Opera lui Niccolo Machiavelli, Principele a fost scris în 1513, în doar câteva săptămâni şi este dedicată lui Loreno de Medici Ma!nificul şi a avut ini"ial titlul ti tlul de #e Principati$us% &ncercînd să intre în !ra"iile lui Loren'o Ma!nificul, Machiavelli Machiavelli îi trimite acestuia o scrisoare în care îşi motivea'ă scrierea lucrării Principele% ()nu aş voi să se *udece prea mare încredere în sine faptul că un om de condi"ie *oasă şi umilă îndrăneşte să trate'e despre !uvernarea principilor şi să dea re!uli cu privire la aceasta+ căci aşa precum cei care desenea'ă locuri din natură se aşea'ă *os în câmpie spre a putea privi cu aten"ie înfă"işarea mun"ilor şi a înăl"imilor, iar pentru a cunoaşte văile se urcă sus pe culmi, tot astfel, pentru a cunoaşte cunoaşte $ine firea popoarelor, popoarelor, tre$uie tre$uie să fii tu însu"i principe, principe, după cum pentru pentru a o cunoaşte cunoaşte pe aceea a principilor tre$uie să fii om din popor % -utorul, Niccolo Machiavelli, a fost intelectualul cel mai repre'entativ al epocii sale% .manismul mahiavelian creator de state a deschis o imensă perspectivă% /unoscând /unoscând istoria, le!ile ei, Machiavelli este conştient că numai în cadrul ei real se poate ameliora destinul între!ii omeniri, precum şi al omului individual% -stfel, Principele este un mic tratat care a făcut ocolul lumii şi despre care s0au scris $i$lioteci între!i% -cest tratat este în realitate o sumă de re!uli, de norme, de sfaturi pentru un $un conducător al acelori vremuri (.n Principe nu tre$uie să ai$ă alt "el, nu tre$uie să se !ândească la altceva, nu tre$uie să înve"e altceva decât ră'$oiul, cu re!ulile şi disciplina lui, pentru că el este sin!ura artă necesară celui care conduce% tilul operelor lui Machiavelli este şi o adevărată $ătălie, dusă de către autor împotriva cuvintelor, pentru pentru ordonarea lor într0o arhitectură care poate aminti uneori de caracteristicile pro'ei latine% &n Principele, aceasta luptă cunoaşte supremul său triumf% inceritatea pasională care l0a caracteri'at în !ândire, tentativele reuşite de a nota imediat, de a o transcrie impresia în e2presie e2actă şi precisă, urmată de vi'iunea clara, niciodata confu'ă, a planului unei lucrări, au făcut într0adevăr din Machiavelli un maestru al stilului literar, caracteristic italian, care cu !reu va putea să fie vreodată depăşit% 2punerea clară a faptelor, determinată de ri!uroasa sa lo!ică, !ăseşte imediat o formă corespun'ătoare, fără atificii, rapidă, nervoasă naturală în marea ei so$rietate% Om al epocii sale, repre'entant al ideilor contemporane, al nestinsei 4enaşteri, Niccolo Machiavelli l0a putut avea model model pe /e'ar or!ia, or!ia, fi!ură politică centrală centrală din /in6uecento, /in6uecento, sim$olul for"ei care vrea vrea să domine% sen"a căr"ii este repre'entată de modul de comportare al principelui cu supuşii şi prietenii săi% &n primele unspre'ece capitole, se va *udeca şi anali'a adevărul efectiv, de'voltându0se de'voltându0se cele$ra te'ă machiavielliană conform căreia un principe este mai $ine să fie temut sau iu$it% Niccolo Machiavielli sus"ine că întrucât (este !reu să împaci aceste două lucruri, este mai si!ur pentru tine să fii temut decât iu$it % .n alt su$iect asupra căruia autorul revine în mai multe capitole şi asupra căruia insista îl repre'intă modurile prin care po"i a*un!e principe% 7ie că este ereditar, fie ca dintr0un simplu particupar să a*un!i principe, fie să fii numit numit şi sus"inut de către una una din păr"i 8armată sau sau poporul9, tema este este de'$ătută cu cu lu2 de amănunte% &n statele ereditare şi care s0au o$işnuit cu familia principelui lor, !reută"ile întâmpinate în păstrarea lor sunt cu mult mai mici decât în principatele noi, deoarece este de a*uns să nu te îndepărte'i de felul de !uvernare al strămoşilor şi să actione'i în acelaşi timp fără !ra$ă şi potrivit nevoilor care se ivesc+ aşadar, un principe de acest fel, adică ereditar, dacă este priceput, şi nu numai atât, va putea să0şi păstre'e întotdeauna autoritatea, afară de caul când s0ar ivi cineva neaşteptat şi deose$it de puternic care să i0o i0 o răpească% &n ceea ce priveşte principatele noi, în care principele este nou e2istă posi$ilitatea ca !reută"ile pe care le va întâmpina pentru păstrarea lor să fie f ie mai mari sau mai mici, în func"ie de priceperea acestora% :otuşi, :otuşi, după cum sus"ine şi Niccolo Machiavelli, dacă ar reuşi să devină principe din simplu particular, lucru care presupune fie însuşiri însuşiri personale, fie însuşiri însuşiri norocoase reduce reduce mult din respectivele respectivele !reută"i% /u toate acestea, cei care reuşesc să păstre'e cel mai mult puterea sunt cei care au fost a*uta"i de împre*urările favora$ile% Principele Articol principal: Principele principal: Principele..
#e0a lun!ul carierei sale, Machiavelli a căutat să cree'e un stat capa$il de a re'ista atacurilor e2terne% crierile sale tratea'ă principiile pe care este $a'at un asemenea stat și modalitățile prin care aceste principii pot fi implementate implementate și menținute% &n opera sa cea mai cunoscută, Principele 815139, descrie
metodele prin care un principe poate do$ândi și menține puterea politică% -cest studiu, care a fost privit, adeseori, ca o spri*inire a tiraniei și despotismului unor conducători, precum /esare or!ia, este $a'at pe credința lui Machiavelli că un suveran nu este constrâns de normele etice tradi ționale; (Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucât este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci când unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine să fii temut decât iubit. &n vi'iunea sa, un principe
ar tre$ui să fie preocupat doar de putere și să se supună doar re!ulilor care duc spre succes în ac țiunile politice% Machiavelli credea că aceste re!uli pot fi descoperite, prin deducție, din practicile politice ale vremii, ca și ale perioadelor anterioare% Principele 8în ori!inal în italiană; Il Prncipe9 este cea mai cunoscută lucrare a lui Niccol< Machiavelli%
- fost scrisă în 1513, pe cînd se afla e2ilat în an /asciano, acu'at fiind de complot împotriva familiei Medici, și pu$licată în 153=, la 5 ani după moartea autorului% Prin suma de re!uli, de norme, sfaturi despre putere și despre cum poate fi ea păstrată și amplificată, lucrarea poate fi asemuită unui tratat despre !uvernare și despre modul în care un principe tre$uie să !uverne'e% Lucrarea a fost scrisă de Machiavelli în doar câteva săptămâni și este dedicată lui !oren"o al#II#lea de $%dici fiul lui Pedro al0>>0lea de M?dici cu speranța de a0și recîști!a postul de ecretar al 4epu$licii și a avut inițial titlul &e Principatibus%ste vor$a,fara îndoiala,de lucrarea cea mai cunoscută a autorului,aceea din care s0au născut su$stantivul @machiavelism@ și ad*ectivul @machiavelic@% &n pofida înțelesului peiorativ care i se dă termenului @machiavelic@ acesta nu este altceva decît o recunoaștere a psiholo!iei umane,un consens și înseamnă pra!matism,inclusiv foarte mulți oameni de afaceri au e2trapolat multe din ideile sale% AmodificareB>storicul lucrării Prima mențiune despre această lucrare este făcută într0o scrisoare datata 1C decem$rie1513 adresată prietenului 7rancesco Dettori,drept răspuns la o alta a celui din urmă care descria via ța sa în 4oma și care îi cerea vești lui Machiavello despre viața sa în an /asciano%-cesta din urmă răspunde povestind aspecte $anale despre via ța sa la cîmp și vor$ind în același timp despre studiile sale,declară că a compus un opuscul intitulat @ De principatibus@% ste o lucrare redusă ca volum,care nu poate fi înscrisă într0un !en definit deoarece nu are caracteristicile unui adevărat tratat%#e aceea este considerată o lucrare de caracter divul!ativ% &ntrea!a lucrare a fost ela$orată în a doua *umătate a anului 1513 cu e2cep ția #edicației și a ultimului capitol,care au fost compuse la cî țiva ani după aceea%Prima edi ție a căr ții datea'ă din 153=% Principele se compune dintr0o dedica ție și două'eci și șase de capitole de diverse lun!imi,ultimul capitol constînd în sfătuirea M?dici0lor să accepte te'ele a$ordate de către te2t și să eli$ere'e >talia de @$ar$ari@% /artea tratea'ă despre modul în care se poate acapara,men ține și întări un principat,!uvernul unui oraș sau re!iune și distin!e între diferite strate!ii,în funcție de anumite criterii%&ntre acestea re!ăsim;
felul în care s0a cîști!at puterea
8cucerire militară,ale!eri populare,intri!i curte'ane%%%9,
forma anterioară de !uvernare 8alt principe cu sau fără curte,o repu$lică%%%9 relația între principat și principe 8de aceeași cultură și lim$ă sau diferite,sau posesia unui sin!ur principat sau a mai multora9 tipul de armată de care dispune 8proprie sa de mercenari9
-r!umentele se $a'ea'ă pe o formă crudă de utilitatism e!oist,cu sin!urul scop de a menține principatul% faturile către principi,se $a'ea'ă pe e2periența re!atelor și imperiilor anterioare,în special cea din >mperiul 4oman și pe cea a diferitelor ră'$oaie între @principatele@ 7ran ței și >taliei%-utorul se $a'ea'ă atît pe e2emplele ne!ative cît și pe cele po'itive pentru a demonstra vala$ilitatea sfaturilor sale% 2istă o ediție comentată de către Napol?on onaparte pe parcursul mai multor etape ale vie ții acestuia, înainte de ătălia de la Eaterloo,cînd a fost înfrînt de către prusaci%
&ncercând să intre în !ra țiile lui Loren'o Ma!nificul, Machiavelli îi trimite acestuia o scrisoare în care își motivea'ă scrierea lucrării Principele% >ată un fra!ment din această scrisoare; ...nu aș voi să se 'udece drept prea mare încredere în sine faptul că un om de condi ț ie 'oasă și umilă îndră"nește să trate"e despre guvernarea principilor și să dea reguli cu privire la aceasta; căci așa precum cei care desenea"ă locuri din natură se așa"ă 'os în câmpie spre a putea privi cu aten ț ie înfăț ișarea munț ilor și a înăl ț imilor, iar pentru a cunoa ște văile se urcă sus pe culmi, tot astfel, pentru a cunoaște bine firea popoarelor, trebuie să fii tu însuț i principe, după cum pentru a o cunoa ște pe aceea a principilor trebuie să fii om din popor.
AmodificareBtructura cărții Lucrarea este împăr țită în =F de capitole care pot fi !rupate astfel;
clasificarea statelor după tipul lor (capitolul I)
modul în care statele pot fi cucerite și păstrate (capitolele II # *I)
anali'a pro$lemelor militare cu care se confruntă statele (capitolele *II # *I+)
ce tre$uie să facă un principe pentru a0și păstra puterea (capitolele *+ # **II)
despre eli$erarea și unificarea >taliei (capitolele **III # **+I) [modifcare]Clasifcarea statelor
/a sisteme de !uvernare Machiavelli distin!e între repu$lică și principat% Principatele, la rândul lor, pot fi, conform acestuia, ereditare sau noi% [modifcare]Despre cucerirea și păstrarea statelor modificare - Principate ereditare Principate ereditare sunt principatele a căror !uvernare se află în mâna unor familii
de mai multe !enerații% /eea ce tre$uie să facă principele pentru a păstra principatul este să nu se îndepărte'e de felul de !uvernare al strămo șilor și să0și îndrepte acțiunile, fără !ra$ă, conform scopurilor sale% Principatul ereditar depinde de priceperea principelui și de capacitatea acestuia de a se apăra de un potențial pretendent la tron% -vanta*ul principilor cu ani mulți de domnie este că amintirea schim$ărilor se estompea'ă și nimeni nu va mai cere schim$ări și înnoiri% modificare - Principate mixte
-tunci când un principat nu este în între!ime nou, ci este format prin alipirea altor principate el este numit principat mixt % #ificultățile unui astfel de principat i'vorăsc, în principal, din natura indivi'ilor; oamenii se ridică împotriva vechii !uvernări și acceptă o nouă !uvernare până în momentul în care reali'ea'ă că cea nouă este @mai rea@ decât cea trecută% Pentru păstrarea principatului principele are nevoie de locuitorii ei; oricât de puternic ar fi cineva prin for ț a armelor lui pentru a ocupa o ț ară el are, totuși, întotdeauna nevoie de a'utorul locuitorilor ei%
.n alt aspect esen țial în păstrarea principatelor noi este păstrarea vechilor condiții și a moravurilor+ Principe este un mic tratat care a facut ocolul lumii şi despre care s0au scris $i$lioteci între!i% -cest tratat, care este în realitate o suma de re!uli, de norme, de sfaturi, un fel de memorial, poate fi considerat ca un adevărat pro!ram de redeşteptare na"ionala, ca un act de încredere în destinul propriei patrii% Niccolo Machiavelli a fost intelectualul cel mai repre'entativ al epocii sale% .manismul machivelian creator de state a deschis o imensă perspectivă% /unoscând istoria, le!ile ei, Machivelli este conştient ca numai în cadrul ei real se poate ameliora destinul între!ii omeniri, precum şi al omului individual% Om al epocii sale, repre'entant al ideilor contemporane, al nestinsei 4enaşteri, Niccolo Machiavelli l0a putut avea model pe /esare or!ia, fi!ura politică centrală din /in6uecento, sim$olul for"ei care vrea sa domine% O imensă de'$atere, de0a lun!ul celor cinci secole care au trecut de la naşterea scriitorului, a oscila între doi poli adverşi% &ntr0o parte pendulau afirmatorii (machiavellismului, cuvânt sinonim cu amoralitatea politica, iar de partea cealaltă erau sus"inătorii fi!urii austerului repu$lican, teoreticianul ra"iunii de stat 8cu toata duritatea ei uneori con*uncturală9, a interesului colectiv al patriei care poate predomina orice interes individual% cris in 1513, tratatul a fost dedicat; (-d ma!nificum Laurentium Medicem, fiul lui Pietro dei Medici, nepot al unui alt Loren'o, Ma!nificul% Primele unspre'ece capitole comentea'ă tipurile de principate care e2ista, ereditare, cucerite% Principatelor ecle'iastice care au caracteristici propriile este dedicat un
capitol special% :rei capitole ulterioare tratea'ă despre ac"iunile de cucerire şi de consolidare ale principatelor 8statului9% -cesta se opune cu fermitate folosirii trupelor de mercenari, care, după părerea lui, nu au nimic în comun cu interesele na"ionale ale unui stat% Nucleul căr"ii îl constituie modul de comportare al principelui cu supuşii şi prietenii săi% >n aceste capitole, se va *udeca şi anali'a adevărul efectiv, de'voltându0se cele$ra te'a machiavelliana conform căreia un principe este mai $ine sa fie temut sau iu$it% Niccolo Machiavielli sus"ine ca întrucât ( este !reu sa împaci aceste două lucruri , este mult mai si!ur pentru tine să fii temut decât iu$it% .n alt su$iect asupra căruia autorul revine în mai multe capitole şi asupra căruia insistă îl repre'intă modurile prin care po"i a*un!e principe% 7ie că este ereditar, fie că dintr0un simplu particular să a*un!i principe, fie să fii numit şi sus"inut de către una din păr"i 8armata sau poporul9, tema este de'$ătuta cu lu2 de amănunte% &n ceea ce priveşte principatele noi, în care principele este nou e2istă posi$ilitatea ca !reută"ile pe care le va întâmpina pentru păstrarea lor sa fie mai mari sau mai mici, în func"ie de priceperea acestora% :otuşi, după cum sus"ine şi Niccolo Machiavielli, dacă ar reuşi să devină principe din simplu particular, lucru care presupune fie însuşiri personale, fie împre*urări norocoase reduce mult din respectivele !reută"i% /u toate acestea, cei care reuşesc să păstre'e cel mai mult puterea sunt cei care au fost a*uta"i de împre*urările favora$ile% #e asemenea a*un! să fie principi aceia cu însuşiri deose$ite% -ceştia o$"in principatul cu !reutate dar îl conduc cu uşurin"ă, (iar !reută"ile pe care le întâmpină în cucerirea lui decur! din le!iuirile şi orânduirile noi pe care sunt nevoi"i să le introducă pentru a0şi întări statul şi a0şi asi!ura stăpânirea% &n acest ca' e2emplele sunt multe, dar dintre ele se remarcă cel al lui Gieron din iracu'a care a f ost atât de capa$il încât s0a scris despre el că; (6uod nihil illi deerat ad re!nandum praeter re!num( H (deoarece nimic nu0i lipsea pentru a domni în afară de un re!at@% -u mai fost incluşi principi care se spri*ineau doar pe voin"a şi pe soarta norocoasă a acelora care le0au dat puterea acestea fiind însă nestatornice şi schim$ătoare% -ceştia nu0şi păstrau locul deoarece nu erau oameni capa$ili şi inteli!en"i să comande% /u toate acestea e2istă însă şi moduri nu tocmai o$işnuite de a prelua conducerea unui principat şi anume crima şi nele!iuirea% Ii aceste tipuri sunt e2emplificate însă nu sunt la fel de plăcute au'ului ca şi celelalte, acestea sfârşindu0se tra!ic, e2istând însă şi câteva e2cep"ii%% /ru'imile sunt rău folosite atunci când sunt pu"ine la început, iar cu vremea se înmul"esc în loc să dispară% Pu"ini sunt aceia care reuşesc să !ăsească o cale de scăpare% Niccolo Machiavielli încearcă să imprime o părere personala cititorului; (-cela care ocupă un stat tre$uie să se !ândească dinainte la toate cru'imile pe care va fi nevoit să le săvârşească şi pe toate să le facă dintr0o data, pentru ca să nu fie nevoit să le repete în fiecare 'i ) #acă am discuta despre principi, şi modalită"ile lor de conducere, vom aduce în discu"ie, cum a făcut0o şi Niccolo Machiavielli, principatele, care sunt create fie (prin voin"a poporului, fie a celor mari, în func"ie de prile*urile oferite% -*uns principe datorită (celor marise men"ine mai !reu în func"ie decât cel care a a*uns datorită poporului% &n aceste circumstan"e, se a*un!e în momentul în care cei mari îşi dădeau seama că nu pot să re'iste poporului şi aduceau un principe la adăpostul cărui îşi satisfăceau poftele% Poporul de asemenea, vă'ând că nu poate să se împotrivească celor mari, la rândul lui, acorda faimă şi stimă unuia sin!ur şi0l făcea principe pentru ca acesta, cu puterea lui, să0l apere%
Primul mare filosof politic al 4enasterii a fost Niccolo Machiavelli 81JFK015=9% 7aimoasa sa lucrare Principele se deose$este de departe, de toate celelalte scrieri politice ale acelor timpuri fiind concentrata asupra pro$lemelor practice ale monarhilor aflati la putere, mai mult decat sursele speculative ce incercau sa e2plice fundamentele autoritatii politice% -stfel, este o e2presie a realpoliti 0 ului, care este politica !uvernamentala% Machiavelli s0a nascut la 7lorenta, in momentul in care >talia se afla intr0un mare haos politic, fiind divi'ata intre patru orase0state dominante, fiecare dintre acestea aflandu0se la mila puternicelor !uverne straine din uropa% #in 1J3J, 7lorenta a fost condusa de catre instarita familie Medici% /onducerea lor a fost intrerupta temporar de o miscare de reforma, inceputa in 1JKJ, timp in care tinarul Machiavelli a devenit un important diplomat% and in 151=, familia Medici a recasti!at puterea, cu a*utorul trupelor spaniole, Machiavelli a fost torturat si i'!onit din viata pu$lica% Pentru urmatorii 1C ani, acesta s0a devotat scrierii istoriei, filosofiei politice si chiar piese de teatru% >n final a recasti!at favorurile familiei Medici si a fost rechemat la indatoririle pu$lice pentru ultimii doi ani ai vietii sale% /ea mai importanta lucrare a sa a fost >l Principe,scrisa in 1513 si pu$licata a$ia dupa moartea sa in 153=% a a provocat controverse imediate si curand a fost condamnata chiar de catre Papa /lement al D>>>0lea% /aesar or!ia, un aristocrat spaniol devenit cunoscut si totodata dispretuitul tiran al re!iunii 4oma!na din nordul >taliei% >n timpul primilor ani ca diplomat, Machiavelli a intrat in conctat cu /% or!ia si a fost martorul modului ferm in care acesta isi conducea politica% - devenit or!ia pentru Machiavelli, modelul Printului .nii cititori, l0au va'ut initial pe Print ca un satir al re!ulilor a$solute precum or!ia, care a aratat uratenia puterii ar$itrare% Oricum aceasta teorie a ca'ut in 11C, cand a fost descoperita o scrisoare a lui Machiavelli in care de'valuie ca a scris aceasta lucrare pentru a se impaca cu sine insusi in ceea ce priveste conducatorii 7lorentei, familia Medici% Pentru a eli$era >talia de influenta !uvernelor straine, Machiavelli e2plica ca puternicele !uverne italiene sunt importante chiar daca ele sunt a$solutiste% #efinit ca descoperitorul si fondatorul unei noi stiinte, cea a politicii, ca forta fi forma autonoma de !andire, Machiavelli nu a fost niciodata un teoretician a$stract, e2istand intodeauna o stransa le!atura intre e2perientele practicii sale ca diplomat si cetatean si ideatia sa teoreti'anta% 4espin!and idealitatile transcedentale ale trecutului, formand din om centrul vietii spirituale, scriitorul italian a fost si un om politic de actiune% crierile sale ri!uros lo!ice, alia'a intotdeauna pasiunea cu cur!erea dialectica, in apararea omului care isi poate afla in el insusi *ustificarea e2istentei, atunci cand nu este neutru, ci participant activ in lupta impotriva destinului care ii este adesea advers% /0mul mac1iavellian2 este
acea creatie istorica ci'elata de umanism, care se poate dimensiona, urmarind le!i proprii, dandu0si un chip dupa vointa individuala si care0si poate crea propriul destin% -ceasta este clara determinare a unei conceptii inte!ral umaniste si a carei patrunderi din partea cititorului atent poate sfarama conceptia apriorica despre machiavellism% /ultul @virtutii@ este un alt postulat al 4enasterii, caruia Machiavelli ii acorda o atentie deose$ila, ceea ce il defineste pe acesta inca o data ca om sinte'a al contemporaneitatii sale% @Dirtu@ era in conceptia lui Machiavelli este acea ener!ie virila, tensionata, transformatoare a destinului uman, individual sau colectiv% Pentru fondatorul tiintei Politice, valoare suprema a omului activ consta in constiinta lui politica, idee dominanta in intrea!a sa opera si atat de actuala oricand in lume, indiferent de timp si spatiu% >dentitatea Principelui se manifesta in realitatea con*uncturii vietii politice, cautand, educativ, ca pasiunile umane sa fie transformate in virtuti cetatenesti%
-rmonia este le!ea acestei identitati morale catre care aspira Principele machiavellian, este im$olul intre!ii sale opere si apartine desi!ur 4enasterii% Machiavelli, precursorul patriotismului si a >taliei moderne, calator si martor al starilor de fapt din marile monarhii vest0europene, si0a putut da seama de acest fenomen capital, al trecerii de la principatele feudate spre aceste moderne formatii statate, sim$ol al unitatii unei natiuni si sa doreasca implinirea acestui ideal politic si in >talia, care desi maestra a literelor si artelor, se putea afla, prin divi'area ei politica si fra!mentarea feudala statala, prada usoara pentru marile monarhi inarmate cu armele fortei $rute% #e aceea se poate afirma ca intrea!a viata si opera a lui Niccolo Machiavelli este un lun! stri!at de chemare pentru constituirea visului national italian% O imensa de'$atere a avut loc intre doi pali adversari; pe de o parte erau afirmatorii @machiavellismului@ 8sinonimul amoralitatii politice9, iar de cealalta parte sustinatorii fi!urii austerului repu$lican, teoreticianul interesului colectiv al Patriei care poate domina orice interes individual% Il Principeeste un mic tratat, o suma de re!uli si sfaturi, un fel de memorial, un pro!ram de redesteptare national, de incredere in destinul propriei patrii si a viitorului sau luminos% faturile pe care Machiavelli le indreapta spre ipateticul, idealul Principe, nu sunt nimic altceva decat sinte'a intre!ii practici politice anali'a e2perientei sale o$tinute in urma indelun!ilor sale calatorii in misiuni, su$stanta esentiala fiind ideea italiana% -ceasta !andire isi are ori!inea in adanca convin!ere ca politica are propriile re!uli fundamentale de actiune, in !eneral incompati$ile cu cele ale vietii comune% O actiune statala salutara pentru intrea!a comunicate si care concura la $unastarea tatului, isi poate crea propria morala, propriul univers etic% .nica determinanta morala si unica discriminare dintre $ine si rau, dintre ce e *ust si in*ust este ratiunea de tat% :recutul istoric al 4omei precum si cele mai importante monarhii occidentale, cel ale 7rantei si al paniei, a fost motorul luptei duse de catre Machiavelli cu a*utorul artei si literaturii pentru infaptuirea visului de unitate al >taliei% O fi!ura marcanta a !andirii sale l0a avut /esare or!ia, un model pe care Machiavelli l0a urmat, un sim$ol adevarat al fortei care vrea sa domine% >n tratat Machiavelli e2pune pe lar! conceptia sa privind istoria ca o consecinta a activitatii umane, opera omului si a personalitatii sale ener!ice si dinamice, faptul istoric stand doar in forta lucrurilor% 7orta naturala si forta ratiunii sunt sin!urele elemente motrice ale artei de a !uverna, a politicii% #oar diri*and aceste @forte ale realitatii@ si intele!and lumea reala 0 nu etica 0 inseamna pt Machiavelli a !uverna% cris in anul 1513, @>l Principe@ i0a fost dedicat lui Pietro dei Medici, nepotul lui Loren'o, Ma!nificul% /u claritatea de care da dovada, Machiavelli surprinde si comentea'a toate tipurile de principate e2istente; principate ereditare, cucerite, ecle'iastice% .rmareste foarte $ine modul de consolidate al Principatelor, adica de formare propriu0'isa a tatelor% #oreste cu ardoare de creare a militiilor8armate9 nationale prin care el vede mantuirea >taliei, opunandu0se folosirii mercenarilor, stipendatilor, ce n0aveau nimic in comun cu interesele nationale ale unui stat% Machiavelli tratea'a modul de comportare al Principelui fata de supusii si prietenii sai urmarind, *udecand si comentand adevarul efectiv al faptelor pentru care oamenii, principii sunt laudati sau$lamati, despre $unatatea sau cru'imea lor% #upa ce arata cum tre$uie sa se comporte principii pentru a nu fi urati, dispretuiti, Machiavelli arata modul in care acestia treuie sa se faca stimati, actiunile pe care tre$uie sa le intreprinda% -cest tratat contine doua parti simetrice; cea descriptiva, de enumerare si caracteri'are a principatelor, si cea in care Machiavelli, sinteti'and intrea!a sa e2perienta, sta$ileste norme fundamentale pentru arta de a !uverna%
-utorul patrunde in mie'ul pro$lemelor italiene, cautand sa anali'e'e de ce principii >taliei si0 au pierdut statele0modul in care se poate re'ista soartei, potrivnice, adverse% Lansea'a un indemn la eli$erarea >taliei din mainile $ar$arilor% >n final Machiavelli reali'ea'a un adevarat imn national, clamea'a intrea!a >talie, intrea!a mare mandrie a spritului si poporului italian ce daruise lumii intre!i miracolul 4enasterii% Modul in care Machiavelli scrie, aceste pa!ini, cu inflacararea unui revolutionar >aco$in, a placut foarte mult iluministilor si revolutionarilor france'i, creand un vast ecou in intre!ul 4esar6imento, epoca de redesteptare nationala% Machiavelli anali'ea'a minutios marile personalitati de stat ale -ntichitatii, ale caror caracteristici le v0a cauta si in lumea contemporana% :ipul eroului in conceptiile sale este cel care intele!e le!ile si re!ulile vietii si societatii in care este plasat, folosind aceste le!i ca instrument in edificarea propriei sale !andiri% roul ce domina re!ulile lo!icii uneori crude, nu poate fii altcineva decat fermul /esare or!ia, adversarul lui Piero oderini, sufletul sla$% >ntr0o astfel de lume lo!ica, responsa$ilitarea etica a Pricipelui este totdeauna le!ata de scop in sine si de finalitatea victorioasa a actiunii lui% -ceasta reali'andu0se fara a se tine seama de mi*loacele care pot fi utili'ate% copul final este unica tinta dorita de Principe, care are rolul de a apara, mentinand unitatea statului prin orice mi*loc necesar 8forta, viclesu!, sper*ur9 si oricande nevoie% l tre$uie sa fie $ine inarmat, oricand !ata de actiune% 4emarca amara pe care o face acum Machiavelli referitor la @profetii de'armati@, este ca unica le!e, pentru aceia care !uvernea'a este !enerata de necesitate% 4aul este necesar uneori pentru !uvernare atunci cand e2ista prea multa coruptie% #oar in plan a$solut, ideal, morala poate lupta impotriva fortei, relevand ca pro$lema cruciala al politicii este cea a virtutii si nu a moralei, adica a capacitatii, a ener!iei, a talentului% Politica nu este o stiinta divina ci una pamanteana% Mintea lui Machiavelli a fondata si de'voltat aceasta stiinta nou, definindu0i o$iectul, metoda si le!ile care o !uvernea'a, studiind desfasurarea proceselor social0politice in evalutia lor umana% -ceat lucru l0a facut pe Dincen'o io$erti sa0l denumeasca pe drept cuvant un ali!eo al politicii% tica nu se alia'a cu politica, ramanand o aspiratie ideala intr0un viitor utopic% 7ortele reale ca morala umana si reli!ia erau lucruri de care Il Principe tre$uia sa tina seama, fiind aspecte foarte importante in orice conte2t, indiferent de timp si spatiu% Mantuirea in sine nu este ru!aciunea i forta, coordonarea actiunii cu realitatea insemnand virtute% l conclu'ionea'a ca unele virtuti il vor conduce pe Principe catre propria dstru!ere, pe cand unele @vices@ il vor a*uta sa supravietuiasca% Machiavelli era constient de ori!inalitatea teoriilor sale, afirmand despre sine ca este un e2plorator, un deschi'ator de drum nou% l a inventat, telescopul politic descoperind astfel constelatia statelor si le!ile miscarii lor armonioase%
