sau intrarea în procedura insolvenţei şi/sau procedura reorganizării, închiderea voluntară a firmelor, creşterea şomajului, scăderea nivelului de trai, scăderea cererii şi a ofertei, scăderea consumului, scăderea încrederii populaţiei în măsurile anticriză propuse şi aprobate de Guvern, scăderea productivităţii economice. Recesiunea economică mondială a afectat toate companiile româneşti, pornind de la cea mai mare şi până la cea mai mică. Mai mult decât atât, accesul la finanţările pe care băncile le-ar fi putut pune la dispoziţia mediului de afaceri a fost blocat de stat. Practic, prin intermediul Ministerului de Finanţe care a împrumutat de la băncile private aproape întreaga masă monetară de pe piaţă pentru a putea plăti salariile şi pensiile bugetarilor, Guvernul a blocat, indirect, economia naţională. Mii de firme din toată ţara au aşteptat exagerat de mult rambursările de TVA la care erau îndreptăţite şi pe care Fiscul întârzia să le efectueze, termenele fiind depăşite luni în şir. În schimb, pentru orice factură emisă, emisă, dar neîncasată, statul obligă în continuare firmele să plătească TVA, decapitalizându-le şi împingându-le spre faliment. Instituirea impozitului forfetar, care trebuia plătit chiar şi de firmele care nu înregistrau profit a determinat ca în 2009, 120.509 de societăţi să-şi suspende activitatea.

În pofida unei situaţii economice şi financiare extrem de nefavorabile, întreprinderile şi angajaţii lor în întreaga Europă s-au implicat activ în procese de restructurare creative care sau dovedit constructive, eficace şi esenţiale în limitarea pierderii locurilor de muncă, datorită unor măsuri inovatoare, deseori sprijinite de autorităţile publice şi Comisia Europeană.

Întreprind Întreprinderil erilee trebuie trebuie să fie capabile capabile să se adapteze adapteze interna internaționalizării ionalizării produc producției mondiale mondiale și să reac ționeze ioneze la provocările provocările în materie materie de competitivitate.

Cei mai buni dintre antreprenori văd în gestiunea riscurilor crizei şi rece re cesi siun uniiii ec econ onom omiice o op opor orttun unit itat atee pe pen ntr tru u ame melilior oraare reaa ge gest stiu iuni niii operaţionale şi strategice pe ansamblul firmei lor; ceilalţi se vaită şi dau vina pe alţii. La prima apariţie a simptomelor de recesiune, managerii performanţi asociază un răspuns al gestionării crizei prin aplicarea efectivă a legislaţiei şi a reglementarilor de bună practică în vigoare; deci nu ocolirii ale legilor. În





este de lungă durată şi poate provoca blocaje financiare grave în activitatea firmei. Piața unică unică trebui trebuiee să contri contribui buiee la crearea crearea condi condițiilor-c iilor-cadr adruu si să gener genereze eze oportun oportunită ități în întrea întreaga ga Europă. Europă. Func Func ționare ionareaa pie ței muncii și mobilitatea sunt un aspect important. Alte domenii importante pentru pentru întreprinderi întreprinderi și pentru societate în general sunt func ționarea piețelor de de capital capital (accesu (accesull la finan finanțare), are), nivelul nivelul concuren concurenței pe piețele produs produselor, elor, eficacitate eficacitateaa sistemelor sistemelor de cerceta cercetare re și dezvolta dezvoltare re și de inovare, inovare, mediul mediul de afacer afaceri,i, mecanismel mecanismelee pentru pentru transferu transferull cunoștințelor și asimilarea asimilarea tehnol tehnologiil ogiilor, or, un sistem sistem de de educa educa ție și de formare formare eficient, eficient, precum precum și alți factori factori societa societalili mai largi. largi. Nu este vorba numai numai de de aspecte aspecte de reglem reglementar entare. e. Actul privind privind piața unică și ini țiativa emblematică emblematică privind privind Uniunea inovării inovării vizează înlăturarea înlăturarea sistematică sistematică a acestor acestor obstacole, obstacole, permițând întreprinde întreprinderilor rilor să- și realizeze realizeze mai repede ideile ideile bune, să se adapteze adapteze și să crească. IMM-urile cu capacitate mare de inovare și clusterele de inovare devin un canal esențial pentru procesul procesul de inovare și de produc ție. Prin urmare, sunt din ce în ce mai necesare politici privind constituirea clusterelor și specializarea inteligent inteligentă, ă, dezvolta dezvoltarea rea compet competen ențelor, precum precum și cuno cunoștințe specifice specifice privind privind piețele viitoa viitoare re și principa principalele lele tehnol tehnologii ogii de intere interes. s.

Evitarea riscului. Managerii se preocupă de continuitatea activităţii

firmei prin prevenirea riscurilor majore care ameninţă principalele funcţiuni ale org organi anizaţ zaţiei iei:: apr aprovi ovizion zionare area, a, pro produc ducţia ţia de bun bunuri uri/ser /servic vicii, ii, cal calita itatea tea acestora, politicile de preţuri, distribuţia, finanţele şi calitatea comunicării financiare. În răspuns la aceste preocupări, decidenţii imaginează modalităţi maii ef ma efic icie ient ntee de co cont ntro roll şi pr prev even enir ire, e, ca capa pabi bile le să le de deaa o si sigu gura ranţ nţăă rezo re zona nabi bilă lă cu pr priv ivir iree la co cont ntin inua uare reaa ac acti tivi vită tăţi ţiii fi firm rmei ei.. În fa faţa ţa ac aces esto torr preocupări şi presiuni, antreprenorii resimt necesitatea integrării gestiunii riscului de criză şi recesiune economică în procesele gestiunii operaţionale şi strategice ale întreprinderii. În general, sunt patru măsuri decisive pe care aceştia pot să le ia pentru a proteja firma împotriva constrângerilor implicate de crizele economice: » reevaluarea pieţei actuale şi a intercondiţionărilor dintre aceasta şi criza

economică;

» reevaluarea ipotezelor economice existente, pe termen scurt şi mediu; » dezvoltarea strategiilor pe termen scurt, ţinând cont de circumstanţele

crizei;

» previziunea pe termen mediu şi lung, prin elaborarea planurilor pentru

reviriment.

De regulă, managerii-întreprinzători, dornici de a depăşi cât mai rapid situaţiile de criză, acţionează instinctiv, fără o arhitectură globală a gestiunii riscurilor riscur ilor în condiţii de recesiune. recesiune. Acest lucru face ca, de cele mai multe ori, demersul lor să eşueze în faza iniţială. Fără a avea pretenţia de a oferi un ghid de acţiune antreprenorilor în acest domeniu, considerăm că trebuie parcurşi următorii paşi: ÷ evaluarea ameninţărilor: este important de identificat principalele

pericole care planează asupra firmei, precum: pierderea încrederii clienţilor, scăde scă dere reaa br brut utal alăă a de desf sface aceri riii to tota tale le,, pi pier erde dere reaa un unui ui se segm gmen entt de pi piaţ aţă, ă, pierderi financiare. Aceste ameninţări trebuie clasate ca rezultând din factori ca: in insta stabil bilita itatea tea econ economi omică că reg region ională ală/gl /globa obală, lă, dis discrim crimina inarea rea locu locuril rilor or de muncă, eşecul marketingului, minusuri calitative, tranzacţii contrare eticii, măsuri legislative incoerente. Repertorierea riscurilor legate de recesiune





bonusuri şi dividende neruşinate, ca şi cum, după vorba noastră, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase). ÷ clasarea riscurilor în ordinea priorităţilor: Odată riscurile identificate,

este necesar să se stabilească o scară de prioritate în abordarea lor, astfel încât managerii să poată orienta eforturile şi resursele firmei cu maximum de eficienţă. Ieşind din sfera pur economică, se poate da exemplul riscului de cutremur, pe care o firmă l-ar putea consideră minim pentru principalele activităţi ale sale, dar situaţia ar putea deveni catastrofală în cazul producerii sale, eventual prin efecte colaterale; suntem în prezenţa unui risc minim, dar cu consecinţe puternice. control rolul ul ris riscur curilo ilor: r: pre presupu supune ne ela elabor borare areaa uno unorr pro proced ceduri uri pen pentru tru ÷ cont

suprav supr aveg eghe here reaa se semn mnal alel elor or ca care re in indi dică că recesiunii. Aceasta necesită: 1. 2. 3. 4. 5.

inte in tens nsif ific icar area ea

sau sa u

redu re duce cere reaa

listarea evenimen listarea evenimentelor telor negativ negativee posibile; posibile; investigar invest igarea ea frecvenţei/proba frecvenţei/probabilit bilităţii ăţii de producere a eveni evenimente mentelor; lor; estimarea estima rea consecinţe consecinţelor lor fiecărui fiecărui eveniment eveniment în parte; parte; calcularea calcu larea riscului riscului asociat asociat fiecăru fiecăruii eveniment; eveniment; pregătirea pregă tirea strategiil strategiilor or pentru reducerea reducerea consecinţelor consecinţelor potenţiale. potenţiale.

După cu După cum m se ve vede de,, co cont ntro rolu lull (m (mod odel elar area ea)) ri risc scur urililor or re repr prez ezin intă tă o acti ac tivi vita tate te co comp mple lexă xă ce pr pres esup upun unee cu cuno noşt ştin inţe ţe în do dome meni niul ul ec econ onom omic ic,, tehnologic, sociologic şi politic, iar rezultatele sale au un grad mare de responsabilitate, influenţând deciziile şi implicit succesul strategiei adoptate, la nivel macro şi microeconomic. ÷ reacţia în faţa recesiunii: Antreprenorii au interesul de a se dota cu

o pr proc oced edur urăă de defe fens nsiv ivăă co cont ntra ra re rece cesiu siuni nii, i, pe pent ntru ru a mi mini nimi miza za ri riscu scuri rile le,, deoarece nicio întreprindere nu poate anticipa sau evita toate riscurile. Pe bună dreptate, renumitul analist Peter Drucker acorda o importanţă capitală gestiunii riscului: “Ceea ce-şi poate propune un manager este de a identifica şi de a estima corect riscul posibil de asumat şi de a exploata incertitudinea. Scopu Sc opull mu munci nciii de pro proiec iectar tarea ea vii viitor torulu uluii es este te nu de a decide ce trebuie făcutt mâine , ci mai degrabă, ce ar tr făcu treb ebui ui fă făcu cutt pe pent ntru ru a av avea ea un mâine”.

integrarea rarea proceselor proceselor de risc: riscul riscul de recesiune recesiune trebu trebuie ie tratat în ÷ integ

mod eg mod egal al cu cel celel elal alte te ri riscu scuri ri tr trad adiţ iţion ional ale, e, ca ri riscu scuri rile le oper operaţ aţio iona nale le sa sau u fina fi nanc ncia iare re.. El Elee tr treb ebui uiee in incl clus usee în pr proc oced edur urililee de au audi ditt in inte tern rn,, în sc scopu opull garran ga anttăr ăriiii apl plic icăr ăriiii co core rect ctee a pr proc oceese selo lorr pu puse se în fu fun ncţ cţiu iune ne pe pent ntrru identificarea, evitarea şi răspunsul la recesiune.

Drept câmp de aplicaţie, există şase mari sectoare în care se poate dezvolta o strategie de supravieţuire în ca cazzul unei cr criize: clienţi, produse/servicii, comunicare, distribuţie, preţuri şi personal. Dar, în legătură







legisla legislației, dispon disponibili ibilitatea tatea și pre prețul resursel resurselor or și al altor factori factori de de produc producție, accesul accesul pe pia piață, etc. etc. Necesita Necesitatea tea schimbă schimbărilor rilor care ar putea să se facă simțită în perioade normale devine devine mai puternică în perioadele perioadele prelungite de activitate economică scăzută. Întreprind Întreprinderil erilee care nu reu reușesc să se adapte adapteze ze la condi condi țiile în schimba schimbare re nu vor vor ține pasul pasul cu concuren concurenții pe termen termen lung. lung. Această Această adaptare poate să fie o modificare a activită ților întreprinderii, de exemplu exemplu un domeniu de activitate mai extins sau mai restrâns, restrâns, schimbarea schimbarea pozi poziției acesteia acesteia în lanțul valorilor, valorilor, sciziunil sciziunilee și intraprenor intraprenoriatul, iatul, o nouă nouă utilizare utilizare a activelor, activelor, consolida consolidarea rea bilan bilanțurilor urilor contabile, contabile, îmbunăt îmbunătăățirea compet competen ențelor și formarea formarea și/sau schimbările schimbările organ organiza izaționale în în manageme managementul ntul întrep întreprinde rinderii. rii. În mod mod concret, concret, apar noi modele de afaceri care creează o legătură mai mai strânsă între produc produc ție și servicii. Elaborarea unor solu ții inovatoare, cum sunt metodele de producție mai eficiente eficiente din punctul punctul de vedere vedere al utilizării utilizării resurselor, sau sau noi tehnologii, precum materialele materialele avansate și nanotehnologiile pot avea implicații asupra deciziilor de externalizare, etc. Acestea sunt unele dintre dintre măsurile pe care orice întreprindere solidă care dore dore ște să rămână competitivă ar trebui trebui să le includă în activită țile sale zilnice. Adaptarea fără

dificu dificultă ltăți la schimb schimbări ări necesi necesită tă în în mod mod evide evident nt compe competen tențe și o inve investi stiție core corespu spunză nzătoa toare re în capital uman. Pentru a susține creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este esențial ca întrepri întreprinderil nderilee să dispună dispună de forță de muncă muncă cu califică calificări ri corespunză corespunzătoare toare pentru pentru a se evita lipsa de competen competențe și nepotrivi nepotrivirea rea acesto acestora ra . Pentru a menține un nivel nivel înalt de ocupar ocuparee a forței de muncă muncă,, este esen esențial, ial, de asemene asemenea, a, să se antic anticipe ipeze ze viitoa viitoarele rele ceri cerinnțe în materie de competențe (de exemplu, competențe „ecologice” sau cele în domenii precum îngrijirea sănătății și asistența socială) și să se adapteze în consecință sistemele de educație și de formare, programele de studii și calificările, în colaborare cu partenerii sociali, să se dezvolte un sistem de ucenicie de calitate și șiun sistem de reconversie profesională, în cadrul cadrul programului programului de învă învățare pe tot parcur parcursul sul vieții, a lucrători lucrătorilor lor deja activi activi în sector. sector. În cazul lipsei de competențe, întreprinderile trebuie să fie pregătite să caute talente în străinătate străinătate.. În acest acest scop, scop, este impera imperativ tiv să se investească investească în competen competențe TIC și în competențe digitale . Se creează locuri de muncă în domeniul noilor semiconductoare cu consum redus de energie, în domeniul furnizării serviciilor de d e informatică dematerializată ( cloud cloud computing computing ), în în cel cel al al securit securităății inform informatice atice și al virtualizăr virtualizăriiii aplica aplicațiilor. În consecin consecință, va va exista exista o cerere cerere foarte foarte mare mare de de persoane persoane cu competen competențe în în aceste aceste sectoare sectoare și ar trebui trebui încuraja încurajate te ini inițiativele iativele specifi specifice ce în materie materie de competen competențe digitale. digitale. Planificarea strategică pe termen lung Anticiparea schimbărilor dă rezultate mai bune dacă este integrată efectiv efectiv în strategiile elaborate de întreprinderi șiregiuni pentru a asigura șia consolida viabilitatea și competitivitatea lor pe p e termen lung șidacă este încurajată cultura inovării. De asemenea, anticipând schimbările în planificarea lor strategică pe termen lung, întreprinderile și și autori autorită tățile public publicee ar putea putea să profite profite de noile noile opo oportu rtunit nităăți și să genere genereze ze creștere tere și ocupare a forței de muncă. muncă. Un exemplu pozitiv în acest sens este dezvoltarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon și șieficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care s-a dovedit a fi o sursă de creștere durabilă șide locuri de muncă în diferite regiuni ale UE. Planificarea strategică pe termen lung a întreprinderilor include obiective în materie de resurse umane, umane, de ocupare ocupare a forței de muncă muncă și de de compete competennțe pentru pentru dezvoltarea dezvoltarea continuă a aptitudinilor șicompetenșelor. Astfel poate crește productivitatea și,drept urmare, competitivitatea șiprofitabilitatea întreprinderii, precum șicapacitatea sa de a se





•

Consideraţi o reducere a activităţii şi reduceţi structurile şi costurile fără a sacrifica însă planurile pe termen lung. Dacă recesiunea durează, efortul făcut poate salva întreprinderea. Dacă recesiunea încetează, profitul va fi substanţial mărit.

Bibliografie: - Druică Elena, Risc şi afaceri, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006 - Jurnalul Cercetării Doctorale în Ştiinţe Economice Vol II nr.1/2010 - http://www.perfect-service.ro : Antreprenoriatul în condiţii de criză şi recesiune economică -

REFERAT La Managementul Riscului

Recommend Documents