ROMANIA - Organizarea Sistemului Judiciar

Organizarea sistemului judiciar romanesc 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Juri Jurisd sdic icti tiaa si si rol rolul ul ei în stat statul ul de drep dreptt Jurisdictia ca ca se serviciu pu public Orga Organi niza zare reaa si si con condu duce cere reaa ins insta tant ntel elor or jude judeca cato tore rest stii Ministerul Public Magistratii instantelor  Auxiliarii justitiei

Bibliografie 1. V.C. V.C.Ca Cader dere, e, Trat Tratat at de proce procedu dura ra civ civil ila, a, ad. ad. A III-A III-A,, Ed. Ed. Nati Nationa onala la,, Bucuresti, 1928 2. I.De I.Dele lean anu, u, Trat Tratat at de proc proced edura ura civi civila la,, Ed. Ed.Eu Europ ropaa Nov Nova, a, Bucu Bucure rest sti, i, 1995 1995 3. A.Ior A.Iorgo gova van, n, I.Mu I.Murar raru, u, Elen Elenaa Sim Simin inaa Tana Tanase sesc scu, u, Cons Consti titu tuti tiaa Rom Roman anie ieii revizuita. Comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004 4. V.M. V.M.Ci Ciob oban anu, u, Trat Tratat at teo teoret retic ic si si prac practi ticc de proc proced edur uraa civi civila la,, Ed.N Ed.Nat atio iona nal, l, Bucuresti, 1996 5. GR. GR. Poru Porumb mb,, Teo Teori riaa gen genera erala la a exec execut utari ariii sil silit itee si si unel unelee pro proce cedur durii speciale, Ed.stiintifica, Bucuresti, 1964 6. S.Zi S.Zilb lbers erste tein in,, V.M. V.M.Ci Ciob oban anu, u, Tra Trata tatt de exe execu cuta tare re sil silit ita, a, Ed. Ed.Lu Lumi mina na Lex Lex,, Bucuresti, 2001 7. N.Vo N.Volo lonc nciu iu,, Tra Trata tatt de proc proced edur uraa pena penala la,, Ed.P Ed.Pai aide deia ia,, 1997 1997 8. A.st A.st.T .Tul ulbu bure, re, Ange Angela la Tat Tatu, u, Trat Tratat at de de drep dreptt proc proces esua uall pena penal, l, Ed. Ed.Al Alll Beck Beck,, Bucuresti, 2001 9. T.Dr T.Drag agan anu, u, Libe Liberul rul acce access la just justit itie ie,, Ed Ed Lumi Lumina na Lex Lex,, Buc Bucure urest sti, i, 2003 2003 10. N.Cochi N.Cochines nescu, cu, Totu Totull despre despre Minist Ministerul erul Public Public,, Ed.Lu Ed.Lumin minaa Lex, Lex, Bucur Bucurest esti,i, 2000 11. I.Les, I.Les, Sistem Sistemee judi judicia ciare re comp compara arate, te, Ed.All Ed.All Beck, Beck, Bucu Bucurest resti,i, 2002 2002 12. C.Rosu, C.Rosu, Contra Contracte ctele le de mandat mandat si efec efectel telee lor lor în drept dreptul ul civi civill si come comercia rcial,l, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2003

Capitolul I – JURISDICTIA SI ROLUL EI IN STATUL DE DREPT 1.

Notiunea de de ju jurisdictie

1

Sistemul judiciar, reprezinta în orice stat democratic o componenta esentiala a civilizatiei si progresului social, constituie o importanta disciplina juridica care se studiaza azi în majoritatea facultatilor de drept din tarile democratice. Conceptul de jurisdictie are multiple acceptiuni, doua dintre acestea sunt relevante înprocesul de înfaptuire a justitiei si prezinta interes pentru studiul organizarii judiciare din orice stat democratic.Într-o prima acceptiune , termenul de jurisdictie desemneaza „puterea de a decide asupra conflictelor ivite între subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii”. Termenul  provine din limba latina, de la jurisdictio, cuvînt compus din jus (drept si dicere (a spune, a pronunta, care înseamna a pronunta dreptul. Într-o a doua aceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare organizar e a sistemului judiciar  se refera uneori la „instante” si „tribunale” tocmai în aceasta acceptiune. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din  punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar  2.

Delimi Delimitar tarea ea activi activitat tatii ii judici judiciare are de activi activitat tatea ea celorl celorlalt altee autori autoritat tatii publice publice

În activitatea judiciara se delimiteaza în mod esential de atributiile si actele autoritatii legiuitoare. Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati precum si existenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa. Organele legislative se constituie în urma alegerilor organizate conform legii fundamentale si legilor organice dezvoltatoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat în timp, în prezent la o durata de patru ani, conform prevederilor  Constitutiei adoptate în anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judecatorii  beneficiaza de inamovibilitate în functie. Forul legislativ suprem poate fi sesizat doar de Guvern, deputati, senatori si de un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, art.74 alin.1 din Constitutie. Activitatea de elaborare a legilor reprezinta substanta întregului organism legislativ iar aceasta activitate se înfaptuieste în baza unei proceduri specifice ce reglementeaza nu numai initiativa legislativa, ci si modul de adoptare a legilor sia hotarîrilor, trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor  legislative de la o camera la alta, medierea, promulgarea legii etc. Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere. Din punct de vedere formal activitatea legislativa se concretizeaza în norme-legea nor me-legea formala-iar activitatea  judiciara se materializeaza într-o hotarîre-sentinta sau decizie. Între activitatea judiciara si cea legislativa exista si o interactiune logica determinata de imperativul unei bune functionari a mecanismelor statale. Problema reala nu este aceea a unei „delimitari” sau „separari” rigide a „puterilor”, ci a unei fructuoase colaborari între autoritatile statului.

2

Astfel, autoritatea legiuitoare exercita un control asupra modului de organizare si functionare a instantelor judecatoresti. Acest control se exercita prin normele stabilite de forumul legislativ privitoare la organizarea, la atributiile instantelor  si la procedura judiciara. Un asemenea control trebuie sa fie destinat optimizarii actului judiciar si nu poate constitui în niciun caz o imixtiune în activitatea concreta de judecata. Autoritatea judecatoreasca exercita si ea un control asupra „puterii” legislative, concretizat în competenta atribuita acesteia în materie electorala, în cauzele  penale privind pe senatori si deputati, precum si prin interpretarea pe care instantele o dau legilor cu prilejul aplicarii lor. Autoritatea judecatoreasca se afla într-un raport, de „dependenta” relativa fata de organele administrative. Spunem „dependenta” relativa întrucît în activitatea  judiciara judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Un alt aspect al aceleiasi „relative dependente” rezulta si din împrejurarea ca  judecatorii si procurori sunt numiti nu miti în functie de Presedintele Romaniei. Totusi, o atare „dependenta” este formala caci rolul de organ de disciplina revine Consiliului Superior al Magistraturii, art.134 alin.2 din Constitutie, iar numirea în functie a magistratilor se face la propunerea aceluiasi organ, care este veritabil „Guvern al magistraturii”. Autoritatea judiciara exercita un control asupra „puterii” executive, control realizat în cadrul procedurii privind solutionarea cauzelor persoanelor vatamate în drepturile lor de catre administratie printr-un act administrativ sau prin esolutionarea unor cereri în termenul legal (procedura conteinciosului administrativ). 3.

Act Actul juri jurissdict dictiion onal al si si act actul ul admi admini nist stra rattiv

Autonomia autoritatilor judiciare fata de celelate organe statale imprima acelasi caracter si actului în care se finalizeaza activitatea de baza a jurisdictiei. În scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional au fost adoptate mai multe criterii. a. Criteriile fo formale Un prim criteriu formal se refera la organul emitent. În aceasta conceptie, actul ce emana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. Este un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul ca, nu toate acetele  pronuntate de instantele judecatoresti au caracter jurisdictional, dupa cum exista si autoritati administrative ce au caderea de a emite acte jurisdictionale. În actul jurisdictional intervin trei subiecti: statul prin pr in intermediul judecatorului, reclamantul si pîrîtul. pîrîtul. De aici s-a tras concluzia unei diferente esentiale între cele doua categorii de acte, subliniindu-se ca în cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza în interes propriu, în timp ce în cadrul actului administratriv actioneaza în favoarea sa. Altfel spus, în actul administrativ statul este parte în 3

conflict, în timp ce în cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept. În cadrul criteriilor formale trebuie sa mentionam si desfasurarea activitatii  judiciare sub forma de proces, deci în cadrul unei proceduri prestabilite de lege. Asadar, judecatorul nu actioneaza la întîmplare în vederea solutionarii unui conflict între particulari sau alti subiecti de drept, ci dupa o procedura riguros determinata de lege. Criteriile formale, privite izolat sau în ansamblul lor, nu sunt de natura sa realizeze o delimitare categorica a actului jurisdictional fata de actul administrativ, astfel încît s-a recurs si la unele criterii materiale. b. Criteriile ma materiale Un prim criteriu vizeaza finalitatea actului. Potrivit acestui criteriu, c riteriu, actul  jurisdictional urmareste restabilirea ordinii de drept si armoniei sociale. În literatura juridica mai veche s-a considerat ca activitatea juridisdictionala se  particularizeaza fata de cea administrativa prin prezenta necesara a unei pretentii referitoare la existenta unui drept sau unei situatii juridice subiective. Asupra pretentiei deduse judecatii, si dupa aprecierea faptelor ce sunt prezentate,  judecatorul este dator sa se pronunte printr-o hotarîre. Puterea lucrului judecat este considerata un atribut exclusiv a actului jurisdictional. Astfel spus, daca un act dobîndeste autoritate de lucru judecat el este un act jurisdictional; în caz contrar, nu ne eflam în prezenta unui act jurisdictional. Prin urmare, fara autoritatea lucrului judecat nu poate fi conceputa c onceputa nici functia judiciara. c.

Sistemul mixt

În literatura juridica s- subliniat ca nici criteriile materiale nu sunt suficiente  pentru delimitarea actului jurisdictional fata de actul administrativ. O delimitare mai riguroasa se poate realiza doar în cadrul unui sistem mixt, adica al unui sistem care îmbina criteriile formale cu cele materiale. Totalitatea criteriilor prezentate au un caracter esential: existenta unei proceduri specifice (judiciara), existenta unei pretentii care conduce la o solutie (hotarîre) înzestrata cu putere de lucru judecat. 4.

Continutul jurisdictiei

Substanta activitatii judiciare se materializeaza în hotarîrea judecatoreasca, act  prin care se pune capat unui conflict ivit în sfera relatiilor sociale, fiind vorba de hotarîrea finala, si nu de celelalte acte emise de judecator în cursul activitatii de solutionare a litigiului.

4

Actul final si de dispozitia este precedat, în mod necesar, de un complex de acte si activitati procesuale de natura sa pregateasca solutia finala. Asemenea acte au,  prin natura lor, caracterul unor acte administrative. Eugen Herovanu considera ca, si alte acte, alaturi de hotarîre, dobîndesc atributul de „jurisdictionale”. În aceasta categorie sunt incluse: a) acte actele le de adm admin inis istra trati tiee inter interio ioara ara în în legat legatur uraa cu acti activi vita tate teaa juris jurisdi dict ctio iona nala la a magistratului, în care ar intra diverse masuri dispuse de judecator, din oficiu sau la cerere, cum ar fi punerea sigiliilor,  b)  b) acte actele le ce preg pregat ates escc hota hotarî rîrea rea sau sau care care dez dezle leag agaa dive divers rsee ches chesti tiun unii în în legatura cu lucrarile întocmite între cerere si hotarîre. Toate acestea constituie acte jurisdictionale în sens larg. Referirea noastra la continutul jurisdictiei nu ar fi completa fara formularea unor  succinte consideratii si cu privire la ctivitatea realizata de judecator în cadrul  proceurii necontencioase (Codul deprocedura civila consacra, în Cartea a III-a, unele dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase). Jurisdictia necontencioasa îsi are originea în dreptul roman. La început, început, atributiile cu caracter neconteincios au fost încredintate notarilor, iar apoi magistratilor. Conceptul de jurisdictie determina ceea ce în dreptul modern denumim  jurisdictie conteincioasa, deoarece functia esentiala a jurisdictiei este solutionarea unui litigiu în care intervin parti cu interese contrare. Jurisdictia gratioasa sa jurisdictia voluntara sunt sintagme adoptate de-a lungul timpului tocmai pentru a demarca jurisdictia propriu-zisa (conteincioasa) de jurisdictia necontencioasa. Delimitarea jurisdictiei contencioase de jurisdictia gratioasa sau voluntara prezinta importanta teoretica si practica si în determinarea naturii  juridice a actelor adoptate în cadrul procedurii necontencioase. În realizarea unei demarcatii pertinente între jurisdictia contencioasa si cea gratioasa este prezenta sau, dimpotriva, absenta unui litigiu. Existenta unei  pretentii ce antreneaza un litigiu între doua parti releva actiunea procedurii contencioase. Jurisdictia gratiosa se caracterizeaza prin absenta unui litigiu, si,  pe cale de consecinta, a unor parti cu interese contrare. În cadrul acestei  proceduri, cererea adresata judecatorului nu se îndrepta împotriva unui adversar. De aceea se spune ca procedura necontencioasa este lipsita de parti. De remarcat ca, prezenta unei persoane straine pentru a da anumite informatii sau pentru a lamuri unele aspecte ale cauzei nu transforma automat procedura gratioasa întruna contencioasa. Avînd în vedere elementele formale ale procedurii gratioase, unii autori au tras si concluzii cu privire la rolul judecatorului în aceasta materie. Se considera ca în procedura gratioasa judecatorul are o larga putere de decizie, ce se bazeaza mai degraba pe motive de oportunitate, iar actiunea sa intra în sfera dreptului administrativ.

5

Hotarîrea pronuntata are un caracter declarativ, spre deosebire de cea adoptata în  procedura contencioasa, în care sentinta are un caracter declarativ de drepturi, constitutiv sau în condamnare. În aceste conditii, hotarîrea pronuntata în  procedura necontencioasa este rezultatul unor verificari sumare, formale si nu se  bazeaza pe cercetare a fondului dreptului. 5. Felurile jurisdictiei Jurisdictia este susceptibila de a fi clasificata dupa mai multe criterii. Aceste criterii se refera la prezenta intereselor contrarii la materia supusa judecatii, la întinderea atributiilor si la normalor juridice sau principiile aplicabile. a.

Juri Jurisd sdic icti tiaa con conte tenc ncio ioas asaa si si juri jurisd sdic icti tiaa gra grati tioas oasaa sau sau vol volun unta tara ra

Este una dintre cele mai importante clasificari ale jurisdictiei. O atare clasificare este facuta implicit de Codul de procedura civila printr-o reglementare aparte a materiei procedurii necontencioase. Jurisdictia contencioasa reprezinta principala componenta a activitatii desfasurate de organele judiciare. În trecut, dupa înfiintarea notariatelor de stat, un numar important de atributii ce traditional apartineau jurisdictiei gratioase au fost trecute în competenta organelor notariale.  Notarii publici pastreaza si în noua reglementare o serie din atributiile necontencioase, cum sunt cele specifice procedurii succesoriale notariale. Pe de alta parte, se constata si amplificare a tributiilor necontencioase conferite  prin lege instantelor judecatoresti. Intra în aceasta categorie procedura privind înregistrarea partidelor politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara.  b.  b. Juri Jurisd sdic icti tiaa civ civil ila, a, pena penala la,, adm admin inis istr trat ativ ivaa si si con const stit itut utio iona nala la Criteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este competenta acelorasi organe judiciare. Deosebirea dintre ele estedeterminata de natura diferita a cauzelor supuse judecatii: jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal. Restabilirea ordinii de drept se realizeaza în mod diferit în cele doua procese:  prin constrîngerea patrimoniala a debitorului, respectiv prin mijlocirea executarii silite, în materie civila si prin mijlocirea executarii executar ii silite, în materie civila si prin aplicarea de pedepse, în materie penala. Pe de alta parte, evidentiem ca actinea  penala apartine statului, în timp ce actiunea civila revine, de regula, titularului unui drept subiectiv sau unui interes legitim (persoana fizica sau juridica). Exista deosebiri între cele doua jurisdictii si în legatura cu incidenta unor   principii diferite în materiile supuse judecatii. Asemanarile si deosebirile dintre  jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse în  judecata. 6

O componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul administrativ. Jurisdictia administrativa se realizeaza în prezent, în Romania, tot de instantele  judecatoresti de drept comun, chiar daca competenta si procedura urmeaza si unele reguli specifice, înfiintarea imitenta a tribunalelor administrative va conduce la crearea unei veritabile jurisdictii administrative. Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al statuluiCurtea Constitutionala- care, în sistem legislatiei romane, nu face parte din structura organelor judiciare propriu-zise. Ea are ca scop exercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor (art.146 din Constitutie). În majoritatea tarilor europene controlul constitutionalitatii legilor se exercita prin organe specializate (Spania, Portugalia, Italia, Germania, Austria, Rusia, Polonia). c.

Juri Jurisd sdic icti tiaa de de dre drept pt comu comunn si si juri jurisd sdic icti tiaa spe speci cial alaa

Distinctia dintre jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala se întemeiaza  pe amplitudinea atributiilor conferite diferitelor autoritati judiciare. Jurisdictia de drept comun (ordinara) are atributii ce se rasfrîng asupra tuturor  cauzelor civile. Din sfera jurisdictiei de drept comun pot fi suatrase anumite cauze doar în temeiul unei dispozitii legale exprese. Jurisdictia speciala are o sfera de actiune limitata. Ea se întinde doar cauzelor ce-i sunt atribuite în baza unei legi speciale. Exista un interes nu doar teoretic, ci si practic în delimitarea jurisdictiei ordinare de jurisdictiile speciale. Subliniem în aceasta privinta urmatoarele note distinctive: juri jurisd sdic icti tiaa de drept drept comu comunn se cara caract cteri erize zeaz azaa pri prinn pleni plenitu tudi dine ne de atri atribut butii ii.. În schimb, jurisdictiile speciale au o competenta limitata la cazurile si materiile expres determinate de lege; juri jurisd sdic icti tiaa de de dre drept pt comu comunn rea reali lize zeaz azaa atî atîtt jud judec ecat ata, a, cît cît si si fun funct ctia ia executionala. Jurisdictiile speciale nu includ, de regula, si a ctivitatea executionala; juri jurisd sdic icti tiaa de de dre drept pt comu comunn se se car carac acte teri rize zeaz azaa pri print ntrr-oo proc proced edur uraa com compl plex exa, a, reglementata de Codul de procedura civila; jurisdictiile speciale beneficiaza de o  procedura simplificata, dar care se completeaza cu regulile dreptului comun în materie; juri jurisd sdic icti tiaa de de dre drept pt comu comunn inc inclu lude de în sfer sferaa sa sa si si reg regul ulil ilee pro proce cedu duri riii necontencioase, jurisdictiile speciale nu au o atare competenta. O ultima precizare ce se impune este aceea ca jurisdictiile speciale sunt distincte de jurisdictiile extraodinare. Jurisdictiile extraodinare sunt acelea create expres de lege în scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anumita  persoana. Ele au un caracter discriminatoriu si pot conduce la o judecata arbitrara, contrara principiilor de drept, fiind determinata adeseori de considerente de ordin politic sau de oportunitate. De aceea, art.126 alin 5 din Constitutie interzice înfiintarea de instante extraodinare. 7

d.

Juri Jurisd sdic icti tiaa de drep dreptt si juri jurisd sdic icti tiaa în echi echita tate te

Dupa regulile aplicabile litigiului supus judecatii se distinge în literatura de specialitate si între jurisdictia de drept si jurisdictia în echitate. Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin preexistenta unor reglementari juridice  pe care judecatorul trebuie sa le aplice în activitatea sa. Functia judecatorului este fundamental diferita în cadrul celor doua jurisdictii. În cazul jurisdictiei de drept, judecatorul aplica legi preexistente, functia de elaborare a actelor normative apartinînd autoritatii legislative. Dimpotriva, în cazul jurisdictiei în echitate, judecatorul aplica reguli de echitate ce sunt si o creatie a jurisprudentei. În opinia unor autori se considera chir ca judecatorul creeaza dreptul; crearea dreptului si aplicarea sa la un caz concret are loc în acelasi moment (al  judecatii). Capitolul II. JURISDICtIA CA SERVICIU PUBLIC În societatile moderne, justitia este o functie fundamentala a statului, iar  administrarea ei reprezinta unul din atributele esentiale ale puterii suverane. Aceasta functie implica existenta unor structuri statale 8servicii publice) apte sa realizeze activitatea jurisdictionala. Un atare serviciu public trebuie organizat pe  baza unor principii proprii, functionale si autonome. O prezentare a structurii organelor judiciare nu este posibila fara investigarea  principiilor ce stau la baza constituirii si functionarii lor. Principiile organizarii  judiciare reprezinta reguli esentiale ale functionarii optime a structurilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie. Principiile organizarii judecatoresti Doctrina nu este unanima în ceea ce priveste determinarea principiilor de organizare a sistemului judiciar. Exista nele principii ce se afla într-o legatura indisolubila cu organizarea sistemului judiciar dar care vizeaza mai degraba functionarea acestuia si însasi democratismul democr atismul si umanismul sistemului  procesual, fie el cel civil sau penal. Printre aceste principii, care sunt importante pentru studiul organizarii  judecatoresti, mentionam: accesul liber la justitie, independenta judecatorilor, inamovibilitatea, egalitatea în fata justitiei si gratuitatea justitiei. A.

Just Justiitia tia con const stit itui uiee mon monop opol olul ul de stat stat

Potrivit art.126 alin.1 din Constitutie, „Justitia se realizeaza prin pr in Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”. Textul 8

constitutional mentionat se regaseste, într-o formulare partial diferita, si în unele dispozitii ale Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara. Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 304/2004, „Puterea judecatoreasca se exercita de Înalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”. Textele mentionate au semnificatia recunoasterii deplinei competente a instantelor judecatoresti în solutionarea cauzelor civile, comerciale, de munca, de familie, administratrive, penale, precum si în celelalte litigii pentru care legea nu stabileste o alta competenta. De la regula potrivit careia justitia constituie monopol de stat exista si o exceptie, anume aceea a arbitrajului reglementat de Codul de procedura civila. Arbitrajul se caracterizeaza prin alcatuirea sa din simpli particulari desemnati de catre parti; arbitrii nu sunt iînvestiti cu autoritatea functiei statale de magistrat. De aceea se spune ca ne aflam practic în prezenta unui mod de „justitie  particulara”. Aceasta jurisdictie nu este însa lipsita de orice autoritate, caci legea îi recunoaste deciziei arbitrale efectele unei hotarîri judecatoresti definitive. Mai mult, hotarîrea arbitrala definitiva si învestita cu formula executorie se  poate aduce la îndeplinire întocmai ca si o hotarîre judecatoreasca. Formula executorie se acosrda însa de catre instanta de judecata. Prin urmare, arbitrii nu  pot impune, fara concursul instantelor judecatoresti, executarea silita. De aceea, se apreciaza ca arbitrajul constituie o exceptie partiala de la principiul conform careia justitia este monopol de stat, arbitrilor legea le recunoaste numai  jurisdictio, nu si imperium. B. Autonomia instantelor judecatoresti Autonomia instantelor judecatoresti este un principiu organizatoric important ce decurge implicit din autonomia functiei jurisdictionale. O delimitare functionala a atributiilor statale nu ar fi practic posibila fara o autonomie organica. Autonomia instantelor judecatoresti este garantata atît prin pr in independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor cît si printr-o riguroasa delimitare a atributiilor ce revin legislativului si executivului. Aceasta delimitare de atributii a rezultat si prin dezvoltarile precedente si este studiata aprofundat la alte discipline juridice. Pentru ca autonomia instantelor judecatoresti sa fie reala si efectiva ea trebuie sa mai beneficieze de structuri organizatorice functionale, inclusiv de organe  proprii de conducere administrativa, precum si de un buget distinct. Într-un sistem judiciar eficient autonomia financiara reprezinta o componenta esentiala. Bugetul justitiei nu trebuie sa fie lasat la discretia executivului sau al legislativului, pentru ca altminteri s-ar crea o profunda distorsiune în echilibrul ramurilor puterii de stat. O solutie optima ar putea fi, formarea unui buget calculat într-o cota procentuala din bugetul national.

9

Autonomia financiara este o garantie a unei justitii democratice si în aceasta directie nici un efort nu poate fi considerat inutil. Doar cu o autonomie efectiva se poate promova „forta dreptului” si înlatura tendintele de ignorare si de subminare a statului de drept. Pentru o buna functionare a autoritatii judiciare mai este necesar ca instantele sa fie încadrate si cu un numar sifiecient de magistrati. Se considera uneori ca un raport optim ar fi acela de un judecator la 7000 de locuitori. În practica acest raport difera foarte mult de la o tara la alta. si în aceasta privinta, noile noastre reglementari au gasit solutii rationale. Potrivit art.120 alin 2 din Legea nr.304/2004, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel împreuna cu ministrul justitiei,  procurorul general al Parchetului de pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, în functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. C.

Princ rinciipiul piul ind indep epen ende dent ntei ei jud judec ecat ator oril ilor  or 

Potrivit art.124 alin.3 din Constitutie. „Judecatorii sunt independenti si se supin numai legii”. Independenta este necesara pentru a asigura impartialitatea  judecatorului fata de partile din proces. De aceea, atitudinea judecatorului în cadrul procedurii judiciare trebuie sa fie neutra fata de pozitia si interesele  partilor litigante. Se poate afirma chiar ca impartialitatea judecatorului reprezinta o caracteristica esentiala a activitatii judiciare si însusi fundamentul functiei judiciare. Impartialitatea este, în mod inevitabil, o consecinta a  principiului independentei judecatorilor si al supunerii lor nunai fata de lege. O alta regula, de maxima importanta, a fost consacrata în mod expres si de Carta europeana privind statutul judecatorilor. Potrivit pct.4.3. din aceasta Carta, „Judecatorul sau judecatoarea trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura a altera în mod efectiv încredrea în impartialitatea si independenta lor”. Principiul independentei judecatorului asi gaseste aplicare numai în activitatea de judecata. Sub aspect organizatoric si administrativ judecatorii se afla sub autoritatea organelor de conducere judiciara. Independenta judecatorului nu poate fi conceputa în lipsa unor garantii legale corespunzatoare, cum ar fi: exis existe tent ntaa unui unui cont contro roll jud judic icia iarr adec adecva vatt de de nat natur uraa sa sa asig asigur uree resp respec ecta tare reaa legalitatii si sa garanteze independenta judecatorilor; publicitatea dezbaterilor; secretul de deliberarii; inamovibilitatea jud judecatorilor; 10

-

ras raspunderea rea disciplinara a judecatorilor; auto autono nomi miaa ins insta tant ntel elor or jude judeca cato tores resti ti fata fata de toat toatee cel celel elal alte te auto autori rita tati ti stat statal ale. e.

Un rol deosebit de omportant în asigurarea independentei judecatorilor revine Consiliului Superior al Magistraturii. Legea nr.303/2004 privind pr ivind statutul magistratilor cuprinde statuari importante în aceasta privinta. Astfel, potrivit art.74 alin.1 din acest act normativ, „Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independentei justitiei, are dreptul si obligatia de a apara corpul magistratilor  si pe membrii acestuia împotriva oricarui act care ar putea afecta independenta sau impartialitatea magistratului în înfaptuirea actului de justitie ori crea cr ea suspiciuni cu privire la acestea”. Legea îi confera si magistratului posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior  al Magistraturii, spre a lua masurile necesare, ori de cîte ori considera ca „independenta si activitatea îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciara sau de influentare a evolutiei sale profesionale, art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004. D. Principiul inamovibilitatii judecatorilor  Inamovibilitatea judecatorilor constituie unul din cele mai importante principii ale organizarii justitiei într-un stat democratic si de drept. Impartialitatea si independenta judecatorilor nu poate fi asigurata într-un stat care nu admite  principiul inamovibilitatii. Principiul inamovibilitatii constituie o cucerire relativ moderna a dreptului. Problema independentei magistraturii si a inamovibilitatii judecatorului este esentiala si de interes universal. De aceea ea a format obiect de reglementare si din partea Organizatiei Natiunilor Unite. Astfel, la cel de-al de- al saptelea Congres al  Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentelor aplicate delicventilor, organizat la Milano între 26 august 1985, au fost initiate doua documente internationale foarte importante; ele au fost confirmate de Adunarea Generala  prin Rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985. Legislatiile statelor membre ale ONU trebuie sa tina seama de aceste importante documente internationale, fapt pentru care este util sa facem succinte referiri la continutul lor. În primul rînd, din cuprinsul rezolutiilor amintite se desprinde cu claritate relatia de conexitate necesara care exista între independenta magistraturii si impartialitatea judecatorilor. Între independenta magistraturii, impartialitate, notiune legata chiar de ideea de  justitie, si inamovibilitate exista o interconexiune evidenta; acesta fiind triomul unei veritabile si eficiente justitii: independenta, impartialitate si inamovibilitate. Constitutia Romaniei, fidela principiilor statului de drept, dar în egala masura si  principiilor dreptului international, a consacrat în art.125 alin.1 inamovibilitatea 11

 judecatorilor. Potrivit textului constitutional amintit: „Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, în conditiile legii”. Asupra acestei reglementari este necesar sa subliniem mai întîi ca prin inamovibilitate se întelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate în functie:  judecatorii, o data învestiti în functie, nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decît în conditii exceptionale. Modul de învestire în functie-alegere sau numire-nu este prin el însusi de natura sa asigure impartialitatea judecatorilor. Mai este necesar ca magistratii sa fie constituiti într-un corp profesional si avansati pe criterii de competenta, iar  raspunderea lor disciplinara sa intervina numai în conditii care justifica declansarea unei atari proceduri. O temeinica pregatire profesionala si impartialitatea judecatorilor sunt cerinte esentiale ale bunei functionari a autoritatii judecatoresti într-un stat de drept, fara îndeplinirea acestor conditii nu se poate vorbi de o reforma reala a justitiei. E. Permaneta si caracterul sedentar al organelor judiciare Jurisdictiile sunt permanente în sensul ca justitia se înfaptuieste fara întrerupere, cu exceptia zilelor declarate nelucratoare si a vacantelor judecatoresti. Acest mod de functionare a instantelor judecatoresti contribuie si la realizarea  principiului continuitatii în procesul civil si penal. Vacanta judecatoreasca nu constituie o veritabila întrerupere a cursului justitiei întrucît si în aceasta perioada se solutioneaza anumite cauze civile si penale. Vacanta judecatoreasca este de doua luni si are loc în perioada 1 iulie-31 august al fiecarui an calendaristic. Potrivit art.146 din din Legea nr.92/1992 „activitatea de judecata a instantelor va continua: în ma materie pe penala, pe pentru ca cauzele cu cu are aresstatii în alte alte ma mate teri rii, i, pent pentru ru cauz cauzel elee pri privi vind nd ob obli liga gati tiil ilee de de înt întret retin iner eree de de oric oricee fel fel,, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedentiala, precum si în late cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de instanta”. La Curtea Suprema de Justitie, în perioada vacantei judecatoresti se solutioneaza: în materie penala, cauzele cu arestati în toat toatee mat materi eriil ile, e, cauz cauzel elee con consi side dera rate te urge urgent ntee pot potri rivi vitt legi legiii sau sau apr aprec ecia iate te astfel de Curtea Suprema de Justitie. Jurisdictiile sunt sedentare în sensul ca toate instantele functioneaza într-o localitate prin lege unde au un sediu stabil si cunoscut.

12

Caracterul sedentar al justitiei nu înseamna ca instanta este lipsita de  posibilitatea efectuarii unor activitati procesuale în afara sediului, cum ar fi în cadrul cercetarii la fata locului. Principiul enuntat îsi are aplicatie nu numai în  privinta jurisdictiei ordinare, ci si a jurisdictiilor speciale. F. Colegialitatea organelor judiciare Principiul colegialitatii are conotatii deosebite în opera de înfaptuire a justitiei. El omplica alcatuirea completului din doi sau mai multi judecatori. Colegialitatea are de partea sa argumente deduse din: calitatea superioara a lucrarilor îndeplinite de doi sau de mai multi magistrati; o redusa posibilitate de influentare din exterior a magistratilor, o mai buna pregatire a judecatorilor  tineri, care intra în complete cu magistrati avînd o mai mare experienta. Sistemul nostru judiciar este dominat de principiul colegialitatii. În prezent, potrivit art.57 alin.1 din Legea nr.304/2004, cauzele se judeca în prima instanta în complet format din doi judecatori. Apelurile si recursurile se judeca în complet format din trei judecatori, art.57 alin.2 din Legea 304/2004. Exista torusi, prin exceptie de la regulile enuntate, si cauze care se solutioneaza în fond de catre un singur judecator. Astfel, potrivit art.57 alin.1 din Legea 30472004 se judeca de catre un singur judecator: cere cereri rile le pri privi vind nd pen pensi siii de înt între reti tine nere re,, cere cereri rile le pri privi vind nd înr înreg egis istr trar aril ilee si rectificarile în registre de stare civila, cererile privind încuviintarea executarii silite, învestirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii; cererile de ordonanta presedentiala; actiunile posesorii; plîn plînge geri rile le împo împotri triva va proc proces esel elor or-ve -verba rbale le de cons consta tata tare re a cont contrav raven enti tiil ilor or si de aplicare a sanctiunilor contraventionale; somatia de plata; reabilitarea; cons consta tattarea area inter nterve vent ntie ieii am amni nist stiiei ori ori grat gratiierii erii;; perc perche hezi ziti tiaa si si mas masur uril ilee pre preve vent ntiv ivee lua luate te în curs cursul ul urma urmari riri riii pen penal ale. e. Conflictele de munca si asigurari sociale se solutioneaza în prima instanta, de un complet constituit din doi judecatori si doi asistenti judiciari. Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca cauzele de competenta sa în complet format de trei judecatori din aceeasi judecatori din aceeasi sectie. Daca numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii , desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În afara completelor de judecata ale sctiilor, la instanta suprema functioneaza si un complet format din 9 judecatori si care este prezidat de 13

 presedintele sau vicepresedintele instantei supreme, iar în lipsa acestora, de catre un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat în acest scop de  presedintele sau vicepresedintele ÎnalteiCurti de Casatie si Justitiei.  Normele procedurale privitoare la compunerea instantei au un caracter  imperativ iar nerespectarea lor atrage dupa sine casarea hotarîrii pronuntate. G. Principiul dublului grad de jurisdictie. Activitatea judecatorului nu poate fi considerata infailibila. Ca orice opera umana, si activitatea de judecata poate determina solutii gresite, fie ca urmare a aprecierii eronate a faptelor, intrpretarii necorespunzatoare a legii, nesinceritatii martorilor sau a altor împrejurari. De aceea, în majoritatea sistemelor de drept sau adoptat norme organizatorice de natura a exercita un control ierarhic asupra hotarîrilor pronuntate. În acest scop, instantele judecatoresti au fost grupate doua cîte doua, de asa maniera încît o cauza solutionata de un tribunal sa poata fi cercetata din nou de catre un lat organ judiciar. Instanta care exercita controlul trebuie sa fie întotdeauna o jurisdictie de grad diferit. Pentru realizarea functiei de control, instantele judecatoresti sunt organizate într-un sistem ierarhic, astfel ca, în  principiu doar instantele superioare pot exercita, în limitele determinate de lege, controlul asupra solutiilor pronuntate de organele judiciare situate la baza acestei structuri. Judecata în trepte sau ierarhii de instante diferite reprezinta o judecata în grade de jurisdictie. Judecata în fond si judecata în apel sunt expresii procesuale ale înfaptuirii celor  doua grade de jurisdictie. Acest mod de organizare are o ratiune puternica, careia este aproape imposibil sa i se aduca critici pertinente. Calitatea actului de justitie depinde în mod hotarîtor de pregatirea profesionala a  judecatorilor si de taria lor de caracter. Un judecator experimentat, cu o buna  pregatire profesionala si cu o forta morala adecvata, va reusi în toate cazurile sa evite presiunile politice ori de alta natura la care ar putea di supus. Iata de ce  principiul dublului grad de jurisdictie este cel mai eficient sistem al garantarii unei optime justitii. J. Specializarea instantelor judecatoresti În tara noastra functia jurisdictionala se realizeaza de catre instantele  judecatoresti. În cadrul sistemului nostru judiciar nu au functionat, în ultimile decenii, instante specializate. Aceeasi instanta judeca atît cauzele civile, cît si cele penale, comerciale sau de alta natura. Existenta unor sectii specializate la Curtea Suprema de Justitie, la curtile deapel si la tribunale nu contravenea principiului enuntat, caci judecatorii puteau fi trecuti dela o sectie la alta. Legea nr.304/2004 prevede organizarea unor  14

tribunale pentru minori si familie, a unor tribunale de munca si asigurari sociale, a unor tribunale comerciale si a unor tribunale administrativ-fiscale. Tribunalele specializate vor începe sa functioneze cel mai tîrziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele concrete la care urmeaza sa functioneze instantele specializate se stabilesc, în mod esalonat, prin ordin or din al ministrului justitiei. Pîna la înfiintarea tribunalelor specializate toate judetele si în municipiul Bucuresti, Bucur esti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor functiona sectii sau complete specializate. I.

Cons Consti titu tuire ireaa inst instant antel elor or jude judeca cato tores resti ti într într-u -unn sist sistem em ierar ierarhi hicc

Doctrina occidentala enunta printre principiile de organizare a sistemului  judiciar si pe acela al asezarii instantelor judecatoresti într-o structura  piramidala, ierarhica. Orice sistem judiciar este constitit dintr-o multitudine de instante. Acestea nu sunt organizate numai pe linie orizontala, ci si într-un sistem piramidal, singurul care este de natura a asigura afirmarea si aplicarea  principiului celor doua grade de jurisdictie. În majoritatea statelor democratice  principiul dublului grad de jurisdictie se realizeaza prin intermediul unor curti de apel, instante ce se afla într-o pozite superioara în raport cu instantele carora legea le recunoaste o competenta de fond (de prima instanta). De asemenea, sistemele judiciare au în vîrful ierarhiei lor si o curte sau un tribunal suprem, al carui rol primordial este acela de a asigura o jurisprudenta unitara pe întreg teritoriul tarii. Judecatorii care alcatuiesc structurile judiciare dintr-un stat democratic se afla si ei într-o pozitie ierarhica în raport cu judecatorii de la instantele inferioare. Unii dintre judecatori ocupa chiar functii de conducere în cadrul unor curti si tribunale. O atare ierarhie exista si în privinta membrilor Ministerului Public, ea avînd un caracter diferit fata de cea care-i vizeaza pe judecatori. Asadar, ierarhia judiciara este fundamental diferita de cea existenta în domeniul administratiei publice. Functionarul administrativ nu este stapînul propriei propr iei sale decizi, caci el trebuie sa dea socoteala superiorului sau pentru modul în care a actionat. În schimb, judecatorul nu se afla într-o asemenea situatie, el fiind dimpotriva, stapînul propriei sale decizii, astfel ca el nu este chemat sa raspunda sau sa dea explicatii superiorului pentru decizia adoptata într-un proces civil,  penal sau de alta natura.

K. Accesul liber la justitie Accesul liber la justitie constituie un principiu pr incipiu fundamental al organizarii oricarui sistem judiciar democratic fiind consacrat într-un numar important de

15

documente internationale, astfel ca el reprezinta semnificatii deosebite si pentru dreptul procesual, dar si pentru dreptul contitutional. Orice conditionare a accesului liber la justitie ar prezenta o nesocotire a unui  principiu constitutional fundamental si a unor standarde internationale universale în orice democratie reala. Pe plan procesual, accesul liber la justitie se concretizeaza în prerogativele pe care le implica dreptul la actiune, ca aptitudine legala ce este recunoscuta de ordinea juridica oricarei persoane fizice sau  juridice. L. Egalitatea în fata justitiei Principiul egalitatii partilor în fata justitiei are o consacrare consacr are internationala implicita. Egalitatea partilor în fata justitiei implica respectarea urmatoarelor  exigente procedurale: a. jude judeca care reaa proc proces esel elor or pen pentr truu tot totii cet cetat aten enii ii treb trebui uiee sa sa se se real realiz izez ezee de de aceleasi organe si în conformitate cu aceleasi reguli de drept procesual.  b.  b. Acel Acelea easi si drep dreptu turi ri pro proce cedu dural ralee treb trebui uiee acorda acordate te tut tutur uror or par parti tilo lor, r, far faraa nici nici o deosebire. Lgislatii procesuale moderne nu instituie si nucu nu pot institui restrictii sau privilegii fata de unele dintre partile din proces. c. Inst Instan anta ta de jude judeca cata ta are are obl oblig igat atia ia de a asi asigu gura ra un echi echili libr bruu în în sit situa uati tiaa  procesuala a partilor. Ea este obligata sa înstiinteze înstiinteze partile despre termenele de  judecata, sa comunice actele de procedura prevazute de lege, sa lamureasca  partile asupra drepturilor lor, sa dea îndrumari partilor cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin în proces, atunci cînd nu sunt reprezentate de avocat sau de mandatari si sa staruie prin toate mijloacele mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului în cauza, pe baza stabilirii faptelor cauzei si  prin aplicarea corecta a legii. Într-un stat de drept si social atoritatile publice trebuie sa depuna eforturi pentru ca egalitatea în fata justitiei sa fie efectiva si nu formala. M. Gratuitatea justitiei Înfaptuirea justitiei implica unele cheltuieli importante din partea statului, dar si dn partea justitiabililor.staul este obligat a organizze serviciul public destinat a înfaptui justitia, ceea ce înseamna asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare necesare pentru organele de justitie (sedii pentru instante, mijloace materiale necesare pentru desfasurarea judecatilor în materie civila si  penala etc.) si remunerarea adecvata a judecatorilor si a functionarilor   judecatoresti (grefieri, aprozi, arhivari etc.). Un rol important în asigurarea acestui principiu îi revine asistentei judiciare, care este organizata în cele mai multe state democratice si care nu este de data 16

foarte recenta. Asistenta judiciara cuprinde doua componente principale: ajutorul pentru accesul la serviciul public al justitiei si ajutorul privind accesul la drept. Accesul la drept cuprinde, la rîndul sau, servicii de informare si de consultanta în cadrul procedurilor nejurisdictionale. Asistenta judiciara mai cuprine si alte componente secundare cum ar fi: acordarea de scutiri, reduceri sau amînari pentru plata taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar, asistenta gratuita printr-un avocat. Dispozitiile procedurae privitoare la acordarea asistentei judiciare sunt de natura sa asigure si în dreptul nostru o aparare adecvata a persoanelor lipsite de resurse materiale. În persepectiva unei viitoare reglementari în materie ar trebui reflectat si la posibilitatea unui sistem de asigurare dupa modelul legislatiei din alte tari democratice. ORGANIZAREA INSTANtELOR JUDECaTOEsTI Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobîndit o organizare independenta doar în epoca moderna, respectiv o data cu afirmarea tot mai  puternica în Anglia, Farnta si apoi în alte state occidentale a principiului separatiei puterilor în stat. Anterior, justitia se contopea în practica cu functia executiva si era înfaptuita adeseori de aceleasi organe. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. 304/2004. în prezent, potrivit art.2 alin.2 din Lgea 304/2004, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a. b. c. d.

judecatorii tribunale tribunale sp specializatetcurt urti de de ap apel Înalta Cu Curte DE DE Ca Casatie si si Ju Justitie.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza în judete si în sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale  judecatoriilor sunt prevazute într-o anexa la Legea privind organizarea judiciara. În prezent, în Romania functioneaza un numar de peste 180 de judecatori. În fiecare judet functioneaza un tribunal, instanta cu personalitate juridica, care, de regula, are sediul în localitatea de resedinta a judectului respectiv. U asemenea tribunal este organizat si în municipiul Bucuresti. Tribunalul municipiului Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala. Numarul total al tribunalelor este, în  prezent, 42. Potrivit art.34 din Lgea 304/2004, în cadrul tribunalelor functioneaza sectii  pentru vauze civile si sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. 17

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul în municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale administratv-fiscale. Instantele specializate pot contribui la sporirea spor irea calitativa a actului de justitie,  precum si la solutionarea rapida a cauzelor date în competenta sa. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza într-o circumscriptie cuprinzînd mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse în circumscriptiile respective sunt prevazute în anexa Legii 304/2004. în prezent functioneaza 15 curti de apel, fiecare incluzînd incluzînd în circumscriptia sa doua pîna la sase tribunale. În cadrul curtilor de aple functioneaza sectii pentru cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Înalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din Romania si are sedil în capitala tarii. Ea are personalitate per sonalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor  cuprinse în noua lege de organizare judiciara. Potrivit acestei legi, instanta suprema este organizata în patru sectii: 1. 2. 3. 4.

sect sectiia civ civil ilaa si si de de pro propr prie ieta tatte int intel elet etua uala la sectia penala sectia comerciala sect sectia ia de cont contei einc ncio ioss admi admini nist stra rati tivv si fisca iscal. l.

Instanta suprema se compune dintr-unpresedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi desfasoara activitatea în conditiile determinate de lege, si în cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori, fiecare avînd competenta proprie. Instanta suprema mai cuprinde în structura sa: cancelaria directii, servicii si  birouri, cu personal stabilit prin statul de functii. Potrivit art. 19 din Lgea 304/2004, sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala, sectia comerciala si sectia de conteincios administrativ si fiscal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile împotriva hotarîrilor   pronuntate de curtile de apel si a altor hotarîri, în cazurile prevazute de lege. Sectiile mentionate nu au competenta de prima instanta. În schimb, sectia penala a instantei supreme are atît o competenta de fond, cît si competenta de recurs. Potrivit art.20 din Legea nr.304/2004, sectia penala a instantei supreme judeca: a. în prim primaa ins insta tant nta, a, proc proces esel elee si cerer cereril ilee dat datee pri prinn leg legee în în com compe pete tent ntaa de de  prima instanta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie; 18

 b.  b. recu recurs rsur uril ile, e, în cond condit itii iile le prev prevaz azut utee dele delege ge.. Sectiile Înaltei Curti mai au si competenta de a solutiona: a. cere cereri rile le de stram stramut utar are, e, pent pentru ru mo moti tive vele le preva prevazu zute te de codu coduri rile le de  procedura;  b.  b. conf confli lict ctel elee de com compe pete tent nta, a, în în cazu cazuri rile le pre preva vazu zute te de de lege lege;; c. oric rice alte cereri prev revazute de lege. Completul de 9 judecatori are o competenta limitata la cazurile prevazute de art.22 din Legea 304/2004. Potrivit primului aliniat al acestui text, completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile în cauzele judecate în prima instanta de sectia penala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Cel de-al doilea alineat al textului mentionat îi confera instantei supreme o competenta diversa si o competenta în materie disciplinara. Atributiile Sectiilor Unite sunt statuate în art.23 din Legea 304/2004. potrivit acestui text, instanta suprema se constituie în sectii unite pentru: a. jude judeca care reaa rec recur ursu suri rillor în int inter eres esul ul legi legiii  b.  b. solu soluti tion onare area, a, în cond condit itii iile le legi legii, i, a ses sesiz izar aril ilor or pri privi vind nd schi schimb mbare areaa  jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie c. sesi sesiza zare reaa Curtii Curtii Cons Consti titu tuti tion onal alee pentru pentru cont contro rolu lull const constit itut utio iona nali lita tati tiii legil legilor  or  înainte de promulgare. Organizarea instantelor militare Organizarea instantelor militare în tara nostra nu este de data relativ recenta. Existenta instantelor într-un stat de drept nu este dezirabila, desi institutia este cunoscuta si în alte tari democratice. Argumentele deduse din necesitatea unei specializari în domeniul infractiunilor comise de militari nu rezista unei serioase analize. Fara a intra în detalii, precizez ca adeseori infractiunile comise de militari  prezinta aceleasi elemente ca si cele savîrsite de civili. Singura particularitate consta, cel mai adesea, în calitatea de militar a autorului infractiunii. Elementele tehnice de exceptie ce ar putea aparea în unele cazuri pot fi clarificate de  judecator printr-o expertiza de specialitate. În prezent, instantele militare sunt constituite în conformitate cu pevederile Legii nr. 54/1993. potrivit art.2 din Legea pentru organizarea instantelor si  parchetelor militare, structura acestor categorii de instante este alcatuita din: a. tribunale mi militare b. tribunalul militar terit ritoria rial c. Curtea Militara de Apel.

19

În prezent tribunalele militare functioneaza în orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Parchetele militare functioneaza în prezent în orasele anterior  mentionate, precum si în Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti si TîrguMures. În municipiul Bucuresti îsi are sediul Tribunalul Militar teritorial, care functioneaza ca instanta de control judiciar. Legea îi recunoaste acestei instante si o competenta de fond. Curtea Militara de Apel îsi are, de asemenea, sediul în municipiul Bucuresti. Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. Încalcarea Încalcar ea normelor de disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor în conformitate ce  prevederile Regulamentului disciplinei militare. Savîrsirea de abateri disciplinare în legatura cu îndeplinirea atributiilor în calitate de magistrati angajeaza raspunderea acestora în conditiile si dupa procedura prevazuta de Legea nr.304/2004. Instantele si parchetele militare beneficiaza de personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de politie militara pusa în serviciul lor, în mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale. Conducerea si administrarea instantelor judecatoresti Justitia find serviciu public este firesc ca ea sa beneficieze si de o conducere corespunzatoare ce se exercita în conditiile prevazute de legea de organizare  judiciarp. Conducerea si administrarea instantelor vizeaza doar latura organizatorica a activitatii, nu si activitatea de judecata. Cel mai important organ al administrarii ad ministrarii justitiei este, în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii. Atributii privitoare la administrarea justitiei au si Ministerul Justitiei, inspectorii judecatoresti, presedintii instantelor si alti functionari publici ce fac parte din structura unor servicii auxiliare. Ministerul justitiei Organizarea si functionarea Ministerului Justitiei este reglementata prin H.G. nr.736/2003 care mentioneaza în primul sau articol ca Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, centr ale, cu personalitate  juridica, în subordinea Guvernului., care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare în vederea bunei functionari a  justitiei si vegheaza la stricta aplicare a legii, în în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept. Ministerul Justitiei îndeplineste urmatoarele functii: 1. de strat strategi egie, e, prin prin care care se asig asigura ura coope coopera rarea rea la fund fundam amen enta tarea rea si elaborarea programului de guveranare în domeniul justitiei 20

2. de regl reglem emen enta tare re si sint sintez eza, a, prin prin care care se se asi asigu gura ra rea reali liza zarea rea cadr cadrul ului ui normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea întregului sistem al justitiei, pe baza strictei aplicari a dispozitiilor prevazute de cOnstitutie si de celelalte acte normative 3. de rep repre reze zent ntare are,, prin prin car caree se asi asigu gura ra,, în nu nume mele le sta statu tulu luii sau sau al Guve Guvern rnul ului ui Romaniei, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul saa de activitate 4. de aut autori orita tate te de de stat stat,, prin prin care care se asi asigu gura ra apl aplic icar area ea uni unita tara ra si si resp respec ecta tare re reglementarilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor si unitatilor care îsi desfasoara activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa 5. de adm admin inis istr trar are, e, pri prinn care care se se asig asigura ura admi admini nist stra rarea rea patr patrim imon oniu iulu luii sau sau  potrivit dispozitiilor legale. Functiile Ministerului Justitiei se realizeaza prin intermediul atributiilor  conferite de lege. Printre cele mai semnificative atributii mentionam: a. asig asigur uraa buna buna org organ aniz izare are si func functi tion onare are a jus justi titi tiei ei ca ser servi vici ciuu pub publi licc si si vegheaza, potrivit competentelor sale, la respectarea drepturilor omului si a libertatilor sale fundamentale în activitatea instantelor judecatoresti si a  parchetelor, precum si la exercitatea accesului liber si facil la justitie  b.  b. elab elabor orea eaza za str strat ateg egii ii,, prog program ramee si proie proiect ctee de acte acte nor norma mati tive ve în în dome domeni niul ul  justitiei si participa la corelarea legislatiei interne cu normele de drept international, în primul rînd cu domentele ONU, ale OSCE si ale Consiliului Europei, cu normele dreptului comunitar si euroatlantic, precum si cu  procedurile jurisdictiilor internationale acceptate c. exam examin inea eaza za si si fac facee prop propun uner erii refe referi rito toar aree la la adap adapta tare reaa legi legisl slat atie ieii pen pentr truu asigurarea compatibilitatii cu obligatiile asumate prin conventii internationale la care Romania este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislatiei în  procesul de integrare europeana si euroatlantica d. elab elabor orea eaza za si si prop propun unee Guv Guvern ernul ului ui,, în în col colab abora orare re cu cu cele celela lalt ltee organ organee de de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritati sau institutii publice interesate, instrumentele juridice corespunzatoare pentru aducerea la îndeplinire a obligatiilor stabilite în sarcina statului roman prin conventii internationale, hotarîri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, ale unor tribunale penale internationale sau ale altor organisme internationale cu atributii jurisdictionale e. elab elabor orea eaza za stud studii ii priv privin indd cadrul cadrul înt întel eleg egeri erilo lorr intern internat atio ional nalee si part partic icip ipa, a, în în conditiile legii, la negocieri în vederea încheierii de conventii internationale interesînd domeniul justitiei, avizeaza, în limitele competentei sale, proiecte de conventii internationale, anterior aprobarii negocierii lor, îndeplineste sau asigura aducerea la îndeplinire a obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei si instantelor judecatoresti, potrivit conventiilor si uzantelor internationale f. efec efectu tuea eaza za stu studi dii, i,an anal aliz izee si do docu cume ment ntar arii priv privin indd nece necesi sita tate teaa init initie ieri rii, i, completarii sau modificarii unor acte normative din domeniul justitiei, organizeaza si coordoneaza activitatea din domeniul saa de activitate, simplificare si perfectionare a legislatiei din domeniul saa de activitate 21

g. cons consti titu tuie ie,, potr potriv ivit it leg legii ii,, comi comisi siii de ela elabo bora rare re a proi proiec ecte telo lorr de cod coduri uri si alt altee acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei si asigura, dupa adoptare, editarea si publicarea editiilor oficiale ale acestora h. orga organi nize zeaz azaa exam examen enee sau sau concu concurs rsuri uri în ved veder erea ea adm admit iter erii ii în în magi magist strat ratur ura, a, examenele de capacitate ale magistratilor, precum si cele de promovare în functie si participa la examenele de numiresi de capacitate ale notarilor publici, ale executorilor judecatoresti si ale personalului propriu i. cond conduc uce, e, îndru îndruma ma si veri verifi fica ca acti activi vita tate teaa pri privi vind nd exec execut utare areaa ped pedep epse selo lor  r   privative de liberate aplicate condamnatilor si a unor masuri educative aplicate minorilor si asigura conditiile pentru respectarea drepturilor si îndatoririlor   prevazute de lage pentru aceste categorii de persoane, îndeplineste atributiile  prevazute în Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si în protocolul aditional la aceasta, ratificate de Romania  j.  j. înde îndepl plin ines este te atr atrib ibut utii iile le care care îi sun suntt stab stabil ilit itee prin prin lege legeaa nota notari rilo lorr publ public icii si a activitatii notariale, legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, legea cetateniei romane, republicata,, legea privind executorii judecatoresti, legea privind statutul functionarilor publici, legea bancara, dispozitiile legale cu privire la asociatii si fundatii, precum si cele referitoare la supravegherea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare sau prin alte legi speciale k. coord coordon onea eaza za,, înd îndru ruma ma si si con contr trol olea eaza za din din punc punctt de de vede vedere re adm admin inis istr trat ativ iv si metodologic activitatea de expertiza tehnica judiciara, organizeaza examenele  pentru atribuirea calitatii de expert tehnic judiciar si testeaza specialistii, în conditiile legii, asigura perfectionarea pregatirii profesionale a expertilor tehnici  judiciari si a specialistilor  l. edit editea eaza za bu bule leti tine ne info inform rmat ativ ive, e, cule culege geri ri de acte acte nor norma mati tive ve si de prac practi tica ca  judiciara, precum si de alte materiale din domeniul saa de activitate. O remarca deosebita se impune si în privinta obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei în directia elaborarii unor viitoare coduri si acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei, precum si al compatibilizari legislatiei romanesti cu dreptul comunitar si cu celelalte documente internationale de interes major. Conducerea Ministerului Justitiei este asigurata de ministrul justitiei. În exercitarea atributiilor sale, ministrul ministrul justitiei emite ordine si instructiuni. instructiuni. În activitatea de conducere a ministerului, ministrul justitiei este ajutat de 3 secretari de stat numiti, potrivit legii, prin decizie a primului-ministru. Ministerul Justitiei are si un sacretar general si un secretar general adjunct, numiti, în conditiile legii, prin ordin al ministrului justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii Constitutia din anul 1991 a creat un nou organism-Consiliul Superior al Magitraturii-cu importante atributii privitoare la organizarea si activitatea instantelor judecatoresti, precum si cu privire la statutul magistratilor. 22

Potrivit art.133 alin.2 dinj Constitutie, C.S.M. este alcatuit din 19 membri din care: a. ales alesii în în adun adunari arile le gen gener eral alee ale ale magi magist strat ratil ilor or si si vali valida datt dese desena nat, t, ace acest stia ia fac fac  parte din doua sectii, una pentru judecatori si alta pentru procurori, prima sectia este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori  b.  b. 2 repre repreze zent ntan anti ti ai ai socie societa tati tiii civi civile le,, spec specia iali list stii în dome domeni niul ul drep dreptu tulu luii care care se  bucura de înalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat, acestia participa numai la lucrarile în plen c. mins minstru trull jus justi titi tiei ei,, pre prese sedi dint ntel elee Înal Înalte teii Curt Curtii de Casa Casati tiee si Just Justit itie ie si  procurorul general al Parchetului de pe lînga Curtea de Casatie si Justitie. Legea nr.317/2004 determina modul de alcatuire a celor doua sectii ale C.S.M,astfel sectia pentru judecatori-în numar de 9 este alcatuita din: 2 jud judec ecat ator orii de la Înal nalta Curte urte de Casat asatie ie si Just Justit itiie 4 judecatori de la curtile de apel 2 judecatori de la tribunale un ju judecator de de la la ju judecatorii. Sectia pentru procurori-în numar de 5-a C.S.M. este alcatuita din: a. un proc procur uror or de de la la Parc Parche hetu tull de de pe lînga lînga Înalt Înaltaa Curt Curtee de Casa Casati tiee si Just Justit itie ie  b.  b. un proc procur uror or de la Parc Parche hetu tull Nat Natio iona nall Ant Antic icor orup upti tiee c. un proc procur uror or de la parc parche hete tele le de pe lîng lîngaa cur curti tile le de apel apel d. un proc procur uror or de la parc parche hete tele le de pe lîng lîngaa tri tribu buna nale le e. un proc procur uror or de la parc parche hete tele le d epe epe lîng lîngaa jud judec ecat ator orii ii.. Membrii C.S.M. se aleg din rîndul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani în functia de magistrat. C.S.M. este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an. Presedintele are urmatoarele atributii: a. repr reprez ezin inta ta C.S. C.S.M. M. în rela relati tiil ilee int inter erne ne si si int inter erna nati tion onal alee  b.  b. coord coordon onea eaza za act activ ivit itat atea ea C.S C.S.M .M.. si repar reparti tize zeaz azaa lucra lucraril rilee pent pentru ru ple plenn si sectii c. prez prezid idea eaza za luc lucra raril rilee C.S. C.S.M. M.,, cu exce except ptia ia caz cazul ului ui în în care care la la lucra lucrari ri par parti tici cipa pa Presedintele Romaniei d. semn semnea eaza za acte actelle em emis isee de Plen Plenul ul C.S.M .S.M.. e. sesi sesize zeaz azaa Curt Curtea ea Cons Consti titu tuti tion onal alaa în vede vederea rea solu soluti tion onari ariii conf confli lict ctel elor  or   juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice f. prez prezin inta ta,, în sedi sedint ntaa pub publi lica ca a plen plenul ului ui,, rap raport ortul ul anua anuall asu asupra pra acti activi vita tati tiii C.S.M., care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.

23

C.S.M. se întruneste în plen si în sectii ori de cîte ori este necesar, la convocarea  presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor. Lucrarile plenului C.S.M. se desfasoara în prezenta a cel putin 15 membri. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii Menirea esentiala a C.S.M. este aceea de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia împotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului în înfaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu  privire la acestea. De asemenea C.S.M. apara reputatia profesionala a magistratilor, asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta etica si  profesionala în desfasurarea carierei profesionale a magistratilor. Plenul C.S.M. îndeplineste atributii importante în domeniul:carierei magistratilor, al recrutarii, evaluarii, organizarii si functionarii instantelor si al  parchetelor. C.S.M. în domeniul carierei are urmatoarele atributii: 1. prop propun unee Pres Presedi edint ntel elui ui Roma Romani niei ei nu numi mire reaa în în fun funct ctie ie si elib elibera erarea rea din din functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari 2. prop propun unee Pres Presedi edint ntel elui ui Roma Romani niei ei nu numi mire reaa în în fun funct ctie ie si revoc revocar area ea din din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, precum si a adjunctilor acestora 3. disp dispun unee prom promov ovar area ea mag magis istr trat atil ilor or în în func functi tiil ilee de exe execu cuti tiee 4. disp dispun unee prom promov ovare areaa mag magis istra trati tilo lorr în func functi tiil ilee de cond conduc ucer eree din din cad cadrul rul instantelor si al parchetelor, în urma consultarii magistratilor din cadrul instantelor si parchetelor respective 5. nume nu mest stee jude judeca cato torii rii stag stagia iari ri si si proc procur urori oriii stag stagia iari ri,, pe baza baza rez rezul ulta tate telo lor  r  obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii 6. elib elibere ereaz azaa din din funct functie ie jude judeca cato tori riii sta stagi giari ari si procu procuro rori riii sta stagi giar arii 7. aprob roba tran ransferul rul magistrat ratilor  8. nume nu mest ste, e, pe per perio ioad adee dete determ rmin inat ate, e, în în post posturi uri vaca vacant nte, e, mag magis istr trat atii ii de cariera, în conditiile legii 9. prop propun unee Prese Presedi dint ntel elui ui Roma Romani niei ei conf conferi erire reaa de dist distin inct ctii ii pent pentru ru magi magist strat rati, i, în conditiile legii. C.S.M. exercita atributii importante si în cadrul sectiilor sale, printre cele mai importante fiind si cele de ordin disciplinar (le vom discuta la capitolul raspunderea magistratilor). 24

Ministrul Justitiei Aributiile ministrului justitiei au fost reduse în mod considerabil consider abil prin noile reglementari privitoare la organizarea judiciara si la statutul magistratilor. Majoritatea sarcinilor ce reveneau Ministerului Justitiei în legatura cu recuperarea magistratilor si cariera acestora, au fost preluate de C.S.M. Atributiile ministrului justitiei sunt limitate la realizarea prerogativelor ce revin ministerului pe care-l conduce, asigurînd buna organizare si administrare a  justitiei ca serviciu public. Ministrul justitiei are atributii legate de stabilirea bugetului anual al instantelor   judecatoresti (avînd calitatea de ordonator principal de credite), asigurarea spatiilor necesare pentru instante si parchete, numirea asistentilor judiciari. Acestea sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre persoanele care îndeplinesc conditiile prevazute de lege. De asemenea, numarul total de posturi de asitenti judiciari si repatizarea  posturilor pe instante, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei. Sanctiunile disciplinare se aplica de ministrul justitiei. Conducerea instantelor judecatoresti Instantele de judecata, de orice grad, sunt conduse de catre un presedinte. Presedintii tribunalelor, tribunalelor specializate si ai curtilor de apel sunt ajutati, în activitatea lor de conducere, de catre 1-2 vicepresedinti. Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte de sectie. Vicepresedintele instantei este si presedintele uneia dintre sectii. Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate. În cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea disciplinara, în conditiile legii, avînd urmatoarea componenta: 1. la curt curtil ilee de apel apel:: prese presedi dint ntel ele, e, vice vicepre prese sedi dint ntii ii,, judec judecat atori oriii insp inspec ecto tori ri si  presedintii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi în adunarea generala a  judecatorilor  2. la tri tribu buna nale le si si trib tribuna unale le spe speci cial aliz izat ate: e: pres presed edin inte tele le,, vice vicepre prese sedi dint ntii ii si si  presedinti de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi în adunarea generala a  judecatorilor 

25

3. la jud judec ecat ator orii ii:: pres presed edin inte tele le si, si, dupa dupa caz caz,, vice vicepr pres esed edin inte tele le si si pres presed edin inti tiii de sectii, precum si 1-2 judecatori alesi în adunarea generala a judecatorilor. Legea confera unele atributii importante generale ale judecatorilor. Aceste atributii sunt determinate de art.54 din Legea nr. 304/2004 dupa cum urmeaza: 1. dezb dezbat at acti activi vita tattea desf desfas asur urat ataa de de ins insta tant ntee 2. aleg membrii C.S.M. 3. dezbat probleme de stat 4. anal analiz izea eaza za proi proiec ecte te de act actee norma normati tive ve,, la sol solic icit itare areaa mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei sau a C.S.M. 5. form formul ulea eaza za pu punc ncte te de vede vedere re la soli solici cita tare reaa C.S. C.S.M. M. 6. înde îndepl plin ines escc alt altee atri atribu buti tiii pre preva vazu zute te de lege lege sau sau reg regul ulam amen ente te..

Conducerea instantei supreme este asigurata de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere., alcatuit din presedinte, vicepresedinte, presedintii de sectii si din 5 judecatori alesi pe o perioada de 5 ani în adunarea generala a  jdecatorilor. Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a) aprob aprobaa Regu Regula lame ment ntul ul pri privi vind nd orga organi niza zarea rea si si func functi tion onar area ea adm admin inis istr trat ativ iv,,  precum si statele de functii si de personal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie  b)  b) recom recoman anda da Ple Plenu nulu luii C.S. C.S.M. M. num numir irea ea la la Înal Înalta ta Curt Curtee de Cas Casat atie ie si si Just Justit itie ie a  judecatorilor în functie, carora le expira mandatul de 6 ani c) prop propun unee C.S. C.S.M. M. num numir irea ea,, prom promov ovar area ea,, tran transf sfer erul ul,, susp suspen enda darea rea si si înce înceta tarea rea din functie a magistratilor-asistenti d) orga organi nize zeaz azaa si sup suprav raveg eghe heaz azaa rezol rezolva vare reaa petit petitii iilo lor, r, în în cond condit itii iile le leg legii ii e) exerc exercit itaa actiu actiune neaa disci discipl plin inara ara împo împotri triva va prese presedi dint ntel elui ui,, vicep vicepres resed edin inte telu lui, i,  presedintilor de sectii, judecatorilor si magistratilor-asistenti al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si împotriva presedintilor curtilor de apel f) prop propun unee proi proiec ectu tull de de bug buget et al Înal Înalte teii Cur Curti ti de Casa Casati tiee si si Jus Justi titi tiee g) exerc exercit itaa alte alte atri atribu buti tiii preva prevazu zute te de de Regu Regula lame ment ntul ul pri privi vind nd orga organi niza zarea rea si si functionarea administrativa a Î.C.C.J. Hotarîrile colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii mambrilor sai. Unele atributii importante au fost conferite de lege adunarii generale a judecatorilor de la Î.C.C.J. Adunarea generala a judecatorilor se întruneste pentru: a. aprob aprobar area ea rapo raport rtul ului ui anua anuall de de act activ ivit itat ate, e, care care se da pu publ blic icit itat atii ii

26

 b.  b. aprob aprobar area ea buge bugetu tulu luii Î.C. Î.C.C. C.J. J.,c ,cuu avizu avizull consu consult ltat ativ iv al Min Minis iste terul rului ui Fina Finate telo lor  r  Publice c. alegerea ce celor 2 membri pe pentru C. C.S.M. Personalul auxiliar de specialitate Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au în structura lor urmatoarele compartimente: a. registratura b. grefa c. arhiva d. birou oull de de in informa rmare si re relatii pu publice e. biblioteca. Curtile de apel si parchetele de pe lînga aceste curti, Î.C.C.J., Parchetul de pe lînga Î.C.C.J. si Parchetul National Anticoruptie au de asemenea, în structura lor  un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica, cîte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager  economic. Aceste structuri organizatorice au rol important în înfaptuirea corespunzatoarea a actului de justitie, desi nu participa în mod nemijlocit la realizarea functiei  jurisdictionale. Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se elaboreaza de CS.M. si de Ministerul Justitiei si se aproba prin Hotarîre a C.S.M., care se  publica în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. Un rol important în activitatea instantei revine grefei. Potrivit legii, legii, grefierii  participa la sedintele de judecata si la efectuarea actelor de urmarire penala în scopul consemnarii operatiilor realizate în cadrul procedurii judiciare. La sedintele de judecata grefierii sunt datori sa aiba tinuta crespunzatoare instantei unde functioneaza. Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii si a parchetelor si gospodarirea localurilor. Postul de manager economic se poate acupa numai prin concurs. Presedintii pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, bunurilor si valorilor  apartinînd acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii în aceste sedii se asigura de trupele de  jandarmi, în mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.

27

MINISTERUL PUBLIC Ministerul Public îndeplineste în societatile contemporane un rol social cu semnificatii deosebite în apararea si consolidarea statului de drept. Functiile esentiale ale M.P.sunt concentrate spre o singura finalitate: apararea ordinii de drept. Aceste functii de aparare a intereselor generale ale societatii, de stabilire a adevarului în activitatea de înfaptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc în toate legislatiile moderne. Ministerul Public are, în toate sistemele de drept, atît functii în cadrul sistemului  judiciar, cît si în afara acestuia. Deopotriva, majoritatea legislatilor confera largi atributii procurorului în materie penala. Incontestabil, participarea procurorului în procesul penal constituie regula, iar în materie civila exceptia. Modul de organizare a M.P. este prevazut în legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Acest act normativ determina principiile ce stau la baza constituirii M.P. Parchetul constituie structura organizatorica de baza a M.P. El este alcatuit din totalitatea magistratilor (procurorilor) care ca re exercita functiile specifice M.P. pe lînga o anumita instanta de judecata. Parchetul de pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie, ca si parchetele de  pe lînga curtile de aple si tribunale, au în structura lor sectii conduse de  procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. Pachetul de pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea  parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul M.P. El este condus de un procuror general, ajutat de un prim adjunct, un adjunct si 3  procurori consilieri. Procurorul general al Parchetul de pe lînga Î.C.C.J., prim adjunctul acestuia,  precum si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sunt numiti în functie de Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M., cu recomandarea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reînvestirii. Parchetele de pe lînga curtile de apel sunt conduse de procurorii generali, iar  cele de pe lînga tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de catre prim-procurori. Prin acelasi act normativ, în cadrul parchetelor de pe lînga curtile de apel au fost instituite servicii de combatere a coruptiei coru ptiei si criminalitatii organizate, iar în cadrul parchetelor de pe lînga tribunale au fost constituite birouri de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate. Activitatea acestor servicii si birouri a fost coordonata si controlata de Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lînga Curtea Suprema de Justitie. Parchetul National Anticoruptie este organiazt în urmatoarele sectii, conduse de  procurori sefi de sectie, ajutati de procurori sefi adjuncti sectie: a. sectia de combatere a coruptiei 28

 b.  b. sect sectia ia de de comb combat atere ere a infr infrac acti tiun unil ilor or con conex exee infr infrac acti tiuni unilo lorr de cor corup upti tiee c. sect sectia ia de comb combat atere ere a inf infra ract ctiu iuni nilo lorr de de coru corupt ptie ie savî savîrsi rsite te de mili milita tari ri d. sectia judiciara penala. În cadrul Parchetului National Anticoruptie se por înfiinta sevicii teritoriale, servicii , birouri si late compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet. Legea privind organizarea judiciara determina si principiile functionale ale M.P.: principiul legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic. Principiul legalitatii constituie un principiu esential al activitatii tuturor  autoritatilor publice. Respectarea legalitatii este o componenta esentiala a democratiei si o conditie indispensabila a statului de drept. În întreaga lor activitate, membrii M.P. trebuie sa actioneze conform principiului impartialitatii. Constitutia Constitutia si legea organica a autoritatii judecatoresti se limiteaza sa enunte acest pricipiu fara a-i stabili continutul. În limbajul cotidian, termenul de impartialitate evoca însusirea de afi drept, nepartinitor, obiectiv. Acestea sunt si conotatiile juridice pe care trebuie sa le acordam principiului impartialitatii. Legea privind organizarea judiciara contine dispozitii cuprinzatoare  privitoare la principiul ierarhic. Acest principiu rezulta si din modul de organizare a M.P. într-un sistem bine articulat. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati sefului acelei institutii. Conducatorul unui parchet este subordonat, al rîndul sau, conducatorului  parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala. Ministrul justitiei exercita un control asupra membrilor M.P. Acest control se realizeaza în practica prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lînga Î.C.C.J., din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe lînga curtile de apel sau prin alti procurori delegati. Acest control se exercita de ministrul  justitiei din proprie initiativa sau la cererea C.S.M. De asemenea, ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lînga Î.C.C.J. sau, dupa caz, parocurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea îndrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii. Atributiile Ministerului Public Atributiile M.P.pot fi grupate, în mod conventional, în doua categorii:  judiciare si extrajudiciare. Între atributiile judiciare mentiona: sesi sesiza zare reaa inst instan ante telo lorr jude judeca cato tore rest stii pent pentru ru jud judec ecar area ea cau cauze zelo lorr pena penale le;; exer exerci cita tare reaa act actiiun uniii civ civil ilee în în caz cazur uriile prev prevaz azut utee de de leg lege; e; part partic icip ipare area, a, în cond condit itii iile le legi legii, i, la solu soluti tiona onare reaa cau cauze zelo lorr pen penal alee sau sau civi civile le;;

29

exerc exercit itar area ea cail cailor or de atac atac împo împotr triv ivaa hot hotarî arîril rilor or judec judecat atore orest sti, i, în cond condit itii iile le  prevazute de lege. Printre atributiile extrajudiciare amintim: studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea de propuneri în vederea eliminarii ecestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei în domeniu. Exista însa si atributii ale M.P. ce au un caracter judiciar si deopotriva administrativ, ca: efec efectu tuar area ea urma urmari riri riii pen penal alee si, si, du dupa pa caz, caz, supr suprav aveg eghe here reaa ace acest stei eia, a, cont contro rollul acti activi vita tati tiii alt altor or organ rganee de de cer cerce ceta tare re pena penala la;; apar aparar area ea dre drept ptur uril ilor or si int inter eres esel elee mino minori rilo lor, r, ale ale per perso soan anel elor or pus pusee sub sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, per soane, în conditiile legii. Cele mai importante atributii ale M.P. se exercita de catre procurori în cadrul  procesului civil si penal. Rolul procurorului în procesul civil Atributiile încredintate de legiuitor M.P. difera în materie civila de cele atribuite acestuia în cadrul procesului penal. Potrivit dispozitiilor legale invocate, atributiile M.P. înprocesul civil se concretizeaza în urmatoarele modalitati practice de actiune ale procurorului: exer exerci cita tare reaa acti actiun unii ii civi civile le înnc înncaz azur uril ilee prev prevaz azut utee de lege lege;; part partic icip ipar area ea,, în cond condit itii iile le legi legii, i, la sedi sedint ntel elee de de jude judeca cata ta;; exerc exercit itar area ea cail cailor or de atac atac împt împtriv rivaa hot hotarî arîril rilor or jude judeca cato tores resti ti,, în în cond condit itii iile le  prevazute de lege; apara apararea rea drep dreptu turi rilo lorr si inte interes resel elor or legi legiti time me ale ale mino minori rilo lor, r, ale ale perso persoan anel elor  or   puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, în conditiile legii. Modalitatile practice de actiune a procurorului constituie si forme de participare a acestuia în procesul civil. Ele pot fi definite ca forme de participare la activitatea judiciara, întrucît aceste modalitati tin seama de faza procesuala în care intervine actiunea procurorului, dar si, de activitatea desfasurata în concret de M.P. în calitate de reprezentant al intereselor generale ale sociatatii. În toate situatiile în care procurorul participa la activitatea judiciara, acesta dobîndeste calitatea de parte. El poate formula cereri, invoca exceptii,  propune dovezi în vederea stabilirii adevarului si în finalul judecatii poate  prezenta propriile sale concluzii cu privire la faptele cauzei si la aplicarea legii. Procurorul trebuie sa aiba un rol activ si sa contribuie la aflarea adevarului în  procesul civil.

30

Procurorul urmeaza sa puna concluzii dupa partile principale. Concluziile  procurorului se prezinta în mod obisnuit în forma orala. Dar, ca oricare dintre  parti, procurorul poate uza si de dreptul de a formula concluzii scrise. În acest context se impune si precizarea ca el nu poate uza de unele drepturi recunoscute numai partilor principale, cum ar fi modificarea cererii dechemare în judecata, renuntarea la judecta si renuntarea la dreptul subiectiv. În acest context avem în vedere interventia procurorului în procesul civil, iar nu exercitarea actiunii civile de catre acesta; în acest din urma caz, procurorul ar putea sa modifice cererea de chemare în judecata sau sa renunte la judecata. În toate cazurile încare participarea procurorului în procesul civil obligatorie, nerespectarea normai care impune o atare interventie determina nulitatea hotarîrii pronuntate de catre instanta. O alta forma de participare a procurorului în procesul civil vizeaza exercitarea cailor de atac. Dreptul procurorului de a exercita caile legale de atac este consacrat în mod expres în art.45 alin.4, C.proc.civ., din legea nr. 304/2004. legea are în vedere dreptul procurorului de a exercita, la fel ca partile principale, calea de atatc a apelului si recursului. Procurorul poate exercita si caile extraordinare de atatc de retractare: revizuirea si contestatia în anulare. Exercitarea cailor de atac de catre procuror nu este conditionata de exercitarea actiunii sau de interventia sa în proces. Actuala reglementare privind exercitarea cailor de atac de catre procuror are o justificare temeinica. Ea consta în necesitatea salvgardarii ordinii publice si a consolidarii prestigiului justitiei. Întreaga societate este interesata în apararea ordinii si disciplinei sociale, iar  exercitarea cailor de atac de catre procuror reprezinta unul din mijloacele eficiente de aparare a intereselor generale ale societatii. O reglementare care recunoaste un drept nelimitat de promovare a cailor de atac de catre procuror ar   putea conduce si la un exercitiu abuziv al dreptului. De aceea, exercitiul cailor  de atac de catre procuror ar trebui sa fie restrîns la acele împrejurari în care se constata nesocotirea unor norme de ordine publica. Putem preciza ca procurorul general al Parchetului de pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie îi este recunoscuta legitimare procesuala si în ceea ce priveste exercitarea caii extraodinare de atac a recursului în interesul legii. Ultima forma de participare a procurorului în procesul civil se poate realiza în faza executarii silite. Dreptul procurorului de a participa în aceasta faza a  procesului civil este statornicit în art.45 alin.5 C.proc.civ., de unde putem trage concluzia ca procurorul poate solicita doar declansarea executarii silite, dar nu  poate participa la alte activitati procesuale specifice executarii silite. În ceea ce priveste posibilitatea de participare a procuroruluila solutionarea contestatiilor la executare, aceasta poate fi dedusa din însusi faptul ca el poate  participa, în conditiile legii, la sedintele de judecata. Pe de alta parte,  participarea procurorului la sedintele de judecata poate constitui un mijloc necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale celorlalte persoane la care se redera art.60 din legea 304/2004. 31

În scopul promovarii acestor valori, procurorului trebuie sa-i fie recunoscuta si  posibilitatea de promovare a contestatiei la executare. Prin urmare, procurorul  poate exercita si contestatia la executare pentru a solicita instantei competente sa dispuna masuri concrete pentru respectarea legii în activitatea executionala. De asemenea, procurorul va putea pune concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare declansate prin formularea unor contestatii la exdcutare de catre partile  principale. Participarea procurorului în procesul penal În procesul penal participarea procurorului primeste valente si semnificatii cu totul deosebite fata de atributiile pe care legea i le recunoaste acestuia în materie civila. Dar procurorul are atributii deosebit de importante si în faza anterioara sesizarii instantei competente a se pronunta asupra infractiunilor  savîrsite. Cadrul de participare a procurorului în procesul penal este statornicit în dispizitiile art.315. C.proc. pen. Potrivit acestui text, procurorul este obligat sa  participe la sedintele de judecata ale judecatorilor, în cauzele în care instanta de  judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infrctiunea savîrsita pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele în care unul din inculpati se afla în stare de detentie sau în vreuna din situatiile  prevazute de art.171 alin.2, precum si în cazul în care se dispune înlocuirea  pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni,,procurorul participa cînd considera necesar. În sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile. Procurorul fiind titularul actiunii penale, este singurul care poate dispune, în faza de urmarire penala, trimiterea în judecata sau solutionarea într-un alt mod a cauzei. El este obligat obligat ca în termen termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora. Participarea procurorului la sedintele de judecata ale judecatoriilor este obligatorie si în alte cauze strict determinate de art. 315 C.proc.penala. Un prim caz de participare obligatorie vizeaza situatia în care legea prevede pentru infractiunea savîrsita o pedeapsa cu închisoarea de 3 ani sau mai mare. Acest  prim caz de participare obligatorie a procurorului în fata instantei de fond tine seama de gravitatea faptei savîrsite si a sanctiunii ce poate fi aplicta persoanei vinovate. Participarea procurorului este obligatorie, indiferent de cuantumul  pedepsei ce ar putea fi aplicata, de instanta si chiar si atunci cînd aceasta, retinînd unele circumstante atenuante, ar proceda la înlocuirea pedepsei închisorii cu amenda. Participarea procurorului este obligatorie chiar daca actiunea penala a fost în miscare la plîngerea prealabila a partii vatamate. Al doilea caz de participare obligatorie a procurorului în fata judecatoriilor   priveste cauzele cu inculpati în stare de detentie. Participarea procurorului este 32

obligatorie, chiar si în cazul în care numai unul dintre inclupati se afla în stare de detinere, indiferent de organul care a dispus masura arestarii. Prin urmare,  participare procurorului devine obligatorie si atunci cînd masura arestarii a fost dispusa de catre instanta de judecata în cursul dezbaterilor. Ultimul caz de participare obligatorie a procurorului vizeaza cazul înlocuirii  pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii. Potrivit dispozitiilor, daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate înlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa închisorii în limitele prevazute pentru infrcatiunea savîrsita, tinînd seama de partea din amenda care a fost achitata. În toate cazurile prevazute de art.315 C.proc.pen. participarea procurorului la sedintele de judecata în fata judecatoriilor este obligatorie. Nerespectarea dispozitiilor legale mentionate atrage dupa sine nulitatea hotarîrii pronuntate, aceasta din urma fiind o nulitate nu numai expresa, ci si o nulitate absoluta, astfel ca ea poate fi invocata în orice stare a procesului, chiar din oficiu, si nu  poate fi înlaturata în nici un mod . În toate cazurile în care participarea procurorului la dezbateri este facultativa,  judecata poate continua si fara prezenta acestuia. Cazurile de participare facultativa a procurorului sunt relativ re4duse, ele vizînd doar acele situatii în care punerea în miscare a actiunii penale se realizeaza la plîngerea prealabila a  persoanei vatamate. În toate cazurile, participarea procurorului la activitatea judiciara corespunde unei necesitati procesuale majore determinate de contributia pe care acesta o  poate aduce în aflarea adevarului si apararea legalitatii democratice. Participarea procurorului la judecata se înscrie ca una dintre modalitatile importante de actiune ale M.P. si ea este destinata aflarii adevarului si respectarii legalitatii în activitatea judiciara. Pentru realizarea acestei finalitati, legea îi confera procurorului un rol activ, rol ce se realizeaza prin formularea unor  cereri, ridicarea unor exceptii si prin concluziile pe care le formuleaza, art. 301 alin.1 C.proc. penala. Cererile pe care le poate formula procurorul sunt dintre cele mai diverse, cum sunt cele privitoare la solicitarea unor mijloace de dovada, schimbarea încadrarii  juridice a faptelor, extinderea actiunii penale sau a procesului penal, restituirea dosarului procurorului, îndreptarea erorilor materiale etc. Preocuparea principala a procurorului trebuie sa fie directionata spre respectarea normelor de drept substantial si procesual, fapt pentru care el va trebui sa invoce cu prioritate acele exceptii care au ca obiect nesocotirea unor dispozitii legale imperative, cum sunt cele privitoare la neregulata învestire a instantei, necompetenta materiala, puterea lucrului judecat, neîndeplinirea procedurii de citare etc. Procurorul va contribui astfel la justa stabilire a starii de fapt, a circumstantelor  în care s-a produs infractiunea, a urmarilor acesteia, a vinovatiei inculpatului si la corecta încadrare juridica a faptei imputate. Concluziile procurorului trebuie sa fie temeinic argumantate, tinînd seama de probele administrative si de actele 33

de la dosar, întrucît numai astfel poate contribui la aflarea adevarului si la  pedepsirea persoanelor vinovate. Procurorului îi este recunoscut dreptul de a exercita calea ordinara de atac a apelului si pe ceaa recursului. Înainte de a evoca cîteva dintre particularitatile ce vizeaza exercitiul cailor ordinare de atac este necesar sa mentionam axistenta unor reglementari procesuale diferite în cele doua coduri de procedura, reglementari ce vizeaza chiar unul din principiile importante de organizare a sistemului nostru judiciar. judiciar. Dreptul de a declara apel este recunoscut de lege  procurorului si prin dispozitiile art.362 alin. 1 C.proc. pen., astfel încît el poate face apel, atît în ceea ce priveste latura penala, cît si cea civila. Legea îi recunoaste procurorului legitimare procesuala activa si în privinta exercitarii cailor extraodinare de atac de retractare: contestatia în anulare si revizuirea. Contestatia în anulare poate fi promovata de procuror numai cînd instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de încetare a procesului  penal. Pîna la solutionarea contestatiei, instanta competenta poate dispune suspendarea executarii hotarîrii, dar numai luîn concluziile procurorului, art.390 C.proc. penala. Ascultarea concluziilor procurorului este obligatorie si la termenul fixat pentru judecarea contestatiei în anulare. Legea îi confera procurorului si dreptul de a initia din oficiu procedura revizuirii. Procedura revizuirii difera, în materie penala, în mod substantial de cea instituita de lege în materie civila. Rolul procurorului în aceasta procedura este sporit, întrucît legea îi confera acestuia sarcina de a efectua unele cercetari  prealabile. În primul rînd, cererea de revizuire se adreseaza chiar procurorului de la parchetul de pe lînga instanta care a judecat cauza în prima instanta. Dupa introducerea cererii de revizuire, procurorul asculta, daca este cazul,  partea care a formulat-o în vederea completarii sau precizarii acesteia. Termenul de efectuare a cercetarilor de catre procuror este de doua luni de la data introducerii cererii de revizuire. Dupa finalizarea cercetarilor, procurorul înainteaza întregul material împreuna cu concluziile sale instantei competente. Admiterea în principiu a cererii de revizuire se poate dispune numai dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor. Recursul în interesul legii este o cale deatac extraodinara, care este pusa numai la dispozitia procurorului general de la Parchetul de pe lînga Î.C.C.J. Ea se poate exercita de procurorul general din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. Participarea procurorului la solutionarea recursului în interesul legii este obligatorie. Legea nu impune participarea nemijlocita a procurorului general al Parchetului de pe lînga Î.C.C.J. la solutionarea recursurilor în interesul legii. Procurorul participa, prin modalitati specifice de actiune, si la activitatea de executare a hotarîrilor judecatoresti penale. Executarea silita nu se initiaza de  procuror, ci de prima instanta de judecata. Instanta de executare deleaga pe unul dintre judecatorii sai pentru efectuarea punerii în executare. Cu toate atributiile conferite de lege judecatorului delegat, procurorul nu este lipsit de prerogative semnificative în cursul urmaririi silite. El are doua categorii 34

de atributii: atributii judiciare si atributii administrative, acestea din urma ur ma avînd ca obiect supravegherea respectarii legii în activitatea de punere în în executare a hotarîrilor judecatoresti. Din categoria atributiilor judiciare mentionam pe cele privitoare la : cererea de încetare sau înlocuirea masurii medicale, în cazul în care considera ca internarea nu mai este necesara.; cererea de revocare a masurilor de siguranta; cererea de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei; cererea de revocare sau anulare a executarii pedepsei la locul de munca; cererea de înlocuire a pedepsei detentiunii pe viata, cererea de modificare a pedepsei în timpul executarii; cererea de amanare a executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata; cererea de înlaturare sau modificare a pedepsei, contestatia la executare. Participarea procurorului la procedurile judiciare avînd ca obiect executarea hotarîrilor penale si care au fost mentionate în cele ce au precedat este obligatorie. Importante sunt si atributiile administrative ale procurorului si care vizeaza legalitatea punerii în executare a mandatelor de executare a pedepsei. MAGISTRAtII INSTANtELOR  În tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. Print-un asemenea statut se urmareste asigurare inamovibilitatii judeecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impertialitatii si independentei lor.  Notiunea de magistrat a fost folosita frecvent si înainte de adoptarea legilor de organizare judecatoreasca postdecembriste. Conceptul de magistrat, în sens juridic, este mai larg raspîndit decît acele de judecator. În sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include atît pe judecatori, cît si pe  procurorii constituiti la parchet. Judecatorul este considerat, în mod traditional, în functionar public învestit cu functia de a solutiona litigiile de competenta sa. Potrivit art.2 din legea nr.304/2004, judecatorii, procurorii procuror ii si magistratii-asistenti ai Î.C.C.J. au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Din corpul magistratilor fac parte si judecatorii si procurorii de la celelate instante  judecatoresti, respectiv de la parchetele de pe lînga acestea. În cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste în raport cu nivelul instantelor si parghetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime în magistratura prevpzute de legea privind organizarea judiciara. Din corpul magistratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror excede pe aceea a altor  categorii de juristi. Ei sunt cei care tin cunpana dreptatii si contribuie la sigurarea pacii sociale într-o societate democratica.

35

Recrutarea si învestirea în functie a magistratilor  În scopul garantarii unei administrari optime a justitiei, dreptul comparat cunoaste sisteme diferite privitoare la recrutarea si învestirea în functie a magistratilor. Orice legislatie trebuie sa manifeste o preocupare majora pentru recrutarea unor  magistrati care sa corespunda exigentelor tehnice si morale necesare exercitarii impartiale a functiei respective. Metodele aplicate în selectionarea judecatorilor  difera în functie de conceptiile politice existente într-o societate data, de nivelul libertatilor politice, de moravuri si traditie. Sistemele aplicate în selectionarea judecatorilor au diferit si timp, în functie de necesitatile impuse de dezvoltarea societatii. În statele moderne s-a simtit tot mai lult nevoia recrutarii în magistratura a unor   persoane avînd nu numai o înalta moralitate, ci si o buna pregatire de specialitate. Din cauza incovenientelor pe care le prezinta sistemul numirii neconditionate de catre puterea executiva, unele state au adoptat sistemul alegerii magistratilor. Sistemul electiv are avantajul ca înlatura posibilitatea aservirii judecatorilor fata de puterea executiva. Totusi, acest sistem este aplicat integral doar foarte rar în dreptul contemporan, deoarece sistemul numirii este amendat prin instituirea unor conditii si criterii profesionale riguroase. si în tara noastra a fost organizat, în temeiul dispozitiilor constitutionele, un Consiliu Superior al Magistraturii, cu sarcini privitoare la recrutarea magistratilor si care îndeplineste, în acelasi timp, rolul de Consiliu de disciplina. Potrivit art.134 alin.1 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii  propune Presedintelui Romaniei numirea în functie a judecatorilor si a  procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii. Admiterea în magistratura, promovarea, delegarea, detasarea si transferarea magistratior  Recrutarea si formarea profesionala initiala în vederea ocuparii functiei de magistrat se realizeaza pe baza de concurs, prin Institutul National al Magistraturii, legea nr.303/2004, art.13, enunta urmatoarele conditii pentru pentr u admiterea unei persoane la Institutul National al Magistraturii: a. sa aiba aiba cet cetat aten enia ia roman romana, a, dom domic icil iliu iull în în Roma Romani niaa si si capa capaci cita tate te depl deplin inaa de exercitiu b. sa fie licentiata în drept c. sa nu aiba aiba ntec nteced eden ente te pena penale le,, caz cazie ierr fis fisca call si si sa sa se se bucu bucure re de o bun bunaa reputatie d. sa cunoasca lilimba ro romana e. sa fie fie apt apta, a, din din pun punct ct de vede vedere re med medic ical al,, pen pentru tru exer exerci cita tare reaa func functi tiei ei.. 36

Simpla enumerare a conditiilor de mai sus este suficienta pentru a sublinia exigentele profesionale si morale pe care le implica functia de magistrat. Ele sunt firesti, întrucît demnitatea de magistrat, una din cele mai importante într-un stat de drept, trebuie sa fie onorata printr-o înalta competenta profesionala si  printr-o probitate morala ireprosabila. Prestigiul justitiei si calitatea hotarîrilor   judecatoresti depinde într-o masura foarte mare de statutul profesional si moral al judecatorilor. Tocmai pentru a obliga magistratii sa-si pastreze acelasi statut moral pe toata durata învestirii lor în functie, se impune oobligativitatea depunerii unui  juramînt. Nedepunerea juramîntului de catre un magistrat atrage dupa sine nulitatea numirii în functie. Desi legea nu o afirma în mod direct, consecinta fireasca a unei asemenea numiri, în ipoteza în care ea ar fi fost facuta, este nulitatea actelor îndeplinite de acel magistrat. La judecatorii si la parchetele de pe lînga acestea pot functiona judecatori si  procurori stagiari. Acestea sunt numiti în functie de catre C.S.M., pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a I.N.M. În perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continuie formarea  profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat d epresedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe lînga aceasta instanta. Judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil. Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii în instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. Dupa terminarea stagiului, magistratii sunt supusi unui examen de capacitate, organizat de C.S.M., prin intermediul I.N.M. dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii de pe lînga aceste instante se publica separat pentru judecatori si procurori în Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III-a, si se afileaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija C.S.M. Legea privind organizarea judiciara determina si conditiile profesionale si de vechime necesare pentru promovarea în functie a magistratilor. Promovarea în functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national, tinîndu-se seama de vechimea în magistatura si de activitatea profesionala a magistratului, precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete. Pot participa la concursul de promovare în functii de executie magistratii care în ultimii trei ani înaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au savîrsit abateri disciplinare si îndeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime: 1. 8 ani ani vehi vehime me în func functi tiaa de de jud judec ecat ator or sau sau procu procuro ror, r, pent pentru ru prom promov ovar area ea în în functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul 37

de pe lînga tribunal sau parchetul de pe lînga tribunalul specializat pentru minori si familie; 2. 12 ani ani vech vechim imee în în func functi tiaa de jude judeca cato torr sau sau proc procuro uror, r, pen pentr truu prom promov ovar area ea în în functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe lînga curtea de apel; 3. 15 ani ani vech vechim imee în în func functi tiaa de jude judeca cato torr sau sau proc procuro uror, r, pen pentr truu prom promiv ivar area ea în în functia de procuror la Parchetul de pe lînga Î.C.C.J. Magistratii care îndeplinesc conditiile de vechime anterior mentionate  potparticipa la concurs, în vederea promovarii pe loc, în limita numarului de locuri aprobat anual de C.S.M. Selectia magistratilor pentru promovarea în functii de conducere se face de C.S.M., pe baza dosarelor profesionale, a criteriiilor stabilite prin hotarîre a C.S.M., a informatiilor cuprinse în baza de date si a proiectului privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere.

Pentru promovarea în functii de conducere sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime: a. pent pentru ru func functi tiaa de de pres presed edin inte te si vice vicepre prese sedi dint ntee de jude judeca cato tori rie, e, primprim procuror al parchetului de pe lînga judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în functia de judecator sau procuror:  b.  b. pent pentru ru fun funct ctia ia de prese presedi dint nte, e, vic vicep epres resedi edint ntee si si pres presed edin inte te de de sec secti tiee de tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lînga tribunal sau al  parchetului de pe lînga tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si  procuror sef sectie al parchetului de pe lînga tribunal sau parchetului de pe lînga tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 10 ani în functia de judecator  sau procuror; c. pent pentru ru fun funct ctia ia de de pres presed edin inte te,, vice vicepr pres esedi edint nte, e, pres presed edin inte te de de sect sectie ie la la curte curteaa de apel, procuror general al parchetului de pe lînga curtea de apel si ajunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe lînga curtea de apel, judecator  inspector si procuror inspector, o vechime de 15 ani în functia de judecator sau  procuror; d. pent pentru ru fun funct ctia ia de cons consil ilie ierr al proc procuro uroru rulu luii gen genera erall al al Parc Parche hetu tulu luii de de pe lînga Î.C.C.J. si procuror sef sectie al Parchetului de pe lînga Î.C.C.J, o vechime de 18 ani în functia de judecator sau procuror. Legea consacra un capitol întreg institutiilor juridice ale delegarii, detasarii si transferarii magistratilor. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu 38

acordul lor, de C.S.M., la solicitarea presedintelui curtii de apel, cu respectarea cerintelor impuse de lege. Dispozitiile legale ne scot în evidenta urmatoarele concluzii: dele delega gare reaa est estee o ma masu sura ra ce se impu impune ne a fi fi dis dispu pusa sa do doar ar în ma masu sura ra în care care s-au ivit unele împrejurari de natura a face imposibila solutionarea cauzelor în conditiile legii; legea enunta doar exemplificativ situatiile ce se pot încadra în aceasta categorie; acordu rdul judecatorul rului este indispensabil dele delega gare reaa se se dis dispu pune ne de pres presed edin inte tele le curt curtii ii de apel apel,, iar iar în cazu cazull  judecatorilor de la aceste instante, de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M.

În toate cazurile, atît ale judecatorilor, cît si ale procurorilor-delegarea se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile si,poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an. Pe perioada delegarii, magistratii  beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege. Legea nr.303/2004 reglementeaza si posibilitatea detasarii magistratilor, dar numai în anumite conditii strict determinate de lege. Detasarea magistratilor  se poate dispune în cadrul altor instante sau parchete, la Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la Institutul I nstitutul National al Magistraturii sau la alte autoritati publice. Durata obisnuita a detasarii este între 6 luni si 3 ani. Acest termen poate fi prelungit pentru o durata de pîna la trei ani, dar numai o singura data si cu respectarea conditiilor prevazute de art.56 alin.1 din lege. În perioada detasarii, judecatorii si procurorii îsi pastreaza calitatea de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Dupa încetarea detasarii, magitratul revine la postul detinut anterior. În legatura cu institutia juridica a detasarii magistratilor se impun urmatoarele doua constatari importante. Prima, detasarea poate fi dispusa numai de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M. A doua observatie vizeaza motivele  pentru care detasarea se poate dispune. Legea nu nominalizeaza motivele ce pot determina detasarea unui magistrat. La fel ca si în dreptul comun al muncii, detasarea se dispune în interesul institutiei sau autoritatii care o solicita. Detasarea se poate dispune nu numai la alte instante sau parchete, ci si la alte institutii din sistemul autoritatii judecatoresti sau ale administratiei. De asemenea legea legitimeaza detasarea si la alte autoritati publice, ceea ce înseamna, ca ea poate fi dispusa chiar si la unele autoritati din afara sistemului autoritatii judecatoresti. În cazul detasarii la alte instante sau parchete, masura se dispune în scopul de a asigura buna functionare a acestora, iar motivele care o legitimeaza sunt similare 39

cu cele prevazute de lege în cazul delegarii. În celelalte situatii, detasarea se  justifica prin necesitatea asigurarii personalului indispensabil pentru buna functionare a institutiilor respective. Cele doua institutii-delegarea si detasarea-desi sunt reglementate printr-o lege speciala, sunt apropiate ca figura juridica dse institutiile omonime din dreptul muncii. O alta dispozitie întîlnim în cuprinsul legii 303/2004 în privinta transferulsui. Potrivit art.58, transferul magistratilor de la o instanta la o alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor în cauza, de C.S.M. transferul se poate aproba numai de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, art.36 alin.1 din legea nr.317/2004. Legea nu determina, nici în acest caz, motivele pentru care se poate realiza transferul unui magistrat. Este evident ca ne aflam în prezenta unei institutii  juridice destinata a satisface interesele legate de buna functionare a institutiilor  sau autoritatilor la care se dispune transferarea magistratului. Transferul mai implica acordul institutiilor angajate în aceasta procedura, inclusiv acordul magistratului în cauza. INSTITUTUL NAtIONAL AL MAGISTRATURII Majoritatea statelor democratice au acordat si acosrda o deosebita importanta  pregatirii viitorilor magistrati, precum si perfectionarii profesionale a  judecatorilor si procurorilor în functie. Potrivit art.93 alin.1, din legea nr.304/2004, Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata în coordonarea C.S.M., care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea  profesionala continua a magistratilor în functie, precum si formarea formatorilor, în conditiile legii. Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de învatamînt si educatie si nu este supus dispozitiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de învîtamînt superior si recunoasterea diplomelor, el fiind un institut propriu al magistraturii si care nu are nici un raport de dependenta fata de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau fata de alte institutii de învatamînt. Scopul I.N.M. este acela de a realiza, în primul rînd, pregatirea viitorilor   judecatori si procurori. În al doilea rînd, institutul a fost creat si pentru a realiza cadrul de desfasurare a activitatilor de perfectionare profesionala a magistratilor  în functie. I.N.M. are sediul în Bucuresti, condus de un consiliu stiintific format din 13 membri, dintre care: - un judecator al Î.C.C.J - un procuror de la Parchetul de pe lînga Î.C.C.J - un judecator al Curtii de Apel Bucuresti 40

- un procuror de la Parchetul de pe lînga Curtea de Apel Bucuresti - 3 profesori universitari recomandati de facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, facultatea de drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj - 4 reprezentanta alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului - un reprezentant al auditorilor de justitie - directorul I.N.M., care face parte din Consiliu si îl prezideaza. Directorul I.N.M. si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de C.N.M., din rîndul personalului de instruire de specialitate juridica al magistratilor sau al cadrelor didactice din învîtamîntul superior juridic acreditat potrivit legii. Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reînnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pentru un an. Drepturile si obligatiile magistratilor  Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public si procurorii stagiari se bucura de stabilitate. Inamivibilitatea este o garantie esentiala a independentei judecatorilor. Ea reprezinta si un drept complex ce este recunoscut de lege judecatorilor. Magistratii beneficiaza, potrivit art.73 din legea nr.3030/2004, de o remuneratie stabilita în raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea în magistratura si cu alte criterii prevazute de lege. În scopul asigurarii independentei economice a magistratilor, legea le acorda acestora si alte drepturi social-patrimoniale, cu ar fi asigurarea pentru risc  profesional, pentru viata, sanatate si bunuri, bun uri, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate. Magistratii beneficiaza de concedii medicale si de alte concedii, de 6 calatorii în tara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa 1, auto, naval si aerian sau de decontarea 7,5 litri combustibil combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii în tara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueaza cu autoturismul. Pentru metite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevazute de lege si vechime îndelungata în magistratura ca judecator sau procuror, magistratii în activitate, care au obtinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinsi cu Diploma „Meritul „Meritul judiciar”, acordata de Presedintele Romaniei, la  propunerea C.S.M. Obligatiile magistratilor sunt de natura profesionala si morala. Majoritatea legislatiilor impun exigente ridicate magistratilor, ce depasesc cu mult standardele medii ale altor functii publice. Legea impune magistratilor o conduita ireprosabila nu doar în cadrul relatiilor de serviciu, ci si în afara acestora, în societate.

41

Magistratii sunt obligati obligati sa desfasoare activitatea judiciara în în mod independent, dînd dovada de o conduita impartiala si sa rrespecte secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa încetarea exercitarii functiei. Obligatiile statornicite în legea de organizare judiciara sunt proprii statutului magistratilor. Exista si alte îndatoriri ale magistratilor, dar care decurg din diferite dispozitii ale Codului de procedura civila si ale Codului de procedura  penala (obligatia de a starui pentru stabilirea adevarului, obligatia de a asigura un echilibru în situatia partilor etc.).

Incompatibilitati si interdictii O incompatibilitate fundamentala este prevazuta de lege în privinta activitatilor desfasurate de magistrati. În acest sens art.125 alin.3 si art. 132 din Constitutie dispun, în termeni categorici, ca functiile de judecator si de procuror  sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor  didactice din învatamîntul superior. Prin urmare, nerespectarea interdictiei de cumul de functii atrage dupa sine îndepartarea din magistratura. Dispozitii normative destinate a asigura independenta magistratilor sunt instituite în art.7 alin.1 din legea nr.303/2004, text potrivit caruia magistratilor le este interzis: a. sa desfa desfaso soare are acti activi vita tati ti come comerci rcial ale, e, dire direct ct sau sau pri prinn perso persoan anee inte interpu rpuse se  b.  b. sa des desfa faso soare are act activ ivit itat atii de arbi arbitra trajj în lit litig igii ii civ civil ile, e, com comerc ercia iale le sau sau de alta alta natura c. sa aiba aiba cali calita tate teaa de de aso asoci ciat at sau sau de de mem membru bru în orga organe nele le de cond conduc ucere ere,, administrative si de control la societati civile, societati comerciale, inclusiv  banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome d. sa aiba aiba cal calit itat atea ea de mem membr bruu al un unui ui grup grup de de int inter eres es eco econo nomi mic. c. O alta interdictie este cea prevazuta în art.8 din legea nr.303/2004, menita sa-i  protejeze pe magistrati de presiuni politice de tot felul cu ar fi: - magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice - magistratii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare activitati cu caracter politic - magistratii sunt obligati ca, în exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. Interdictii însemnate sunt consacrate si în art.9 din legea nr.303/2004, potrivit careia:

42

magi ma gist stra rati tiii nu nu îsi îsi po pott expr exprim imaa pub publi licc opi opini niaa cu priv privir iree la proc proces esee afl aflat atee în curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul magi ma gist stra rati tior or nu le este este perm permis is sa com comen ente teze ze sau sau sa sa jus justi tifi fice ce în pres presaa ori ori în emisiuni audiovizuale hotarîrile hotarîrile sau solutiile date date în dosarele rezolvate de ei magi ma gist stra rati tiii nu nu pot pot sa dea dea con consu sult ltat atii ii scri scrise se sau sau ver verba bale le în prob proble leme me litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau  parchete decît acelea carora îsi exercita functia si nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.  Nerspectarea acestor interdictii constituie abatere disciplinara si urmeaza sa fie sanctionata în mod corespunzator. Incompatibilitati extrem de semnificative  pentru garantarea impartialitatii actului de justitie sunt prevazute preva zute în art.105 din legea nr.161/2003. Primul alineat al textului mentionat interzice magistratilor sa participe par ticipe la  judecarea unei cauze,în calitate de judecator sau procuror, daca: sunt soti sau rude pîna la gradul IV inclusiv între ei, sau daca ei, sotii sau rudele lor pîna la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauza. Aceste dispozitii se aplica si magistratului care participa, în calitate de judecator sau procuror, la judecarea unei cauze în caile de atac, atunci cînd sotul sau ruda pîna la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca jdecator sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze. Normele procedurale mentionate au un caracter imperativ, iar  nerespectarea lor constituie un motiv de nulitate a hotarîrii pronuntate. Anumite activitati nu intra su incidenta incompatibilitatilor, incompatibilitatilor, astfel, magistratii magistratii  pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literar ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter   politic. De asemenea, magistratii pot fi membri ai unor uno r comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau parchetului. Magistratii  pot fi mambri ai societatilor stiintofice sau academice, precum si ai asociatiilor  sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional. Eliberarea din functie a magistratilor  Principiul inamovibilitatii implica mentinerea în functie a magistratilor pîna la vîrsta depensionare. În sistemul constitutioal actual, toti judecatorii, cu exceptia celor stagiari, sunt inamovibili dela data învestirii si pîna la eliberarea fin functie în conditiile strict determinate de lege. Stuatiile în care un magistrat poate fi ekiberat din functie sunt determinate în mod expres si limitativ în art.63 din legea nr.303/2004, cum ar fi: a. demi demisi siaa – în aces acestt caz caz C.S. C.S.M. M. po poat atee sta stabi bili li un terme termenn de de 30 30 de de zil zilee la la care care demisia sa devina efectiva, daca prezenta la post a magistratului apare ca necesara 43

 b.  b. pens pensio iona nare reaa potr potriv ivit it leg legii ii – rep repre rezi zint ntaa moda modali lita tate teaa firea fireasc scaa de înce înceta tare re a mandatului de magistrat c. tran transf sfera erare reaa într-o într-o alt altaa func functi tie, e, în în condi conditi tiil ilee legi legiii – rezul rezulta tatu tull unei unei sit situa uati tiii determinate de perfectarea unui act de transfer, ce survine în conditiile admise de lege d. inca incapa paci cita tate teaa prof profes esio iona nala la – elib eliber erare areaa din din func functi tiee poat poatee int inter erve veni ni,, conform art.63 alin.1 din legea nr.303/2004, nr .303/2004, pentru incapacitate profesionala e. ca san sanct ctiu iune ne dis disci cipl plin inar araa- abat abateri erile le dis disci cipl plin inare are si si sanc sancti tiun unil ilee pot cond conduc ucee la eliberarea din functie f. cond condam amna narea rea defi defini niti tiva va a ma magi gist strat ratul ului ui pent pentru ru o infr infrac acti tiune une – ori orice ce condamnare penala, indiferent de natura infractiunii savîrsite sau de pedeapsa aplicata, determina în mod obligatoriu îndepartarea din magistratura. Actul de  justitie nu poate fi înfaptuit de persoane care au intrat în conflict cu legea penala. g. neîn neînde depl plin inir irea ea ori orica carei reiaa dint dintre re con condi diti tiil ilee prev prevaz azut utee la art art.1 .133 alin alin.2 .2 –  eliberarea din functie se dispune si în cazul în care pe parcursul exercitarii mandatului de judecator persoana în cauza nu mai îndeplineste vreuna din conditiile prevazute de art.13 alin.2 din legea nr.303/2004. Raspunderea juridica a magistratilor   Neîndeplinirea obligatiilor impuse magistratilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor juridica. Legea privind statutul magistratilor  reglementeaza în mod detaliat raspunderea disciplinara si civila a magistratilor. Desi legea nu reglementeaza raspunderea penala a magistratilor este evident ca aceasta poate opera în cazul savîrsirii unei fapte penale. Raspunderea disciplinara Toate legislatiile democratice stabilesc un regim disciplinar special pentru magistrati. Scopul este acelasi: asigurarea independentei magistratilor, a impartialitatii acestora, respectiv garantarea stabilitatii lor în functie. Sunt considerate abateri disciplinare: a. înca încalc lcare areaa preve prevede deril rilor or lega legale le refe referi rito toar aree la inco incomp mpat atib ibil ilit itat atii si inte interd rdic icti tiii  privind pe magistrati  b.  b. neres nerespe pect ctare areaa pre preve vede deril rilor or leg legal alee cupr cuprin inse se în Codu Codull deo deont ntol olog ogic ic al magistratilor  c. inte interv rven enti tiil ilee pen pentru tru solu soluti tion onare areaa uno unorr cere cereri ri priv privin indd sat satis isfa face cerea rea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori al altor persoane, precum si imixtiunea în activitatea altui magistrat d. desf desfas asur urare areaa de act activ ivit itat atii publ public icee cu car carac acte terr poli politi ticc sau sau mani manife fest stare areaa convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu 44

e. neres nerespe pect ctare areaa secret secretul ului ui deli delibe bera rari riii sau sau a confi confide dent ntia iali lita tati tiii lucr lucrari arilo lorr care care au un atare caracter  f. neres nerespe pect ctare areaa în mo modd repet repetat at a disp dispoz ozit itii iilo lorr lega legale le priv privit itoar oaree la solutionarea cu celeritate a cauzelor  g. refu refutz tzul ul de a prim primii la la dosa dosarr cerer cereril ile, e, conc conclu luzi ziil ile, e, me memo mori riil ilee sau sau act actel elee depuse pe partile din proces h. reti retine nerea rea repet repetat ataa a dosa dosarel relor or pes peste te tim timpu pull nece necesa sarr efect efectua uari riii lucr lucrari arilo lorr sau sau studiului dosarului i. refu refuzu zull nej nejus usti tifi fica catt de de a înd îndep epli lini ni o înd îndat atori orire re ce ce îiîi revi revine ne pot potri rivi vitt leg legii ii sau sau dispusa, potrivit legii, de conducatorul instantei ori parchetului  j.  j. negl neglij ijen enta ta grav gravaa sau sau rep repet etat ataa în în rezo rezolv lvar area ea lucr lucrar aril ilor  or  k. efec efecttuare uareaa cu înt întîrzi rziere ere a lucra ucrari rillor  l. abse absent ntel elee nem nemot otiv ivat atee de de la serv servic iciu iu sau sau înt întîr îrzi zier erea ea ori ori plec plecare areaa de de la la  program, în mod repetat m. atitud atitudini inile le raut rautaci acioasa oasa în timp timpul ul exerc exercita itarii rii atribu atributii tiilor lor de servi serviciu ciu fata fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili. Legea nr.303/2004 enunta si sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor. Legea prevede urmatoarele sanctiuni: 1. avertismentul 2. dimi diminu nuar area ea inde indemn mniz izat atie ieii de de înc încad adrar raree lun lunar aree brut brutee cu cu pîn pînaa la la 15% 15% pe pe o  perioada de la o luna pîna la 3 luni 3. muta mu tare reaa disc discip ipli lina nara ra pen pentru tru o peri perioad oadaa de la o luna luna la 3 luni luni la o ins insta tant ntaa sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lînga curtea de apel 4. revo revoca care reaa din din fun unct ctia ia de cond conduc ucer eree ocu ocupa pata ta 5. excluderea din magistratura. Sanctiunile determinate de lege sunt de natura diferita, unele au doar caracter   pur moral, altele au conotatii patrimoniale, cea mai grava fiind îndepartarea din magistratura. Diversitatea sanctiunilor permite instantei disciplinare sa realizeze o individualizare adecvata a masurilor ce se cuvin sa fie aplicate judecatorului sau  procurorului vinovat pentru savîrsirea unei abateri. Una dintre sanctiunile disciplinare-revocarea din functia de conducere ocupata este prevazuta de lege  pentru magistratii care ocupa functii de conducere. Reglementarea legala contine norme detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare. Potrivit art.45 din legea nr.317/2004, actiunea disciplinara se exercita de:

45

a. cole colegi giul ul de de cond conduc ucere ere al Î.C Î.C.C .C.J .J.,., pen pentru tru prese presedi dint ntel ele, e, vic vicep epre rese sedi dint ntel ele, e,  judecatori si magistrati-asistenti al Î.C.C.J., precum si pentru presedintii curtilor  de apel  b.  b. cole colegi giil ilee de cond conduc ucere ere ale ale curti curtilo lorr de ape apel, l, pentr pentruu jude judeca cato tori riii din din cadr cadrul ul curtilor de apel si al instantelor din circumscriptia acestora c. cole colegi giul ul de de cond conduc ucere ere al Parc Parche hetu tulu luii de Just Justit itie ie,, pent pentru ru proc procuro uroru rull gene general ral,,  prim-adjunctul si adjunctii acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lînga Î.C.C.J. si procurorii generali de pe lînga curtile de apel d. cole colegi giul ul de cond conduc ucere ere al Parch Parchet etul ului ui Nati Nation onal al Anti Antico corup rupti tie, e, pent pentru ru  procurorul general, adjunctii acestuia si procurorii Parchetului National Anticoruptie e. cole colegi giil ilee de de cond conduc ucere ere ale ale parch parchet etel elor or de de pe pe lîn lînga ga cur curti tile le de de ape apel, l, pen pentr truu  procurorii din cadrul parchetelor de pe lînga curtile de apel si al parchetelor din circumscriptia acestora. Exercitarea actiunii dsiciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari  prealabile ce sse dispune de catre titularul actiunii. Cercetarea prealabila se realizeaza de judecatorii desemnati de Colegiul de conducere al Î.C.C.J., de  judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lînga Î.C.C.J., Parchetului National Anticoruptie sau din cadrul parchetelor de pe lînga curtile de apel. Legea stabileste si termene pentru exercitarea actiunii disciplinare. Actiunea disciplinara se exercita în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrarii actului de constatare a abaterii, dar nu mai tîrziu de un an de la data savîrsirii abaterii. În procedura disciplinara în fata sectiilor C.S.M., citarea magistratului împotriva caruia se exercita actiunea disciplinara este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Lucrarile sectiile C.S.M. sunt publice. Hotarîrea pronuntata trebuie sa fie motivata si cuprinde, în principal, urmatoarele: desc descri riere ereaa fap fapte teii care care cons consti titu tuie ie abat abater eree dis disci cipl plin inar araa si si încad încadra rarea rea juri juridi dica ca a acesteia temeiul de de dr drept al al ap aplicarii sa sanctiunii moti mo tive vele le pent pentru ru car caree au fost fost înl înlat atur urat atee apar aparar aril ilee for formu mula late te de mag magis istr trat at sanc sancti tiun unea ea apl aplic icat ataa si si mot motiv ivel elee car caree au au sta statt la la baz bazaa apl aplic icar arii ii aces aceste teia ia cale caleaa de de at atac si terme ermenu null în în car caree hot hotar arîîrea rea poa poatte fi fi at atacat acataa instanta com omppetenta sa judece calea de atac. Legea nr.317/2004 instituie si o cale de atac împotriva hotarîrii pronuntate în materie disciplinara. Potrivit art.50 alin.2 împotriva hotarîrilor pronuntate prin pr in care s-a solutionat actiunea disciplinara se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

46

Competenta de solutionare a recursului apartine Completului de 9 judecatori al Î.C.C.J. Din completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si magistratul sanctionat disciplinar. Raspunderea penala a magistratilor  Legea privind statutul magistratilor consacra doar norme detaliate privitoare la raspunderea dsiciplinara si civila a magistratilor. În lipsa unor atare norme si în domeniul raspunderii penale se aplica principiile dreptului comun.fundamental, în aceasta privinta este art.93 din legea nr.303/2004, potrivit caruia magistratii raspund civi, disciplinar, administrativ si penal, în conditiile legii. De asemenea, daca împotriva unui magistrat s-a pus în miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat din functie, art.60 alin.1 din legea 3003/2004. potrivit art.63 alin.1., magistratii pot fi eliberati din functie si în cazul condamnarii definitive pentru o infractiune. Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv decît cu încuviintarea sectiilor C.S.M. Posibilitatea angajarii raspunderii penale a judecatorlor si procurorilor este neîndoielnica. Raspunderea civila a magistratilor  Problema raspunderii civile a magistratilor se poate ridica îndeosebi cu savîrsirea unor erori judiciare. Legislatia procesual civila nu contine dispozitii de principiu cu privire la raspunderea civila a judecatorului. Greselile de judecata se remediaza prin alte mijloace decît acelea ale raspunderii civile. În toate sistemele de drept, remedierea erorilor se realizeaza prin mecanismul traditional al cailor de atac. Majoritatea legislatiilor instituie si proceduri de exceptie pentru determinarea raspunderii civile a judecatorilor. Actiunea civila a persoanei condamnate sau detinute pe nedrept poate fi  promovata împotriva statului doar în conditiile expres determinate. Dreptul la actiune al persoanei pagubite este limitat în timp prin mecanismul prescriptie, Codul de procedura penala determinînd un termen special în aceasta materie. Competenta de solutionare a actiunii îndreptate împotriva statului apartine tribunalului în a carui raza teritoriala domiciliaza persoana îndreptatita la despagubiri. În cadrul procedurii de solutionare a cauzei va fi citat prin Ministerul Finantelor Publice. Legea regelemteaza si actiunea în regres a statului împotriva persoanei vinovate. În cazul în care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.506 Cod de  procedura penala, statul are actiune în regres împotriva aceluia care, cu reacredinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune.

47

Raspunderea civila a unui magistrat poate interveni doar în una din cele doua situatii expres determinate în art.507 C.proc. pen.: reaua-credinta si grava neglijenta. Legea de revizuire a Constitutiei a adus importante clarificari în acesta  problema. Astfel, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Raspunderea statului va interveni în cazul tuturor erorilor judiciare, respectiv nu numai în cazul celor savîrsite în materie penala. Raspunderea judecatorilor  devine incidenta în toate cazurile în care ei au actionat cu rea-credinta sau din grava neglijenta. Într-o societate democratica judecatorul nu poate fi la adapostul unei imunitati absolute atunci cînd el îsi încalca în mod grosier obligatiile de impartialitate si cerectitudine. Problema raspunderii civile a judecatorului formeaza si obiectul unor dispozitii consacrate în Carta europeana privind statutul judecatorilor. Normele instituite de Carta sunt obligatorii pentru statele membre. Carta consacra principiul primordialitatii raspunderii statului pentru pagubele cauzate prin decizii judiciare. Potrivit art.5.2. din Carta europeana privind statutul judecatorilor, repararea pagubelor cauzate în mod nelegitim prin decizia sau comportamentul unui judecator sau judecatoare în exercitiul functiilor lor  asigurata de Stat. În conceptia acestui document european, raspunderea civila a statului este antrenata nu doar în cazul unei decizii judiciare eronate, ci si în ipoteza unui comportament inadecvat al judecatorului. Actuala reglementare juridica din tara noastra este în concordanta cu prevederile Cartei europene privind statutul  judecatorilor. ASISTENtII JUDICIARI Institutia asistentilor judiciari este o institutie relativ noua, ea fiind introdusa în legislatia noastra doar cu prilejul modificarii legii de organizare judecatoreasca. Legiuitorul urmarit atunci sa aplice si în aceasta materie principiul reprezentarii sindicatelor si a patronatului, spre a da expresie coordonatelor principale ce trebuie sa stea la baza dialogului social si al democratizarii justitiei. Potrivit art.17 alin.1 din legea 92/1992, cauzele privind conflictele de munca se  judeca în prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi  judecatori, asistati de doi magistrati consultanti. Dispozitiile anterioare ale art.17 alin 1 din legea de organizare judecatoareasca erau foarte explicite cu privire la faptul ca asistentii judiciari aveau aceleasi drepturi ca si judecatorii în privinta modului de elaborare a sentintei.

48

Sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.17 alin.1, Curtea Constitutionala a statuat caaceste dispozitii nu sunt în concordanta cu legea noastra fundamentala. Instanta constitutionala a apreciat ca participarea asistentilor judiciari la solutionarea cauzelor, cu vot deliberativ, este contrara  principiului impartialitatii justittiei, justittiei, deoarece ei nu sunt, asmenea judecatorilor, în slujba legii, ci reprezinta organizatii interesate în modul de solutionare a cauzeor la judecarea carora participa. Pe de alta parte, asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin Constitutie în cazul judecatorilor. Astfel, ei nu sunt inamovibili si nici nu li se interzice sa exercite alte functii publice sau private ori sa faca parte din partide politice. În aceste conditii, asistentii judiciari pot fi expusi presiunilor si influentelor din  partea organizatiilor pe care le reprezinta, a partidelor din care eventual fac parte sau a altor factori straini str aini actului de justitie. Asistentii judiciari nu sunt independenti, iar lipsa lor de independenta afecteaza însasi independenta  justitiei. O observatie particulara se impune în privinta abaterilor privind nerespectarea în mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor. Asemenea abateri disciplinare sunt mai greu de savîrsit de catre asistentii  judiciari, întrucît ei nu au aputere decizinala în luarea masurilor la care se refera textele mentionate, astfel încît, este dificil de conceput o culpa în sarcina lor. Din punct de vedere al sanctiunilor disciplinare, se remarca faptul ca, revocarea din functia de conducerea ocupata si excluderea din magistratura, nu sunt aplicabile asistentilor judiciari. Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate asistentilor judiciari numai de catre ministrul justitiei. Împotriva sanctiunilor disciplinare aplicate asistentilor   judiciari de ministrul justitiei, se poate face contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de conteicios administrativ si fiscal a curtii de apel în circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotarîrea  pronuntata de instanta competenta este definitiva. Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social si ministrului justitiei. Auxiliarii justitiei Activitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori, numai cu participarea partilor principale. În materie penala si uneori chiar civila, este necesara în unele cazuri si participarea  procurorului. Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa în diferite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denumirea traditionala de auxiliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. Toate aceste persoane

49

contribuie, uneori într-o maniera semnificativa, la solutionarea procesului civil sau penal. Unele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului în îndeplinirea sarcinilor sale. Asa este cazul personalului administrativ al instantei: grefieri, secretari, aprozi, agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile în desfasurarea procedurii si sprijina activitatea lor. Este cazul mandatarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti. Toti acesti auxiliari ai justitiei nu sunt legati prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau fata de autoritatea judicara. Numai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti, în calitate de functionari, cum sunt grefierii, secretarii sau agentii proprii ai instantei. Altii apartin unor profesii liberale, cum este cazul avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti. În sens larg, toate aceste persoane formeaza categoria auxiliarilor justitiei. Avocatii Avocatura este o institutie cu o îndelungata traditie istorica. Originea avocaturii este plasata, de majoritatea autorilor, în Roma, unde a cunoscut cea mai frumoasa epoca a istoriei sale. Institutia avocaturii este atribuita lui Romulus, în a carui epoca functionau  patronii, ei aveau misiunea de a asista, în forma gratuita, pe justitiabili. În epoca legis-actiunilor, patronii au fost utilizati numai de catre  patricieni. Ulterior, în perioada procedurii formulare, avocatura a dobîndit valentele unei adevarate profesiuni. În aceasta epoca avocatura a încetat sa fie un serviciu gratuit. Ea a început sa fie exercitata de adevarati jurisconsulti, numiti advocati. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor ce exercita functia de aparare în fata organelor judiciare. În epoca lui Justinian avocatura era organizata în colegii si corporatii cu caracter profesional. Functia avocatiala era retribuita prin plata de onorarii. În istoria avocaturii s-a manifestat si o tendinta semnificativa pentru a fi  prezentata în aceasta schita evolutiva a institutiei. Luînd în considerar rolul esential al functiei avocatiale în administarea justitiei s-a evocat si posibilitatea organizarii unei magistraturi avocatiale similare ordinului judecatoresc. În tara noastra, organizarea avocaturii începe o data cu adoptarea Regulamentelor Organice. Pe baza lor se constituie în Muntenia si Moldova cîte un corp restrîns de avocati, care la început erau salariati de stat si functionau pe lînga instantele penale. Avocatura a fost organizata pe baze moderne printr-o lege din anul 1864. modelul noii legislatii a fost cel francez. Reglementarea impusa în anul 1864 stabilea ca avocatura poate fi exercitata numai de  persoanele care detin diploma de studiu dreptului de la una din facultatile de drept romane sau straine. Legislatiei adoptate în anul 1864 i s-a adus succesive îmbunatatiri prin actele normative promulgate la începutul acestui secol. În prezent, s-a revenit la 50

sistemul de organizare democratica a avocaturii. Actuala reglementare este consacrata în legea nr.51/1995. Principiile organizarii si executarii profesiei de avocat au fost detaliate în Statul adoptat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania la data de 30 seprembie 1995. legea nr.51/1995 a suferit modificari modificari succesive, cea mai importanta, de data recenta, fiind realizata prin legea nr.255/2004. Avocatul este persoana, care avînd o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor în fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, în conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus la apararea intereselor legitime ale justitiabililor în fata organelor judiciare. În tarile civilizate avocatura a fost cu scopul de a asigura persoanelor implicate într-un proces o aparare corespunzatoare. Rolul avocatului nu poate fi redus la functia de reprezentare sau asigurare a justitiabililor. El este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului, el poate contribui într-o maniera decisiva la o corecta stabilire a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si în final, la pronuntarea unei hotarîri temeinice si legale. În lipsa avocatului, judecatorul ar putea întîmpina adeseori dificultati în determinarea adevarului. Avocatul se interpune între parte si judecator, iar prin activitatea sa permite instantei sa se afle deasupra duelului dintre parti si sa-si  pastreze obiectivitatea necesara. El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent în solutionarea cauzelor. Scopul exercitarii profesiei de avocat îl constituie apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. În exercitatea  profesiei, avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la  justitie si a dreptului la un proces echitabil. Principala functie a avocatului este acea de reprezentare a justitiabililor. O alta functie este si cea de colaborare cu organele judiciare, foarte sugestiv determinata înart.4 alin.1 din statutul profesiei de avocat. Realizarea celor doua functii pare sa fie ireconciliabila. Aparent numai cele doua functii sunt antagoniste. În realitate, apararea intereselor justitiabililor nu trebuie  pusa în antiteza cu obiectivele majore ale justitiei. Functia principala a avocatului este si va ramîne aceea de aparare a intereselor legitime ale  justitiabililor. Din acest punct de vedere, se poate sustine ca avocatii îndeplinesc o functie de interes privat; privat; avocatii sunt auxiliari ai partilor. Functia de colaborare cu justitia nu este mai putin importanta, desi trebuie sa recunoastem ca aceasta nu apare, adeseori, în prim planul activitatii avocatiale. Ea este considerata ca o functie de interes public, iar avocatul ca un auxuliar al  justitiei sau un partener ori colaborator al judecatorului.

51

Realizarea unui echilibru între cele doua functii nu este adeseori usor de realizat. Interese uneori convergente fac totusi dificila o armonizare posibila si deopotriva necesara. Arminizarea functiilor avocatiabile depinde de modul în care avocatul întelege sa-si îndeplineasca obligatiile profesionale. Pentru aceasta, avocatul trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala., de o profunda cunoastere a doctrinei si jurisprudentei, de o verticalitate morala incontestabila, respect fata de lege si pasiune pentru adevar. Istoria avocaturii a ilustat, prin nume a caror celebritate este cunoscuta onorabilitatea si prestigiul profesiei de avocat. Un Cicero în Roma, Demostene, Pericle si Socrate în Grecia, Alexandre Millerand în Franta, au facut parte din elita avocaturii. si la noi în mod stralucit de Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Mircea Manolescu, Ionel Teodoreanu, Alexandru Djuvara si de Istrate Micescu. Structurile organizatorice ale avocaturii 1.

Prin Princi cipi piil ilee orga organi niza zato tori rice ce si si func functi tion onal alee ale ale avoc avocat atur urii ii

Potrivit art. 1 din legea nr.51/1995, profesia de avocat este libera si îndependenta, cu organizare si functionare autonome, în conditiile legii si ale statutului profesiei. Actuala legislatie nu realizeaza o sistematizare a principiilor  organizatorice ale avocaturii. Totusi, aceste principii nu se confunda cu acelea ale exercitarii profesiei de avocat. Lipsa unei atare sistematizari se explica tocmai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii. Pot fi apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturii: autonomia  barourilor, existenta unor structuri democratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducere: a. prin princi cipi piul ul auto autono nomi miei ei barou barouri rilo lorr – avoc avocat atura ura este este orga organi niza zata ta într într-o -o structura proprie, autonoma fata de toate celelalte autoritati publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput în lipsa unui asemenea principiu.  b.  b. prin princi cipi piul ul orga organi niza zari riii avoc avocat atur urii ii în stru struct cturi uri demo democra crati tice ce – elem elemen entu tull organizatoric de baza al avocaturii este baroul. Acesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este în orasul de resedinta al judetului, rspectiv în municipiul Bucuresti. Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul. Adunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor înscrisi în tabloul  baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Ea are urmatoarele atributii: stab stabil iles este te ma masu suri ri pent pentru ru exer exerci cita tare reaa prof profes esie ieii în baro baroul ul resp respec ecti tivv

52

aleg alegee si si rev revoc ocaa dec decan anul ul,, mem membr brii ii comi comisi siei ei de cenz cenzor orii si si pe pe cei cei ai comi comisi siei ei de disciplina aleg alegee dele delega gati tiii baro baroul ului ui la Cong Congre resu sull avoc avocat atil ilor  or  aproba proiectul de buget al baroului da deca decarc rcar aree con consi sili liul ului ui cu priv privir iree la la act activ ivit itat atea ea si gest gestiu iune neaa sa. sa. Consiliul baroului este format din 5 pîna la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ în acest numar. Art. 53 alin.2 din legea nr.51/1995 stabileste urmatoarele atributii ale consiliului: adop adopta ta ho hota tarî rîri ri pent pentru ru apli aplica care reaa si si res respe pect ctar area ea prev preved eder eril ilor or legi legiii de de organizare a profesiei si ale statutului aduc aducee la îndep îndepli lini nire re ho hota tarî rîri rile le Cons Consil iliu iulu luii Uniu Uniuni niii Nati Nation onal alee a Barou Barouri rilo lor  r  din Romania si ale adunarii generale a baroului înto întocm cmes este te,, mod modif ific icaa si si da da pub publi lici cita tati tiii tab tablo loul ul anua anuall al al avo avoca cati tilo lor  r  adop adopta ta mas masur urii pent pentru ru org organ aniz izar area ea con conttrolu rolulu luii prof profes esio iona nal, l, dis disci cipl plin inar ar si si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, în conditii prevazute de lege si statut veri verifi fica ca si cons consta tata ta înde îndepl plin inir irea ea cond condit itii iilo lorr leg legal alee ale ale cerer cereril ilor or de însc înscie iere re în profesie ti aproba primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen hota ho tara rast stee asup asupra ra sta stari riii de inc incom ompa pati tibi bili lita tate te si si asup asupra ra rid ridic icar arii ii ace acest stei eiaa solu soluti tion onea eaza za cere cereril rilee de de tra trans nsfe ferr în în con confo form rmit itat atee cu preve prevede deri rile le legi legiii si si ale ale statului veri verifi fica ca si con const stat ataa daca daca acte actele le pri privi vind nd con const stit itui uire rea, a, mo modi difi fica care reaa si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala îndeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei coor coordo done neaz azaa acti activi vita tate teaa fili filial alel elor or sau sau suc sucur ursa sale lelo lorr Case Caseii de Asi Asigu gura rari ri a Avocatilor din raza de competenta orga organi nize zeaz azaa si înd îndru ruma ma act activ ivit itat atea ea ser servi vici ciil ilor or de de asis asiste tent ntaa juri juridi dica ca din din  judet sesi sesize zeaz azaa com comis isia ia de disc discip ipli lina na cu jude judeca care reaa aba abate teri rilo lorr avo avoca cati tilo lor  r  susp suspen enda da avo avoca cati tiii din din exer exerci citi tiul ul prof profes esie ieii pe du dura rata ta nep nepla lati tiii tax taxel elor or si si contributiilor prevazute de lege, daca acestea nu sunt achitate în termen de 3 luni de la scadenta lor  solu soluti tion onea eaza za cont contes esta tati tiil ilee împo împotr triv ivaa deciz decizie ieii deca decanu nulu luii priv privin indd on onor orar arii iile le stab stabil iles este te cot cotaa de cont contri ribu buti tiee a avo avoca cati tilo lorr la bu buge getu tull bar barou oulu lui, i, acce accept ptaa donatiile si legatele facute baroului apro aproba ba stat statul ul de func functi tiii si si ang angaj ajea eaza za pers person onal alul ul baro baroul ului ui înto întocm cmes este te proi proiec ectu tull de de buge bugett anu anual al,, pe care care îlîl sup supun unee adu aduna nari riii gen gener eral alee si administreaza patrimoniul baroului prez prezin inta ta anu anual al adu aduna nari riii gene genera rale le,, spre spre apr aprob obar are, e, rap rapor ortu tull sau sau de act activ ivit itat atee si al ddecanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului 53

alege pe prodecanul baroului solu soluti tion onea eaza za plî plîng nger eril ilee si cont contes esta tati tiil ilee împo împotr triv ivaa deci decizi ziil ilor or dec decan anul ului ui  baroului înde îndepl plin ines este te orice orice alte alte atrib atribut utii ii prev prevaz azut utee de de leg legee sau sau ho hota tarî rîte te de Cons Consil iliu iull U.N.B.R. si date în competenta sa. Decanul baroului are unele atributii de reprezentare si de administratie. Aceste atributii se refera la: a. reprez reprezen enta tarea rea baro baroul ului ui în rapor raportu turi rile le cu per perso soane anele le fizi fizice ce si si jur jurid idic icee din din tara si strainatate  b.  b. conv convoc ocar area ea si prez prezid idar area ea sedi sedint ntel elor or cons consil iliu iulu luii c. apro aproba bare reaa cer cereerilo rilorr de de asi asist sten enta ta grat gratui uitta d. exerc exercit itar area ea cai cailo lorr de ata atacc împo împotr triv ivaa hota hotarî rîril rilor or com comis isie ieii de disc discip ipli lina na si si împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac e. încu încuvi viin inta tare reaa efe efect ctua uari riii de de che chelt ltui uiel elii pen pentr truu bar barou ou f. adop adopta tare reaa de de mas masuri uri privi privind nd cond conduc ucere ereaa baro baroul ului ui,, cu cu exc excep epti tiaa ace acelo lora ra ce sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului. Prodecanul îl înlocuieste pe decan la cererea sau în absenta acestuia. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania este formata din toate barourile din Romania si are sediul în capitala tarii. Uniunea este persoana juridica de interes  public, are patrimoniu si buget propriu. U.N.B.R. are urmatoarele organe de conducere: 1. Congresul avocatilor  2. Consiliul U.N.B.R. 3. Comisia permanenta a U.N.B.R. 4. Presedintele U.N.B.R.

Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut si din membri ai Consiliului. Forul suprem al avocatilor se întruneste anual în sesiune ordinara, la convocarea consiliului. Consiliul, la solicitarea a cel putin o treime din numarul barourilor, este obligat sa convoace congresul în sedinta extraodinara. Atributiile congresului sunt diverse: a. aleg alegee Com Comis isia ia cent centra rala la de cenz cenzori ori si Cons Consil iliu iull de de con condu duce cere re al al Cas Casei ei de Asigurari a Avocatilor   b.  b. face face pro propu pune neii auto autorit ritat atil ilor or cu cu drep dreptt de init initia iati tiva va leg legis isla lati tiva va pri privi vind nd  profesia de avocat

54

c. adop adopta ta si mo modi difi fica ca sta statu tutu tull pro profe fesi siei ei si sta statu tutu tull Cae Caese seii de Asig Asigur urar arii a Avocatilor, în conformitate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor întocmite de consiliu U.N.B.R. d. adop adopta ta hot hotarî arîri ri priv privit itoa oare re la la rela relati tiil ilee dint dintre re bar barou ouri, ri, perf perfec ecti tiona onare reaa  pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei e. aleg alegee si si revo revoca ca pe pe memb membri riii Com Comis isie ieii cent centra rale le de disc discip ipli lina na f. aprob aprobaa bu buget getul ul anual anual al Case Caseii de de Asi Asigu gurar rarii a Avoc Avocat atil ilor or si exec execut utia ia  bugetara anuala g. aprob aprobaa buget bugetul ul anu anual al al al U.N U.N.B .B.R .R.. si exec execut utia ia bug buget etar araa anua anuala la a aces acestu tuia ia si si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Consiliul Uniunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania care: a. asig asigur uraa acti activi vita tate teaa perm perman anen entta a U.N. U.N.B. B.R. R.  b.  b. duce du ce la la înde îndepl plin inir iree hota hotarî rîri rile le Con Congr gres esul ului ui avo avoca cati tilo lor  r  c. rezol rezolva va oric oricee prob proble lema ma inte interes resîn îndd prof profes esia ia de avo avoca catt înt între re ses sesiu iuni nile le Congresului, cu execptia acelora care sunt date în competenta Congresului avocatilor  d. exerc exercit itaa cont contro rolu lull asup asupra ra act activ ivit itat atii ii si si asup asupra ra hot hotarî arîril rilor or Com Comis isis isie ie  permanente a U.N.B.R. e. orga organi nize zeaz azaa exa exame menu null de de ver verif ific icare are a cun cunos osti tint ntel elor or de drept drept roman romanes escc si si de limba ramna ale avocatilor straini f. orga organi nize zeaz azaa si si con condu duce ce acti activi vita tate teaa Ins Insti titu tutu tulu luii Nat Natio iona nall de de Preg Pregat atire ire si Pefectionare Profesionala a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept  privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de învatamînt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare g. adop adopta ta hot hotarî arîri ri în în toat toatee prob proble leme mele le pri privi vind nd pre prega gati tirea rea si per perfe fect ctio iona narea rea  profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri h. asig asigur uraa carac caracte terul rul un unit itar ar al al exa exame menel nelor or de de prim primire ire si de def defin init itiv ivare are în  profesie i. orga organi nize zeaz azaa si supra suprave vegh ghea eaza za sevi sevici ciul ul stat statis isti ticc gene general ral al U.N. U.N.B. B.R. R.  j.  j. orga organi nize zeaz azaa si si edi edite teaz azaa pub publi lica cati tiil ilee U.N U.N.B .B.R .R.. ssii spri spriji jina na pu publ blic icat atii iile le  barourilor  k. înto întocm cmes este te proie proiect ctul ul de bu buge gett al al U.N U.N.B .B.R .R.. ssii îlîl sup supune une spre spre apr aprob obare are Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R. l. înto întocm cmes este te raport raportul ul anua anuall de de act activ ivit itat atee si si de de ges gesti tiun unee a patr patrim imon oniu iulu luii U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor, staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotarîrilor  adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R. m. alege alege si revoca revoca presed presedint intele ele si vicepr viceprese esedin dintii tii U.N.B. U.N.B.R. R. si membri membriii sai, sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani

55

n. veri verifi fica ca leg legal alit itat atea ea si si teme temein inic icia ia dec deciz izii iilo lorr de pri primi mire re în în prof profes esie ie,, date date de de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate o. anul anulea eaza za hot hotarî arîril rilee barou barouri rilo lorpe rpent ntru ru cau cauze ze de de nele nelega gali lita tate te si rez rezol olva va  plîngerile si contestatiile facute de lege si de statutul profesiei  p.  p. înfi înfiin inte teaz azaa Casa Casa Cen Centr tral alaa de Cred Credit it si si Ajut Ajutor or a Avoc Avocat atil ilor or si si cont control rolea eaza za activitatea acesteia q. coord coordon onea eaza za acti activi vita tate teaa Cas Casei ei de Asig Asigura urari ri a avo avoca cati tilo lorr si si ado adopt ptaa regulamentul acesteia r. acord acorda, a, la propu propune nerea rea Comi Comisi siei ei perm perman anen ente te a U.N U.N.B .B.R .R.,., titl titlul ul de me memb mbru ru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R. s. înde îndepl plin ines este te alt altee atrib atribut utii ii prev prevaz azut utee de lege lege si si adop adopta ta hot hotarî arîri ri în în inte intere resu sull  profesiei. Comisia Permanenta se constituie din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. C.P. are urmatoarele atributii: a. este este orga organu null exec execut utiv iv al al Cons Consil iliu iulu luii U.N. U.N.B. B.R. R.,, cu act activ ivit itat atee perma permane nent ntaa si de legatura cu barourile Uniunii  b.  b. duce du ce la la îndep îndepli lini nire re hota hotarî rîri rile le Con Congre gresu sulu luii avoc avocat atil ilor or si ale ale Con Consi sili liul ului ui U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarîri de catre barouri, adoptînd decizii corespunzatoare c. orga organi nize zeaz azaa servi servici ciil ilee Cons Consil iliu iulu luii si si ser servi vici ciil ilee prop proprii rii si anga angaje jeaza aza  personalul acestora d. asig asigur uraa exec execut utia ia bug buget etar araa si urma urmares reste te rea reali liza zare reaa resu resurs rsel elor or bug buget etul ului ui U.N.B.R. e. acce accept ptaa don donat atiiile si lega legattele ele fac facut utee U. U.N.B N.B.R. .R. Presedintele Uniunii are atributii de reprezentare si de administratie, cum ar fi: a. reprez reprezin inta ta U.N. U.N.B. B.R. R. în relat relatii iile le cu pers persoa oane ne fiz fizic icee si juri juridi dice ce din din tara tara si si strainatate  b.  b. înch închei eiee con conve vent ntii ii,, aco acordu rduri ri si cont contrac racte te în nu nume mele le U.N. U.N.B. B.R. R.,, cu cu autorizarea Consiliului c. conv convoa oaca ca si cond conduc ucee sed sedin inte tele le Cons Consil iliu iulu luii Uni Uniun unii ii si ale ale Com Comis isie ieii  permanente d. ordo ordone neaz azaa acte actele le Cons Consil iliu iulu luii si si ale ale Com Comis isie ieii per perma mane nent ntee ale ale U.N U.N.B .B.R .R.. e. supra suprave vegh ghea eaza za rela relati tiil ilee dint dintre re str struc uctu turi rile le cen centr tral alee ale ale prof profes esie ieii si baro barouri uri,,  precum si relatiile dintre barouri f. acord acordaa sprij sprijin in si si ajut ajutor or bar barou ouri rilo lorr în rel relat atii iile le lor lor cu cu auto autorit ritat atil ilee cent central ralee si locale g. vegh veghea eaza za la asig asigura urarea rea cond condit itii iilo lorr core coresp spun unza zato toare are de desf desfas asur urare are a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de urmarire penala.

56

c. Cole Colegi gial alit itat atea ea orga organe nelo lorr de de cond conduc ucere ere – organ organel elee de condu conduce cere re ale ale  barourilor si ale Uniunii îsi desfasoara activitatea de baza principiului colegialitatii. Astfel, adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai. Daca numarul legal nu se poate întruni, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala în termen de cel mult 15 zile. Hotarîrile se adopta cu votul majoritatii membrilor   prezenti, în afara de cazurile în care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot. Consiliul baroului lucreaza în mod legal doar în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Hotarîrile se adopta cu votul majoritatii membrilor   prezenti. Principii asemanatoare sunt adoptate de legiuitor si în legatura cu organele de conducere ale Uniunii. Astfel, Consiliul uniunii lucreaza legal în prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarîri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceleasi reguli se aplica si Comisiei permanente. Formele de exercitare a profesiei de avocat Potrivit prevederilor art.5 din legea nr.51/1995 si art.16-26 din Statut, frofesia de avocat se exercita, la alegere, într-una din urmatoarele forme: a. b. c. d.

cabinet individual cabinetul asociat societatea ci civila pr profesionala soci societ etat atea ea civ civil ilaa prof profes esio iona nala la cu cu rasp raspun unde dere re lim limit itat ata. a.

Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent în mai multe forme de exercitare a profesiei. Potrivit prevederilor art.172 din Statut, toate formele de exercitare a profesiei de avpcat sunt supuse urmatoarelor principii: a. patr patrim imon oniu iull com comun un est estee afec afecta tatt exc exclu lusi sivv acti activi vita tati tiii prof profes esio iona nale le si si are are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;  b.  b. titu titula laru rull cabin cabinet etul ului ui indi indivi vidu dual al si si avpca avpcatu tull asoc asocia iatt nu pot pot pres presta ta acti activi vita tati ti  profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c. avoc avocat atul ul tit titul ular ar al al cabi cabinet netul ului ui ind indiv ivid idua uall nu po poat atee avea avea cal calit itat atea ea de de avoc avocat at colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; d. avoc avocat atul ul asoc asocia iatt nu nu poa poate te avea avea cal calit itat atea ea de avoca avocatt col colab abora orato torr sau sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; e. avoc avocat atul ul sala salari riza zatt în în int interi erior orul ul prof profes esie ieii si si avoc avocat atul ul cola colabo borat rator or nu nu pot pot activa, în aceeasi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

57

f. avoc avocat atul ul cola colabo bora rato torr si avoc avocat atul ul sala salari riza zatt în inte interi rioru orull prof profes esie ieii nu au drep dreptt la clientela proprie; g. obli ob ligi giaa de a comu comuni nica ca de de înd îndat ataa barou baroulu lui, i, în scris scris,, mod modif ific icari arile le priv privin indd asocierea, colaborarea sau angajarea revine atît avocatului cît si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor  civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata; h. form formel elee de exerc exercit itare are a prof profes esie ieii se indi indivi vidu dual aliz izeaz eazaa pri prinn denu denumi mire re,, conform prevederilor legii si ale prezentului statut, în cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate. Cabinetele individuale Potrivit reglementarii date de legea nr.51/1995, în cadrul cabinetului individual îsi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreuna cu avocatii colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a profesiei; drepturile si obligatiile obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate îsi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice în vederea exercitarii profesiei si îsi pastreaza individualitatea în relatiile cu clientii. Cabinetul individual de avocat se înfiinteaza în baza actului de înfiintare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou si întocmit conform anexei nr.XXVIII din statut. Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în forma scrisa. Contractul ca cuprinde, în mod obligatoriu, mentiunile prevazute în anexa nr.IX din statut. Cabinetele asociate Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a  profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra în relatii cu clientii în numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat. În cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala, denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma în asocier  Societatea civila profesionala Societatea civila profesionala care contribuie în natura si/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune în vederea desfasurarii activitatii 58

 profesionale. Ceilalti avocati în cadrul societatii civile profesionale fie în calitate de avocati colaboratori, fie în calitate de avocati salariati în cadrul profesiei. Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege, formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza: a. înca încazu zull cab cabin inet etul ului ui indi indivi vidu dual al-nu -nume mele le avoca avocatu tulu luii tit titul ular ar,, urm urmat at de sintagma cabinet de avocat;  b.  b. în cazu cazull cab cabin inet etel elor or aso asoci ciat ate-n e-num umel elee tut tutur uror or tit titul ular aril ilor, or, urma urmate te de sintagma cabinete de avocat asociate; c. în caz cazul ul soc socie ieta tati tilo lorr civi civile le prof profes esio iona nale le si si al soci societ etat atil ilor or civi civile le pro profe fesi siona onale le cu raspundere limitata-numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata; d. în caz cazul ul cab cabin inet etel elor or gru grupa pate te-nu -nume mele le fie fieca carui rui titu titula larr de cabi cabine net, t, urm urmat at de de sintagma cabinete de avocat grupate. Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricînd forma de exercitare a profesiei, cu înstiintarea baroului din care face parte. Avocatul nu îsi poate exercita profesia, în acelasi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati în exercitiul profesiei, are  personalitate juridica si patriminiu propriu, avînd ca obiect unic de activitate ecercitarea profesiei de avocat în conditiile art.3 din lege. Dobîndirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data înregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul  baroului în a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea civila  profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata. Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere raspunder e limitata, încheiate în conditiile legii si statutului profesiei, sunt guvernate guver nate de legea civla. Orice modificare a actului constitutiv se poate face numai în scris, cu respectarea legii si a statului. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobîndeste personalitate  juridica la data înregistrarii ei la barou, în baza deciziei emise de catre consiliul  baroului în a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. Societatea civila 59

 profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea ales de majoritatea avocatilor asociati, care va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. Asociatul se poate retrage oricînd din societate cu conditia de a notifica, în scris, celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni înainte. Dobîndirea calitatii de avocat Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51/1995, poate fi membru al  barourilor din Romania cel care îndeplineste îndeplineste urmatoarele conditii: conditii: a. este este ceta cetate tean an roma romann si si are are exerc exercit itiu iull dre drept ptur uril ilor or civ civil ilee si si pol polit itic icee  b.  b. este este lice licent ntia iatt al al une uneii fac facil ilit itat atii de de drep dreptt sau sau do doct ctor or în drept drept c. nu se gase gasest stee în în vreu vreunu null din dintr tree caz cazuri urile le de nede nedete term rmin inat atee prev prevaz azut utee de legea nr.51/1995 d. este este apt, apt, din din pun punct ct de vede vedere re me medi dica cal, l, pent pentru ru exerc exercit itar area ea prof profes esie iei. i. Poate fi primit în profesie, cu scutire de examen, la cerere: a. titularul di diplomei de de doc docttor în în dre dreppt  b.  b. cel cel care care pîn pînaa la data data pri primi miri riii în profe profesi siaa de avoca avocatt a înd îndep epli lini nitt fun funct ctia ia de de  judecator, procuror, norat public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel  putin 10 ani si daca nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac  pentru profesia de avocat. Sunt exceptate persoanele care au detinut functia de  judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la  baroul în circumscriptia caruia doreste sa îsi exercite activitatea. Cererile de  primire în profesia de avocat se adreseaza decanului baroului respectiv. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 zile înainte de datat examenului. El este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R. Avocatii stagiari Stagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii în profesia de avocat si urmareste pregatirea profesu’ionala a avocatului la începutul exercitarii  profesiei. Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data înscrierii în Tabloul avocatilor. Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza  prin:

60

a. îndr îndrum umare are si forma formare re prof profes esio iona nala la cont contin inua ua în cadru cadrull form formei ei de exec execut utar aree a profesiei cu care avocatul stagiar se afla în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;  b.  b. conf confer erin inte te de de stag stagiu iu org organi aniza zate te de de Insti Institu tutu tull Nati Nation onal al pen pentru tru Preg Pregat atir irea ea si si Perfectionarea Avocatilor. În afara îndatoririlor legale, statutare si deontologice avocatul stagiar are urmatoarele îndatoriri suplimentare: a. sa îsi îsi per perfe fect ctio iona nare re prega pregati tirea rea prof profes esio iona nala la teore teoreti tica ca si sa-si sa-si însus însusea easca sca tehnica de practica avocatiala;  b.  b. sa par parti tici cipe pe la la toat toatee conf conferi erint ntel elee de sta stagi giuu organ organiz izat atee de con consi sili liul ul baro baroul ului ui,, sa pregateasca în scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu; c. sa efec efectu tuez ezee lucr lucrar aril ilee avo avoca cati tial alee repa reparti rtiza zate te de de avoc avocat atul ul îndru îndruma mato torr si de serviciul de asistenta judiciara al baroului; d. sa par parti tici cipe pe la la toat toatee mani manife fest stari arile le pro profe fesi sion onal alee la car caree este este con convo voca catt de catre organele de conducere ale profesiei; e. sa desfa desfaso soare are o acti activi vita tate te efe efect ctiv ivaa în prof profes esie ie si sa anu anunt ntee în în scri scriss oric oricee motiv de suspendare a stagiului. La sfîrsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note între 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avîndu-se în vedere lucrarile efetuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si pezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat. Consiliul baroului, evaluînd notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului îndrumator si raportul coordonatorului serviciului de asitenta judiciara, pate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an. Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati: a. cons consul ulttatii atii si cere cereri ri cu cara caract cter er juri juridi dicc  b.  b. asis asiste tent ntaa si reprez reprezen enta tare re juri juridi dica ca în în fata fata jude judeca cato tori riil ilor or,, a orga organe nelo lorr de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei pulice si a institutiilor,  precum si a altor persoane juridice, în conditiile legii. Dupa promovarea examenului, candidatul dobîndeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi înscris în Tabloul avocatilor definitivi Drepturile si îndatoririle avocatului Potrivit prevederilor art.28 din lege, avocatul are urmatoarele drepturi:

61

sa asi asist stee si sa sa repr reprez ezin inte te ori orice ce per perso soan anaa fizi fizica ca sau sau jur jurid idic ica, a, în în teme temeiu iull unui unui contract încheiat în forma scrisa, care dobîndeste data certa prin înregistrarea în registrul de evidenta. În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru  promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului; form formel elee de de exe exerc rcit itar aree a pro profe fesi siei ei se avoc avocat at au drep dreptu tull sa sa îsi îsi stab stabil ilea easc scaa sediul profesional numai în circumscriptia baroului în care sunt înscrisi în Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocati titulari sau asociati; avoc avocat atul ul prec precum um si clie client ntul ul sau, sau, au drep dreptu tull sa sa ren renun unte te la cont contra ract ctul ul de asistenta juridica sau sa îl modofice de comun acord, în conditiile prevazute de statutul profesiei; de a ale alege ge si de a fi fi ale aless în în org organ anel elee de de con condu duce cere re ale ale pro profe fesi siei ei în conditiile prevazute în lege si în statut; pent pentru ru a ctiv ctiviitate tateaa sapr saprof ofes esio iona nala la avo avoca catu tull are are dre drept ptul ul la on onor orar ariu iu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute în interesul procesual al clientului sau; de a pastra secretul profesional; de a avea pr prop oprriul si sistem de de as asigurari rari sociale; de a ave aveaa con conta tact ctee cu cu cli clien entu tull sau sau ori ori de de cît cîtee ori ori aces acestt luc lucru ru se impu impune ne;; dreptul la se sediu pr principal si secundar; de a fi ocro ocroti titi ti de leg legee în în exer exerci cita tare reaa pro profe fesi siei ei,, ffar araa a put putea ea fi asim asimil ilat atii functionarului public sau altui salariat; avoc avocat atul ul nu ras raspu pund ndee pena penall pen pentr truu sus susti tine neri rile le fac facut utee ora orall sau sau în în scri scris, s, în în forma adecvata si cu repsectarea prevederilor legii, în fata instantelor de  judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de  justitie, daca aceste sustineri sunt în legatura cu apararea în acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului. Principalele îndatoriri ale avocatului sunt: sa nu exe exerc rcit itee prof profes esia ia decî decîtt dupa dupa em emit iter erea ea dec deciz izie ieii de de prim primiire în în baro barouu si si înscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei; sa stud studie ieze ze tem temei eini nicc cau cauze zele le car caree i-a i-auu fos fostt înc încre redi dint ntat ate, e, anga angaja jate te sau sau din din oficiu; sa se pre prezi zint ntee la la fie fieca care re ter terme menn la inst instan ante tele le de jud judec ecat ataa sau sau la orga organe nele le de de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului încredintat; sa depu depuna na toat toatee dil dilig igen ente tele le nece necesa sare re pent pentru ru real realiz izar area ea serv servic iciu iulu luii  profesional pentru care a fost angajat; sa pastreze se secretul pr profesional; sa îsi îsi dec decli line ne cali calita tate teaa si iden identi tita tate teaa în în fat fataa aut autori orita tati tilo lorr si si a alto altorr avo avoca cati ti cu care intra în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei; sa res respe pect ctee moda modali lita tati tile le de de înce înceta tare re a con contr trac actu tulu luii de asi asist sten enta ta jur jurid idic ica; a;

62

sa asig asigur uree sub subst stit itui uire reaa în în caz cazul ul în care care avoc avocat atul ul este este împi împied edic icat at sa îndeplineasca serviciul profesional la care s-a angajat; sa ma mani nife fest stee cons consti tiin inci cioz ozit itat atee si prob probit itat atee prof profes esio iona nala la;; sa pled pledez ezee cu cu dem demni nita tate te fata fata de jude judeca cato tori ri si de part partil ilee din din proc proces es;; ori ori de de cîte cîte ori ori este este nec neces esar ar,, în în rapo raport rt cu cu nat natur uraa si si cu cu difi dificu cult ltat atea ea cauz cauzei ei,, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata; sa acor acorde de asi asist sten enta ta juri juridi dica ca în cauz cauzel elee în în car caree a fos fostt des desem emna natt din din ofic oficiu iu sau gratuit de catre barou; sa se asig asigure ure pent pentru ru rasp raspun unde derea rea prof profes esio iona nala la,, în cond condit itii iile le stab stabil ilit itee prin prin statutul profesiei. Prin „raspundere profesionala” se întelege acoperirea daunelor efective de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale statutului si ale regulilor deontologice. Suspendarea, transferul si încetarea calitatii de avocat Potrivit art.27 din legea 51/1995 si art.49 din Statut, exercitarea profesiei de avocat se suspenda: a. pe toat toataa dur durat ataa exi exist sten ente teii sta stari riii de de inc incom ompa pati tibi bili lita tate te  b.  b. în tem temei eiul ul une uneii hota hotarî rîri ri jud judec ecat atore orest stii sau sau disc discip ipli lina nare re de de inte interdi rdict ctie ie temporara de a profesa c. în caz caz de de nep nepla lata ta tota totala la sau sau part partia iala la a tax taxel elor or si a con contr trib ibut utii iilo lor  r   profesionale catre barou, catre catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pîna la lichidarea integrala a datoriilor  d. la ce cererea sc scrisa a avocatului. Avocatul împotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa îsi asigure substituirea. Transferul solicitat de avocat la un alt barou, pentru motive justificate, se va adresa în scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi însotita de actele pe care se întemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale,  profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitata la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.

63

Dupa verificarea de catre consiliul baroului a modului în care au fost respectate de catre petent, dispozitiile privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, rpecum si a conditiilor de primire în profesie, va emite o decizie cu privire la transfer ce se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Decizia prin care s-a respins cerere de transfer va fi motivata si poate fi contestata, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Calitatea de avocat înceteaza: a. prin prin renun renunta tare re scr scris isaa la exerc exercit itiu iull pro profe fesi siei ei,, avo avoca catu tull este este ob obli liga gatt sa sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea;  b.  b. prin prin dece deces, s, cau cauze zele le ace acest stui uiaa vor vor fi fi prel prelua uate te de cat catre re col colab abor orat atori oriii ori ori asociatiidefunctului, iar în lipsa lor, de catre avocatii desemnati de coniliul  baroului; c. prin prin excl exclud uder erea ea din din prof profes esie ie,, ca sanc sancti tiun unee disc discip ipli lina nara ra;; d. în cazu cazull în în car caree avo avoca catu tull a fost fost cond condam amna natt def defin init itiv iv pent pentru ru o fap fapta ta  prevazuta de legea penala si care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. Încetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea în cauza din Tabloul avocatilor. Daca avocatul îndeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, pe baza unui aviz medical anual privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat, va putea sa solicite continuitatea exercitarii  profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului. Decizia de respingere a mentinerii în activitate poate poate fi contestata, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Raspunderea disciplinara a avocatilor  Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt îndatoriri ale fiecarui avocat, încalcarea lor constituind abateri disciplinare grave. Avocatul raspunde disciplinar pentru neresoectarea prevederilor legii avocaturii sau ale statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum orice fapte savîrsite în legatura cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si  prestigiul profesiei sau ale institutiei. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plîngere facuta împotriva unui avocat si sa îl 64

înstiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita împotriva unui avocat. Instantele disciplinare sunt: a. comisia de de di disciplina a baroului b. Com omiisia central rala de disciplina c. Con onssiliul U.N.B.R., în plenul sau. a. comi comisi siaa de disc discip ipli lina na a barou baroulu luii jud judec eca, a, în prima prima ins insta tant nta, a, în comp comple lett de de 3 membri, abaterile disciplinare savîrsite de avocatii înscrisi în cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savîrsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.  b.  b. În cadru cadrull U.N U.N.B .B.R .R.. este este org organ aniz izat ataa si si fun funct ctio ione neaz azaa Comi Comisi siaa cent central ralaa de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Comisia de disciplina judeca: ca ins insta tant ntaa de fond fond,, în în comp comple lett de de 3 mem membr bri, i, abat abater eril ilee sav savîr îrsi site te de de mem membr brii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor; în con conte test stat atie ie,, în în comp comple lett de 5 mem membr bri, i, cont contes esta tati tiil ilee decl declar arat atee de avo avoca catu tull interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor   pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a încheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege. c. Cons Consil iliu iull U.N. U.N.B. B.R. R.,, const constit itui uitt ca ins insta tant ntaa disc discip ipli lina nara, ra, în în plen plenul ul sau sau,, mai mai  putin cel în cauza, judeca recursurile declarate împotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplinara, ca instanta de fond, si a încheierilor   prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege. Constituie abateri disciplinare grave: 1. fapt faptaa savî savîrs rsit itaa de avoca avocat, t, prin prin care care se se înca încalc lcaa disp dispoz ozit itii iile le leg legii ii,, ale ale statutului profesiei, hotarîrile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului  baroului în care avocatul este înscris sau în care îsi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati; 2. neres nerespe pect ctare areaa secre secretu tulu luii prof profes esio iona nall refe referit ritor or la la oric oricee spec spectt al cauz cauzei ei.. Aceasta obligatie este absoluta si nelimitata în timp. Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional, cu exceptiile prevazute de lege; 3. anga angaja jare reaa unui unui no nouu clie client nt,, dac dacaa prin prin acea aceast staa sunt sunt dez dezva valu luit itee secre secrete tele le aflate de la un lat client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta; 4. înce începe pere reaa acti activi vita tati tiii prin prin ori orica care re dint dintre re form formel elee de exe execu cuta tare re a pro profe fesi siei ei,, înaintea obtinerii aprobarilor din partea consiliului co nsiliului baroului;

65

5. neres nerespe pect ctare areaa la Con Consi sili liul ul baro baroul ului ui a hot hotarî arîril rilor or jud judec ecat atore orest stii prin prin care care au au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita  profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savîrsite în legatura cu exercitarea profesiei; 6. exerc exercit itar area ea prof profes esie ieii de de cat catre re avoc avocat atul ul al carui carui drep dreptt de de exe exerci rcita tare re a  profesiei este suspendat potrivit prevederilor art.49 din statut, în perioada msurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava. Avocatul este dator sa încunostinteze de îndata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa, 7. elib elibera erarea rea a mai mai mul multt de de doua doua recom recoman anda dari ri,, ind indif ifere erent nt daca daca rec recom oman anda darea rea se refera la îndrumarea efectiva a avocatului stagiar sau daca sprijina cererea acestuia pentru primirea în profesie ca avocat stagiar; 8. neîn neînde depl plin inir irea ea obl oblig igat atii iilo lorr de înd îndrum rumar aree prof profes esio iona nala la si si de a nu asi asigu gura ra venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar; 9. înca încalc lcare areaa oblig obligat atie ieii fost fostil ilor or magi magist strat ratii de anu anu pune pune conc conclu luzi ziii la ins insta tant ntel elee la care au functionat, timp de 2 ani de la încetarea functiei detinute; 10. încalc încalcarea area obliga obligatie tieii fosti fostilor lor procu procurori rori de cadre cadre de de polit politie ie de a nu acord acordaa asistenta juridica la nici un organ de urmarire penala din localitatea unde au functionat timp de 2 ani anteriori primirii în profesie; 11. nerespe nerespecta ctarea rea inte interdi rdicti ctiei ei privi privind nd exerc exercita itarea rea la instan instanta ta de judeca judecata ta sau sau la  parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pîna la gradul al treilea inclusiv îndeplineste functia de magistrat; 12. folosi folosirea rea de catr catree avoca avocatt de de proce procedee dee incomp incompati atibil bilee cu demnit demnitate ateaa  profesiei în scopul dobîndirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse; 13. folosi folosirea rea mijl mijloac oacelo elorr de publ publici icitat tatee a forme formelor lor de exerci exercitar taree a profe profesie sieii ca reclama cu scopul dobîndirii de clientela, în alte conditii decît cele permise de lege; 14. refuzu refuzull avoca avocatul tului ui de de a-si a-si decl declina ina calita calitatea tea si iden identit titate ateaa în fata fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei; 15. neplat neplataa contri contribut butii iilor lor lunar lunaree în cuan cuantum tumul ul si la terme termenel nelee stabil stabilite ite;; 16. nerespe nerespecta ctarea rea obli obligat gatiei iei de a se se abtine abtine de de la exerc exercita itarea rea oric oricarei arei activi activitat tatii  profesionale în cazul în care exista sau survine un conflict de interese; 17. nerespe nerespecta ctarea, rea, de catre catre avocat avocat,, a obli obligat gatiei iei privind privind tinere tinereaa la zi a evidentelor stabilite de lege si statut. Sanctiunile deisciplinare ce pot fi aplicate avocatilor, potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51/1995, sunt: -

mustrarea avertismentul

66

amen am enda da de la 50 500. 0.00 0000 lei lei la 50 5000 00.0 .000 00 lei, lei, care care se face face veni venitt la la bug buget etul ul  baroului inte interd rdic icti tiaa de de a exer exerci cita ta prof profes esia ia pe o per perio ioad adaa de de la la o luna luna la un an excluderea din profesie. În caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pîna la judecarea definitiva a cauzei. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata în consideratie la aplicarea sanctiunii. Consiliile baroului sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii. Relatiile dintre avocat si client. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client În executarea profesiei, avocatii trebuie sa respecte anumite reguli si uzuante, în functie de persoanele cu care intra în contact. În literatura juridica de specialitate au fost exprimate o serie de reguli deontologice care, în principal, se refera la: A. fata de clienti, avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora, informîndu-i exact si corect asupra situatiei lor. Pentru neîndeplinirea obligatiilor sale, avocatul este obligat: a. sa actio actione neze ze cu cu prom prompt ptit itud udin inee în repr reprez ezen enta tarea rea clie client ntul ului ui,, pot potri rivi vitt cu cu natura cauzei;  b.  b. sa trate trateze ze ade adecv cvat at fiec fiecare are cauza cauza,, pot potriv rivit it cu nat natur uraa împr împrej ejura urari rilo lorr si specificul cauzei; c. sa ref refuz uzee un clie client nt,, ori ori de cîte cîte ori ori est estee cons consti tien entt ca nu poa poate te ofe oferi ri cli clien entu tulu luii cu promptitudine seviciul profesional solicitat; d. sa nu nu ne neglijeze ca cauzele cl clientului; e. sa respe respect ctee oric oricee perso persoan anaa imp impli lica cata ta în în proc proced eduri urile le lega legale le în care care asi asist staa sau sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intererselor  clientului reprezentat; f. în acti activi vita tate teaa de consi consili liere ere,, sa acti action onez ezee cu tact tact si rab rabda dare re pen pentr truu a înf înfat atis isaa si a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asista si/sau îl reprezinta  pe client;

67

g. sa folo folose seas asca ca cel cel ma maii pot potri rivi vitt lim limba bajj în în rapo raport rt cu cu sta starea rea si expe experi rient entaa clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice; h. sa se se cons consul ulte te ade adecva cvatt cu clie client ntul ul pen pentr truu a sta stabi bili li scop scopul ul,, moda modali lita tati tile le si si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cînd este cazul, asistenta si reprezentarea clientului; i. sa respe respect ctee opt optiu iuni nile le clie client ntul ului ui în ceea ceea ce priv prives este te scop scopul ul si fina finali lita tate teaa asistentei si reprezntarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau  profesional;  j.  j. sa se con consu sult ltee per perma mane nent nt cu clie client ntul ul în lega legatu tura ra cu stra strate tegi gia, a, mijl mijloa oace cele le tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat; k. sa prive priveas asca ca spet spetaa resp respec ecti tiva va dint dintrr-oo pers perspe pect ctiv ivaa prop proprie rie si sa acor acorde de clientului sfaturi dezinteresate; l. sa aten atenti tione oneze ze clie client ntul ul cu priv privir iree la la con conse seci cint nte, e, sau, sau, du dupa pa caz, caz, va pu pute teaa denunta contractul de asitenta juridica, ori de cîte ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte nelegale sau consecinte legale negative; m. sa se cons consult ultee perma permanen nentt cu fieca fiecare re dint dintre re clie clienti ntiii repre reprezen zentat tatii în în comun comun în ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinate în adoptarea acestora, astfel încît fiecare client sa poata lua propriile decizii, în  baza unor informatii complete, în cazul în care avocatul asista în comun mai multi clienti; n. sa ofe ofere re cli clien entu tulu luii o opi opini niee lega legala la,, ones onesta ta cu cu priv privir iree la cons consec ecin inte tele le de de fapt fapt si juridice ale cazului investigat, în limitele informatiilor furnizate de client; o. sa se se abti abtina na de de la asis asista tarea rea si sfa sfatu tuir irea ea cons consti tien enta ta a un unui ui cli clien entt în acti activi vita tati ti infractionale ori contraventionale;  p.  p. sa se se retrag retragaa imedi imediat at si si sa ren renun unte te la la asit asitare areaa si rep reprez rezen enta tarea rea cli client entul ului ui,, în cazul în care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la începutul asistentei si/sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale; q. sa inf infor orme meze ze rezo rezonab nabil il cli clien entu tull în leg legat atura ura cu sit situa uati tiaa curen curenta ta a asi asist sten ente teii si reprezentarii si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului; r. sa expli explice ce cli clien entu tulu luii împ împrej rejur urar aril ilee cauz cauzei ei,, sit situa uati tiaa cure curent nta, a, pos posib ibil ilel elee evolutii viitoare si eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzator cu împrejurarile concrete ale cazului; s. sa tina tina dist distin inct ct evi evide dent ntaa bun bunuri urilo lorr apar aparti tinî nînd nd cli clien enti tilo lorr sai sai sau sau unor unor tert tertee  parti, care i-au fost îmcredintate în legatura cu exercitarea profesiei; t. sa prede predeaa cli clien entu tulu luii sau sau,, dupa dupa caz, caz, tert tertei ei perso persoan anee înd îndrep repta tati tite te bu bunu nuril rilee încredintate de client, cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei întelegeri cu clientul; u. sa nu nu anga angaje jeze ze dis discu cuti tii, i, în în cazu cazull nego negoci cier eril ilor or cu cu un inte interl rloc ocut utor or asi asist stat at de de un alt avocat, fara acordul prealabil al confratelui sau. 68

B. fata fata de mag magis istr trat ati, i, avo avoca catu tull are dat datori oriaa sa aiba aiba o atit atitud udin inee de cons consid idera erati tie. e. Conduita sa trebuie sa evite servilismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, si a interesului clientului sau. O comportare corecta fata de magistrati nu exclude parerea prorie în cazul unor atitudini contrare. C. fata fata de de part partea ea adv advers ersa, a, avo avoca catu tull este este tin tinut ut sa sa fie fie mode moderat rat,, cuvi cuviin inci cios os în în  pledoariile sau concluziile scrise, sa se abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase sau care sa loveasca în demnitatea umana. D. fata fata de de avoca avocatii tii adversa adversarul rului, ui, avocat avocatul ul trebui trebuiee sa sa mani manifes feste te cofrate cofraterni rnitat tate, e, corectitudine, loialitate si diligenta. Acest lucru îl obliga la moderatie în replici, la comunicarea actelor de procedura necesare, la interdictia de a lua legatura cu  partea adversa în lipsa avocatului ei. E. fata fata de de baro baroul ul din din care care fac facee parte parte este este obl oblig igat at sa sa se supu supuna na regu reguli lilo lor  r  stabilite, sa manifeste sentimente de cofraternitate. În orice ocazie, avocatul nu trebuie sa iute legaturile profesionale care-l ataseaza confratilor, juramîntul identic pe care l-au prestat si solidaritatea care trebuie sa-i uneasca. F. fata fata de de soc socie ieta tate te,, avoc avocat atul ului ui i se se cere cere îna înalt ltaa mor moral alit itat ate, e, sa se se supun supunaa legilor, o comportare din care sa reiasa ca este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilite în societate, avînd o contributie esentiala la mentinerea valorilor umane. Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea on estitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei, conditii ce întregesc propria demnitate a acestuia. Organizarea si executarea profesiei de consilier juridic Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se executa conform prevederilor legii  privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ale statutului  profesiei. În exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii  pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontologie  profesionala si statutului profesiei. Colegiul teritorial al consilierilor juridici, este organizatia profesionala creata  pentru toti consilierii juridici asociati în aceasta forma de organizare dintr-un  judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici si activeaza în baza statutului propriu. În cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si o comisie de disciplina formata 69

din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamente proprii de functionare aprobate de Adunarea generala a Colegiului, în baza hotarîrilor  Consiliului U.C.C.J.R. (uniunea colegiilor consilierilor juridic din Romania). U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridic din Romania si cuprinde toti consilierii înscrisi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a  profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a exercitarii  profesiei de consilier juridic în Romania. U.C.C.J.R. este persoana juridica de interes general, are patrimoniu si buget  propriu, bugetul fiind format din contributiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R. Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activitati producatoare de venituri, în conditiile dreptului comun. Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt: a. b. c. d. e. f.

Cong Congre resu sull Cole Colegi giil ilor or Con Consi sili lier eril ilor or Jur Jurid idic icii din din Roam Roamni nia; a; Consiliul U.C.C.J.R.; Biroul executiv; Presedintele; Prim-vicepresedintele; Vicepresedinti.

În structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza: a. secretarul general; b. Comisia ce centrala de cenzori; c. Comisia ce centrala de de di disciplina; d. Comi Comisi siaa meto metodo dolo logi gica ca de de orga organi niza zare re si si exerc exercit itare are a prof profes esie ieii de con consi sili lier  er   juridic; e. Aparatul te tehnic ad administrativ. Dobîndirea si încetarea calitatii de consilier juridic Profesia de consilier juridic nu este una liberala, asa cum este cea de avocat, el  putînd sa fie numit în functie sau angajat în munca, în conditiile legii. Potrivit prevederilor art.8 din legea nr.514/2003, poate fi cosilier juridic cel care îndeplineste urmatoarele conditii: a.  b.  b. c.

este este ceta cetate tean an roma romann si are are do domi mici cili liul ul în Roma Romani nia; a; are are exer exerci citi tiul ul drep dreptu turi rilo lorr civi civile le si po poli liti tice ce;; este este licent centia iatt al al une uneii dac daciilit litati ati de de dre drept pt;;

70

d. este este apt apt din din pun punct ct de de vede vedere re med media iacl cl pen pentr truu exerc exercit itar area ea pro profe fesi siei ei;; acea aceast staa conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat în conditiile legii; e. nu se afla afla în vreun vreunul ul dint dintre re cazu cazuri rile le de nede nedemn mnit itat atee prev prevaz azut utee de de leg lege. e. Potrivit legii nr.514/2003, profesia de consilier juridi este compatibila cu urmatoarele activitati: a. acti activi vita tate tead adid idac acti tica ca uni unive versi rsita tara ra si si de cerce cerceta tare re juri juridi dica ca,, acti activi vita tate teaa literara, culturala si publicistica nesalarizata;  b.  b. în func functi tiaa de arbi arbitr tru, u, me medi diat ator or sau sau exp expert ert,, în în cond condit itii iile le legi legiii si si cu cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese; c. part partic icip ipare areaa la comi comisi siii de stud studii ii,, de înto întocm cmir iree a proi proiec ecte telo lorr de reg regle leme ment ntar arii  juridice. Atributiile, drepturile si raspunderea consilierilor juridici Atributii Potrivit prevederilor art.10 din Statut, activitatea profesionala a consilierului  juridic se realizeaza prin: a. cons consul ulta tati ti si cere cereri ri cu carac caracte terr juri juridi dicc în în toa toate te do dome meni niil ilee drep dreptu tulu luii  b.  b. redac redacta tarea rea de op opin inii ii juri juridi dice ce cu priv privir iree la la asp aspec ecte te lega legale le ce priv prives escc activitatea acesteia c. redac redacta tarea rea proi proiec ecte telo lorr de cont contrac racte te,, prec precum um si si nego negoci ciere ereaa clau clauze zelo lorr lega legale le contractuale d. asit asiten enta ta,, cons consul ulta tant ntaa si repre repreze zent ntare areaa juri juridi dica ca a perso persoan anel elor or juri juridi dice ce si si a altor entitati interesate e. redac redacta tarea rea de acte acte juri juridi dice ce,, ates atesta tarea rea iden identi tita tati tiii parti partilo lor, r, a consimtamîntului si a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridica în favoarea careia consilierul juridic exercita profesia f. aviz avizar area ea si cont contra rase semn mnar area ea acte actelo lorr cu cu car carac acte terr jur jurid idic ic g. veri verifi fica carea rea leg legal alit itat atii ii act actel elor or cu cara caract cter er juri juridi dicc si admi admini nist strat rativ iv pri primi mite te spre avizare h. semn semnar area ea la soli solioc ocit itare areaa con condu duce ceri rii, i, în cadru cadrull rep repre rezen zenta tari rii, i, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata i. asig asigur uraa con consu sult ltan anta ta si reprez reprezen enta tarea rea auto autorit ritat atii ii sau sau ins insti titu tuti tiei ei pu publ blic icee în în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca  j.  j. apara apara drep dreptu turi rile le si inte intere rese sele le legi legiti time me ale ale ace acest stor oraa în în rapo raport rturi urile le lor lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana

71

 juridica sau fizica, romana sau straina, în conditiile legii si ale regulamentelor  specifice unitatii. Consilierul juridic tine evidenta în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat. Indiferent de reglementarile persoanei juridice sau entitatii în favoarea careia îsi exercita profesia, consilierul juridic va tine evidenta urmatoarele activitati: int intrari rarile le si ies iesir iril ilee de de core coresp spon onde dent ntaa juri juridi dica ca num numer erot otat atee si si dat datat ateî eî regis registr trul ul de evid eviden enta ta priv privin indd orice orice situ situat atie ie liti litigi gioa oasa sa cu care care a fos fostt ses sesiz izat at regi regist stul ul de evid eviden enta ta priv privin indd avi avize zele le scri scride de-d -dat atat atee si si num numer erot otat atee regis registr trul ul de înreg înregis istra trare re a act actel elor or juri juridi dice ce ates atesta tate te de cons consil ilie ieru rull jur jurid idic ic cu  privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor. Drepturile consilierului juridic: sa fie fie îns înscr cris is în Tabl Tablou ou,, cu cu dre drept pt de exer exerci cita tare re a pro profe fesi siei ei,, dac dacaa îndeplineste conditiile cerute de lege sa aco acord rdee cons consul ulta tant ntaa juri juridi dica ca,, sa red redac acte teze ze,, sa con contr tras asem emne neze ze,, sa avi avize zeze ze  pentru legalitate acte juridice, sa asiste si sa reprezinte orice institutie, autoritate  publica, persoana juridica sau orice entitate interesata în toate domeniile de drept, în conditiile legii si ale statutului profesiei sa asis asiste te,, sa acor acorde de con consu sult ltan anta ta si si repr reprez ezen enta tare reaa jur jurid idic icaa a per perso soan anel elor  or   juridice si a altor entitati interesate, în conditiile legii si ale statutului profesiei pent pentru ru act activ ivit itat atea ea dep depus usa, a, con consi sili lier erul ul jur jurid idic ic are are dre drept ptul ul sa sa fie fie remu remuna nara ratt conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii  profesiei fata de beneficiar  în scop scopul ul asig asigura urari riii profe profesi siona onal, l, acte actele le si lucr lucrari arile le cu carac caracte terr pro profe fesi sion onal al aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile în vede vedere reaa exer exerci cita tari riii lib liber eree a pro profe fesi siei ei,, con consi sili lier erul ul jur jurid idic ic se supu supune ne numai Constitutiei, legii, codului de deontologie profesionala si prezentului pr ezentului statut al profesiei drep dreptu tull la op opin inie ie profe profesi sion onal alaa cons consil ilie ierul rul este este garan garanta tat. t. Indif Indifere erent nt de form formaa în care îsi desfasoara activitatea profesionala, se subordoneaza, numai pe linie administrativa, persoanei juridice în favoarea careia îsi exercita profesia în exer exerci cita tare reaa prof profes esie iei, i, cons consil ilie ieru rull jur jurid idic ic nu poa poate te fi supu supuss nici nici un unei ei  presiuni din partea persoanei juridice unde îsi exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat cons consil ilie ieru rull jur jurid idic ic sta stagi giar ar are are dre drept ptul ul sa sa puna puna con concl cluz uzii ii la la jude judeca cato tori riee si tribunale, ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale 72

cons consil ilie ieru rull jur jurid idic ic def defin init itiv iv are are dre drept ptul ul sa sa puna puna con concl cluz uzii ii la la inst instan ante tele le  judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale sa fie fie remu remuna nara ratt pent pentru ru act activ ivit itat atea ea dep depus usaa conf confor orm m pre preve vede deri rilo lorr for forme meii scrise a raportului juridic, care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar  de a asig asigur uraa sec secret retul ul prof profes esio iona nal, l, acte actele le si lucr lucrari arile le cu carac caracte terr pro profe fesi sion onal al aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde îsi exercita profesia sunt inviolabile este este libe liberr sa sa ale aleag agaa si si sa sa sch schim imbe be în oric oricee mom momen entt opt optiu iune neaa sa sa pen pentr truu exercitarea profesiei drep dreptu tull de de a ale alege ge si de a fi fi ale alesi si în orga organe nele le de cond conduc ucer eree ale ale cole colegi giil ilor or si ale U.C.C.J.R., în conditiile prevazute de statutele acestor organizatii  profesionale de a nu nu ras raspu pund ndee pen penal al,, mat mater eria ial, l, admi admini nist stra rati tivv sau sau dis disci cipl plin inar ar pent pentru ru sustinerile facute oral îri scris în fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt în legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost încredintata în acti activi vita tate teaa sa sa prof profes esio iona nala la cons consil ilie ierul rul juri juridi dicc se se buc bucura ura de prot protec ecti tiaa leg legii ii în conditiile prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Îndatoririle consilierului juridic cons consil iliru irull juri juridi dicc este este ob obli liga gatt sa sa ape apere re drep dreptu turi rile le si inte intere rese sele le legi legiti time me ale ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita  profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea; în acti activi vita tate teaa de cons consul ulta tant ntaa sa rep repre reze zent ntar are, e, sa for formu mule leze ze pun punct ctul ul sau sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau profesional; de a nu nu se se pro pronu nunt ntaa asu asupr praa asp aspec ecte telo lorr eco econo nomi mice ce,, teh tehni nice ce sau sau de de alt altaa natura cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta; sa res respe pect ctee sole solemn mnit itat atea ea sed sedin inte telo lorr de jud judec ecat ataa si sa sa nu fol folos osea easc scaa expr expres esii ii  jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces; sa stud studie ieze ze tem temei eini nicc cau cauze zele le în în car caree asis asista ta sau sau rep repre rezi zint ntaa inst instit itut utii iile le,, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de  judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii; sa man manif ifes este te con const stii iinc ncio iozi zita tate te si si prob probit itat atee prof profes esio iona nala la,, sa ple plede deze ze cu cu demnitate fata de judecator si de partile în proces, sa depuna conluzii orale sau note de sedinta ori de cîte ori considera necesar acest lucru sau instanta de  jdecata dispune în acest sens; sa parti partici cipe pe la sedi sedint ntel elee con convo voca cate te de Cosi Cosili liul ul Cole Colegi giul ului ui,, la la acti activi vita tati tile le  profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte; 73

sa tina tina evid eviden ente tele le ceru cerute te de lege lege si pe cele cele prev prevaz azut utee în în reg regul ulem emen ente tele le corpurului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R.-cu privire la cauzele în care asista sau reprezinta; sa avize avizeze ze pentr pentruu leg legal alia iate te acte actele le juri juridi dice ce si sa achi achite te cu regul regular arit itat atee tax taxel elee si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului U.C.C.J.R.; sa resti restitu tuie ie acte actele le ce le-au le-au fost fost încr încred edin inta tate te inst instit itut utie iei, i, auto autori rita tati tiii sau sau entitatii interesate de la care le-au primit; în vede vederea rea exer exerci cita tari riii profe profesi siei ei,, cons consil ilie ieru rull juri juridi dicc def defin init itiv iv sau sau sta stagi giar, ar, este obligat sa se înscrie pe Tabloul tinut de colegiul teritorial; în conc conclu luzi ziil ilee ora orale le sau sau scr scris ise, e, sa sust sustin inaa cu demn demnit itat atee si si com compe pete tent ntaa drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deotologice profesionala prevazute în legea  pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si atatutului acestei  profiesii; sa pastr pastrez ezee sec secret retul ul prof profes esio iona nall si si con confi fide dent ntia iali lita tate teaa act activ ivit itat atii ii sale sale privi privito tor  r  la cauza ce i-a fost încredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege; sa respe respect ctee dis dispo pozi ziti tiil ilee lega legale le priv privit itoa oare re la inte intere rese sele le cont contrar raree în în ace aceea easi si cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; nu po poat atee asi asist staa sau sau rep repre reze zent ntaa par parti ti cu inte intere rese se con contr trar aree în în ace aceea easi si cauz cauzaa sau în cauze conexe; nu poa poate te ple pleda da împ împot otri riva va par parti tiii care care l-a l-a con consu sult ltat at mai mai îna înain inte te în în lega legatu tura ra cu cu aspectele litigioase ale pricinii; sa po poar arte te roba roba în fat fataa tut tutuuror ror ins insttant antelor elor jude judeca cattores oresti ti;; nu po poat atee înd îndep epli lini ni func functi tiaa de de exp exper ert, t, tradu raduca cato torr în în cau cauza za în care care este este angajat; sa anun anunte te în scri scriss con condu duce cere reaa cole colegi giul ului ui teri terito tori rial al din din car caree fac facee par parte te despre orice intentie de modificare a optiunii sale privind exercitarea profesiei; de a raspu raspund ndee dis disci cipl plin inar ar pent pentru ru neres nerespe pect ctar area ea prev preved ederi erilo lorr leg legii ii,, stat statut utul ului ui  profesiei si ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla; sa achi achite te obl oblig igat atii iile le fin finan anci ciar aree ce-i ce-i rev revin in fat fataa de orga organe nele le pro profe fesi siei ei;; sa îsi îsi decl declin inee cali calita tate teaa si sa îsi îsi prob probez ezee iden identi tita tate teaa cu actu actull „Leg „Legit itim imat atie ie de consilier juridic” în fata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad, institutiilor si autoritatilor statutului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra în contact cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei; de a pred preda, a, la înce înceta tare reaa rapo raport rtur uril ilor or jur jurid idic icee care care sta stauu la baza baza exe exerc rcit itar arii ii  profesiei fata de o persoana juridica publica sau privata, entitate interesata, romana ori straina, pe baza de proces-verbal, în vederea arhivarii, toate documentele aferente activitatii depuse. Predarea pe baza de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor mentionate mai sus îl descarca în totalitate, de orice raspundere, pe consilierul juridic. 74

Organizarea si functiile notariatului Birourile de notari publici Potrivit art.14 din lege, activitatea notarilor oublici se desfasoara în cadrul unui  birou, în care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu  personalul auxiliar corespunzator. Pentru efectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial public, notarul poate încheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt  personal auxiliar, avînd si posibilitatea de a încheia contracte civile cu colaboratori exeterni. Biroul de notar va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul public este obligat sa tina o evidenta financiar-contabila. Potrivit art.102 din lege, arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se  preda în conditiile legii, deci acest aspect prezinta importanta deosebita. Art.40 din Regulament stabileste ca la biroul notarului public se tin urmatoatele registre: a. registrul general b. opisul registrului general c. registrul de succesiuni d. opisul succesiunilor  e. reg regist istrul rul spe speci cial al de renu renunt ntar arii la la suc succe cesi siun unee f. opisul re renuntarilor la la su succesiune g. reg registrul rul de terme rmene succesoria riale h. registrul de depozite i. reg regist istrul rul de depo depozi zite te regi regist stru rull de prot roteste este  j.  j. reg regist istrul rul de cons consul ulta tattii juri juridi dice ce no nota tari rial alee k. registrul de traduceri l. registrul de corespondenta. Camera Notarilor Publici În circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cîte o Camera a Notarilor  Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza în circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor  Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici. Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributi:

75

a. rezol rezolva va plîn plînge geri rile le part partil ilor or împ împot otri riva va nota notari rilo lorr publi publici ci si a not notari arilo lorr stagi stagiari ari,, luînd masurile corespunzatoare si aducîndu-le la cunostinta Uniunii Nationale a  Notarilor Publici;  b.  b. dele deleag aga, a, în în cazu cazuri ri exe exece cept ptio iona nale le,, pent pentru ru o peri perioa oada da det deter ermi mina nata ta,, un notar  notar   public, din aceeasi circumscriptie a judecatoeriri, care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public, cu încunostintarea Uniunii Nationale a Notarilor  Publici; c. info inform rmea eaza za Uniu Uniune neaa Nat Natio iona nala la a Not Notar aril ilor or Publ Public icii în lega legatu tura ra cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa fie  propuse de uniune pentru numirea lor în functia de notar publici de catre ministrul justitiei; d. reprez reprezin inta ta Cam Camer eraa în rel relat atii iile le cu cu terti tertiii la niv nivel elul ul cir circu cums mscri cript ptie ieii Curti Curtiii de apel; e. înto întocm cmes este te do docu cume ment ntar area ea jur jurid idic icaa si si asi asigur guraa con consu sult ltare areaa si si inf infor orma marea rea membrilor sai; f. tine tine evid eviden enta ta veni venitu turi rilo lorr si si che chelt ltui uiel elil ilor or Came Camere reii si si a cont contri ribu buti tiei ei membrilor sai; g. proc procura ura date datele le si si lucr lucrar aril ilee nece necesa sare re pen pentr truu Bule Buleti tinu null Nota Notari rilo lorr Publ Public icii si asigura difuzarea acestuia; h. înde îndepl plin ines este te alte alte atrib atribut utii ii preva prevazu zute te de lege lege si de regul regulam amen ent. t. Uniunea Nationala a Notarilor Publici  Notarii publici din Romania se constituie în Uniunea Nationala a Notarilor  Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care îsi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. Consiliul uniunii are urmatoarele atributii: a. prop propun unee mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei num numir irea ea,, susp suspen enda darea rea,, revo revoca carea rea ori ori înc încet etar area ea calitatii de notar public;  b.  b. prop propun unee mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei num numar arul ul nece necesa sarr al birou birouri rilo lorr de nota notari ri publ public icii si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici; c. stab stabil iles este te,, cu apro aproba bare reaa mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei,, onor onorar arii iile le min minim imal alee pent pentru ru serviciile prestate de notari publici; d. aprob aprobaa cote cotele le de de cont contri ribu buti tiee ale ale birou birouri rilo lorr nota notari rilo lorr publ public icii la Came Camera, ra,  precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia; e. reprez reprezin inta ta Uni Uniun unea ea Nat Natio iona nala la a Nota Notari rilo lorr Publ Public icii în în rapo raport rturi urile le cu cu tert tertii ii,, pe  plan intern si international; f. înde îndepl plin ines este te alt altee atri atribu buti tiii prev prevaz azut utee de leg legee sau sau de reg regul ulam amen ent. t.

76

Drepturile notarilor publici Potrivit prevederilor art.11, notarii publici au urmatoarele drepturi: a. sa alea aleaga ga si sa fie fie ale alesi si în orga organe nele le repre repreze zent ntat ativ ivee ale ale Uniu Uniuni niii si si ale ale Camerelor, în conditiile prevazute în statut; dreptul dr eptul la vot nu poate fi delegat;  b.  b. sa se se adre adrese seze ze nem nemij ijlo loci citt tutu tuturo rorr orga organe nelo lorr Uniu Uniuni niii si ale ale Came Camere relo lorr si sa  primeasca informatiile solicitate; c. sa parti partici cipe pe la ma mani nife fest stari arile le organ organiz izat atee de de Uni Uniun unee si si de de Cam Camera era din din car caree face parte; d. sa poarte însemnele Uniunii; e. sa bene benefi fici ciez ezee de de un un con conce cedi diuu anu anual al de 30 de zile zile lucr lucrat atoa oare re;; f. sa aiba aiba acce access la la toat toatee dat datel elee car caree pri prive vesc sc orga organi niza zarea rea admi admini nist stra rati tiva va a activitatii notariale atît la nivelul Camerelot, cît si al Uniunii; g. sa li se acord acordee pen pentr truu mer merit itee deo deose sebi bite te recom recompe pens nsee dipl diplom omee de de ono onoare are si de execlenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Consiliului Uniunii; h. sa bene benefi fici ciez ezee de asig asigur urar arii soci social alee în cond condit itiiile ile legi legii. i. Îndatoririle notarilor publici Obligatiile membrilor Uniunii sunt înscrise în art.13 din Statut, fiind urmatoarele: a. sa resp respec ecte te disp dispoz ozit itii iile le legi legiii si si ale ale regu regula lame ment ntul ului ui;;  b.  b. sa res respe pect ctee disp dispoz ozit itii iile le sta statu tutu tulu luii si hot hotar arîr îril ilee orga organe nelo lorr de con condu duce cere re ale ale Uniunii si ale Camerelor; c. sa rezol rezolve ve sarci sarcini nile le ce ce le-a le-auu fos fostt înc încred redin inta tate te de orga organe nele le de condu conduce cere re,, sa sa conlucreze activi la aplicarea si executarea hotarîrilor acestora si sa actioneze  pentru realizarea scopului Uniunii; d. sa par parti tici cipe pe la la mani manife fest stari arile le ini iniat atee de orga organe nele le de de cond conduc ucere ere,, la act activ ivit itat atil ilee  profesionale, precum si la sedintele organelor de conducere din care fac parte; e. sa se abt abtin inaa de la del delib iber erari arile le organ organel elor or de de cond conduc ucere ere în care care sun suntt ale alesi si,, în cazul în care, în îndeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes  propriu; f. sa achit achitee cu regu regula larit ritat atee cot cotel elee de cont contrib ribut utie ieii sta stabi bili lite te pen pentr truu form formar area ea  bugetului Camerelor si al Uniunii; g. sa pas pastrez reze secret retul profesional; h. sa pas pastr trez ezee în cadru cadrull prof profes esie ieii conf confid iden enti tial alit itat atea ea asu asupra pra dezba dezbate teri rilo lor, r, opiniilor si voturilor exprimate în organele de conducere; i. sa respe respesc scte te nor norme mele le,, pri princi ncipi piil ilee si înda îndato tori riri rile le deon deonto tolo logi giei ei no nota tari rial alee si si sa aiba un comportament demn în exercitarea profesiei.  Nerespectarea acestor obligati constituie abateri desciplinare care se sanctioneaza potrivit art.41 di lege.

77

Raspunderea notarilor publici  Notarul reprezinta, alaturi de avocat si consilierul juridic, un partener al justitiei, un „magistrat” în materie neconteincioasa. Pentru încalcarea obligatiilor sale profesionale atunci cînd a cauzat un  prejudiciu, notarul public raspunde civil, în conditiile legii civile. De aceea este nevoie de o asigurare de raspundere profesionala, care se realizeaza prin Casa de asigurari, constituita în acest scop. Raspunderea disciplinara a notarului publici intervine pentru abaterile  prevazute de art.39 din lege, respectiv: a.  b.  b. c. d.

întî întîrz rzie iere re sau sau neg negli lije jent ntaa în în efe efect ctua uare reaa luc lucra rari rilo lor; r; lips lipsaa neju nejust stif ific icat ataa în efec efectu tuar area ea lucr lucrar aril ilor or;; nere neresp spec ecttarea area secr secret etul ului ui prof profes esio iona nall; comp compor orta tame ment nt car caree aduc aducee atin atinge gerea rea onoar onoarei ei sau sau prob probit itat atii ii profe profesi sion onal ale. e.

Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica notarilor publici sunt: a. observatie scrisa;  b.  b. amen am enda da de la 50 50.0 .000 00 lei lei la la 200 200.0 .000 00 lei, lei, care care se se fac facee ven venit it la bu buge getu tull Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 zile de la data ramînerii definitive a hotarîrii atrage suspendarea de drept a notarului public pîna la achitarea sumei; c. susp suspen enda dare reaa din din func functi tiee pe pe o du dura rata ta de ma maxi ximu mum m 6 luni luni;; d. excluderea din profesie. Organizarea profesiei de executor judecatoresc Executorul judecatoresc este învestit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea nr.188/2000 mentionata, sa îndeplineasca un serviciu de interes public, sa realizeze procedura prin intermediul careia, creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarîre judecatoreasca sau print-un alt executoriu, reuseste sa constrînga pe debitorul sau sa realizeze prestatia înscrisa în titlul pus în executare, daca acesta nu întelege sa-si execute obligatia de buna voie. Activitatea executorilor judecatoresti se exercita în cadrul unui birou, în care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu  personal corespunzator si art.12 alin.1 din lege. Biroul executorului judecatoresc trebuie sa fie înregistrat în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului de numire al ministrului justitiei. Pentru înregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de executor judecatoresc, în cadrul biroului se tin urmatoarele documente: -

registrul general 78

-

opisul registrului general registrul de valori reg registrul rul de înreg registrar rare a no nottificaril rilor  registrul de corespondenta evidenta fiscala.

Pentru efectuarea lucrarilor, executorul judecatoresc poate încheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt pesonal auxiliar si daca este cazul poate încheia contracte civile cu colaboratori externi. Camera executorilor judecatoresti Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membrii, alesi dintre membrii camerei respective, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o  perioada de 3 ani. Pentru activitatile curente, colegiul director are un secretar salrizat si personal auxiliar stabilit de adunarea generala. Atributiile Colegiului director sunt: a. rezol rezolva va plî plîng nger eril ilee part partil ilor or exe execu cutt ttori orilo lorr jude judeca cato tores resti ti si exe execu cuto tori rilo lor  r   judecatoresti stagiari, luînd masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;  b.  b. dele deleag aga, a, în cazu cazuri ri exe exece cept ptio iona nale le,, pent pentru ru o peri perioa oada da det deter ermi mina nata ta de de cel cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt  birou de executor judecatoresc, cu încunostintarea presedintelui Uniunii  Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei în a carei circumscriptiei urmeaza sa îsi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decît dupa un an, în afara cazului în care executorul judecatoresc delegat îsi da acordul; c. info inform rmea eaza za Uni Uniun unea ea Nat Natio iona nala la a Exec Execut utor oril ilor or Jud Judec ecat ator ores esti ti în în lega legatu tura ra cu cu activitatea birourilor executorilor judecatoresti, asupra necesarului de executori  judecatoresti si executori judecatoresti stagiari si face recomandari cu privire la  persoanele care urmeaza sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor  Judecatoresti pentru numirea lor în functia de executor judecatoresc de catre ministrul justitiei; d. înto întocm cmes este te do docu cume ment ntar area ea jur jurid idic icaa si asig asigura ura cons consul ulta tarea rea si info inform rmare areaa curecnta a executorilor judecatoresti; e. tine tine evid eviden enta ta ven venit ituri urilo lorr si chel cheltu tuie ieli lilo lorr Camer Camerei ei exec execut utori orilo lorr judec judecat atore orest stii si a contributiei membrilor sai;

79

f. proc procura ura date datele le si lucr lucrar aril ilee nece necesa sare re pent pentru ru Bule Buleti tinu null exec execut utori orilo lor  r   judecatoresti si asigura difuzarea acestuia; g. înde îndepl plin ines este te alt altee atrib atribut utii ii prev prevaz azut utee de preze prezent ntaa lege lege,, de regu regula lame ment ntul ul de de aplicare a acestuia si de Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Uniunea Nationala a Executorilor Executorilor Judecatoresti Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania este organizatie  profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti cu dreptul de a prfesa în acest domeniu de activitate, numiti potrivit prevederilor  art.16 din lege. Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul si  presedintele. Congresul Uniunii – se întruneste anual la convocarea consiliului si este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala potrivit normei de reprezentare stabiliote prin statut, din  presedintii camerelor si ceilalti membrii ai Consiliului Uniunii. Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are urmatoarele atributii: a. adop adopta ta Sta Statu tutu tull Uniu Uniuni niii Nati Nation onal alee a Exe Execu cuto toril rilor or Jude Judeca cato tores resti ti si si pe cel cel al Casei de asigurari;  b.  b. aleg alegee pres presed edin inte tele le si si vice vicepre prese sedi dint ntii ii Con Consi sili liul ului ui Uni Uniun unii ii Nat Natio ional nalee a Executorilor Judecatoresti, precum si alte organe stabilite prin statut; c. aleg alegee Com Comis isia ia de de cenz cenzor orii si si Cons Consil iliu iull de de cond conduc ucer eree ale ale Cas Casei ei de de asig asigura urari ri;; d. aleg alegee si revo revoca ca mem membr brii ii Comi Comisi siee supe superi rioar oaree de disc discip ipli lina na,, fiec fiecare are Came Camera ra a executorilor judecatoresti avînd dreptul la cîte un reprezentatnt; e. anal analiz izea eaza za si si apr aproba oba rapor raportu tull anua anuall al Cons Consil iliu iulu luii Uni Uniun unii ii Nati Nation onal alee a Executorilor Judecatoresti; f. aprob aprobaa buge bugetu tull Uni Uniun unii ii Nati Nation onal alee a Exec Execut utor oril ilor or Jude Judeca cato tores resti ti si al Case Caseii de asigurari; g. înde îndepl plin ines este te ori orice ce alt altee atrib atribut utii ii prev prevaz azut utee de pre prezen zenta ta leg legee de reg regul ulam amen entu tull de aplicare a acesteia sau de statut. Consiliul Uniunii – este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala a Camerei respective,  pentru o perioada de 3 ani, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut. Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti îndeplineste urmatoarele atributii:

80

a. soli solici cita ta min minis istr trul ului ui jus justi titi tiei ei num numir irea ea,, suspe suspend ndare area, a, revo revoca care reaa ori înc încet etare areaa functiei de executor judecatoresc;  b.  b. prop propun unee mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei,, în vede vedere reaa aprob aprobar arii ii,, numa numaru rull nece necesa sarr de  birouri de executori judecatoresti; c. aprob aprobaa cote cotele le de de cont contri ribu buti tiee ale ale birou birouri rilo lorr exec execut utor oril ilor or jude judeca cato tores resti ti la la Camera executorilor judecatoresti, precum si cele ale Camerelor executorilor   judecatoresti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, potrivit statutului acesteia; d. prop propun unee mini minist strul rului ui jus justi titi tiei ei con condi diti tiil ilee de des desfa fasu surar raree a conc concurs ursul ului ui sau sau examenului de admitere în profesia de executor judecatoresc si a examenului de capacitate; e. înde îndepl plin ines este te alt altee atrib atribut utii ii prev prevaz azut utee de preze prezent ntaa lege lege,, de regu regula lame ment ntul ul de de aplicare a aceteia sau de statut. Presedintele si 2 vicepresedinti ai Uniuniisunt alesi de Congres dintre membrii Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a fi realesi o singura data. Atributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul Uniunii. În cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti functioneaza o casa de asigurari pentru asigurarea de rapundere civila a executorilor judecatoresti, cu  personalitate juridica, în conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Incompatibilitati Potrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea functiei de executor   judecatoresc este incompatibila cu: a. acti activi vita tate teaa sala salariz rizat ataa în cadr cadrul ul alt altor or profe profesi sii, i, exce except ptîn îndd acti activi vita tate teaa didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;  b.  b. cali calita tate teaa de dep deput utat at sau sau se se sena senato torr ori ori de consi consili lier er în în cons consil ilii iile le jud judet eten enee sau locale, pe durata mandatului; c. desf desfas asur urare areaa unor unor act activ ivit itat atii come comerci rcial ale, e, dir direc ectt sau sau prin prin perso persoan anee inte interpu rpuse se;; d. cali calita tate teaa de aso asoci ciat at înt într-o r-o soc socia iata tate te în în nume nume col colec ecti tiv, v, aso asoci ciat at com coman andi dita tatt în societatile în comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, direcotr general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile. Suspendarea si încetarea calitatii de executor judecatoresc. Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda îan urmatoarele cazuri: 81

a. în cazu cazull în în car caree împ împot otri riva va exec execut utoru orulu luii jud judec ecat ator ores escc s-a s-a luat luat ma masu sura ra retinerii, arestarii preventive sau trimiterii în judecata penala;  b.  b. în caz cazuri urile le de de inco incomp mpat atib ibil ilit itat atee prev prevaz azut utee la art art.4 .40, 0, prec precum um si si în în cazu cazull interdictiilor prevazute de lege; c. în caz caz de nepl neplat ataa a con contr trib ibut utii iilo lorr bane banest stii prof profes esio ional nale, e, timp timp de de 3 luni luni de la scadenta acestora, pîna la achitarea lor integrala; d. în caz caz de de inca incapa paci cittate ate tem tempo pora rara ra de mu munc nca; a; e. la cerer cererea ea exec execut utoru orulu luii jude judeca cato tore resc sc,, pentr pentruu mo moti tive ve înte înteme meia iate te.. Calitatea de executor judecatoresc înceteaza în urmatoarele cazuri: a. la cerere;  b.  b. prin prin pens pensio iona nare re sau sau în cazu cazull con const stat atari ariii inc incap apac acit itat atii ii de mu munc nca, a, în conditiile legii; c. prin prin desf desfii iint ntar area ea biro biroul ului ui exec execut utoru orulu luii jud judec ecat atore oresc sc,, urm urmat ataa de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, în conditiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni; d. prin prin excl exclud udere ereaa din din prof profes esie ie,, dis dispu pusa sa ca ca san sanct ctiu iune ne disc discip ipli lina nara, ra, în conditiile prezentei legi; e. în caz cazul ul cond condam amna narii rii defi defini niti tive ve la la o ped pedea eaps psaa priv privat ativ ivaa de libe libert rtat atee pent pentru ru savîrsirea unei infractiuni; f. în cazu cazull con const stat atar arii ii vadi vadite te sal salee inc incap apac acit itat atii prof profes esio iona nale le;; g. în cazu cazull în în care care exe execu cuto toru rull jud judec ecat atore oresc sc nu nu mai mai înde îndepl plin ines este te condi conditi tiil ilee  prevazute la art.15 din lege. Drepturile executorilor judecatoresti exec execut utor orii ii jud judec ecat ator ores esti ti îsi îsi exe exerc rcit itaa pers person onal al atr atrib ibut utii iile le si si se buc bucur uraa de stabilitate în functie, neputînd fi transferati în alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; pent pentru ru servi servici ciul ul pres presta tat, t, exec execut utor orii ii jude judeca cato tore rest stii au drep dreptu tul, l, la on onora orari riii minimale si maximale stabilite d ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Îndatoririle executorilor judecatoresti de a-s a-sii exer exerci cita ta pro profe fesi siaa cu res respe pect ctar area ea dis dispo pozi ziti tiil ilor or leg legii ii exe execu cuto tori rilo lor  r   judecatoresti, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a legii, ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile în materie; 82

de a nu nu ref refuz uzaa în în mod mod neju nejust stif ific icat at înto întocm cmiirea rea act actel elor or de exec execut utar aree ori ori  bunelor moravuri; inte interd rdic icti tiaa de de a-s a-sii fac facee recl reclam amaa pri prinn ori orice ce mijl mijloa oace ce,, cu cu exc excep epti tiaa cel celor  or   permise de lege. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti este îndreptata sa faca  publicitate prin mass-media asupra întregii activitati a executorilor judecatoresti: exec execut utor orii ii jud judec ecat ator ores esti ti au au obli obliga gati tiaa sa pas pastr trez ezee secr secret etul ul pro profe fesi sion onal al cu cu  privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta în cadrul activitatii lor, chiar si dupa încetarea functiei, cu exceptia cazurilor în care legea sau partile interesate îi elibereaza de aceasta obligatie; sa part partic icip ipe, e, cel cel puti putinn o dat dataa la la 3 ani ani,, la la pro progr gram amee de de form formar aree prof profes esio iona nala la continua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele executorilor judecatoresti de pe lînga curtile de apel, de institutii de învatamînt superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare  profesionala; este este int inter erzi ziss exec execut utor oril ilor or jud judec ecat ator ores esti ti sa sa dobî dobînd ndea easc scaa dire direct ct sau sau pri prinn  persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita; sa se asi asigu gure re de de rasp raspun unde dere re pro profe fesi sion onal alaa prin prin Casa Casa de de asig asigur urar arii con const stit itui uita ta în acest scop, potrivit art.34 din lege. Raspunderea executorilor judecatoresti Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata pentru  prejudiciile cauzate prin modul în care îsi exercita obligatiile profesionale ce îi revin si este garantata prin casa de asigurari constituita în conditiile art.34 din lege. Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri: a. nersp rspectarea rea sec secretului pro profesional;  b.  b. înca încalc lcare areaa inco incomp mpat atib ibil ilit itat atil ilor or si si inte interdi rdict ctii iilo lorr prev prevaz azut utee de leg lege; e; c. sava savarsi rsirea rea un unor or fapt faptee care care adu aducc atin atinge gere re ono onoare arei, i, pro probi bita tati tiii prof profes esio iona nale le ori ori  bunelor moravuri; d. neîn neînde depl plin inir irea ea obli obliga gati tiil ilor or priv privin indd forma formarea rea pro profe fesi siona onala la a exec execut utor oril ilor  or   judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract; e. întî întîrzi rziere ereaa sis siste tema mati tica ca si negl neglij ijen enta ta în efec efectu tuare areaa luc lucrar raril ilor; or; f. absenta ne nejustificata de de la la bi birou. Sanctiunile disciplinare se aplica în raport cu gravitatea faptelor si constau în: 83

a. mustrare; b. avertisment; c. amen am enda da de la la 50 50 lei lei RON RON la 50 5000 lei lei RON RON care care se se fac facee veni venitt la la buge bugetu tull Camerei executorilor judecatoresti în a carei raza teritoriala este situat biroul executorului judecatoresc respectiv.; d. susp suspen enda dare reaa din din func functi tiee pe pe o du dura rata ta de la o lun lunaa la la 6 luni luni.. Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat în conditiile prevazute la art.22 din lege, începînd cu data ramînerii definitive a hotarîrii judecatoresti de condamnare. Competenta executorilor judecatoresti Pentru exercitarea atributiilor executorilor judecatoresti, legea a prevazut o delimitare clara a competentei acestora fata de atributiile instantelor   judecatoresti sau a altor organe carora legea le confera atributii jurisdictionale, de justa rezolvare a acestei probleme depinzînd nu numai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept, dar si respectarea cu sfintenie a drepturilor si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate în înfaptuirea si finalizarea actului de justitie. Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecatoresti au urmatoarele atributii: a. pune pu nerea rea în exec execut utare areaa a disp dispoz ozit itil ilor or cu cu cara caract cter er civ civil il din din tit titlu luri rile le executorii;  b.  b. noti no tifi fica care reaa act actel elor or judi judici ciar aree si si ext extra raju judi dici ciar are; e; c. comunicarea rea actelor de proce ocedura; d. recu recupe pera rare reaa pe pe cale cale am amia iabi bila la a oric oricar arei ei crea creant nte: e: e. apli aplica carea rea ma masu suri riol olor or asi asigu gurat rator orii ii desp despus usee de inst instan anta ta jude judeca cato tore reas asca ca;; f. cons consta tata tare reaa unor unor sta stari ri de de fapt fapt în cond condit itii iile le prev prevaz azut utee de Codu Codull de  procedura civia; g. înto întocm cmir irea ea proc proces esel eloror-co cons nsta tata tarea rea uno unott stari stari de de fapt fapt în în condi conditi tiil ilee preva prevazu zute te de Codul de procedura civila verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de  procedura civila; h. înto întocm cmir irea ea,, potri potrivi vitt legi legii, i, a prot protes estu tulu luii de nepl neplat ataa a cambi cambiil ilor, or, bil bilet etel elor or la ordin si a cecurilor, dupa caz; i. oric oricee alt altee act actee sau sau op oper erat atiu iuni ni date date de lege lege în comp compet eten enta ta lui. lui. Subiectele

84

1. noti no tiun unea ea de juri jurisd sdic icti tie, e, del delim imit itar area ea acti activi vita tati tiii judi judici ciar aree de acti activi vita tate teaa celorlalte autoritati publice 2. actu actull jur juris isdi dict ctio iona nall si actu actull adm admiinist nistra rati tivv 3. continutul si si fe feluril rile ju juris risdictiei 4. princ rinciipiil piilee orga organi niza zari riii jud udec ecat ator ores estti 5. orga organi niza zare reaa ins insta tant ntel elor or jude judeca cares resti ti si a ins insta tant ntel elor or mili milita tare re 6. consiliul su superior rior al ma magistraturii rii 7. ministrul ju justitiei 8. cond conduc ucer erea ea inst instan anttelor elor jude judeca cato tore rest stii 9. mini minist ster erul ul pu publ blic ic,, par parti tici cipa pare reaa proc procur uror orul ului ui în proce procesu sull pena penall 10. magistrat ratii ins instantelor  11. instit institutu utull nationa nationall al magist magistrat raturi urii,i, dreptu drepturil rilee si obliga obligatii tiile le magist magistrat ratilo ilor  r  12.. rasp 12 raspun unde dere reaa jur jurid idic icaa a mag magis istr trat atil ilor  or  13. asistentii judiciari 14. auxiliarii rii justitiei 15.. stru 15 struct ctur uril ilee orga organi niza zato tori rice ce ale ale avoc avocat aturi uriii 16.. form 16 formel elee de exerc exercit itare are a pro profe fesi siei ei de avoca avocatt 17. avocatii stagiari 18.. orga 18 organi niza zare reaa si exec execut utar area ea prof profes esie ieii de cons consil ilie ierr jurid juridic ic 19.. orga 19 organi niza zare reaa si fun funct ctii iile le not notar aria iatu tulu luii 20.. orga 20 organi niza zare reaa prof profes esie ieii de execu executo torr jude judeca cato tores resc. c.

85