UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE DOMENIU DE LICENȚĂ: SOCIOLOGIE DISCIP LINA: SOCIOLOGIE GENERALĂ
Suport de curs
Alin Milu Dinu George Anul I
Îndrumător: Conf. Univ. dr . Ștefan Ungurean
Brașov 2012 / 2013
27.02.2013
Individul și socializarea:
Individ și individualizare individualizare Definiția socializării Formele socializaării Relația individ-societate , exist există trei perspective:
Perspectiva John Locke / Thomas Hobbes, pleac ă dinspre individ: Starea de natur ă – individ individ Perspectiva Perspectiva Marx: esența individului = ansamblul relațiilor sociale (individul este societate) Perspectiva Perspectiva Durkheim: individul este un proces de individualizare generat de ( individul este produsul societății) societate (mecanismul de divizune social ă) (individul
! Cultura creștină pune problema renunțării la sine ! Nu poți ajunge la la adevăr fără a trece printr -o transformare spirituală Individualizare → cinetismul social → cinetismul individual → acumulare subiectivă a primitivității ! Ideea neo-liberală se leagă cu ideea de dezvoltare spirituală
Postmodernitatea pune prețul pe condiția fizică → un accent pus pe plasticizare Spiritualitatea = procesul de transformare, înseamnă a face din tine subiectul purtării unui adevăr.
Luther vine cu vocația mesiatică = vocație profesională Noi ne aflam în în neoliberalism => ești ești o firma "tu" ca individ, în în plan social => => toată lumea este în competiție cu toată t oată lumea. Marilor probleme sistemice li se d ă o soluție biografică. Astăzi trăim într -o lume a plasticității, în lumea "ca și cum"
06.03.2013
Despre socializare: socializare :
! Omul este produs al socializ ării
Socializare = procesul prin care un copil devine conștient conșt ient de sine, o persoană recunoscută adeptă a culturii în care s-a n ăscut. Problema a fost pusă la gânditorii iluminiști (John Locke) → să faci din copil un adult capabil să trăiască în libertate. O persoană capabilă să ia decizii și să-și asume responsabili r esponsabilitățile. tățile. Rousseau: Copilul trebuie s ă devină o persoană autonomă și independentă care să -și asigue familie, dragostea tatălui pentru copil copil se achită achită prin grija ce le-o poartă paza propriei vieți. În familie, Heidegger: Prima formă a dragostei este grija .
! În viață viață trebuie să ai referențialul. referențialul. Ai referențialul → știi unde esti esti ; nu nu ai referențial → te crezi excepțional ! Suntem ființe istorice. Marcăm prin noi istoria istor ia ființelor ce vor veni veni ! Suntem produsul industrializ industr ializării Și copilul îl influențează pe adult. „Ai părinții pe care ți-ai educat” Margaret Mead: o cultur ă în care copilul învață de la adult, urmează o perioadă în care copilul și adultul învață unul de la altul, urmează perioada când adultul învață de la copil. ! Un copil intr ă în istorie înainte de a se naște (mama,tata se gândesc la nume, au anumite mamei anticipări și povestiri despre el). Copilul e pregătit pentru blocul copilăriei, construcția mamei să deteritorializeze. Ajungi să te reteritorializezi când te uiți la albumul de familie, când te întâlnești cu persoane din copilăria ta (te întorci mental în copilărie). Părinții îi pr egătesc copilului o linie de fug ă. ! Socializarea Socializarea presupune exteriorizarea omului prin activitate activitate ! Capacitatea Capacitat ea de creativitate creativitat e st ă în transformarea adultului în copil. Asta se face prin blocul copilăriei. Coruperea este opusul dragostei. Coruperea se prod uce când nu respecți. Coruperea= a devaloriza
! Ideea creștină e ideea relaționării. relațio nării. ! Prin activitate activitate ordinea instituțională instituțională este acceptată acceptată și legitimată. legitimată. (Ex: prin luatul luatul notițelor notițelor la curs legitimăm instituția) Prin această menținere noi salvăm raelitatea de la precaritate. ! Socializarea este reușită când se produce o simetr simetrie, ie, un acord între lumea lumea subiectivă și obiectivă prin procesele de identificare. Eșecul în socializare este când nu există acest acord (nu te identifici cu lumea) Formele socializării:
ă: caracterizată prin implicare emoțională și identificare, în care Socializarea primar ă: copilul își asumă rolul adulților, se identifică cu ei (se identifică cu definițiile acestora). Formarea autenticit ății Sigmund Freud: „La 3 ani, omul e gata.”
! Copilul ia definiția care o dai dai realității ă, copilul înțelege că apariția lui nu este un accident, ci o marcare ! În socializarea primar ă, istorică. ă: socializare definită instituțional (grădiniță). Copilul învață Socializare secundar ă: imularea, falsitatea, falsitatea, duplicitatea. Învață bătăliile de prestigiu ( Ex: să nu râdă copiii) simularea, ! Comicul = violență și agresivitate agresivit ate ! Socializarea secundar ă este o permanentă interpretare a prezentului pentru a rămâne în relație cu trecutul. ! Identitatea ține de existența unor structuri de verosimilitate.
Resocializare: Resocializare: ruptura în raport cu valorile și modurile de comportament anterior urmate și dobândirea de noi valori și moduri de comportamente. Presupune Presupune o destructurare a trecutului, trecutului, astfel încât trecutul s ă se conformeze cu przentul (anulezi tot trecutul, îl reinventezi ca s ă se potrivească cu prezentul). ! La mânăstire este schema de resocializare → intrii într -o clădire și-ți dai altă identitate
13.03.2013
Studiu de agregare/ Grupul
Definiție Paradigme Tipuri de grupuri Procese și fenomene în cadrul grupului
Grupul este un num ăr de oameni care interacționează pe o bază regulată generând o identitate socială.
! Îți salvezi ființa în momentul când intri în memoria cuiva. Caracteristicile ce marcheaz ă un grup:
Interacțiunea: - fizică (față în față) - simbolică (prin scris ...etc.) b) Percepția Percepția de membru al grupului (te consideri sau sau ești considerat) considerat) c) Apartenența:
Atitudine Dorește
Nu dorește
Eligibil
candidat
autonom
Noneligibil
margianl
oponent
Eligibilitate
! Autonomul constituie const ituie cea mai mare amenințare din grup ! Grupul este sprijinit de marginal (dorește (dor ește să intre în grup dar nu nu are drepturi) ! Cu cât bagi un filtru cu atât valoarea candidatului crește (Ex: examen de admitere la facultate, rezul r ezulttă studenți pregătiți) ! Valoarae unui grup este dat ă de valoarea ideii de candidat Produci un surplus de loialitate dacă pleci dintr -un grup și ajungi în altul (renegatul convertit) Suspiciunea pe care o ai asupra unui individ de a adera la grup îl face pe acel individ s ă fie loial; rezultă că-și va da mai mult interesul față de restul grupului (încearcă să demonstreze) Paradigme în cadrul grupului: Curentul dinamist dinamist a lui Leurin Un grup are o tramă (o țesătură) de ordin psihologic. Un grup este un câmp psihologic care înglobeaz ă oameni, idei, scopuri, resurse, norme, sisteme de referințe, dorințe, motivație și memorie.
! Apartenența la un grup este cap acitatea de a produce o memorie memorie (intrii ( intrii în memorie prin interacțiune) Paradigma interacționistă Paradigma psihanalizei: psihanalizei: pe noțiunile noț iunile de dorință și identificare noțiunea de imaginar și fantasmă ! Identitatea este dată de apartenența la fantasmă (Ex: Dacă un membru al unei găști părăsește grupul acesta este ucis deoarece le atac ă fantasma)
20.03.2013
Tipuri de grupuri Procese și fenomene în cadrul grupului
Grupurile primare: grupuri foarte mici în care indivizii se văd față în față, au un contact strâns, redistribuția este echitabilă (fiecare știe cât a contribuit la bunăstarea grupului). (Ex: O firmă mică unde toată lumea știe despre fiecare). Grupurile mici sunt foarte eficiente, se pot mobiliza mult mai repede dar nu au putere mare, au randament foarte mare. Grupurile mici merg pe ideea egalit ății, grupurile mari merg pe ideea eticii. ! ! ! !
Puterea stă în raportul individului cu sine însuși Pentru români noțiunea de onoar e nu exist ă. Problema de onoare provoac ă sentimentul păcatului Armata germană SS avea fantasma de superioritate ca rasă
Grupuri formale / informale : Grupurile formale sunt cele care sunt într- un cadru instituțional. Grupurile informale sunt în afara instituției.
Echipa de lucru și comitet : Echipa de lucru: echipa de operație la spital. Există o diviziune a muncii și fiecare știe ce are de făcut, există un lider. (în echpa de lucru nu poți să îi zici șefului ceva) Comitetul: funcționează pe rep rezentarea celui de jos, pe un mandat de reprezentare
Grupuri de referință și grupuri grupur i de apartenență : Grupul de referință = grupul la care ne raportăm (am dori să fim sau evităm să fim) grupul de referință poate fi nega tiv sau pozitiv grupurile de referință pot fi și de natură simbolică ării aici apare problema frustr ării ! Ascensiunile rapide genereaz ă aspirații mari Grupuri deschise și grupuri închise : – nu primește din afară și nu se părăsește Grupul închis – nu – se se păstrează dreptul de proprietate Un grup se deschide când este nevoie s ă cucerească noi resurse
Grupuri exclusive și inclusive (după relația cu piața): În grupul exclusiv dac ă apare un nou membru se micșoraeză partea care le revine celorlalți, la grupurile inclusive nu există asta Un grup inclusiv cu cât se mărește cu atât putem vorbi de realizarea unui bun public inclusiv (adică cu șanse mari de realizare) Ex: Într-o firmă dacă intri ca membru nou, o să fii privit cu ostilitate pentru că ameninți dreptul de proprietate. Într-un grup inclusiv, inclusiv, adică într -un ONG, ești primit cu brațele deschise ca s ă ajuți la proiecte. ! La un bun grup exclusiv se naște naște o cerință de umanitate. umanitat e.
Procese și fenomene în cadrul grupului:
Coeziunea: măsura în care membrii unui grup doresc să continue ca membrii ai grupului Decizii în grup: dac ă problema este complexă (necesită competențe) și există timp, grupul ia decizii bune. Problema nu e complex ă (nu necesită competențe), nu necesită timp, rezultă că individul ia decizii mai bune Raportul majoritate – minoritate minoritate în decizii : Cum câștigă o minoritate în fața majorității? → prin cedarea drepturilor de reprezentare ! Costurile de participare part icipare la decizie sunt mai mari decât beneficiile anticipate anticipat e prin luarea deciziei Ex: atunci când oamenii nu se prezint ă la vot cedează drepturile de reprezentare și atunci 20% din populație (o minoritate) poate decide pentru toată lumea Teoria lui Olson: exploatarea celui puternic de c ătre cel slab
Fenomenul de gândire de grup: o rientate spre decizii de risc (când apare problema Exist ă situații când grupurile sunt orientat stimei de sine). Exist ă posibilitatea ca o discuție despre un subiect să ajungă la alte subiecte deoarece din cauză că și alți membri să -și mențină stima de sine, vin cu un subiect nou. Facilitarea socială (dacă performanța crește sau scade într -un grup): Sarcini disjunctive: performanța depinde de cel mai bun Sarcini conjunctive: conjunctive: performanța perfor manța este limitată de către cel mai slab (Ex: grupul de alpiniști)
27.03.2013
O comunitate este legat ă de spațiu și o comunitate este legată de timp. Noțiunea de comunitate se duce pe multiple realit ăți. Def. Comunit ății: Este acea realitate care genereaz ă legături afective, strânse și durabile. Printr -un -un angajament de natur ă morală și adeziune comună la un gru p social. social. Persoana apare apare în integritatea sa și nu prin pr in rolul său. Noțiunea cheie care stă st ă la baza acestor trăsături este loialitatea.
Semnificația noțiunii în tradiția sociologică: Sociologia a apărut ca un răspuns la chestiunea modernizării. Modernizarea este legată capitalismul au fost împotriva de iluminism și capitalism. Atât iluminismul cât și capitalismul comunit ății în plan teoretic și pracitc. Teoretic prin Rousseau și practic prin construcția socială. Noțiunea de comunitate comunitate a fost resuscitată de către romanti romantici sub forma spiritului poporului, a tradițiilor tradițiilor populare, a locului, locului, a cântecelor. cântecelor. (r aționalistă) stă) ! Suntem produsul unui discurs romantic într-o într -o lume iluminist ă (raționali
Simmel și Tonnies :
Georg Simmel (sociolog evreu) → Precursor al interacționismului simbo lic
Toate relațiile sociale au niște elemente de bază: secretul, prietenia, gratitudinea, discreția, onoarea. În orice interacțiune socială avem deja o informație cu privire la cu cine ne vom întâlni (hărți mentale).
În orice interacțiune avem tendința d e a ne auto-apăra, de a ne minții → secretul. Secretul este a doua jum ătate a lumii. Secretul poate distruge o relație dar și salva Scretul poate adăposti atât binele cât și răul Modernizarea înseamn ă diferențiere socială. Iar diferențierea socială se păstrează prin secret. Secretul favorizeaz ă diferențierea. Atunci când nu mai exist ă intim, privat duce la totalitarism (când nu mai există secrete) Secretul este schema cu care te aperi. P ăstrezi libertatea și diferențierea. Secretul păstrează individualitatea și menține diferențierea. Poate fi văzut ca amenințare la ordinea socială ! Vorbăraia sparge spațiile intime. ! Vocația profesională → să crezi în ceva care este sfânt în muncă. (Când omul nu are nimic sfânt el intr ă peste tot) A fi discret este un mijloc de salvare a autonomiei și libertății a unei persoane. Prietenie: individualizarea face prietenia din ce în ce mai puțin posibilă, și atunci apare capacitatea capacitatea de dăruire a individului prin dragoste. ! Mențineți-vă o zonă autonomă în relație pentru a te t e putea realimenta realimenta (pasiuni, hobby -uri). to ate resursele în relație. Este o zonă în care celălalt partener nu intră.Nu -ți investi toate
03.04.2013
Tonnies Comunitatea Comunitatea pregătește indivizii pentru raportul lor cu lu mea. Paternitatea fundamentează noțiunea de dominație dar nelegată de noțiunea noțiunea de aservire. Paternitatea ca plentitudine a tat ălui, dă naștere la copil ideea unei flăcări a vieții do minației întotdeauna înăscută. Tatăl aduce ideea autorității, a dominației Pretutindeni forța masculină este orientată către luptă iar a femeilor este înspre viața ă. interioar ă. Relația bărbat / femeie este un echilibru între imaginație și realizare. Orice superioritate conține pericolul orgoliului și a cruzimii prin urmarea unui tratament ostil, dacă nu este însoțită de tendința de a face bine. Autoritatea este demnitate când ea este exercitat ă pentru binele acestuia din urmă (a avea autoritate = a face bine celuilalt) Sunt 3 tipuri de demnit ăți: - a vârstei
- a forței spiritu lui) - a înțelepciunii (a spiritului) Dacă forța va fi simțită ca generatoare de teamă → ea va fi refuzată Dacă forța va fi simțită ca binefacere → ea generează venerație
Comunitate de loc și co munitate munitate de spirit: Comunitatea de sânge → familia Comunitatea de loc → vecinătatea Comunitatea Comunitatea de spirit → prietenia
Comunitatea Comunitatea nu presupune egalitate egalitate dar inegalitatea o poate distruge. libert ate prea mare o amenință. Comunitatea asigur ă siguranță indivizilor iar o libertate Comunitatea exist ă prin comprehensiune. Organul comprehensiunii este limba. Limba nu este inventat ă pentru a fi un mijloc de comunicare ea este un acord viu prin conținut și formă (esențial nu este să transmitem informații ci să ne susținem r eciproc) Comprehensiunea este expresia cea mai simpl ă a existenței intime și a adevărului oricărei vieți veritabile, habitări și aacțiuni cțiuni comune ! Societatea se bazeaz ă pe contract sau pe convenție promisiune reciprocă. O acceptare reciprocă de acțiuni viitoare ! Contractul Contractu l reprezint reprez intă o promisiune Propuse.
În comunitate indivizii sunt organic legați în ciuda oricărei separări iar în societate indivizii sunt separați în ciuda oricărui lucru care -i unește. „Ne naștem în comunitate și murim în societate”. În societate fiecare este pentru sine și într -o presiune cu ceilalți. Societatea se construiește pe schimb și a are în vedere o utilitate. ! Valoarea unui om st ă în capacitatea de a fi o promisiune ! Valoarea ta este o utilitate utilitate pe care altul o vede, vede, o simte ! Valoarae ta nu stă în tine, valoarea ta stă în capacitatea altuia de a te vedea Nimeni nu va face face ceva pentru pentru un altul dacă acest lucru nu este schimbul unui serviciu decât sau un dar. Este necesar ca acest dar sau serviciu s ă-i fie mai util celui care primește decât celui care dă. Căci numai receptara a ceva care apare mai bun îl va conduce în a face bine.(trebuie să să se vadă sacrificiul sacrificiul și interlocutorul să-l vadă ca pe un sacrificiu pentru a întoarce darul înapoi sau în altă parte) ! Într-o firmă este necesar să se facă o evaluare a nevoilor angajaților pentru a oferi resursa de care ei au nevoie (concediu, bani etc.) Angajatul Angajat ul trebuie sa vad vad ă sacrificiul firmei pentru a-i oferii înapoi. ! Într-o organizație avem un contract afectiv.
Comunități etnice:
Definiție: Grupuri de oameni care se percep distinct prin limbă, istorie, religie, stiluri identitat e (identitate de de viață, strămoși și aceste elemente sunt asociate noțiunii de identitate grup). Aceste caracteristici sunt neutre dar devin importante import ante când sunt asociate cu putere, bogăție, bogăție, inegalitate socială. socială. Problema rasismului: caracteristicile etnice sunt generatoare de superioritate, inferioritate. ăsături care diferențiază un grup etnic : Tr ăsături Sentimentul discriminării: grupurile etnice consideră că nu au oportunități egale în raport cu grupurile majoritare Simțul solidarității: prezența discriminării d iscriminării și prejudecăților generează un profund sentiment sentiment de solidaritate de grup. Concentrarea fizică și socială: de regulă minoritățile ocupă un anumit spațiu, c a atare ei par a se izola de societatea mai larg ă. Există puține căsătorii mixte între majoritate și minoritate → lucru care amplifică izolarea. De regulă, majoritarii consideră că atributele etnice sunt date dar ele se pot învăța
prezintă un comportam co mportament. ent. Prejudec ățile: reprezintă atitudini iar discriminarea prezintă put ernic conținut emoțional. Prejudecățile sunt mijloace de apărare Prejudec ățile au un puternic împotriva anxietății. Ele sunt soluții la un conflict interior. inter ior. Prin atribuire omul proiectează asupr a altuia lucrul de care noi înșine suntem tulburați. Prejudecățile sunt strategii de a face față frustrărilor. Prejudec ățile pot produce fenomene de deindvidualizare iar acolo unde se produce deindividualizarea deindividualizarea crește agresivitatea. agresivitatea. sociologică (existența subculturii etc.) ! Sursele prejudec ăților sunt de natură psihologică sau sociologică Discriminare DA
NU
DA
Bigot activ
Bigot timid
NU
Liberal de vreme bună
Liberal constant
Prejudecat ă
Comunitățiile virtuale: sunt acele relații mentale în care indivizii intră în relații fără a avea contact fizic adic ă lăsându-și trupul deoparte iar relaționările nu au costuri (nu poți verifica) ! Prin rețelele rețele le de socializare socializar e (Facebook etc.) ducem spațiul intim în spațiul public.
10.04.2013
Diada (relația (relația între 2 persoane) persoane) Definiție: Diada este relația dintre două persoane indiferent de starea de acțiune (economică, politică, spirituală, sexuală etc) Este relația care nu generează un supraindividual (nu există forme de limitare) (adică ( adică nu generează un instinct cum o face grupul) ! Toate realitățile în afară diadei rezistă morții ! Diada are inserat ă moartea în structură. Dacă moare partenerul nu mai există viață (Într -o triadă dacă moare o persoană rămân două) ! Orice formă de supraindividual (o triadă) produce o limitare. Ex. : Dacă copilul e de față nu poți vorbi tare. Diada este singura relație social pură. Diada permite exaltarea a ceea ce este pe deplin uman în tine. (îț i încredințezi sufletul) te legitimează ca ființă. Dacă ! Persoana către care tu te exprimi (îți partenerul divorțează divorțează de tine → te delegitimează. delegitimează. Din cauza faptului c ă tindem spre individualizare (că ne încredințăm în diade) o posibilă delegitimare delegitimare devine foarte dureroasă. ! Suntem o cultur ă materialistă centrată pe verbul „ a avea”. ! O delegitimare delegitimar e poate face face ca trecutul trecut ul să nu mai aibă relevanță. În schema de rupere a diadei apare un mecanism de autocompasiune. Moartea are niște strategii simbolice în cazul ruperii diadei. Aceste strategii au rolul de a nu bloca sau paraliza individul în relația sa cu viața. În aceste interacțiuni diadice există niște pași: Bucuria auto-descoperirii Bucuria descoperirii celuilalt
d iadă, o intoxici. intoxici. ! Atunci când vii acas ă și decantezi probleme sociale în diadă,
În diadă regăsim cele mai multe elemente de nonverbal (atitudini, gesturi etc) vulgarizării (orice În diadă oricine poate intra peste oricine fără limite → problema vulgarizării diadă este amenințată de vulgarizare) ! Esența diadei stă în relații relaț ii care sunt valoro valoroase ase prin raritate rarit ate și care se devalorizează devalorizea ză prin repetiție ăim astăzi o formă de control prin slăbirea valorilor omului. ! Tr ăim Diada intr ă în schema: intim → privat→ public ! Libertatea se definește in epoca modernă ca prezența în spațiul privat și intim. ! Spațiul intim este spațiul libertății Postmodernitatea Postmodernitatea sparge bariera dintre intim – privat privat – public public Simpla prezență a puterii în spațiul public îi dă acces la spațiul privat și intim. Mai nou individul pune în spațiul public spațiul său privat (poze pe facebook) ! Problemele publice devin din ce în ce mai mai intime și cele intime intime din ce în ce mai publice. ăncăneala, fleicăreala omoară viul și noul. Duce problemele intime, private în spațiul ! Tr ăncăneala, public. public. Fleicăreala nu duce la o soluție, totul rămâne neschimbat. Prin trăncăneală ne susținem reciproc în fața vieții. În viață trebuie să păstrăm echilibrul între verbul a face și verbul a fi.
17.04.2013
Triada (relația în trei) Triada naște o formă de suprasocial (este prima formă de realitate obiectivă) Prin triadă intrăm în istoricitate (Ex. prin copil) Caracteristici: Fiecare dintre cele 3 elemente coopereaz ă intermediar între cele două, având dublă funcție: - a uni și a separa Poate realiza unitatea unitatea (Ex: parinții sunt rupți și îi țin e împreună copilul) ! Exist ă posibilitatea ca unul dintre ei să fie intrus. Apariția celui de -al treilea produce o deindividualizare. deindividualizare. O micșorare a individualului. Apariția celui de -al treilea mărește stocul sto cul comun de cunoștințe (informa ( informațiile). țiile).
Funcțiile triadei: Funcția de mediator și non - partizanat partizanat (neutru, nu ține ține cu una din părți) Funcția de tertius gaudens
Prin aceast ă funcție al treilea unește. Doi actori care afirmă separația producând o socializare interioar interioar ă → plasara în același mental (al treilea unește pe ceilalți doi doi să fie în același mental) mental) → al treilea poate poate fi un mediator mediator între
cei doi , un arbitru. Dându- și acordul să fie în același mental, acceptă o pierdere de subiectivitate, subiectivitate, o deindividualizare. deindividualizare. ! Unui mediator, tot timpul timpul i se prezintă problemele social acceptate. Nu se vor expune în fața mediatorului mediatorului reproșurile cele mai intime. ! Fidelitatea Fidelitat ea = să fii consecvent cu adevărul pe care ți l -ai însumat (să refuzi să -ți trăiești visele) Medierea între părți presupune generarea unui eth os care presupune presupune asumarea diferențelor și coabitarea lor. Mediatorul poate fi în dou ă feluri: Când interesele sale proprii sunt deasupra intereselor p ărților Când are interese într-o parte, când în alta Șansa mediatorului de a media, stă st ă în obiectivitatea de care trebuie să dea dovadă. Cu cât scade obiectivitatea, cu atât șansele de a fi strivit în conflict cresc. Când părțile consimt la o mediere, ele sunt de acord că soarta nu le stă în propriile mâini și vor căuta un mediator ăin, care nu are interese personale. obiectiv, de preferabil str ăin,
Funcția de tertius gaudens: În situația de tertius gaudens cele cele două forțe aflate în conflict își neutralizează neutralizează forțele reciproc în avantajul celui de-al treilea. Tertius gaudens = al treilea câștigă (el speculează asta) (Ex: după divorț copilul poate să profite) Dacă cei doi aflați în tensiune se unesc, poziția celui de -al treilea este în pericol. Una din strategiile tertius gaudens este divide et timpera (împarte și stăpânești) (să blocheze ca ca cei doi să facă o unitate).
Tipuri de triade: Sfânta treime (Tat ăl, Fiul, Sfântul Duh) → este Dumnezeu în trei forme: În Tatăl este unitatea În Fiu este egalitatea În Duhul Sfânt este armonia unit ății și egalității Moartea, Învierea și Înălțarea Triada familială Creator, crație, receptor Călău, victimă și martor Un conducător, un stat și un popor Partidul, Ceaușescu Ceaușescu și poporul
! O mașinăr mașinărie ie creează un anumit tip de om. Mașinăria socială produce un anumit tip de selecție și un anume tip de selecție produce un anumit tip de om
Teoriile negocierii: 1.Teoria resurselor resurselor minime (accentul cade pe resurse) 2. Teoria puterilor minime (accentul cade pe numărul de candidați) candidați) 3. Teoria negocierii între celelalte două (față de ce te plasezi, de unu sau de doi)
24.04.2013 Despre organizații I. Realități sociale cât și procese sociale: individuala. In calitate de realitate socială asigura unitatea individuala. In calitate de proces social reprezint ă factori de modificare a mediului. Tipologii asupra organizațiilor organizațiilor în functțe de cei care beneficiază de activitatea lor -principalii beneficiari = angajatii Organizațiile pot fi văzute ca sisteme sociale (birocrația) se definește ca un agent care are intentionalitate care are un comportament rațional => ele pot fi sancționate juridic = > model de raționalizare => istoric vorbind raționaliz raț ionalizarea area vine odată cu apariția manufacturilor.
Organizația ca sistem politic-indivizi => exista o batalie pentru resurse Organizațiile sunt structuri contingente (întamplare-eveniment care se modeleaza in funcție de mediu.Face față incertitudinilor de mediu atunci cand organizația nu are piețe de desfacere, resurse,bani. In ce masur ă cultura unei organizații este definită de cultura nationala -stidiile lui Hotstede. Prima dimensiune-raza de actiune a puterii-distanta dintre putere Acceptarea incertitudinii sau evitarea incertitudinii
Cultura Americana - acceptarea acceptarea incertitudinii incertitudinii firme mici pe acceptarea incertitudinii incertitudinii Cultura germana – evitarea incertitudinii firme mari pe limitarea incertitudinii
– culturi masculine, pe verbul “a avea”, “a face”, “a castiga” 3. Masculinitate vs feminitate – culturi - culturi feminine pe verbul “a fi” – colectivistă 4. Individualism vs colectivism – cultura cultura germană – colectivistă cultura Americana – individualist individualist ă
Orientare pe termen lung vs orientare pe termen scurt Culturile orientale or ientale – pe pe termen lung
Culturile naționale modeleaza astfel cultura organizațiil o rganizațiilor. or.
1. MODEL STRUCTURAL SISTEMATIC
FORMAL
Tehnologie, management, structura/system => operatiuni/strategii Cultura organizatiilor, politici, leadership leadership => output-iesirile
INFORMAL
Managerul-stabileste Managerul-stabileste obiectivele, obiectivele, organizeaza organizeaza activitatile Leadership- motiveaza, uneste oameni
2.PERSPECTIVA FINCTIONALISTA:
Pilon Format
Normativ
Cultural cognitiv cognitiv
F undamentul undamentul supuneri upuneri i Eficacitate
Obli gatie sociala sociala
I nteleger nteleger e comun a
F undamentul undamentul ordin
Reguli
Perspecti Perspecti ve comu ne
Scheme Scheme constitu constitu ti ve
Mecanisme
Coercitive
Normative
Mimetice
Logica
Utilitate
Adecvare
Corectitudine
Relui-Legi-
Certificare-
Sanctiuni
acreditare
Convinge Convingeri ri comune comune
Confi rm ate legal legal
Calau zi te de mor ala
Susti usti nut e cul tur al
Indicator
Reglator
Fundamentul legitimarii
Pilonul reglator are urmatoarele urmatoarele probleme: costuri legate de control, de impunerea regulilor. Cel care impune regulile sa fie legitimat are nevoie de competențe si credibilitate Sancțiunile dau efecte perverse.O alta problemă generată ar fi reprezentată de costurile de supraveghere.
Pilonul normative: probleme legate de așteptările în rolurile profesionale Pilonul cultural cognitive: definește modul de utilizare a resurselor. Intervine întrebarea: Ce fel de oameni influențabili afectiv ai ? -problema -pr oblema afectivă Organizațiile care au structuri similare obtin performanțe diferite, explicația explicația stă st ă in cultura organizației. Primul element determinant este limba-limbajul : barierele semantice, fizice si psihologice.Pe același simbol nu dăm același înteles. Barierele legate de personalitate: acceptarea noului, a ceea ce nu îți convine. Persoanele care sunt speriate, au anxietati nu ascultă sunt imature.
15.05.2013
Mișcări sociale sociale și populații populații
Tipuri de mișcări sociale Teorii des pre mișcări sociale Mișcări sociale ca fenomene psihosociale Mișcări sociale ca fenomene sociale Mișcări sociale ca fenomene instituționale Alte abordări Problema populației
Tipuri: Mișcări transformatoare (scopul): realizarea unei schimbări profunde în societate (Ex.: revoluția) Mișcări reformatoare (scopul): modificarea unor aspecte în ordinile sociale existente
Mișcările de izbăvire (scopul): salvara oamenilor de la modurile de viață văzute ca coruptoare (Ex: mișcările mișcările religioase) r eligioase) Mișcări de modelare (scopul): obținerea unei schimbări parțiale în comportamentul individului (Ex: stilul de viață) Tip Parsus : mișcări – orientate orientate spre valori centrate pe ideologie – orientate orientate spre putere ! Mișcările orientate orientate pe valori valori (pe principii) principii) nu prea au aderență aderență și atunci trebuie să să atragi grupuri.
Teorii: Gustave Le Bon → iraționalitate Miller – Dolland Dolland Parsons: Comportamentele colective ca înv ățare socială (teorie fenomenologică) (fenomenul de experiență) existentă, iar Comportamentele Comportamentele colective reprezint ă răspunsul la o frustrare existentă, oamenii într-o situație de frustrare își comunică experiențele trăite. Prin urmare nu există o diferență semnificativă între individual și colectiv
! Frustrarea Frustr area = tensiuni care nu se pot descărca generează frustrarea Frustrare relativă: stabile dar o capacitate capacitate scăzută de a fi satisfăcute. (Într Există așteptări stabile o societate statică, care nu e în expansiune, există așteptări stabile) Aspirațiile cresc și posibilitățiile nu cresc pe măsura aspirațiilor. Aceste tipuri de așteptări generează intensitatea și amploarea Tradițiile culturale Legitimitatea regimului politic Capacitatea Capacitatea de control a aparatului represiv Aceste 3 variabile influențează influențează dacă frustrarea devine comportament colectiv
Mișcări sociale ca fenomene sociale :
Turner și Killian – Teoria Teoria normei emergente: O mulțime uriașă este guvernată de așteptări legate de comportamente adecvate sau potrivite. În aceste aceste situații apar norme norme emergente (care se se nasc) și această această normă se bazează bazează pe convingeri convingeri împărtășite (ce este drept drept și ce este este nedrept). Norma Norma reprezintă un reper reper de comportament și o sursă de identificare cu posibilitatea aparenței unui grup de comandă și chiar a unui lider. Neil Smelser – Teoria Teoria valorii ad ăugate: Mișcarea socială reprezintă un fenomen care se upgradează cu fiecare variabilă în plus (6 variabile) : O unitate generală (existența unor interese conflictuale majore) (Ex: apare un incident)
t ensiune une în societate) Încordare structurală (o tensi Încredere generalizat ă (viziune împărtășită) → modul în care oamenii citesc similar o situație, situație, definesc la fel lucrurile. Un factor de precipitare precipitare (evenimentul, cauza) Mobilizarea participanților pentru acțiune acțiune Operarea controlului social Kornhauser – leag leagă mișcările sociale de noțiunea de societate de masă
Mișcări sociale:
Rolul proceselor de mobilizare și importanța organiz or ganizaților aților în declanșarea mișcărilor sociale Raționalitatea Raționalitatea angajării Dimensiunea politică (accentul pe dimensiunea politică)
ăzboiul este politica continuată cu alte mijloace mijloace ! R ăzboiul ! Statele naționa naționale le sunt rezultatele războaielor. răz boaielor. Toate imnurile vorbesc vorbesc despre eroi. Teoria mobilizării resurselor : Noțiunea de de segmentare orizontală orizontală Noțiunea de de segmentare verticală verticală
22.05.2013
Despre stratificare / Mobilitate socială
Despre rol și status Sisteme de stratificare socială Teorii cu privire la inegalit ăți – Teoria Teoria Marxista - Teoria funcționalistă
1.Def: Rolurile = componente distincte, mai mult sau mai putin prescrise întarite întar ite din generatie in generatie -se transmit prin învțare
Rolurile sunt forme de economisire.Sunt economisire.Sunt situații noi. Rolul intră in mecanisme de disciplinare care permit mai departe funcționarea funcționarea organizațiilor. Ex: rolul de cowboy...s-a cerut un comportament care a devenit rol.
Cu cât o societate este mai tradițională cu atat at at este mai concentrata pe roluri (mecanism ( mecanismee de tipizare) Exist ă standarde date de măsurarea performanței. Dacă nu există standarde de performanță individul nu este implicat în rol. O perso ana care detine un anumit rol trebuie sa dețina un stoc de informatii.Unele dintre aceste informatii devin incompatibile.
Opțiunile tale de viata stau pe sufletul tau -care te bagă într -o cultură, într -un -un mecanism. generând echilibru, pe tipuri tipuri de așteptări. Orice rol st ă pe un contrarol- pe așteptaăi generând Cand apar așteptări multiple (diferențiare), referitoare la o persoana apare conflictul de rol.în societățiile tradiționale, rolurile sunt bine fixate, în societățiile moderne invers. „Nu putem ocupa toate scaunele posibile din viață, salvăm o situație, pierdem alta” Codurile profesionale trebuiesc trebuiesc elaborate pentru a g ăsi soluții la conflictele de rol. În fiecare rol social exista un puternic element al datoriei provenit provenit din d in sistemul de valori si norme. Prin valori, norme, datorii functioneaza realitatea. Rolurile au functii precum cea de a legitima autoritatea. Datoria ne face să ne stabilim autoritatea. Ne obligă să ne ridicăm asupra nouă înșine. ! Rolul face parte din mecanismul de asigurare a identit ății. Dacă această identitate îți este refuzată se prăbușește stima de sine. ! În cadrul unei interacțiuni interacțiu ni sociale, rar se se întâmpl întâmplăă ca cel care a re un rol să aibă relații permanente permanente cu toți partenerii. ! Când nu exist ă intimitate și toată lumea știe ce faci te obligă să -ți menți rolul la care toți au așteptări și pune o presiune pe tine. Rolurile sunt: 1.Atribuite 2. Dobandite 1.Caracteristica 1.Caracteristica de tip sex, varsta, religie reprezinta cinditionanti in indeplinirea rolurilor. Rolul de barbat sau de femeie sunt prescrise ex.preotul, rol profesional ar prescris
2. Rolurile profesionale = dobandite
NOTIUNEA DE STATUS: STATUS:
Comportamentul Comportamentul legat de poziția într -o -o ierarhie, într-un strat. Factori care influențează statusul: sexul, vârsta, bogăția, educația, casa etc. Sexul: În mai toate societ ățile bărbatul ocupă poziții superioare în companie, femeia este dependentă de biologic -copilul.
Violența față de femei este un mecanism de întarire a statusului masculin, violul de asemenea. Vârsta: vârsta a constituit un criteriu de status. (Ex: vechime la munc ă → urci într -o ierarhie și primești bonus). bonus). Vârsta e legată legată de noțiunea de loialitate loialitate Bogăția: a constituit dintotdeauna un criteriu de status. El a fost asociat cu proprietatea și m ai nou cu profesia. Cel mai important criteriu de status e profesia și bogăția e pe locul 2
tr adiționale onale Înrudirea: un puternic criteriu de status în societ ățile tradiți Criterile de status variază de la un tip de activitate la altul, ca importanță.
Consistență de status: cine deține puterea politică deține și puterea economică și simbolică. Există în societățile tradiționale. Societ ățile capitaliste se caracterizează prin inconsistență de status (Ex: în America, cei care sunt bogați nu sunt și în guvern) ! Societ ățile cu consistență de status sunt societăți cu distanță mare de putere. Statusurile sunt legate de norme. Cel care ocup ă o poziție în status trebuie să respecte normele statusului. statusului. Și Ș i în cadrul statusului stat usului acționează acționează autoritatea prin simțământul de obligație. o bligație. Atunci când aceste sentimente nu mai activează se produce disoluția autorității.
