Satisfactia in Cuplu Cercetare

1. Evaluarea gradului de stabilitate şi interrelaţionare în cuplu în perioada prenatală 1.1.Obiectivele cercetării Obiectiv teoretic: identificarea factorilor psiho-sociali care acţionează pe parcursul evoluţiei relaţiei conjugale asigurând homeostazia interacţională familială şi stabilitatea cuplului:  nivelul de adaptare la viaţa de cuplu,  nivelul de satisfacţie în cuplu,  nivelul de coeziune în cuplu,  nivelul de consens în cuplu,  nivelul de expresie afectivă, conjugale,  nivelul calităţii relaţiei conjugale,  nivelul de intercomunicare în cuplu. Obiective metodologice 1. Studiul factorilor implicaţi în funcţionarea şi stabilitatea cuplului în perioada prenatală, 2. Studiul corelaţiei dintre factorii psiho-sociali ce acţionează la nivelul cuplului în perioada prenatală 3. Fundamentarea unui sistem de consiliere si asistenţă complexă a familiei în perioada prenatală cu scop de profilaxie şi terapie recuperatorie a disfuncţiilor comportamentului interacţional.

1.2. Ipotezele cercetării Ipoteză generală : În comparaţie cu cuplurile care au durata parteneriatului mai mică de 5 ani, în perioada prenatală, cuplurile cu durata parteneriatului mai mare de 5 ani îşi formează un sistem de adaptare mai stabil la viaţa de cuplu favorabil naşterii şi creşterii copiilor. Ipoteze derivate: 1. Se prezumă că există o corelaţie semnificativ mai puternică între nivelul de adaptare la viaţ viaţaa de cupl cupluu şi nive nivelu lull de inter interco comu muni nica care re,, în cazu cazull cupl cuplur uril ilor or cu dura durata ta parteneriatului peste 5 ani, comparativ cu cele cu durata parteneriatului sub 5 ani    

Se prezumă că nivelul de satisfacţie în cuplul conjugal corelează cu nivelul de intercomunicare în cuplu. Se prezumă că nivelul de consens diadic corelează cu nivelul de intercomunicare în cuplu Se prezumă că nivelul de coeziune al cuplului corelează cu nivelul de intercomunicare în cuplu Se prezumă că nivelul de expresie afectivă corelează cu nivelul de intercomunicare în cuplu

2. Se prezumă că există o corelaţie semnificativă între modul de evaluare evaluare a relaţiei de cuplu de către parteneri şi nivelul de adaptare la viaţa de cuplu 3. Se prezumă că există o corelaţie semnificativă între modul de evaluare a relaţiei de cuplu de către parteneri şi nivelul de intercomunicare în cuplu

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







1.4. Descrierea lotului de cercetare S-a efectuat pe un lot de 150 de cupluri (300 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 17 ani şi 8 luni şi 44 ani şi o lună) din judeţele Constanţa, Tulcea, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi. Lotul investigat este alcătuit din cupluri care îşi doresc naşterea unui copil în familie sau cupluri cu gravide primipare (la prima sarcină) sau multipare. Subiecţii au constituit două eşantioane distincte: un prim eşantion a fost format din 75 cupluri maritale cu durata parteneriatului cuprins între 1 şi 5 ani, iar cel de-al doilea eşantion a fost constituit din 75 cupluri maritale cu durata parteneriatului peste 5 ani. Astfel, am putut verifica ipotezele formulate atât la nivelul cuplurilor cu durata până în 5 ani, cât şi pentru pentru cele ce au depăşit depăşit 5 ani, identificând identificând factorii factorii favorizan favorizanţi ţi pentru pentru evoluţia evoluţia normală a relaţiei maritale, pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor. Distribuţia eşantionului : Distribuţia eşantionului pe se

1 50%

50%

2

Fig. nr. 1: Distribuţia eşantionului în funcţie de sex Distribuţia Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă 45%

42% 39.33%

40% 35% 30%

29.33%

25%

31.33% 22.66% Procent bărbaţi bărbaţi

20% 15%

14.66%

Procent femei

12%







Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de rezidenţă 66.60% 70.00% 60.00% 50.00%

33.30%

40.00%

Procent cupluri

30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 1

2

Mediul rural

Mediul urban

Fig. nr.3: Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de rezidenţă Distribuţia cuplurilor în funcţie de judeţul de reşedinţă 60%

60%

50% 40% 30%

20%

20%

8%

10%

6.66%

3.33%

2%

0% 1

2

Constanţa Constanţa

Tulcea

3

Brăila

4

5

Ialomi ţa

Călăraşi

6

Galaţi

Fig.nr.4: Distribuţia eşantionului în funcţie de judeţul de reşedinţă Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul studiilor 70.00%

64.66% 60.66%

60.00% 50.00% 40.00%

34%

37.30% Procent bărbaţi

30.00%

Procent femei

20.00% 10.00%

1.33% 2%

0.00% 1

2

3







Distribuţia eşantionului în funcţie de încadrarea profesională 90% 83.33%

90% 80% 70% 60% 50%

Procent bărbaţi

40%

Procent femei

30%

16.66%

20%

10%

10% 0% 1

2

Încadraţi în muncă

Neîncadraţi în muncă

Fig.nr.6: Distribuţia eşantionului în funcţie de încadrarea profesională Distribuţia Distribuţia eşa ntionului în funcţie de starea civilă 76%

80% 70% 60% 50% 40%

Procent cupluri

30%

22.66%

20% 10%

1.33%

0% 1

2

Căsătoriţi Căsătoriţi

3

În concubinaj

Recăsătoriţi Recăsătoriţi

Fig. nr. 7: Distribuţia eşantionului în funcţie de starea civilă Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul de copii 40%

40%

38.60%

35% 30% 25% 20%

16%

Nr. de cupluri

15% 10%

4.60%

5%

0%

0% 1

2

3

4

5

0.60% 6







Distribuţia Distribuţia eşantionului în funcţie d e du rata parteneriatului parteneriatului (căsniciei) 40% 40%

34%

35% 30% 25% 20%

16%

15%

10%

10% 5% 0% 1

2

0-2ani

3-5ani 3-5ani

3

6-8ani

4

9-12ani

Fig. nr.9: Distribuţia eşantionului în funcţie de durata parteneriatului (căsniciei) 1.5. Instrumentele de investigaţie psihologică Scala de adaptare în cuplu -Dyadic Adjustment Scale (DAS)- autor Graham B. Spanier , Chestionar de evaluare a percepţiilor soţilor asupra calităţii relaţiei maritale Marital Comparison Level Index (MCLI), autor : Ronald M. Sabatelli şi Chestionar de intercomunicare în cuplu (CIC), instrument personal care a fost iniţial validat şi i-a fost calculat indicele de fidelitate prin metoda test-retest şi metoda half-split. 1.6. Rezultatele cercetării După analiza indicilor de start, a histogramelor şi rezultatelor obţinute pentru fiecare dintre factorii menţionaţi anterior am realizat o serie de corelaţii, comparativ la nivelul cuplurilor cu durata parteneriatului sub 5 ani şi la nivelul cuplurilor cu durata parteneriatului peste 5 ani. Valoarea coeficienţilor de corelaţie poate fi analizată în tabelul următor: TIPUL DE CORELAŢIE Corelaţie între nivelul de adaptare la viaţa de cuplu şi nivelul de intercomunicare în cuplu Corelaţie între nivelul de satisfacţie în cuplu c uplu şi nivelul de intercomunicare în cuplu Corelaţie între nivelul de consens diadic în cuplu şi nivelul de intercomunicare în cuplu Corelaţie între nivelul de coeziune în cuplu şi

Cupluri cu durata parteneriatului sub 5 ani

Cupluri cu durata parteneriatului peste 5 ani

r=0,48*

r=0,68*

r=0.49*

r=0.62*

r=0,33*

r=0,64*







În urma analizei acestor corelaţii putem observa că în cazul cuplurilor cu durata parteneriatului peste 5 ani coeficientul de corelaţie este semnificativ, la un prag de semnificaţie p<0,01 şi exprimă o legătură de intensitate puternică între variabile, spre deosebire de cuplurile cu durata parteneriatului sub 5 ani la nivelul cărora coeficientul de corelaţie exprimă o legătură semnificativă de intensitate medie la un prag de semnificaţie p<0,01. Cerceta Cercetarea rea de faţă faţă a evidenţ evidenţiat iat difere diferenţe nţele le semnif semnifica icativ tivee dintre dintre cele cele două eşantioane privind adoptarea rolului conjugal. Astfel, în cazul parteneriatelor cu durata până în 5 ani s-a observat existenţa unor neconcordanţe de rol. Geneza acestor confruntări rezidă în divergenţele posibile între două modele de rol conjugal preluate din familiile de apartenenţă şi aderenţele partenerilor la vechile modele. În cazul acestor cupluri disfuncţionale pot fi relevate şi alte aspecte semnificative : -un nivel scăzut al comunicării co municării şi satisfacţiei erotice şi sexuale, datorat persistenţei unor atitudini negative în raport cu procreaţia, ca urmare a unor deficite în asumarea matură a rolurilor sexuale şi parentale (teama de sarcină şi respingerea ideii de a avea copii împietează major bunul mers al relaţiilor conjugale având consecinţe inhibitive şi asupra comportamentului erotic şi sexual al bărbaţilor, mulţi dintre ei fiind tributari aceleiaşi concepţii); -atitudinile imature antiprocreative ale unuia dintre soţi împietează asupra comportamentului procreativ şi al nevoii de autorealizare prin procreaţie a celuilalt soţ, având în cazul apariţiei copiilor copiilor consecinţe consecinţe disfuncţional disfuncţionalee conjugale conjugale şi parentale, uneori de mare gravitate, cu răsunet psihopatogen, mai ales în cazul copiilor nedoriţi. Dorin Dorinţa ţa amb ambil ilor or parten parteneri eri de a avea avea copii copii const constit itui uiee un indi indica cato torr cert cert al satisfacţiei conjugale, în timp ce manifestarea acestei dorinţe unilateral (doar la unul dintre dintre parten parteneri eri)) exprim exprimăă o incomp incomplet letăă maturi maturizare zare a senti sentimen mentel telor or de iubire iubire şi a satisfacţiilor senzitiv-sexuale la celălalt partener. În cuplurile cu durata parteneriatului peste 5 ani s-a remarcat capacitatea de adaptare a cuplului, de a se crea şi recrea continuu, ca o unitate duală, în interiorul căreia cele două personalităţi angajate se afirmă, se dezvoltă şi se satisfac una prin intermediul celeilalte, se interasimilează şi intercondiţionează psihologic, cee ce conferă sens şi valoare uniunii conjugale. Apariţia copiilor constituie nu numai o obiectivare a resurselor creative biologice ale cuplului, cât mai ales o expresie a necesităţii de consens şi realizare socială a acestuia.

2. Diagnoza şi evaluarea psihologică a femeilor în perioada de graviditate Etapa a doua a cercetării 2.1. Obiectivele cercetării  identificarea nevoilor psihologice ale gravidelor,











analiza tipurilor de comportamente anticipativ-proiective specifice categoriilor de gravide studiate.

2.2. Ipotezele cercetării a) Se prezumă că există o corelaţie între nivelul de anxietate manifestat de femeia gravidă în timpul sarcinii şi nivelul de depresie post-natală al tinerei mame b) Se prezumă că există o corelaţie între nivelul de depresie post-partum şi nivelul de integrare psiho-socială al tinerei mamei în perioada post-natală 2.3. Instrumente de cercetare 1. Metoda Metoda observaţiei: observaţiei: observarea conduitei conduitei expresive expresive a gravidelor gravidelor structurată structurată în funcţie funcţie de următoarele următoarele unităţi unităţi comportamenta comportamentale le : observarea observarea posturii, posturii, gestica, gestica, privirea, mimica, exprimarea verbală, reacţii în situaţia de observare 2. Inven Inventa tarr de anxie anxieta tate te Burn Burnss (The (The Burn Burnss Anxi Anxiet etyy Invent Inventory ory,, 1989 1989)) (Davi (David d D.Burns) 3. Scala de integrare integrare psihosocial psihosocialăă post-natală post-natală (Enache (Enache R) 4. Scala Edinburgh pentru depresia post-natală (Edinburgh Postnatal Depression Scale), J. L. Cox , Holder J.M.& Sagovsky R., 1987) 2.4. Lotul de cercetare Cercetarea Cercetarea s-a desfăşurat desfăşurat în perioada iunie 2005 – mai 2006 în oraşul Constanţa. Constanţa. Au fost investigate investigate 100 de femei gravide din oraşul Constanţa. Constanţa.  Distribuţia gravidelor în funcţie de vârstă : -10% gravide la prima sarcină cu vârste sub 20 de ani, -63 %gravide la prima sarcină cu vârste între 21-27 de ani; -25% gravide la prima sarcină cu vârste între 28-35 de ani; -2% gravide cu vârste peste 35 de ani. Distribuţia gravidelor în funcţie de vârstă

4

2%







-5 % gravide la a patra sarcină Distribuţia eşantionului în funcţie de rangul viitorului copil 60%

56%

50% 40% 30%

26%

Procent gravide

20%

13% 10%

5%

0% 1

2

Primul copil

Al doilea

3

4

Al treilea Al patrulea

Fig. nr. 11: Distribuţia eşantionului în funcţie de rangul viitorului copil Distribuţia gravidelor în funcţie de mediul de provenienţă : -62 %gravide din mediul urban, -38 %gravide din mediul rural 

Distribuţia Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

62%

70% 60% 50%

38%

40% Procent gravide gravide

30% 20% 10% 0% 1

Mediul urban

2

Mediul rural







Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de şcolarizare 80%

71%

70% 60% 50% 40% Procent gravide gravide 30%

16%

20% 10%

11%

2%

0% 1

2

3

4

Neşcolarizate Neşcolarizate Std. medii Std. liceale Std. superioare superioare

Fig. nr. 13: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de şcolarizare 

Distribuţia gravidelor în funcţie de planificarea sarcinii



22%-procentul gravidelor cu sarcină planificată



78%-procentul gravidelor cu sarcină neplanificată Distribuţia eşantionului în funcţie de d e planificarea sarcinii 78% 80% 70% 60% 50% Series1

40% 30% 20%

22%







Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul avorturilor în antecedent

7% Gravide Gravide c u avorturi involuntare în antecedent 22%

Gravide Gravide c u avorturi voluntare în antecedent

1 71%

0%

20%

40%

60%

Gravide fără avorturi în antecedent"

80%

Fig. nr. 15: Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul avorturilor în antecedent 

     

Distribuţia gravidelor în funcţie de solicitarea controlului medical (medic de familie, medic ginecolog)

7% nu au solicitat control medical 93%-procentul gravidelor care au solicitat control medical din care: 7%-nu au solicitat consult medical 93%-la medicul de familie 33% -la medicul ginecolog 60%-la medicul de familie şi la medicul ginecolog Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea controlului medical 100%







  

Distribuţia gravidelor în funcţie de solicitarea consilierii psihologice 12%-au solicitat consiliere psihologică 88%-nu au solicitat consiliere psihologică Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea consilierii psihologice 88% 90% 80% 70% 60% 50%

Series1

40% 30%

12%

20% 10% 0% 1

2

Fig. nr. 17: Distribuţia eşantionului în funcţie de solicitarea consilierii psihologice 2.5.Rezultatele cercetării În cele ce urmează prezentăm sintetic rezultatele obţinute pentru fiecare dintre cei 3 indicatori: 1. Nivelul Nivelul de anxietat anxietatee în timpul timpul sarcinii sarcinii 2. Nivelul Nivelul de depresie depresie post-natală post-natală 3. Nivelul Nivelul de integrare integrare psihosocială psihosocială post-natală post-natală Atitudinea unei femei faţă de sarcină depinde în mare măsură de mediul în care ea a crescut, de societatea şi cultura în care trăieşte ca adult precum şi de percepţiile sociale pe care femeia le are despre sarcină. Până recent, perspectiva predominantă asupra naşterii a









Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de anxietate

1% 17% Anxietate extremă Anxietate severă

25%

Anxietate moderată

1 48%

Anxietate uşoară Anxietate de limită

9%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Fig. nr.18 : Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de anxietate Distribuţia rezultatelor la caracteristica anxietate la nivelul eşantionului de gravide poate fi descrisă astfel: 9% dintre gravide se află la un nivel de anxietate de limită, 48% la un nivel de anxietate uşoară şi 25% un nivel de anxietate moderată. În cazul gravidelor cu un nivel de anxietate severă (17%) s-a observat în anamneză







Depresia Depresia postpartum postpartum este o condiţie medicală severă ce poate apare în primele luni după naştere. Fără asistenţă şi consiliere psihologică depresia postpartum poate avea o evoluţie prelungită şi disabilitantă. Distribuţia Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de depresie post-natală

1%

Depresie post-natală severă

12%

Depresie Depresie post-natală moderată

35%

1

37%

natală

10%

Nivel Nivel limită al depresiei postnatale Absenţa depresiei post-natale

13%

0%

Depresie Depresie post-natală uşoarăBaby Blues

2 0%

30%

40%

Fig. nr. 19: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de depresie post-







diferenţe între mediul urban şi mediul rural: 70% din procentul femeilor care manifestă depresie post-natală o reprezintă femeile din mediul urban, spre deosebire de numai 30% din mediul rural.  Factori psihologici şi profilul de personalitate al tinerei mame Factorii intrapsihici intrapsihici au o pondere importantă în geneza depresiei post-natale. Şi în acest acest caz, caz, ei sunt sunt legaţi legaţi de maturi maturitat tatea ea afecti afectivă vă a pacien pacientei tei,, şi în specia speciall de restructurarea personalităţii pe care o presupune faptul de a deveni mamă. Ea este la fel de importantă ca amploare ca şi trecerea în adolescenţă şi tinereţe de la stadiul stadiul de fată la cel de femeie. În cazul în care sarcina nu este dorită, femeia fiind nepregătită, naşterea şi solicitările nou-născutului la hrănire nu pot decât să-i inducă sentimentul de autodepreciere şi de incompetenţă ce se află la baza simptomatologiei. 3.Factori privind starea de sănătate a mamei şi a copilului  Există şi alte elemente care pot juca un rol nefast asupra stării psihice a tinerei mame : sarcina multiplă, malformaţia fătului sau toxicomania.  vârsta prea tânără sau prea înaintată a gravidei.  o altă sarcină dificilă, încheiată cu o naştere prin cezariană 4. Factori Factori medicali medicali şi relaţia relaţia medic-pacien medic-pacient t important: travaliul travaliul prelungit, prelungit, expulzia expulzia dificilă, dificilă, Contextul Contextul naşterii este foarte important: utilizarea utili zarea ventuzelor, ventuzelor, a forcepsului forcepsului,, anestezia anestezia generală, generală, cezariana cezariana sunt circumstanţe circumstanţe care favorizează depresia post-natală. La fel se întâmplă în caz de naştere prematură, de moarte la naştere, sau chiar de subponderalitate a copilului. 



Nivelul de integrare psiho-socială post-natală







Distribuţia eşantionulu în funcţie de nivelul de integrare p siho socială post-natală

0%

Tulburări severe de integrare psiho-socială post-natală

1%

Tulburări moderate de integrare psiho-socială post-natală Tulburări uşoare de integrare psiho-socială post-natală

14%

1

Integrare Integrare psiho-socială post natală favorabilă

52%

Integrare Integrare psiho-socială post natală optimă

33%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Fig. nr. 20: Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de integrare psihosocială post-natală În cele ce urmează vom analiza corelaţia dintre nivelul de anxietate manifestat de gravidă în timpul sarcinii şi nivelul de depresie post-natală pentru a vedea în ce măsură poate interveni consilierul psiholog într-un proces de optimizare a stării socio-emoţionale

Satisfactia in Cuplu Cercetare

Recommend Documents