Chestionarul de anxietate „C” „C” – Cattel
Anxietatea (M.
Minulescu, 1996)
este un simptom
central în
psihopatologie şi aprecierea sa ridică probleme serioase clinicienilor. clini cienilor. stimarea ei directă constituie într!ade"ăr într!ad e"ăr o in#eren$ă, plec%nd
de
la
obser"area mani#estărilor somatice şi de la "erbali&ările "erbali&ă rile bolna"ului. 'nsă mani#estările mani#estările somatice ale anxietă$ii nu "aria&ă în paralel cu intensitatea resim$ită şi introspec$ia introspec$ia acestora
nu
este
posibilă dec%t
în ca&ul
bolna"ilor cu un u n ni"el n i"el intelectual intel ectual relati" rel ati" ridicat. e de altă parte, p arte, anumi anu mi$i $i subiec$i inhibă mani#estările anxioase, #ac%nd ast#el mai di#icilă udecarea corectă a simptomului. *mportan$a mani#estării anxioase pentru psihicul subiec$ilor a determi determinat nat de mult timp pe psihologi psihologi s ă de&"olt de&"oltee o metodă metodă de m ă surare surare obiecti"ă a acestei emo$ii posibile. 'n mod schematic, s!au utili&at, utili&a t, în a#ara scărilor de apreciere (ca, de exemplu, scările lui +ittenborn, care sistemati&ea&ă examenul clinic), clinic) , trei #eluri de
instrumente tehnicile tehnicil e
psiho#i&iologice psiho#i&i ologice (poligra#ie, electromiogra#ie, înregistrarea clipirii pleoapelor, electroence#alogra# el ectroence#alogra#ie), ie), teste obiecti"e şi proiecti"e de personalitate (desenul (de senul în
oglindă, indicele indicel e +echsler!-ell"ue, +echsler!-ell"ue, testul
orschach) şi, în s#%rşit, chestionarele de personalitate. /ricare ar #i interesul pentru pentru alte metode, se se pare că în actualitate, chestionarele sunt tehnicile tehnicil e care permit ob$inerea cea mai simplă a unei aprecieri corecte corecte şi cantitati"e ca ntitati"e a ni"elului anxietă$ii. 0hestionarele 0hestionarele de anxietate au #ie "aliditate "alidita te empirică, empirică , #ie una
o
"aliditate
aparentă, #ie
o
#actorială. #actorială . cările clasice ale lui 2a3lor,
+elsh, +elsh, Modlin şi urcell, deri"ate din MM*, au în general, în acelaşi timp, o "aliditate "aliditate aparentă şi ş i empirică. 4aliditatea #actorială a anxietă$ii anxietă$i i ridică într!ade"ăr o problemă. 3se 3senc5 nc5,, de exem exemplu plu,, esti estimea mea&ă &ă c ă poate #i
anxiet anxietate ateaa nu este este un #acto #actor, r, dar
explicată prin combinarea combina rea #actorilor #ac torilor de ne"rotism şi şi de
extra"ersie. e #apt, un studiu îngriit al literaturii de specialitate arată
că în anali&ele #actoriale ale chestionarelor aplicate subiec$ilor normali sau patologici se i&olea&ă un
#actor,
oblic
în
raport
cu #actorul
de
ne"rotism, dar di#erit de el. 0attell a auns la conclu&ia că
#actorul de anxietate e considerat ca un #actor
de ordin secund, no$iune care con#irmă per#ect datele psihopatologiei, ca m ă sură a #actorului de anxietate, şi două note distincti"e, A şi -,
corespun&%nd respecti" anxietă$ii mani#este şi
anxietă$ii "oalate. e de altă
parte, este posibil studiul celor 7
#actori primari ai
personalită$i care saturea&ă #actorul secundar de
anxietate, ob$in%nd
ast#el in#orma$ii asupra etiologiei psihologice a simptomului. 1. 8actorul : (;itemi) (? itemi)< nota > do"edeşte contribu$ia sentimentului de insecuritate socială la anxietate. ?. 8actorul /
(1= itemi)< nota /
exprimă
anxietatea deri"%nd din
presiunea supraeului. 7. 8actorul ? (itemi)< nota ? do"edeşterolul#or$elor pulsionale ale subiectului în gene&a anxietă$ii. -. 0attell consideră ca anxietatea
este
re&ultă dintr!o combina$ie particulară a
un
#actor 7
secundar,
care
#actori primari. l
caracteri&ea&ă anxietatea prin tensiune interioară, instabilitate, lipsă de încredere în sine, temeri, re&er"ă în asumarea situa$iilor de risc sau, alt#el spus,
incapacitatea de adaptare la situa$ii noi şi rigiditate în
comportament. 2estul este alcătuit din ?@ de întrebări împăr$ite în două grupe de c%te =@, ast#el ? itemi pentru primul #actor (:), : itemi pentru al doilea (0), = pentru al treilea (>), 6 pentru al patrulea (/) şi 7 pentru ultimul (?), în #unc$ie de ponderea contribu$iei #iecăruia.
emni#ica$ia termenilor 1. 0onştiin$a de
sine (:) indică gradul
de moti"are al
comportamentului în urul acceptării şi imaginii de
sine
integrării conştient
de#inită, clară şi în #unc$ie de standardele sociale acceptate. 4aria$ia notei la : poate #i legată şi destructurile caracteriale şi deprinderile acceptate pe plan social. =. 8or$a eului (0),
numită şi capacitatea de a
controla şi exprima
tensiunile într!o manieră realistă şi acceptată social,
inter"ine în
starea de anxietate prin incapacitatea unui eu slab de a se controla< ast#el, recurg%nd la subiecti"e< o
multiple apărări, duce la
ipote&ă suplimentară este şi
creşterea tensiunii aceea prin care
o
tensiune
puternică poate duce la regres psihic şi împiedică o creştere normală a #or$ei eului. :. ropensiunea paranoidă (>)<
cau&a
internă
a
corelării
sale
cu
anxietatea este mai pu$in clară, dar se presupune c ă situa$ia socială di#icilă indusă de comportamentele dominate de tendin$a paranoidă are ca e#ect anxietatea, în
sensul
c ă
nesiguran$a
socială
paralelă
apărării paranoide conduce la anxietate. ?. ropensiunea spre culpabilitate sau depresi"ă (/),
în
culpabilitatea anxioasă
#ormele extreme se include într!un
sindrom care
combină depresia, autoculpabili&area şi anxietatea (înt%lnit în practica psihiatrică). 7. 2ensiunea ergică (?) este o componentă a anxietă$ii care contribuie la starea de nelinişte prin impulsuri acti"ate sau pro"ocate, ori prin anxietă$i nesatis#ăcute de orice tip. n ni"el ridicat al tensiuni ergice se re#lectă în pulsiunea spre agresi"itate, tensiune, iritabilitate, ner"o&itate. :şi? sunt #actorii cel mai direct in#luen$a$i de mediu, iar 0 are o importantă contribu$ie ereditară. 8actorii / şi > sunt cei mai stabili. itua$iile stresante determină o mai puternică presiune a pulsiunilor, ? B şi tulbură un eu imatur, 0!.
/ notă standard între @ şi 1 este semni#icati"ă pentru lipsa de moti"a$ie generală sau pentru starea de apatie. 'n acest sens, reuşita şcolară corelea&ă cu anxietatea în &ona medie. -ibliogra#ie (>ector uni". drd. 0orina -ogdan, sihodiagno&a ** (curs), iar re#erinta este aceasta M. Minulescu C Dsihodiagno&a modernăE, ditura piru Faret, -ucureşti, =@@:).
Scala Hamilton de evaluare a anxietati (Hamilton Anxiety Rating Scale – HARS)
Aceasta scala este una din primele instrumente de masurare a anxietatii si a #ost de&"oltata de Familton (1979) pentru a e"alua se"eritatea ne"ro&ei anxioase, diagnostic la moda in acel timp . a #urni&ea&a o e"aluare globala a anxietatii si identi#ica atat simptome psihice cat si cele somatice. cala si!a do"edit utilitatea si "aloare de!a lungul timpului si ea a supra"ietuit desi conceptele din categoria tulburarilor anxioase au e"oluat mult de atunci de cand scala a #ost produsa. cala nu masoara o anumite entitate clinica ci mai degraba poate #i #olosita pentru a #ace detecta simptomele de anxietate sau de a e"alua se"eritatea lor. cala FA este o scala de obser"atie si se recomanda a #i completata de un clinician cu experienta. n clinician neexperiemntat "a #i tentat sa interprete&e simptomele con#orm "i&iunii proprii si con#identa "a a"ea de su#erit. 0ompletarea scalei nu durea&a mai mult de 17!=@ minute. cala contine 1? itemi care e"aluea&a dispo&itia anxioasa, #rica, insomnia, simptomele cogniti"e, depresia, comportamentul si simptomele gastrointestinale, cardio"asculare, genitourinare, "egetati"e si tensiunea musculara (Anexa Gr. 1). 8iecare item este e"aluat pe o scala de 7 ancore de la @ H niciun simptom pana la ? H simptome se"ere si di&abilitante. corul total se intinde de la @ la 76. n scor peste 1? indica o anxietate cu semni#icatie clinica, subiectii sanatosi generand scoruri in urul "alorii de 7. (Familton, =@@@). xista un consens ca scorul de 1?!1I sa semni#ice o anxietate usoara,
1;!=? o anxietate moderata si =7!:@ o anxietate se"era. cala FA pre&inta o buna "aliditate coreland semni#icati" po&iti" cu alte scale de anxietate precum scala -ec5 sau 0o"i. 2otusi pre&enta itemului de depresie #ace ca aceasta scala sa discrimine&e slab intre subiectii cu anxietate si cu depresie. aca se inlatura acest item, scala pre&inta o putere discriminati"a mai mare (0lar5 si colab. 199?). cala reuseste se identi#ica #oarte bine subiectii anxiosi dintr!un esantion populational di"ers (Joba5 si colab. 199:). >imitar ile acestei scale sunt legate de #aptul ca simptomele somatice sunt "ag conturate si se pot con#unda in trialurile medicamentoase cu simptomele secundare administratii medicamentelor, discriminea&a destul de prost intre depresie si anxietate si simptomele cogniti"e sunt inconsistent de#inite precum gria, simptom cardinal in tulburarea anxioasa generali&ata. Mai mult, scala pretea&a la con#u&ii cand se aplica la oameni in"arsta la care simptomele depresi"e si anxioase sunt greu de decelat. entru a corecta aceste neaunsuri as5ind si colab. (19;I) re"i&uieste "ersiunea originala a FAadaugand
patru
noi
itemi
anxietatea
somatica,
hipocondria,
depersonali&areaKdereali&area si agitatia. Aceasta scala Familton re"i&uita reuseste sa discrimine&e mai bine anxietatea la batrani (-ec5 si colab. 1999). cala originala de anxietate Familton nu #urni&ea&a indicatii cum sa se culeaga simptomele pe care le cuprinde si ast#el con#identa ei in studii multi!centru sau crossculturale este indoielnica (-russ si colab. 199?). tudiile dublu!orb sponsori&ate de industria #armaceutica cer instrumente de e"aluare #oarte con#idente. entru a corecta aceste de#iciente si ba&ati pe succesul trans#ormarii scalei de depresie Familton intr!un inter"iu ("e&i capitolul de masurare a depresiei din aceasts carte), hear si colab. (=@@1) propun un inter"iu ba&at pe aceiasi itemi ai scalei Familton care sa #urni&e&e un ghid structurat de culegere a simptomelor din anxietate ("e&i Anexa Gr. =). *nter"iul inbunatateste considerabil consistenta scalei Familton de anxietate prin #urni&area de instructiuni speci#ice pentru administrare, intrebari structurate pentru #iecare item, criterii pentru scorare, un cadru de timp uni#orm pentru #iecare item care este e"aluat si o buna "aliditate si con#identa. *ntrebarile inter"iului si ancorele respecti"e #urni&ea&a un cadru strict de e"aluare clinica ast#el incat dupa ce un simptom este identi#icat el este imediat e"aluat in ceea ce pri"este se"eritatea.
e"eritatea este de#inita prin #rec"enta cu care simptomul apare si cum el se re#lecta in "iata subiectului in ultima saptamana. Inventarul Stare-rasatura de Anxietate a lui S!iel"erger (he State-rait Anxiety Inventory S!iel"erger- SAI)
Aceast in"entar de&"oltat de pielberger si colab. (19I@) este unul din cele mai utili&ate instrumente de e"aluare a anxietatii mai mult la subiectii din alte #acilitati medicale decat cele psihiatrice. in 19;9 si pana in &ilele noastre mai mult de :@@@ de studii au #ost publicate re#eritor la aceasta scala care contrinua sa #ioe #oarte populara in studiile psihologice (Jenned3 si colab. =@@1). pielberger de#ineste starea de anxietate ca un raspuns tran&itoriu la o situatie stressanta, raspuns ce implica sen&atii de tensiune, #rica si di#erite modi#icari #i&iologice. pre deosebire de starea de anxietate, trasatura de anxietate este o caracteristica stabila a personalitatii care predispune persoana la starea de anxietate atunci cand este sub stress. *nsasi 0icero (citat de >eLis, 19I@) #acea distinctia dintre anxietas, predispo&itia catre anxietate si angor ca o stare emotionala tran&itorie. Ambele iposta&e ale anxietatii sunt multidimensionale si ast#el trasatura de anxietate se poate in#atisa in domeniul e"aluarii sociale, a pericolului #i&ic, ambiguitatii si in "iata de &i cu &i, pe cand starea de anxietate are doar doua #atete ingriorarea si aspectul emotional si "egetati" (ndler si Joco"s5i, =@@1). cala pielberger masoara starea si trasatura de anxietate doar ca dimensiuni uni#atetate. *n modelul pilberger starea de anxietate este caracteri&ata de hipertonie "egetati"a si de gria si este initiata de stressori interni sau externi sau de triggeri interni somatici. aca acesti stimuli interni sau externi sunt perceputi ca amenintatori, se declansea&a o cascada de mecanisme de#ensi"e cogniti"e si comportamentale cu scopul de a combate anxietatea. 2rasatura anxioasa estedescrisa ca o inclinatie indi"iduala sau sen&iti"itate personala de a experimenta stari anxioase atunci cand sunt perceptui stimuliKtriggeri interni sau externi. cala 2A* pre&inta excelente calitati psihometrice si -arnes si colab. (=@@=) #ac o anali&a a ;16 studii publicate intre 199@ si =@@@ demonstrea&a ca scala pre&inta scoruri inalte pentru consistenta interna si con#identa test!retest. 0u toate acestea scala a #ost criticata pentru ca nu discriminea&a bine intre subiectii su anxietate si depresie dar #oarte con#ident intre normali si anxiosi (Jenned3 si colab. =@@1).
cala cuprinde ?@ itemi care sunt e"aluati pe o scale >i5ert cu patru puncte. a are doua subscale, una pentru tare cu =@ de a#irmatii care e"aluea&a cum se simte subiectul acum, in acest momentE si subscala 2rasatura care contine =@ a#irmatii despre cum se simte indi"idul in generalE. cala #urni&ea&a un scor pentru #iecare din cele doua subscale. cala este aparata de legea drepturilor de autor si nu poate #i reprodusa in aceasta carte. a se poate obtine insa contra cost de la autor 0harles . pielberger, h, Mind Narden, *nc. 169@ +oodside oad O=@=, edLood 0it3, 0A 9?@61, A. entru a corecta unele neaunsuri ale scalei 2A* Nros si colab (=@@I) construiesc o alta scala stare!trasatura de masurare a anxietatii numita 2he tate!2rait *n"entor3 #or 0ognition and omatic Anxiet3 (2*0A), scala care cuprinde pentru #iecare domeniu =1 itemi si care s!a do"edit mai puternica pentru a deosebi anxietatea de deprsie si de alte tulburari din categoria tulburarilor anxioase precum tulburarea obsesi"a compulsi"a. Aceasta scala se poate obtine de la dr. adu 4rasti prin solicitare directa. Inventarul #ec$ de Anxietate (#ec$ Anxiety Inventory – #AI)
-ec5 si colab. (19;;) au de&"oltat acest in"entar pornind de la #aptul ca scalele existente pana la acel moment nu reuseau sa deosebeasca anxietate de depresie, respecti"e pre&entau o slaba "aliditate discriminati"a. Aceasta situatie se datora mai ales #aptului ca scalele de anxietate contineau itemi corespun&atori simptomelor caracteristice depresiei. entru a pre"eni aceasta situatie -ec5 si echipa lui au intreprins o anali&a sec"entiala a itemilor posibil sa #ie inclusi in acest instrument dintr!o masaE de ;6 itemi. Ast#el, la prima anali&a au #ost eliminati primii =@ itemi care erau #ie identici #ie #oarte asemanatori. rin anali&e succesi"e au mai #ost eliminati 19 itemi iar cei :I itemi ramasi au alcatuit "ersiunea preliminare a in"entarului de anxietate care a #ost aplicat pe un esantion de 116 pacienti. rin anali&a "aliditatii si con#identei #iecarui item in parte au mai #ost eliminati cat"a itemi si au ramas doar =1 itemi care alcatuiesc "ersiunea #inala a *n"entatului de Anxietate -ec5 (Anexa Gr. :). 8iecare item descrie un simptom caracteristic anxietatii si subiectul trebuie sa e"alue&e cat de tare este deranat de aceste simptome pe o scala de la @ (deloc) la : (#oarte tare). 0omparati" cu scalele de anxietate precedente, acest in"entar include mai multe
semne somatice ale anxietatii si prin anali&a #actoriala s!a demonstrat existenta a mai multor #actori precum un #actor cogniti" si altul somatic (FeLitt si Gorton, 199:) sau patru #actori precum cogniti", "egetati", psihomotor si panica (+etherell si Arean, 199I). corul total al scalei se poate intinde de la @ la 6: iar autorii #urni&ea&a anumite scoruri prag pentru a e"alua se"eritatea anxietatii (-ec5 si colab. =@@@) @!9 normal sau lipsa anxietatii< 1@!1; anxietate usoara spre moderata< 19!=9 anxietate moderata spre se"era, :@!6: anxietate se"era.
*n"entarul -ec5 de anxietate pre&inta bune proprietati psihometrice coreland po&iti" cu alte scale de anxietate precum cala de Anxietate tare!2rasatura a lui pilberger si colab. (19I@) sau cala de Anxietate a lui Familton si discriminea&a anxietatea de depresie mult mai bine decat alte scale (nns si colab. 199;). 0onsistenta interna a scalei, indice ce masoara con#identa unei scale, este #oarte mare intan&andu!se de la @,9@ al @,9? (-ec5 si colab. =@@@). A3ala si colab (=@@7) in"entaria&a intreaga literatura despre scala bec5 de anxietate si gasesc ca intre 19;; si =@@= s!au publicat 1I= de articole in re"iste de specialitate, 7; de disertatii, ; capitole de carti si un manual. i #ac o meta!anali&a a lucrarilor care publica studii despre scalei -ec5 si gasesc ca in ?I studii "alabile consistenta interna se situea&a in medie peste @,;: iar con#identa exprimata prin raportul test!retest se situea&a intre @,:7 si @,;: (P @,7@ H con#identa buna). Administrarea scalei -ec5 nu durea&a mai mult de 7 minute. a se recomanda a #i utili&ata pentru screeningul anxietatii in cabinetele de medicina generala sau poate monitori&a progresul in tratamentul anxietatii. 2rebuie sa se aiba in "edere ca in corpul scalei nu sunt pre&ente simptome care sunt caracteristice tulburarii anxioase generale (gria, di#icultatile de concentrare, iritabilitatea si tulburarile de somn) in schimb sunt simptome care sunt caracteristice tulburarii de panica. 0u toate acestea scala acopera unele criterii de diagnostic pentru agora#obie, #obie sociala, tulburare de panica si anxietate generala. Manualul de utili&are a scalei -ec5 (-ec5 si teer, 1991) recomanda ca scala sa se #oloseasca mai ales in ambulator. Scala de autoevaluare a anxietatii a lui %ung (he Sel&-Rating Anxiety Scale %ung-SAS)
Aceasta scala este perechea scalei Qung de e"aluare a depresiei si a #ost de&"oltata (Qung, 19I1) pentru decelarea simptomelor anxietatii si a se"eritatii lor (Anexa Gr. ?). a contine =@ itemi care acopera cele mai #rec"ente simptome ale anxietatii, cu un raport intre simptomele a#ecti"e si somatice de 7K17. cala Qung este una din cele mai bune scale care citeste simptomele somatice. 8iecare simptom se e"aluea&a de catre subiect pe o scala >i5ert cu ? ancore in #unctie de se"eritate pentru o durata de o saptamana. entru cinci simptome (intrebarile 7, 9, 1:, 1I si 19) scorul se in"ersea&a si scorul de ? de"ine 1, scorul : de"ine = si asa mai departe. rin anali&a #actoriala s!a conturat ca exista patru #actori care pot acoperi mai mult de ?:R din "arianta rapunsurilor dintr!un esantion de anxiosi anxietate si panica, sen&atii "estibulare, control corporal si probleme gastro!intestinale si musculare. Acesti #actori corelea&a la randul lor po&iti" cu alte scale de masurare a simptomelor anxioase (/latuni si colab. =@@6). cala pre&inta o buna "aliditate dar este destul de instabila in timp. corul se calculea&a adunandu!se scorul indi"idual al #iecarui subiect. n scor de peste 7@ indica pre&enta anxietatii. cala reuseste sa deosebeasca cu con#identa subiectii cu anxietate de cei #ara si de cei cu alte tulburari psihiatrice precum tulburarile de somati&are. Scala de anxietate 'intea inaintea motiilor” (ind over ood Anxiety Inventory –*-A)
cala de anxietate Mintea inaintea motiilorE este o scala de autoraportare a simptomelor de anxietate de&"oltata de Nreenberger si ades5i (1997), unele din cele mai apropiate colaboratoare ale lui Aaron -ec5, parintele terapiei cogniti"e a depresiei si anxietatii. cala este incorporata in celebrul manual de terapie cogniti"e Mind o"er MoodE, "eriunea pentru pacient. Aceasta scala consta in =? itemi ce e"aluea&a trei dimensiuni ale anxietatii sentimentele de anxietate, gandurile anxioase si simptomele #i&ice (Anexa Gr. 7). ubiectul trebuie sa se po&itione&e #ata de #iecare item pe o scala cu patru ancore. corul scalei se #ace prin insumarea scorurilor indi"iduale ale itemilor si se poate intinde de la @ la I=. Autorii nu #urni&ea&a "alori de prag care sa identi#ice ca&ulE de anxietate pentru ca scala a #ost construita doar pentru e"aluarea se"eritatii anxietatii si care permite urmarirea e"olutiei scorului de!a lungul terapiei.
cala de anxeitate Mintea inaintea motiilorE pre&inta un scor bun de "aliditate concurentiala atunci cand s!a corelat cu alte doua scale de anxietate -ec5 Anxiet3 *n"entor3 and -urns Anxiet3 *n"entor3 (0ox si colab. =@@@) ceea ce insemana ca ea masoara cu acuratete ceea ce este de presupus sa masoare anxietatea. *n"entarul de anxietate a lui -urns (-urns Anxiet3 *n"entor3). Acest in"entar de anxietate este #oarte prietenesc si a #ost de&"oltat de r. a"id -urns si publicat intr!o carte de auto!autor de mare succes 2he 8eeling NoodE in editii succesi"e in 19;@ si 199@ (Anexa Gr. 6). Ast#el de carti, denumite sel#!helpE #ac parte din conceptul terapeutic de biblioterapieEsi cunosc un mare succes in lumea anglosaxona. 0artea lui -urns s!a "andut in mai mult de : milioane de exemplareS cala cuprinde :: intrebari grupate in trei sectiuni dispo&itie anxioasa (6 itemi), ganduri anxioase (11 itemi) si simptome #i&ice (16 itemi). in aceasta distributie a itemilor se poate "edea ce structura echilibrata are aceasta scala. 8iecare item primeste un scor pe o scala >i5ert cu patru ancore niciodataH@, uneoriH1, moderatH= si totdeaunaH:. corul total se poate intinde de la @ la 99 so autorul propune urmatoarele praguri de se"eritate @!? nici o anxietate sau anxietate minima< 7!1@ anxietate la limita< 11!=@ anxietate usoara< =1!:@ anxietate moderata< :1!7@ anxietate se"era si 71!99H anxietate se"era sau panica. cala pre&inta o #oarte buna sensiti"itate si sensibilitate si deosebeste #oarte bine bolna"ii anxiosi de cei depresi"i sau alte boli psihice (tulburari de somati#are, tulburarea posttraumatica de stress, hipocondria). Scala de Anxietate Covi (Covi Anxiety Scale-C*+I)
Aceasta scala pare similara cu scala 0linical Nlobal *mpression ultili&ata atat de mult in studiile clinice pentru ca ea are numai trei temi raportarea "erbala a anxietatii, comportamentul si simptomele #i&ice si #urni&ea&a rapid un scor sintetic asupra acestor trei #atete ale anxietatii. cala a #ost de&"oltata de 0o"i si colab. (19I9) si este mult utili&ata in studiile psiho#armacologice pentru ca este usor de aplicat si este sensibila la schimbare, deci urmea&a corect e"olutia clinica (Anexa Gr. I). a este aplicata de clinician pentru ca completarea ei se ba&ea&a pe inter"iul cu pacientul si pe obser"area lui< completarea ei nu ia mai mult de 7 minute. Scala de de!resie, anxietate si stress (he e!ression Anxiety
Stress Scale-ASS)
upa cum s!a mai spus pana acum, scalele de anxietate nu pot deosebi destul de bine anxietate de depresie. aca statutul "iitor al acestor doua entitati clinice este incert, este bine ca din punct de "edere practic ele sa poate #i masurate in mod distinct. calele cele mai utili&ate in clinical precum scala 2A*, scala -ec5 sau scala Familton nu reusesc se #aca acest lucru mai ales pentru ca ele contin itemi care sunt comuni celor doua categorii clinice (-eu5e si colab. =@@:). entru a re&ol"a aceasta situatie >o"ibond si >o"ibond (1997T si 1997b) construiesc cala de depresie, anxietate si stress cu scopul de a discrimina anxietatea de depresie si de expresia somatica a stressului. cala contine ?= itemi grupati in trei scale a 1? itemi #iecare, cate una pentru depresie, anxietate si stress. cala de depresie acopera simptome precum dis#oria, lipsa de speranta, pierderea "alorii personale si a stimei de sine, pierderea interesului, pierderea placerii si pierderea moti"atiei. cala de anxietate e"aluea&a hipertonia "egetati"a, simptomele musculare, situatiile anxiogene si modul de percepere a #ricii iar scala de stress e"aluea&a iritabilitate, reacti"itatea si acti"itate motorie a indi"idului sub stress. 8iecare item este e"aluat pe o scala cu patru puncte de se"eritate de la @ la : si scorul se calculea&a prin adunarea scorurilor #iecarei item. xista si o "ersiune scurta a scalei cu doar =1 itemi. Chestionarul .enn State de evaluare a ingri/orarii (.enn State 0orry 1uestionnaire - .S01)
roblema centrala in e"aluarea ul"urarii anxioase generali2ate (A3) este cea a masurarii griiiE. in punct de "edere a teoriei cogniti"iste, gria repre&inta o pri"ire negati"a asupra e"enimentelor "iitoare, este "orba de o intoleranta indi"iduala a incertitudinii (ugas si colab. 199;). ubiectul pierde sau nu are incredere in capacitatea proprie de a re&ol"a problemele presupuse a le a"ea cu situatii nepre"a&ute si amenintatoare si atunci gria sau ingrioarea ii auta sa e"ite descuraarea si sa protee&e pe plan mental persoanele iubite #ata de care este ingriorat. e #apt gria este un mecanism de coping care are ca scop stapanireaE pe plan ideatic a e"enimentelor anxiogene, e"itarea incertitudinii si pre"enireaKanticiparea lucrurilor negati"e (+ells si 0arter, 1999). Nria si gria patologica, de intensitate clinica, se re"elea&a pe plan a#ecti", #i&iologic si in comportamentul de relatie interpersonala si se poate de#ini ca o inlantuire
de ganduri si imagini negati"e si relati" necontrolabile< ea repre&inta o incercare de angaare in re&ol"area problemelor pe plan mental, probleme care ar a"ea un de&nodamant incertE (-er5o"ec si colab. 199;). Nria patologica este criteriul esential al diagnosticului 2AN desi ea se gaseste in #oarte multe alte entitati clinice, mai ales in tulburarile depresi"e. nii autori considera gria ca o "ulnerabilitate indi"idual non!speci#ica pentru tulburari anxioase si depresi"e (-arloL si +inc&e, 199;). re"alenta ei in populatia generala este destul de mare, in ur =1 de 7,1R (li#etime pre"alence) iar la ni"elul cabinetelor de medicina generala este intre ; si 1@R. 0hestionarul enn tate (enns3l"ania tate) de e"aluare a griii este un instrument cu 16 itemi de&"oltat de Me3er si colab. (199@) pentru a masura caracteristicile patologice ale griii precum ingriorarea excesi"a si carac terul generali&at si incontrolabil al ingriorarii (Anexa Gr. ;). 0hestionarul are bune proprietati psihometrice ("aliditate si con#identa) si este sensibil sa decele&e schimbarile sub inter"entii terapeutice si sa identi#ica indi"i&ii cu tulburare anxioasa generali&ata. 8 iecare item este cotat pe o scala cu 7 trepte de la 1 H nu este tipic pentru mine pana la 7 H este #oarte tipic pentru mine. Ast#el scala poate da un scor de la @ la ;@. rin metoda ecei"er /perating 0haracteristic Anal3sis, 8resco si colab. (=@@:) gasesc ca scorul de 67 repre&inta un punct in care + are cea mai mare sensiti"itate la cea mai mare speci#icitate, deci este un bun scor!prag pentru a identi#ica un ca&E de 2AN. rin testarea mai multor modele #actoriale, /latuni si colab. (=@@I) gasesc ca scala pre&inta doi #actori gria excesi"a si absenta ingriorarii si ca #actorul gria excesi"a (itemii cu nr. =, ?!I, 9, 1=!16) corelea&a puternic cu #actori precum a#ect negati" si pesimism din alte instrumente de e"aluare. *nteresant este ca inainte cu un an de #i publicate aceste cercetari, 0rittendon si Fop5o (=@@6) publica o scale + abre"iata cu doar ; itemi si ca acesti itemi sunt cuprinsi in #actorul gria excesi"a decelat prin anali&a #actoriala< toate acestea sublinia&a inca odata "aloarea chestionarului +. upa experienta mea din ultimii trei ani, pentru a a"ea un diagnostic con#ident sau pentru a urmari progresul terapeutic este obligatoriu e"aluarea subiectilor care ar indeplini criteriile 2AN cu acest instrument. Chestionarul ul"urarii Anxioase 3enerali2ate – I+ (3enerali2ed
Anxiety isorder 1uestionnaire-I+)
ornind de la constatarea ca aproape toate instrumentele #olosite pentru e"aluarea 2ulburarii Anxioase Nenerali&ate se #ocali&ea&a doar pe unele aspecte ale acestei categorii clinice, GeLman si colab. (=@@=) construesc un nou instrument de autoe"aluare care are pretentia sa acopere toate #atetele acesteia (Anexa Gr. 9). Aceasta scala re#lecta modi#icarile #acute de la nasterea acestei entitati in M!*** pana la ultima "ersiune din M!*4!2. e exemplu, in M!*** se cerea ca gria sa #ie patologica (excesi"a si nerealista) si sa existe cel putin 6 simptome din 1;, in M!*4 gria poate #i doar excesi"a in modul in care cuprinde mai multe domenii iar simptomele cerute sunt doar : din 6. cala #oloseste inter"iul clinic pentru anxietate a lui i Gardo si -arloL (19;;) si cuprinde 9 simptome scorate pe o scala cu ; ancore @ H deloc< = H usor< ? H moderat< 6 H se"er< ; H #oarte se"er. entru intrebarile 1!? si 6 care explorea&a gria scorul este intre 1 pentru A si @ pentru G. *n ca&ul intrebarii 7 care explorea&a domeniile pentru care indi"idul este ingriorat, #iecare domeniu scorat po&iti" capata scorul 1 si totalul este impartit la :. *n ca&ul intrebarii I #iecare simptom cu o se"eritate peste 6 capata scorul 1 si scorul total al simptomelor se di"ide la :. entru intrebarile ; si 9 "alorile incerecuite de subiect "or #i di"i&ate la ?. corul total al scalei se intinde de la @ la 1=. Aceste metode de scor, la prima "edere complicata, nu #ace altce"a decat sa con#ere o mai mare pondere simptomelor care e"aluea&a gria (primele 6 itemi) care pot contribui cu maximum I puncte la "aloare totala a scorului scalei. cala pre&inta o buna "aliditate si con#identa si scorul la care sen&iti"itatea maxima se intalneste cu sensibilitatea maxima a scalei este de 7,I@, deci dincolo de aceasta "aloare subiectii sunt categoric a#ectati de tulburarea anxioasa generali&ata. Scala de Severitate a ul"urarii Anxioase 3enerali2ate (3enerali2ed Anxiety isorder Severity Scale –3ASS)
cala de se"eritate a tulburarii anxioase e o scala simpla cu doar 6 itemi care e"aluea&a se"eritatea #iecarui simptom stipulat in M!*4. a a #ost de&"oltata de hear si colab. (=@@6) cu scopul de a monitori&a e"olutia simptomelor din timpul tratamentului atat din punct de "edere a se"eritatii cat si a #rec"entei si inter#erentei cu #unctionarea subiectului (Anexa Gr.1@). 8iecare item este e"aluat pe o scala cu 7 puncte de la @ H deloc la ? H #oarte se"er. cala este recomandata sa #ie utili&ata la ni"elul medicului de
medicina generala. a pre&inta un scor but la "aliditate dar autorii nu au intreprins nici un studiu asupra con#identei.
#i"liogra&ie4
adu 4rasti Masurarea Sanatatii Mentale, =@@;.
