agicia ianu null lumi lumini niii Richard Meier, magic
1. Viata si activitatea
Unul din cei mai mari arhitecti ai ultimelor decenii ale sec XX si inceputului sec XXI este arhite arhitectu ctull america american n Richar Richard d Meier Meier.. Lucrari Lucrarile le sale au lasat lasat o mare mare amprent amprentaa asupra asupra activit activitatii atii multor multor arhitec arhitecti ti ai epocii epocii noastre noastre.. Stilul Stilul sau aparen aparentt simplu simplu dar deoseb deosebit it de spectaculos in acelasi timp a devenit inconfundabil pe tot globul. Marele sau secret este acela de a realiza cu putine mijloace arhitecturale aparent simple, compozitii spectaculoase prin punerea in valoare a volumelor si spatiilor cu ajutorul luminii si incadrearea perfecta a cladirii in stilul ambiental, culoarea culoarea alba fiind instrumentul instrumentul prin care aceasta se detaseaza din sit, sit, fiin fiind d perc percep eput utaa de fieca fiecare re data data altf altfel el in func functi tiee de ungh unghiu iull de vede vedere re,, cond condit itiil iilee atmosf atmosferic ericee si anotim anotimp. p. lbul lbul accentu accentueaza eaza compoz compoziti itiaa plin!g plin!gol ol prin prin jocul jocul umbre umbrelor lor si luminilor. lbul este asociat cu puritatea claritatea si perfectiunea. stfel opera lui Meier este caracterizat prin claritate, sinceritate functionala si compozitionala, precizie. Richard Meier s!a nascut la "# octombrie "$%& in 'e(ar) ! 'e( *erse+. Si!a luat diploma in arhitectura la Universitatea ornell dupa care a continuat sa invete si a lucreze sub conducerea lui -avis rod+ si /isnie(s)i, S)idmore, 0(ing si Merril si Maral reuer. In "$1% si!a creat propriul birou de proiectare. fost membru membru in 'e( 2or) 2or) 3, care include include ape Michael Michael 4raves, 5eter 6isenman, 6isenman, harles 4(ath(e+ si *ohn 7ejdu). In prezent locuieste in 'e( 2or) si detine unul din cele mai mari celebre birouri de arhitectura din lume8 Richard Meier 9 5artners rchitects LL5. LL5. inceput sa proiecteze proiecteze locuinte individuale, individuale, colective, colective, cladriri comerciale comerciale si muzee. muzee. 5rintre aceste realizarii urmatoarele proiecte au obtinut premiul Institutului merican al rhitectilor 8 ansamblul :(in 5ar)s si /esbeth, casa Smith; casa -uglas, entrul pentru hand handic icap apati ati mint mintal al din din ron ron<, <, semin seminaru arull din din 7art 7artfer ferd, d, Muzeu Muzeull de rta din din tlan tlanta ta,, theneum. primit foarte multe premii pentru alte lucrari printre care in special premiul rnold rnold rumer al institutului 'ational de arte si litere in "$=# si premiul Re+nolds in "$==. Intre "$1&!""=% Richard Meier a fost profesor de arhitectura la ooper Union in 'e( 2or), 2or), apoi profesor invitat la universitatatile 2ale 2ale si 7arvard. 0pera lui Richard Meier este cunoscuta pe plan international atat prin proiectele sale cat si prin publicarea publicarea a numeroase carti, carti, e
? a primit medalia de onoare a sectiunii s ectiunii din 'e( 2or). 2or). In "$>% a fost ales in Institutul cademic merican de rte si Litere si membru de onoare al Uniunii rhitectilor din 4ermania. In "$>&, guvernul francez l!a ridicat la rangul de 0fiter in rte si Litere. primit 5remiul 5ritz)er si a fost ales sa construiasca Muzeul *. 5aul 4elt+ si entrul de rte @rumoase din Los ngeles. In "$>3 a fost ales membru de onoare in Societatea oliviana a rhitectilor in Aenezuela. In februari februariee #??", #??", a vizitat vizitat Romani Romaniaa si a tinut tinut o confer conferint intaa pentru pentru student studentii ii si arhitectii romani la Universitatea de rhitectura si Urbanism BIon MincuC din ucuresti. u acest prilej, UUIM i!a decernat titlul de -octor 7onoris ausa. "
In afara de arhitectura a mai lucrat mobilier, sticlarie, ceasuri, rame si sfesnice. « Meier proiecteaza cu un vocabular arhitectural extraordinar de concis. Stilul sau este inconfundabil. Cu o compozitie sublima si o sinceritate dezarmanta el creaza structuri care compun edificii indraznete. » 2.Opera si conceptia sa despre arhitectura
rezul sau de baza in creatia arhitecturala este raportul special care e
#
5rogramele abordate de Richard Meier sunt diverse si comple
Athaneum /New Harmony
Sediu Canal+ / Paris
%
Muzeul de Arta din Atlanta
In domeniul locuintei individuale maiestria lui Meier este aproape desavarsita. ici conceptele sale despre arhitectura sunt conturate cel mai bine. ateva din casele sale sunt opere de referinta in arhitectura contemporana 8 asa Smith, asa -ouglas, asa Saltzman, asa la 5alm each, asa c)erberg, asa 4rotta, asa Rachofs)+, asa 4iovannitti sunt cateva e
Casa Ackerberg – Malibu / California
&
Casa Douglas – Harbor Springs / Michigan
Casa Giovannitti – ittsbur / enns lvania
Casa Grotta – Harding / Towinship :oate au elemente comune specifice lui Richard Meier 8 perfecta incadrare in sit prin valorificarea terenului natural, separarea zonelor functionale public!privat prin tratare spatiala diferita, continuitatea spatiului pe verticala prin crearea unor spatii publice pe mai multe nivele, punti de acces, circulatii orizontale si verticale asemanatoare oraselor plutitoare transatlantice, suprafete vitrate mari care fac legatura intre interior si e
In primul deceniu al carierei sale, Richard Meier a construit o serie de locuinte individuale care ilustreaza conceptia sa arhitecturala cu privire la doua principii fundamentale 8 relatia intre spatiul deschis si cel inchis 3
si rolul luminii care traverseaza functiunile vietii cotidiene oferindu!le calitate spatiala. 5rima opera de referinta in activitatea lui Richard Meier, Casa mith poate fi considerata ca o adevarata oglinda a acestor principii. Casa mith este o casa de vacanta construita pentru o familie de & persoane pe malul tlanticului in long Island Sound, pe un teren de ",3 acri printre stanci si copaci. :erenul creste lin dintr!o plantatie vesnic verde din zona de acces apoi coboara abrupt catre un golf mic stancos. asa se deschide pe toate laturile si beneficiaza de vederi de jur imprejur. Inaintarea dinspre strada spre mare, dinspre zona verde catre malul stancos descrie o traiectorie pe care se situeaza perpendicular casa. mplasarea garajului intr!o cladire separata in unghi de &3F fata de casa, marcheaza directia de acces in cladire. Richard Meier foloseste panta terenului pentru dispunerea casei pe trei nivele din care doua au acces direct, unul Gcel intermediarH din drumul de acces in cladire print!o pasarela, celalalt Gnivelul inferiorH dinspre ocean.
acces
ocean
asa este compusa prin imbinarea a doua prisme rectangulare, prima de tip inchis, adapostind spatiile private Gdormitoare, bai, bucatarieH, a doua de tip deschis corespunzatoare spatiului comun, public. Aizitatorul care intra dispre fatada de '!A, aproape inchisa, are surpriza sa patrunda din spatiile joase ale zonei private in spatiul deschis larg pe tri nivele ale spatiului public. ici spatiul se deschide pe trei laturi prin zone vitrate total , dand senzatia de contopire intre arhitectura si natura. 'u e
Spatiile publice, unde familia se reuneste, spatiile de recreere, sunt catre zona opusa intrarii cu vedere tarm. ceasta zona publica se compune din trei niveluri, adapostita intr!o cusca tridimensionala de sticla. -inspre e
depaseste notiunea de fereastra fara sa fie un perete cortina. Acesta da un efect rar care se deaja- casa pare sa dea catre exterior o lumina proprie, este sursa de lumina, transparenta si reflexie. !e aici rezulta specificul operei lui Meier " obiectul priveste peisa#ul si peisa#ul priveste obiectul, o spatialitate in olinda, ca un ecou. &i daca nu se intereaza in natura in sens strict %eier lucreaza in contradictie cu peisajul. El stabileste cu forta un raport direct si frontal cu marea. (rientarea este clara. Aceasta si-o asuma volumul transparent in opozitie cu intrarea care se face pe un perete opac pe partea opusa marii. (pacitatea cautata este consolidata de ferestre traditionale impuscate deliberat, pasarela care care se detaseaza si prin care se patrunde in volum. Planul vertical opac va constitui ancorajul si stabilitatea necesara compozitiei spatiale pe care %eier le pune in valoare in raport cu trei retele paralele ) doua volumetriiuna opaca si una transparenta, continuand si dialoand cu cea de-a treia care constituie adevarata miza a lui %eier. Destinat promenadei acest spatiu se vrea vibrator, locul circulatiei mentale, Pentru ca acest spatiu devine o realitate formala diferentiata, %eier va descoperi o strateie de proiectare care va deveni cu timpul marca sa inreistrata » Modul subiectiv prin care fiecare arhitect abordeaza un program da personalitate fiecarei constructii. rta lui Richard Meier consta in modul in care reuseste sa imbine cele trei tipuri de spatii 8 spatiul opac privat cu incaperi de dimensiuni mici care cer intimitate, spatiul deschis public si elementele de legatura dintre ele care le fac sa interactioneze, care constau in planuri semitransparente si semiopace care contopesc cele doua tipuri de spatii functionale. ceasta fuziune se realizeaza prin jocul scarilor si sprosurilor de tamplarie. 5rin jocul transparentei avem posibilitatea sa descoperim ce se afla in spatele acestui perete de sticla.
>
+a prima vedere se percepe intregul, casa . poi prin transparenta cu a-utorul luminii se distinge -ocul de volume care compune ansamblul. rin -ocul de lumini si umbre putem patrunde in spatele acestui perete pentru a percepe spatiile interioare.
5rezenta acestor trei elemente paralele folosite la asa Smith au devenit o constanta in opera lui Richard Meier. 5entru a sustine acest mod de e
Aorbind despre sursele sale artistice Meier spune 8 D Arhitectura este leata de de trecut atat cat prezentul este ancorat in trecut si prin mostenirea acestui trecut putem privi spre viitor. Eu cred ca pot invata de la *ernini, borromini sau *ramante la fel ca de la +e "orbusier, ran +od /riht sau Alvar Aalto. Aceasta diferentiaza arhitectura actuala de arhitectura anilor 0121. "eea ce facem noi este sa ne raportam la istoria arhitecturii depinde din pacate de numeroasele preocupari pramatice care nu se schimba intr-o zi, e un mod de a crea spatiul si a-lm pune in opera. Iata ce conteaza in arhitectura cu adevarat #. $
Proiect – Casa Smith
"ATADA S#$
%&'$( &%T$)M$D&A)
S$CT&+%$
%&'$( &%"$)&*)
%&'$( S+$)&*) "ATADA S#' ,ACC$S-
"?
+/0 +CRR/+OR +/ R/C)R" M/R
Cladiri publice "$$1!#??% *ubilee hurch "$$1!#??% r+stal athedral International enter for 5ossibilit+ :hin)ing "$$&!#??? Sandra -a+ 0Konnor United States ourthouse "$$%!#??? U.S. ourthouse and @ederal uilding "$>1!"$$3 it+ 7all and entral Librar+ "$1=!"$=? /estbeth rtistsK 7ousing edii de firme si corporatii #??&!#??= 6M it+ :o(er #??% Senit!-enis 0ffice -evelopment #??#!#??& @eldmhleplatz 0ffice uilding #??"!#??= 5ee) 9 loppenburg -epartment Store GMannheimH "$$>!#??# anon 7eaduarters "$$>!#??" Ric)mers Reederei 7eaduarters "$$>!#??" 5ee) 9 loppenburg -epartment Store G-usseldorfH "$$"!"$$& S(issair 'orth merican 7eaduarters "$$?!"$$> 6uregio asel 0ffice and Retail uilding "$>$!"$$% 7+polu< an) uilding "$>$!"$$% -aimler!enz Research enter "$>>!"$$# analN 7eaduarters "$>&!"$$? Siemens 0ffice and Laborator+ omple< "$>%!"$$> Ro+al -utch 5aper Mills 7eaduarters Cladiri pentru invatamant si cultura #??"!#??= ornell Universit+ Life Sciences :echnolog+ uilding #??"!#??& urda ollection Museum "$$3!#??1 ra 5acis Museum "$$&!"$$3 4agosian 4aller+ "$$&!"$$1 Museum of :elevision 9 Radio "$$?!"$$> amden Medical entre "$>>!"$$% 6space 5itOt "$>=!"$$3 arcelona Museum of ontemporar+ rt "$>=!"$$# /eishaupt @orum "$>1!"$$% 63!"$$= :he 4ett+ enter "$>&!"$>$ ridgeport enter "$>#!"$>3 -es Moines rt enter ddition "$>?!"$>% 7igh Museum of rt "$=$!"$>3 @ran)furt Museum of pplied rt "$==!"$=> +e Simon Reading Room ; Solomon R. 4uggenheim Museum "$=3!"$=$ :he theneum "$=?!"$== ron< -evelopmental enter
""
lanuri urbanistice #??# /orld :rade enter -esign 5roposal #???!#??3 5an)rac it+ Masterplan #??" /ijnhaven P(artier Urban -esign 5roposal #??" @SM 6ast River Masterplan ompetition 6ntr+ on 6dison Site "$>&."$$= :he 4ett+ enter ali #??# #??"
Avery Fisher Hall, Lincoln Center Performing Arts Center
Cladiri de locuit #??&!#??= Beach House 165 Charles Street #??%!#??3 #??% Jesolo Lio Hotel an !esiential Com"le# #??" Santa Bar$ara House "$$$!#??# 1%&'1%6 Perry Street "$$>!#??" Southern California Beach House "$$>!#??" Friesen House "$$=!#??# House in (uala Lum"ur )euge$auer House "$$3!"$$> "$$?!"$$1 !achofs*y House +rotta House "$>&!"$>$ "$>&!"$>1 Ac*er$erg House, Aition 1.estchester House "$>&!"$>1 "$=$!"$>% +iovannitti House House in Palm Beach, Aition 15 "$==!"$=$ "$=#!"$=& Sham$erg House "$="!"$=% /ouglas House 0aiman House "$="!"$=1 "$1$!"$=" House in l .est$ury Salt2man House "$1=!"$1$ "$11!"$1= Hoffman House 1$%&'1$%( Smith House
"#
/+/O4R5/
! Monographies dQarchitecture Aalrie Aaudou 6lecta Moniteur RI7R- M6I6R ! 5hilip *odidio Richard Meier ed. :S76' ! Richard Meier8 7ouses G7ardcoverH b+ Richard Meier , 5aul 4oldberger
! :he 'e( Modern 7ouse b+ /ill 3ones
! Richard Meier rchitect, Aol. & G"$$$!#??%H GRichard Meier, rchitectH b+ %eier
! Richard Meier rchitect, Aol. % G"$$#!"$$>H b+ $ichard %eier ! rchitectural Revie( collection ! rchitectural Record collection ! 5agini (eb 8 (((.richardmeier.com (((.architecture.about.com (((.greatbuildings.com (((.archpedia.com (((.amazon.com (((.geocities.com
"%
$ichard