Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic şi Comercial Master: Managementul Afacerilor în Turism
POLTCA!"T#AT$%A TU#"TC& A %#$C$
Masterand: Curcă sa'ela Cristina
(ucureşti )*+,
Cu-rins
I. II. III. IV. IV. V. VI. VII. VII. VIII. VIII.
Date generale Oferta tu turistică Circulaţia tu turis ristică ică Orga Organi niza zare reaa turi turism smul ului ui în în Grec Grecia ia Conţ Conţin inut utul ul stra strate tegi giei ei turi turist stic icee a Grec Grecie ieii Brand-ul turistic Anali nalizza S SO! a tur turis ism mulu ului "ers "ers#e #ect cti$ i$ee de dez$ dez$ol olta tare re % oriz orizon ontt &'&' &'&'-& -&'( '(''
Cu-rins
I. II. III. IV. IV. V. VI. VII. VII. VIII. VIII.
Date generale Oferta tu turistică Circulaţia tu turis ristică ică Orga Organi niza zare reaa turi turism smul ului ui în în Grec Grecia ia Conţ Conţin inut utul ul stra strate tegi giei ei turi turist stic icee a Grec Grecie ieii Brand-ul turistic Anali nalizza S SO! a tur turis ism mulu ului "ers "ers#e #ect cti$ i$ee de dez$ dez$ol olta tare re % oriz orizon ontt &'&' &'&'-& -&'( '(''
I. ).).
Date generale
Date geografice
Grecia* Grecia* cunoscută cunoscută încă din antic+itate antic+itate ,i su denumirea denumirea de ll/da ll/da sau 0ellas* astăzi astăzi fiind oficial 1e#ulica lenă* este o ţară din sudul uro#ei. Grecia Grecia se află am#la am#lasat satăă strategi strategicc la intersec intersecția între între uro#a* uro#a* Asia Asia de Ve Vest și Africa Africa și se în$ecine în$ecinează ază la nord-$es nord-$estt cu Alania* Alania* la nord nord cu 1e#ulica 1e#ulica 2acedo 2acedonia nia și cu Bulgaria Bulgaria și la nord-est cu cu !urcia. !urcia. Țara este formată din nouă regiuni regiuni istorico-geografice3 istorico-geografice3 2acedonia* 2acedonia* Grecia Centr Centrală ală** "elo#o "elo#ones nes** !esalia* salia* #ir* #ir* Insule Insulele le din 2area 2area gee gee 4inclu 4inclusi$ si$ Do Dodec decane anezel zelee și Cicladele Cicladele5* 5* !racia !racia de Vest* Vest* Creta și Insulele din 2area Ionică. Ionică. 2area gee se află la est de #artea continentală* 2area Ionică se află la $est* iar 2area 2editerană la sud. Grecia are cea maii lungă ma lungă coastă coastă din azinu azinull 2edite 2editeran ranei ei și a ))-a ))-a ca lungim lungimee din lume* lume* cu )(.676 )(.676 8m lungim lungime* e* dețin9nd in9nd și un mare număr număr de insule insule 4a#ro: 4a#ro:ima imati$ ti$ ).;''* ).;''* dintre dintre care &&7 sunt locuite5. locuite5. <'= din teritoriul grec este format format din munți* dintre care cel mai înalt este 2untele 2untele Olim# cu &.>)7 m. Țara
se află a#ro:imati$ a#ro:imati$ între #aralelele de (;? și ;&? latitudine nordică nordică și între meridianele
de )>? și ('? ('? longitudine longitudine estică. estică. ).&.
Scurt istoric
Grecia Grecia modernă modernă î și trage trage rădăcini rădăcinile le din ci$iliz ci$ilizaația Greciei Greciei Antice Antice** înce#9 înce#9nd nd cu ci$ili ci$iliza zațiile egeene egeene din #oca Bronzului* Bronzului* și este considerată considerată a fi leagănul leagănul culturii culturii occidentale occidentale.. a este locul locul de naștere al democra democrației ca formă formă de gu$ernare gu$ernare** al filosofiei filosofiei occidenta occidentale le* al @ocurilor Olim#ice* Olim#ice* al al literaturii literaturii occide occidentale ntale și al istoriog istoriografie rafiei*i* ș tiinț elor #olitice #olitice** al marilor marilor #rinci# #rinci#ii ii tiințifice ifice și știin
matema matematic tice* e* și al dramatu dramaturg rgiei iei occid occident entale ale** incluz9 incluz9nd nd genuri genurile le trage tragedie dieii și
comediei. comediei. 1ealizări 1ealizările le culturale culturale și te+nologice te+nologice ale Greciei Greciei au influențat mult întreaga întreaga lume* multe as#ecte as#ecte ale ci$iliza ci$ilizației grecești #ătrunz9nd #ătrunz9nd în Orient #rin cam#aniil cam#aniilee lui Ale:andru Ale:andru cel 2are* 2are* și în Occiden Occidentt #rin #rin interm intermedi ediul ul Im#eriul Im#eriului ui 1oman. 1oman. Aceast Aceastăă og ogată ată moștenire tenire este #arțial reflectată de cele )< situri din #atrimoniul mondial SCO aflate în Grecia* ceea ce #lasează țara #e locul al șaselea în uro#a și al treis#rezecelea în lume. Statul grec modern* care cu#rin cu#rinde de mare #arte din din miezul miezul istoric istoric al ci$iliza ci$ilizației grece grecești* a fost fost înființat în )<(' )<(' du#ă 1ăzoiul 1ăzoiul Grec Grec de Inde#en Inde#enden dență față de Im#eriul Im#eriul Otoman. Otoman. ).(.
1e#rez rezentarea administrati$ ti$-terito itorială
De la #rogra #rogramul mul alli8 alli8rati ratis* s* care care a reform reformat at organi organiza zarea rea admini administr strati ati$-te $-terit ritoria orială lă a țării ării înce#9 înce#9nd nd cu ) ianuar ianuarie ie &')) &'))** Grecia Grecia este îm#ăr îm#ărțită în treis# treis#rez rezece ece regiuni regiuni îm#ăr îm#ărțite mai de#arte în (& de comune. Cele ; de foste #refecturi și administrații la ni$el ni$el de #refectură #refectură au fost fost #ăstra #ăstrate te în ma mare re #arte ca suunit suunităăți ale regiun regiunilor ilor.. Șa#te a#te admin administ istra rații descen descentra traliz lizate ate
gru#ează de la una la trei regiuni în sco#uri administrati$e. :istă și o regiune autonomă* 2untele At+os 4în greacă Agio Oros* E2untele Sf9ntF5* care se în$ecinează cu regiunea 2acedonia Centrală.
Fig. Organizarea administrativ-teritorială a Greciei
).;.
conomia
Grecia este o țară dez$oltată cu standarde de $ia ță ridicate. conomia sa cu#rinde sectorul ser$icii 4<=5 și industria 4)&=5* în tim# ce agricultura formează (= din #rodusul național rut. "rintre cele mai im#ortante sectoare economice se numără turismul 4cu );*> milioane de turiști internaționali în &''>* este a șa#tea cea mai $izitată țară a niunii uro#ene și a )6-a din lume de către Organizația 2ondială a !urismului5 și na$igația comercială 4cu )6*&=din ca#acitatea mondială totală* marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume5* în tim# ce țara este și un considerail #roducător agricol 4incluz9nd culturile de #ește5 în cadrul uniunii. Grecia este memru fondator al Organizației ațiunilor nite* și memru al niunii uro#ene de la aderarea la o structură #recursoare a acesteia în )><) 4#recum și meră a zonei euro din &'')5 și este și memră a mai multor instituții internaționale* inclusi$ Consiliul uro#ei* A!O* OCD* OSC și O2C. conomia Greciei este cea mai mare din Balcani* în care țara este un im#ortant in$estitor regional. )..
Căi de acces
Hnce#9nd cu anii )><'* rețelele rutieră și fero$iară ale Greciei au fost modernizate semnificati$. Hntre cele mai im#ortante lucrări se numără autostrada A& 4gnatia Odos5* care leagă Grecia de nord-$est 4Igoumenitsa5 cu Grecia de nord și nord-est 4i#oi5 și #odul 1io% Antirrio* cel mai lung #od sus#endat cu caluri din uro#a 4&.&' m lungime5* ce leagă "elo#onesul de 1io47 8m de "atras5 cu Antirrio în Grecia Centrală. Alte #roiecte im#ortante aflate în derulare sunt con$ersia șoselei G1-
!elecomunicaţii
1ețelele de comunicație și de informa ții digitale aJung în toate regiunile. :istă #este (.''' 8m de calu de firă o#tică. Kegăturile ra#ide la internet sunt foarte răs#9ndite3 e:istau în total &.&&.6( de legături de mare $iteză la înce#utul lui &'))* ceea ce însemna o #enetrare a internetului de mare $iteză de &'=.Conform datelor din &')& furnizate de KS!A!* (*6= din gos#odării utilizau regulat Internetul* dintre care >;*<= a$eau legături de mare $iteză. Internet cafL-urile ce oferă acces la Internet* la a#licații moile și la Jocuri multi#laer sunt și ele ce$a oișnuit în țară* în tim# ce internetul moil în rețele de telefonie (G și legături iMi se #ot găsi a#roa#e #retutindeni. Gradul de utilizare a internetului moil (G a crescut aru#t în ultimii ani* cu o creștere de (;'= între lunile august ale anilor &')) și
&')&. niunea Internațională #entru !elecomunicații a ațiunilor nite clasează Grecia în #rimele (' de țări din lume cu o infrastructură de date deoseit de dez$oltată. ).7.
Demografia
Organizația statistică oficială a Greciei este Autoritatea Statistică lenă 4KS!A!5* conform căreia #o#ulația Greciei în &')) era de )'.<).)>7 de locuitori. Societatea grecească este destul de omogenă* >;= din #o#ulație fiind formată din etnici greci $oritori de limă greacă. 1ata natalității în &''( se ridica la >* la mia de locuitori* semnificati$ mai redusă dec9t cea de );* la mia de locuitori în )><). Hn același tim#* rata mortalității a crescut ușor de la <*> la mia de locuitori în )><) la >*6 în &''(. Societatea greacă s-a sc+imat ra#id în ultimele decenii. 1ata fertilității în scădere a dus la o creștere a $9rstei mediane* ceea ce coincide cu îmătr9nirea demografică a uro#ei în ansamlu. 1ata căsătoriilor a scăzut constant* iar rata di$orțurilor a crescut. Ca urmare* familia greacă medie este mai mică și mai $9rstnică dec9t în generațiile anterioare. II. II.).
Oferta turistică
1esurse turistice naturale
1elieful Grecia este formată dintr-o #arte continentală muntoasă și #eninsulară* întinz9ndu-se în mare în ca#ătul sudic al "eninsulei Balcanice* termin9ndu-se cu #eninsula "elo#ones. Grecia are un număr mare de insule* între ).&'' și 6.'''* în funcție de definiție* dintre care &&7 sunt locuite. Creta este cea mai mare și mai #o#ulată uoea* se#arată de continent #rin Str9mtoarea uri#us lată de 6' m* este a doua ca mărime* urmată de 1+odos și Kesos. Insulele grecești sunt gru#ate #rin tradiție în următoarele ar+i#elaguri3 Insulele ArgoSaronice din Golful Saronic de l9ngă Atena* Cicladele* o colec ție mare dar densă ce ocu#ă #artea centrală a 2ării gee* Insulele geene de ord* o gru#are a#ro:imati$ă aflată în largul coastei $estice a !urciei* Dodecanezele* o altă mul țime $agă de insule din sud-est* aflate între Creta și !urcia* S#oradele* un gru# mic și com#act în largul coastei uoeei de nord-est* Insulele Ionice* aflate la $est de continent în 2area Ionică. O#tzeci la sută din teritoriul Greciei este format din munți și dealuri* ceea ce face țara să fie una dintre cele mai muntoase din uro#a. 2untele Olim#* sălașul mitic al zeilor greci * culminează cu $9rful 2ti8as &.>)7 m* cel mai înalt din țară. Grecia $estică are mai multe lacuri și zone umede și este dominată de 2unții "indului. O continuare a Al#ilor Dinarici*
acest lanț atinge o altitudine ma:imă de &.6(7 m în $9rful Smoli8as 4al doilea din Grecia5* și de-a lungul istoriei a constituit o im#ortantă arieră îm#otri$a trans#ortului dintre est ș i $est. 2unții "indului continuă în "elo#onesul central* trece insulele t+era și Anti8t+era și aJung #9nă în sud-$estul geei* în Insula Creta unde se termină. Insulele din gee sunt de fa#t culmi ale unor munți sumarini ce au constituit odată o #relungire a continentului. 2unții "indului sunt caracterizați de creste înalte și aru#te* adesea întretăiate de $ăi ad9nci și de alte #eisaJe carstice. S#ectaculoasele c+ei Vi8os* #arte din "arcul ațional Vi8os-Aoos din 2unții "indului* sunt trecute în Cartea 1ecordurilor Guinness ca cele mai ad9nci c+ei din lume. O altă formațiune remarcailă sunt st9l#ii de #iatră 2eteora* în $9rful cărora au fost construite mănăstiri ortodo:e medie$ale. ord-estul Greciei are alți munți de altitudini mari* 1odo#ii* care se întind în regiunea 2acedoniei de st și !raciei zona ese aco#erită cu întinse #ăduri seculare* inclusi$ celera #ădure Dadia din unitatea regională $ros* din nord-estul e:trem al țării. C9m#ii întinse sunt am#lasate în #rinci#al în regiunile !esalia* 2acedonia Centrală și !racia. le constituie regiuni economice-c+eie* fiind #rintre #uținele zone cu terenuri araile. S#ecii marine rare* cum ar fi focile și Broasca țestoasă de mare trăiesc în mările din Jurul Greciei continentale* în tim# ce densele sale #ăduri sunt +aitat #entru ursul run* r9sul* că#rioară și ca#ră sălatică. Clima Clima Greciei este în #rinci#al mediteraneană cu ierni l9nde și umede și cu $eri uscate și călduroase. Acest ti# de climă este #rezent în toate zonele de coastă* inclusi$ în Atena* în Ciclade* Dodocaneze* Creta și "elo#ones* în Insulele Ionice și în unele #ăr ți din Grecia continentală centrală. 2unții "indului afectează #uternic clima din țară* zonele de la $est de munți fiind considerail mai umede în medie 4din cauza e:#unerii mai mari la $9nturile de $est care aduc umezeală5 dec9t cele aflate la est de mun ți 4din cauza unui efect de umră #lu$iometrică5. Nonele montane din Grecia de nord-$est 4#ăr ți din #ir* Grecia Centrală* !esalia* 2acedonia de Vest5 ca și în zonele centrale muntoase ale "elo#onesului % inclusi$ #ărți din regiunile A+eea* Arcadia și Kaconia % #rezintă o climă al#ină cu ză#ezi aundente. Nonele interioare ale Greciei nordice* din 2acedonia centrală și din 2acedonia de st și !racia #rezintă un climat tem#erat* cu ierni reci și umede și cu $eri calde și uscate marcate de furtuni frec$ente. Nă#ada cade anual în mun ți și în nordul țării* a#ăr9nd însă uneori și în zonele mai Joase* cum ar fi Atena. 0idrografia
1aurile Greciei au deite $ariate. Cele mai im#ortante sunt3 raul Alia8monas* aflat in2acedonia de $est* considerat cel mai mare rau al Greciei care iz$oraste #e teritoriul tarii* celelalte iz$orand #e teritorii straine. Se $arsa in 2. gee* intre Salonic si aterini.Al &-lea ca marime esteraul A+eloos* acesta se $arsa in 2area Ionica si tra$erseaza districtul !ri8ala* limitele #refecturilor arditsa si Arta* urtania si Aitolo8arnania. n alt rau* aflat in !+esalia* este "inios. Iz$oraste din muntii "ind. !rece #rin zona oraselor !ri8ala* Karisa si arditsa. 1aul $ros* numit si 2aritsa* este al &-lea rau ca marime din sud-estul uro#ei 4du#aDunare5 si #rinci#alul rau al "eninsulei Balcanice. Iz$oraste in $estul Bulgariei* des#arte geografic !racia estica de cea $estica. !rece #e langa cate$a orase grecesti si se $arsa la nord de 2area gee* in 2area !racica. !otodata* mai #oate fi incadrat #e lista celor rauri im#ortante ale Greciei si raul estos. Mlu:ul sau delimiteaza granitele dintre 2acedonia* !racia si a$ala. Iz$oraste in $estul Bulgariei si se $arsa in 2area !racica. Kacurile3cel mai mare este !ri+onida* aflat in GreciaContinentala* in districtul Aitolo8arnania. Se e:tinde de la est la$est. Kacul Vol$i* aflat in 2acedonia* in districtul !+essaloni8i* in azinul 2gdonia* mai e:act in #ro$incia Kag8adas. Alte lacuri inseminate sunt3Begoritida in 2acedonia* lacul Bistonidadin !racia* sant+i.) Mlora Grecia este o ţară cu o $egetaţie relati$ ogată* cca Jumătate din teritoriul ei fiind aco#erit de #ăduri cu o structură foarte $ariată - cresc aici at9t coniferele montane* c9t ,i #lantele s#ecifice regiunilor de coastă. Co#acii cel mai des înt9lniţi în Grecia* mai ales #e insula Creta* sunt măslinii ,i c+i#aro,ii. Hn trecut* #e teritoriul grec cre,teau ,i cedri* #latani ,i arori de eucali#t* care au fost însă tăiaţi ,i folosiţi la construcţia na$elor de către italieni. Hn ziua de zi au mai rămas numai c9te$a e:em#lare care amintesc de #ădurile de altădată. Dacă doriţi să le $edeţi* căutaţi-le mai ales în #ră#astiile izolate ,i greu accesiile* de-a lungul ţărmului sau în munţi. Hn Grecia mai cresc ,i castani comestiili* steJari de carmaz ,i #ini de Ale#* diferite s#ecii de aru,ti ,i tufi,uri mediteraneene* dintre care rica arorea* mirtul sau la#tele lu#ului 4u#+oria c#arissias5. Hn munţi cresc #lante medicinale ,i aromatice* #rintre care oregano* cimrul* le$ănţica* mag+iranul* rozmarinul ,.a. "e insula Corfu #uteţi admira frumuseţea a a#roa#e #atruzeci de s#ecii de or+idee. Dintre #lantele agricole* în Grecia se culti$ă $iţa-de-$ie* citricele* măslinii* rodiile ,i diferite cereale. Kegumele cresc aici at9t #e c9m#* c9t ,i în solarii aco#erite cu folii de #lastic. 2erită 1 https://ro.scribd.com/doc/98655388/Geografa-Greciei
menţionaţi ,i ananii* cu fructe oarecum diferite de cele #e care le ,tim din magazine - sunt mai dulci ,i mai mici. Hn grădini #uteţi $edea ,i migdali ,i nuci.& Mauna De,i fauna Greciei nu este una dintre cele mai ogate* trăiesc aici destule s#ecii de animale interesante3 în #ăduri sunt ur,i runi ,i r9,i* animale aflate deJa #e cale dis#ariţie. "e teritoriul Greciei trăiesc ,i alte animale aJunse rare în uro#a de Vest* cum ar fi lu#ii* că#rioarele* ca#rele sălatice 4numite 8ri-8ri* care în trecut au fost a#roa#e în întregime e:terminate* iar la ora actuală sunt #roteJate de lege5* $ul#ile sau #orcii mistreţi. Hn munţi î,i au cuiurile #ăsările de #radă - ,oimii* $ulturii sau ufniţele. Dacă a$eţi noroc* $eţi $edea ,i ciocănitori $erzi sau #escăru,i ala,tri. Dintre insecte* în Grecia trăiesc scor#ioni* ale căror mu,cături* însă* nu sunt mortale #entru om* centi#ede ,i cicade* al căror ţ9r9it #oate fi ne#lăcut #entru unii dintre $izitatori. :istă aici ,i $i#ere* ale căror mu,cături* la fel ca ,i cele de scor#ion sau centi#ede* #ot fi e:trem de ne#lăcute. Hn a#ele mării trăiesc o multitudine de s#ecii de #e,ti* foci* roa,te ţestoase marine ,i alte animale rare. u #utem omite nici acele s#ecii oarecum #ericuloase* cum ar fi aricii de mare* meduzele* #isicile de mare sau murenele colorate* acestea din urmă trăind mai ales în zonele izolate* de#arte de marile #laJe. Cel mai ine este să e$itaţi orice contact cu aceste animale.( Arii naturale #roteJate cosistemul Greciei este im#artit in ( mari categorii3 PPP cosistemul format din #aduri si codrii ce dis#un de un +aitat care contriuie la e$olutia si su#ra$ietuirea unui numar mare de s#ecii ale florei si faunei acesta se regaseste in munti* dar si #e insule sau in a#ro#ierea lacurilor si raurilor.; "arcuri nationale3 Amos* Oiti* Olm#us ( #rimul "arc ational al Greciei 4)>(75* cu su#rafata de .''' +a.* este unul dintre cele mai lungi din lume* iar din )><& a de$enit 1ezer$atie a Biosferei cu#rinde a#ro:imati$ )7'' de s#ecii de #lante* incluzand cate$a s#ecii rare si e:em#lare unice de flori salatice5 * "res#a* Samaria (are o su#rafata de ;'' +a si este o zona montana izolata din sud-estul coastei insulei Creta* care cu#rinde c+ei s#ectaculoase*
2 https://www.inia.ro/grecia/!ora/ 3 https://www.inia.ro/grecia/"a#na/ $ http://www.despre-t#rism.ro/grecia-#n-ecosistem-c#-destinatia-prote%at/
#latouri cu #asuni si #aduri de #in si #erene de steJar5 * #adurea de #almieri din Vai 4Creta5* #adurea $irgina din 1odo#e. PPP cosistemul format din terenuri umede* a#ro:imati$ ;'' de lacuri* lagune* estuare* mlastini si diferite ti#uri de medii ac$atice. )' dintre aceste zone 4golful Amracian* Delta Ismaris* Kacul er8ini* Kacul Vol$i5 au o im#ortanta internationala deoseita inscrisa in randurile Con$entiei 1A2SA1. PPP cosistemul format din coasta maritima Valea Mluturilor din Insula 1+odos contine milioane de fluturi in tim#ul $erii* in s#ecial* in luna august* cand migratia de insecte este com#leta.* "arcul 2aritim din Alonissos si Nante II.&.
1esurse turistice antro#ice
"atrimoniul cultural-istoric naţional cu#rinde monumente* ansamluri ,i situri cu $aloare e:ce#ţională din #unct de $edere istoric* artistic* estetic* ,tiinţific* antro#ologic* c9t ,i #eisaJe culturale re#rezentati$e #entru ţară sau o regiune geo-culturală clar definită. Hn cadrul acestui #atrimoniu sunt incluse unuri imoile ,i moile. Bunurile imoile #rezintă $aloare din #unct de $edere ar+eologic* istoric* ar+itectural* religios* uranistic* artistic* #eisagistic* te+nico,tiinţific. Bunurile moile includ oiecte cu semnificaţie istorică ,i documentară* $aloare artistică ,i etnologică* ,tiinţifică ,i te+nică. "ri$ită ca o mamă a ci$ilizaţiei euro#ene ,i a turismului deo#otri$ă* Grecia are un #atrimoniu cultural im#resionant* mereu co#iat de celelalte ţări euro#ene ,i mereu admirat de $izitatorii străini. Kista nesco a "atrimoniului 2ondial îi recunoa,te $alorile* dar nu în totalitate. Astfel* monumente de renume mondial* #recum "alatul de la nosos sau regiunea de graniţă a 2untelui Olim# sunt înca #e lista de a,te#tare* la un loc cu situl ar+eologic i8o#olis* ora,ul $ec+i Corfu* situl ar+eologic "+ili##i* $ec+iul Kaurion* zona lacurilor "res#a 4care include monumente izantine ,i #ost izantine5 sau #arcurile naţionale Dadia-Kef8imiSouflion ,i Gurile Samariei. "e listă sunt trecute însa suficiente monumente care să facă din Grecia una dintre cele mai ine re#rezentate ţări la acest ca#itol. numerarea înce#e cu Acro#ola ateniană* $estigiu al unei Grecii care a dominat 2editerana mai ine de o mie de ani. Vec+ea cetate a Atenei 4,i centrul său de #restigiu ,i cult* dealul Acro#ole5 re#rezintă locul unde #ot fi $ăzute ca#odo#erele artei clasice grece,ti3 "artenonul* "ro#ilea* re+tenonul ,i tem#lul Atenei i8e* toate la un loc $ăzute ca simoliz9nd însă,i ideea de #atrimoniu mondial. n alt oiecti$ nesco este situl ar+eologic Del+i* sanctuar elenic în care făceau #rofeţii oracolele #rin care $orea însu,i zeul A#olo. na dintre cele mai cunoscute #reotese ale zeului* "it+ia* a fost
consemnată în literatura antică ,i a de$enit un im#ortant moti$ cultural euro#ean. Integrat armonios în #eisaJul din care face #arte ,i încărcat cu semnificaţii de sacralitate* Del#+i a fost în secolul VI. î.0r. nu numai centrul religios* dar ,i simolul unităţii lumii grece,ti. #idaurus este situat în "elo#onez ,i im#ortanţa sa este dată de cultul lui Ascle#ius 4iniţiat în secolul VI î.0r.5 dar ,i de #rinci#alele monumente - în s#ecial teatrul* considerat una dintre cele mai desă$9r,ite ca#odo#ere ale ar+itecturii grece,ti antice. Construit în aer lier* #e un $ersant* teatrul are* în ciuda dimensiunilor sale remarcaile* o acustică naturală egalată doar în ultmele decenii de miJloacele electronice de am#lificare. Dar #idaurus a$ea ,i o im#ortantă $aloare religioasă* #e care ,i-a #ăstrat-o ,i în tim#ul stă#9nirii romane* cu numeroase tem#le ,i s#itale ridicate de amele ci$ilizaţii. !ot în "elo#onez se gase,te ,i Olm#ia* locuită din tim#urile #reistorice dar care a de$enit un ora, im#ortant cu zece secole înainte de Iisus c9nd a de$enit un centru al de$oţiunii către Neus. Altis* sanctuarul zeilor* a fost una dintre cele mai mari concentrări de ca#odo#ere a lumii $ec+i. Alături de tem#le* alte $estigii im#ortante sunt ruinele infrastructurilor s#orti$e construite #entru @ocurile Olim#ice care au a$ut loc în #erioada antică la fiecare #atru ani înce#9nd cu 776 î.0r. Siteul Vergina este situat în zona centrală a 2acedoniei contem#orane ,i atrage $izitatori datorită $ec+ii cetăţi Aigai* #rima ca#itală istorică a 2acedoniei antice* deso#erită în $ecinătatea ora,ului Vergina în secolul al %QIQlea. Cele mai im#ortante $estigii sunt #alatul monumental* ogat decorat cu mozaicuri ,i stucatura #ictată* ,i zona mortuară* cu #este ('' de tumului* unii dintre ei $ec+i din secolul QI î.0. nul dintre mormintele regale este 2arele !umulus* identificat ca a#arţin9nd lui "+ili# II* care a cucerit toate ora,ele grece,ti* desc+iz9nd drum fiului său* Ale:andru cel 2are să cucerească întreaga lume cunoscută. O cu totul altă $9rstă a istoriei grece,ti ,i a ci$ilizaţiei euro#ene este re#rezentată de 2cene ,i !irns* situate în "elo#onez* ruine im#resionante a doua dintre marile ora,e ale ci$ilizaţiei miceniene care a dominat lumea mediterană între secolele QV ,i QII î.e.n. ,i au Jucat un rol fundamental #entru cultura clasică grecească. Aceste două ora,e sunt str9ns legate ,i de #oemele e#ice ale lui 0omer* Iliada ,i Odiseea* care au influenţat arta ,i literatura euro#eană tim# de trei milenii. !ot $estigii antice adă#oste,te ,i Delos* situat în 2area gee* în insulele Ciclade. Conform mitologiei grece,ti* aceasta insuliţă din ar+i#elag este locul de na,tere al zeului A#olo ,i adă#ostea un sanctuar dedicat acestuia care atrăgea #elerini din întreaga lume elenistică. Insula adă#oste,te $estigiile mai multor ci$ilizaţii succesi$e* înce#9nd cu mileniul ( î.0r. ,i #9nă la e#oca #aleocrestină. Hn ar+i#elagul în$ecinat* Dodecanez* se află ora,ul
"atmos* cu mănăstirea Sf9ntul Ioan !eologul ,i "estera A#ocali#sei. "e această mică insulă tradiţia s#une că ,i-a redactat te:tele ilice 4$ang+elia ,i A#ocali#sa5 Sf9ntul Ioan* disci#olul lui Iisus. O mănăstire a fost ridicată cu +ramul său în secolul Q ,i aceasta a de$enit de atunci loc de #elerinaJ #entru toată Grecia ortodo:ă. Insula 1+odos este situată în acela,i ar+i#elag Dodecanez* l9ngă coasta !urciei. De,i numai #ăstrează nici o urmă a colosului din 1+odos* far gigantic care a$ea re#utaţia de a fi una din cele 7 minuni ale lumii $ec+i* 1+odos este o im#ortantă mo,tenire culturală #rin ora,ul medie$al uimitor de ine conser$at. Acesta a fost construit de ca$alerii ioaniţi 4zi,i ,i de 1+odos* a#oi de 2alta5 care ,i-au a$ut re,edinţa #e această insulă între )('> ,i )&( ,i au transformat ora,ul într-o fortăreaţă redutailă. Aceasta a$ea să aJungă ulterior su stă#9nire turcă ,i italiană. Cele mai im#ortante $estigii sunt "alatul 2arelui 2aestru ,i Strada Ca$alerilor care fac ca Ora,ul de Sus să fie unul dintre cele mai frumoase ansamluri uranistice din #erioada gotică. Hn Ora,ul de @os* ar+itectura gotică coe:istă cu mosc+ee* ăi #ulice ,i alte clădiri din #erioada otomană. Alături de aceste locaţii* Grecia mai are înscrise în lista SCO alte im#ortante $estigii ,i atracţii turistice* #recum 2ănăstirile Da#+ni* 0ossios Ku8as ,i ea 2oni din C+ios* 2stras* 2onumentele #aleocre,tine ,i izantine din !+essalonic* !em#lul lui A#olo #icureanul din Bassae ,i monumentele din Samos % "t+agoreionul ,i 0eraionul* alături de 2eteora ,i 2untele At+os. Monumente şi ansam'luri de ar.itectură de factură religioasă
Ka ni$elul teritoriului naţional numărul cel mai mare de monumente de ar+itectură este re#rezentat de cele de cult* fie mari ansamluri mona+ale* fie tem#le* iserici* catedrale ,i mănăstiri. "uţine sunt ora,ele ,i satele care să nu deţină un astfel de monument. :istă Judeţe care concentrează un mare număr de astfel de unuri culturale. Bisericile cre,tin ortodo:e sunt cele mai numeroase ,i mai interesante oiecti$e re#artizate uniform #e teritoriul ţării. Locuri de -elerina/: Catedrala Ortodoxă Mitropolitană
(Salonic).
Adă#oste,te moa,tele Sf9ntului
Grigorie "alama. ste o clădire im#unătoare ridicată du#a cucerirea inde#endenţei între anii )<;& %)<6&. a este cunoscută ca 2area 2itro#olie* s#re deoseire de 2ica 2itro#olie din a#ro#iere* fosta catedrală* o frumoasă iserică izantină* ridicată în secolul QII.
&ig.1.3.2.1. 'atedraa )rtodo*+ ,itropoitan+
Biserica Sf imitrie(Salonic).
Cea mai mare
iserică din Grecia* este cu sigurantă cea mai im#ortantă dintre multele iserici ale ora,ului &ig.1.3.2.2. iserica ". imitrie
#entru că aici se află moa,tele Sf9ntului 2are 2c. Dimitrie Iz$orătorul de mir* săratorit de întreaga Biserica Ortodo:ă la &6 octomrie.
Sf9ntul Dimitrie % militar în armata romană* dar grec de origine - a fost martirizat în tim#ul îm#ăratului Galeriu* în anul ('6 d.0r* de$enind #atronul s#iritual al Salonicului.
!art"enon#l($tena5
!em#lul dedicat zeiţei Atena "art+enos 4fecioara5 care se înalţă ,i astăzi m9ndru #e Acro#ole % centrul ora,ului încă din #erioada miceniană. Ora,ul este un $eritail muzeu în aer lier* cu $estigii ale ci$ilizatiilor grece,ti ,i romane. Complex#l Mona"al de la Meteora.
&ig.1.3.2.3. arthenon#
ste cel mai re#rezentati$ ,i mai im#ortant din Grecia*
du#a 2untele At+os. Situate în 2unţii "indului* mănastirile se agată de stancile masi$e ale caror nume deri$ă de la $erul meterizo 4a sus#enda in aer5 ,i re#rezintă unul dintre simolurile Greciei* recunoscute oriunde în lume. "rimele menţiuni ale comunităţii mona+ale din această zonă sunt din secolul QI de atunci s-au construit &; de mănăstiri în această zonă* din care multe sunt astăzi în ruină* dar cele ,ase mari mănăstiri care s-au #ăstrat au intrat în #atriomoniul SCO3 Mănăstirea
Marea Meteora% Mănăstirea &arlaam%
Mănăstirea 'o#ssan#% Mănăstirea Sfintei reimi% Mănăstirea Sf. tefan% Mănăstirea Sf. *icolae $napavsos.
&ig. 1.3.2.$. ,eteora
Biserica Sf. G"eorg"e 'otonda (Salonic).
umită astfel #entru că a fost construită #e temelia mausoleului circular ridicat în secolul IV d.0r.* de îm#aratul Galeriu. Biserica Sf. Sofia
4Salonic5. Biserica
construită în secolul VIII* du#ă modelul Bisericii Sf9nta Sofia din Constantino#ol. Biserica Maicii omn#l#i $"iropiita (Salonic). Care adă#oste,te Icoana 2aicii Domnului
făcătoare de minuni. Biserica Sf. $ndrei (Salonic).
na dintre cele mai mari catedrale ale Greciei* adă#oste,te
moa,tele Sf9ntului A#ostol Andrei Mănăstirea +ato ,enia
4Volos5. Adă#oste,te o #arte din Br9ul 2aicii Domnului.
2ănăstirea Sf. !reime 4insula g+ina5 adă#osteste moa,tele celui mai recent sf9nt ortodo:3 Sf ectarie recunoscut mai ales ca tămăduitor al olna$ilor de cancer. Biserica !anag"ia vangelistria B#na &estire
4Insula !inos0 unde se află Icoana
făcătoare de minuni a 2aicii Domnului. Biserica Sf. Spiridon
4insula Corfu5 care adă#oste,te moa,tele întregi ale Sf9ntului Ierar+
S#iridon al !rimitundei* săratorit #e )& decemrie. Biserica Sf. eodora
4Corfu5* care adă#oste,te moa,tele întregi ale Sfintei !eodora
Hm#ărăteasa. Mănăstirea Sf. G"erasim
4Insula efallonia01 "f9ntul #rotector al insulei este Sf. G+erasim*
care a trăit aici în secolul QVI. 2oa,tele sale se află din anul )<) în mănăstirea Sf. G+erasim* fiind sărătorit #e ) august ,i &' octomrie. Insula efalonia mai este numită ,i RInsula er#ilorF* datorită ,er#ilor care $in să se Rînc+ineF la icoana 2aicii Domnului în fiecare an la sărătoarea Adormirii 2aicii Domnului. Mănăstirea Sf. ionisios.
Construită în )7'<* care adă#oste,te moa,tele Sf9ntului
Dionisios 4);7-)6&&5* #rotectorul insulei.
Mănăstirea $pocalipsei
4insula "atmos5 . ste legată de ultima carte din Sfanta Scri#tură %
A#ocali#sa scrisă de Sf. Ioan $ang+elistul. Deasu#ra grotei unde Sf. Ioan a a$ut 1e$elaţia A#ocali#sei* se află astăzi mănăstirea A#ocali#sei. Monumente de artă -lastică şi comemorative
Acestea ilustrează momente din istoria naţională* sau sunt dedicate unor eroi* oameni de marcă ai culturii ,i istoriei naţionale. le cinstesc e$enimente ,i #ersonalităţi intrate în nemurire* fiind re#rezentate #rin ansamluri monumenatale* monumente* oeliscuri* #lăci comemorati$e care se integrează în #eisaJul localităţilor elene. Statui ca3 rotonda neo-clasică în memoria gu$ernatorului ritanic 2aitland* statuia lordului
&ig. 1.3.1. #inee temp##i ei4ei rtemis
Guilford* cea a lui Ca#o din Istria5* tem#lul zeiţei Artemis* statuia zeiţei Artemis* statuia lui Neus.
Coroana era simolul consacrării faţă de zei. Se credea că zeii î,i întorc faţa de la cei care se înfăţi,au înaintea lor fără coroană* #entru aceasta morţii erau îm#odoiţi cu o coroană. Oiceiul s-a #ăstrat #arţial* în toate religiile - florile care se aduc ca ofrandă la înmorm9ntări sunt înmănunc+iate în forcoroană. a simolizează ,i iruinţa. Cele #e care le #rimeau în$ingătorii la Jocurile olim#ice din Grecia antică* sau cele #e care le #rimeau eroii % ce se întorceau $ictorio,i* erau înc+inate unui anumi zeu în funcţie de frunzele din care erau alcătuite3 steJarul ,i măslinul lui Neus* dafinul lui A-ollo2 mirtul Afroditei* $iţa de $ie lui Dionisos2 s#icele de gr9u lui Ceres* #inul lui "oseidon. Monumente te.nice
Hn această categorie se înscriu toate realizările de ti# industrial ,i te+nic care ilustrează e$oluţia g9ndirii inginere,ti ,i geniul creator al s#eciali,tilor din Grecia. Aici sunt incluse #odurile de lemn ,i metalice* $ec+i instalaţii de morărit* te:tile* #relucrări metalurgice* turine energetice* miJloace de trans#ort* amenaJ9ri +idrote+nice. umărul lor este relati$ redus* cu o concentrare mai mare în centrele urane cu o $ec+e tradiţie industrială* de e:em#lu* #odul 1ion-Antirion- edificiul este cel mai înalt #od sustinut de caluri din lume* cu o #unte
continua de &.&& de metri. #od care sa faca legatura între Ac+aia si toloa8arnania 4nord$estul Greciei5. Kocuri istorice Acestea se referă la s#aţiile unde s-au desfa,urat im#ortante ătălii e$enimente istorice 4adunări #o#ulare* #roclamaţii în s#aţii #ulice* întruniri #olitice5 ,i cimitirele militare. Dintre acestea se remarcă3 Bătălia de la !ermo#ile* Kiga de la Corint 4Delegaţii cetăţilor ,i statelor grece,ti din "elo#ones* cu e:ce#ţia S#artei se reunesc la Corint* form9nd o confederatie* oteaza #entru răzoiul contra #er,ilor5* Adunarea "o#orului 4A#ella5 formată din toti egalii trecuţi de (' de ani.
II.(. Baza te+nico-materială a5 nitati de cazare Ka sf9r,itul anului &');* numărul total al unităţilor de cazare din Grecia a fost estimat la circa (;&& de unităţi* fiind în cre,tere faţă de anul #recedent c9nd e:ista un număr de ((67 unităţi de cazare.
Sursa3 +tt#3TTec.euro#a.euTeurostatTUeTtourismTstatistics-illustrated
&ig. 1.3.1. #inee temp##i ei4ei rtemis
Hn &'); a ocu#at locul în clasamentul #ri$ind numărul locurilor de cazare din ţările memre ale niunii uro#ene.
5 nităţi de alimentaţie "e l9ngă restaurantele ,i arurile înt9lnite în incinta +otelurilor* în Austria* se mai regăsesc ,i o multitudine de restaurante at9t cu s#ecific local* c9t ,i cu s#ecific internaţional. De asemenea* e:istă ,i multe alte locaţii #recum terase #ulice* erării* cafenele* aruri de zi* de noa#te* cofetării* #atiserii* simirgerii* fast-food-uri* #izzeri* raserii etc. c5 nităţi de agrement Agrementul re#rezintă o com#onentă de ază a #rodusului turistic deoarece asigură odi+na acti$ă a turi,tilor* contriuind direct la realizarea unei noi calităţi a $ieţii. Agrementul este definit ca ansamlul miJloacelor* ec+i#amentelor* e$enimentelor ,i formelor oferite de unităţi* zone turistice* ca#aile să asigure indi$idului sau gru#ului social o stare de
ună dis#oziţie* de #lăcere* să dea senzaţia unei satisfacţii* unei îm#liniri* să lase o im#resie ,i o amintire fa$orailă. Structurile turistice de agrement sunt e:trem de di$erse în Grecia* turi,tii #ut9ndu-se ucura de acti$ităţi terestre* aeriene ,i mai ales ac$atice. II.;.
lemente definitorii
Gastronomia Bucătăria grecească este una cu s#ecific mediteranean* și în cadrul ei* o tradi ție culinară foarte re#rezentati$ă este cea cretană. Bucătăria grecească folose ște ingrediente #roas#ete #e care le integrează în diferite feluri de m9ncare tradiționale locale* cum ar fi musacaua* stifado* salata grecească* fasolada 4un fel de ia+nie fără carne5* s#ana8o#ita 4#lăcinte cu s#anac5 și frigărui 4denumite sou$la8i5. Grecii sunt cei mai mari consumatori de #e,te din uro#a ,i din 2editerana. Hn această ţară* #e,tele este considerat ca un element esenţial al economiei* de,i #artici#ă numai cu &= la "IB* deoarece este o acti$itate tradiţională ,i #racticată numai de ;&.''' de oameni. Hn Grecia antică* #escuitul întrecea $9nătoarea* era o acti$itate #restigioasă ,i grecii erau consideraţi #escari desă$9r,iţi ,i uni na$igatori. 6 Băuturile s#ecifice sunt Ouzo ,i 2eta:a. Serile grece,ti 2uzica si dansurile traditionale intr-o ta$erna in creierii muntilor dez$aluie ade$aratul s#rit grecesc* acel E8efiF desco#erit in filmul ENoraF si in altele care i-au urmat. Distractia cu#rinde dansuri #anelenice 4cunoscute si inter#retate in orice zona5 si dansuri s#ecifice fiecarei zone etnofolclorice. Stilurile si semnificatia fiecarui dans $ariaza in functie de insula sau sat. :ista #este ;.''' de dansuri traditionale grecesti. 7
5 https://ro.wi0ipedia.org/wi0i/Grecia 6 http://www.grecia.in"o.ro/atractii.htm http://www.iare.com/acanta/o"erte-t#rism/eseie-in-pasi-grecesti-#meadans##i-in-grecia-ideo-129831
!raditia s#artului farfuriilor nu e$oca nici manifestarea ucuriei* nici a furiei* nici a altei stari de s#irit* ci alungarea g+inioanelor. 2ulti#lele accidente au determinat autoritatile sa scoata in afara legii aceasta traditie. !otusi* #entru a o mentine $ie* farfuriile clasice au fost inlocuite cu cele din i#sos. Daca la seara greceasca la care mergeti $eti $edea ca se arunca ser$etele* acestea sunt sustitutul farfuriilor de alta data.< 2itologia umeroșii zei ai religiei Greciei antice* #recum și eroii legendari ai e#o#eelor antice 4Odiseea și
Iliada5* și e$enimentele cărora le sunt #rotagoniști toți aceștia constituie ceea ce astăzi este
denumit #o#ular Emitologia greacăF. Hn afara rolului religios* mitologia $ec+ilor greci Juca și un rol cosmologic* încerc9nd să e:#lice formarea și funcționarea lumii. "rinci#alii zei ai grecilor antici erau Dode8at+eon4en5 4cei dois#rezece zei5* care trăiau* conform legendei* #e 2untele Olim#. Cel mai im#ortant dintre aceștia era Neus* regele zeilor* căsătorit cu 0era* care îi era și soră. Ceilalți zei greci erau Demetra* 0ades* Ares* "oseidon* Atena* Dionis* A#ollo* Artemis* Afrodita* 0efaistos și 0ermes. Hn afara acestora* grecii mai a$eau și alte credințe mistice* cum ar fi cele în nimfe* și în alte ființe magice.> Arta ,i ar+itectura nul dintre cele mai u,or de recunoscut simoluri ale realizărilor artistice ale Greciei este ar+itectura sa elegantă* în s#ecial coloanele de #iatră elegante ,i frontoanele triung+iulare scul#tate ale celor trei RordineF3 Stilul doric este cel mai $ec+i ,i cel mai sim#lu* cu coloane rouste ,i frontoane aco#erite cu scul#turi care* la $remea res#ecti$ă* erau #ictate în alastru sau ro,u* #entru a se oţine un im#act mai #uternic. Cel mai un e:em#lu de tem#lu în stil doric care a su#ra$ieţuit #9nă în zilele noastre este "art+enon-ul 4;(< î.e.n.5* #e Acro#ole* în Atena.
Stilul ionic a înflorit cam în aceea,i #erioadă cu ora,ele #ros#ere din Asia 2inor. ste
mai u,or ,i mai decorati$* cu coloane mai su#le* îm#odoite cu s#irale cu caneluri în colţurile ca#itelurilor. Stilul a culminat cu tem#lul acum #ierdut al lui Artemis* din fes* considerat una 8 http://am"ostacoo.ro/impresii9.php7iid69$doc#ri-m#stsee-in-grecia-dierse-one 9 https://ro.wi0ipedia.org/wi0i/Grecia
dintre cele ,a#te minuni ale lumii antice. Hn #rezent* #utem $edea ar+itectura ionică în tem#lul Atenei i8e de #e Acro#ole.
stilul corintic - #rin anii ;'' î.e.n.* a#ăruse deJa o $ersiune nouă* mai sofisticată* a
stilului ar+itectural ionic* som#tuos* încărcat 4 2onumentul c+oragic al lui Kisicrate din Atena-((; i.e.n.5. Acesta se caracterizează #rin frunze de acant scul#tate elaorat #e ca#itelurilor coloanelor* o #osiilă reflectare a unor influenţe din Orientul 2iJlociu. Grandoarea stilului corintic a făcut ca acesta să de$ină stilul #referat de constructorii ,i ar+itecturii 1omei im#eriale. 2onumente de artă #lastică ,i comemorati$e ilustrează momente din istoria naţională* sau sunt dedicate unor eroi* oameni de marcă ai culturii ,i istoriei naţionale. le cinstesc e$enimente ,i #ersonalităţi intrate în nemurire* fiind re#rezentate #rin ansamluri monumenatale* monumente* oeliscuri* #lăci comemorati$e care se integrează în #eisaJul localităţilor elene. Kiteratura Kiteratura antica a #atrimoniului Greciei cu#rinde #oezie* teatru* filozofie* tratate istorice. 0omer 4secolul > I.0r.5* autorul Iliadei si Odiseei* a fost cel mai mare scriitor antic al Greciei. "rimul scriitor calator a fost "ausanias* care* in al doilea secol I.0r.* a scris G+idul s#re Grecia. Sa#+o 4care a trait #e insula Ke$os in secolul I.0r.5 este faimoasa #entru #oeziile de dragoste dedicate femeilor .)' S#ortul Grecia este locul de na ștere al @ocurilor Olim#ice antice* atestate #entru #rima oară în 776 î.e.n. la Olm#ia* și au găzduit de două ori @ocurile Olim#ice moderne* ediția inaugurală din )<>6 și cea din &'';. Delegația greacă desc+ide fiecare #aradă a na țiunilor de la desc+iderea @ocurilor Olim#ice* întruc9t este țara fondatoare a #recursorului antic al com#etiției. Grecia este una dintre cele doar #atru țări care au #artici#at la toate @ocurile Olim#ice de Vară. C9știg9nd în total ))' medalii 4(' de aur* ;& de argint și (< de ronz5* Grecia se află #e locul (& în clasamentul olim#ic istoric #e medalii. Cea mai ună #erformanță a fost la #rima edi ție* c9nd Grecia a terminat #e locul al doilea cu )' medalii de aur .)) 1 http://www.grecia.in"o.ro/arta-si-c#t#ra.htm 11 https://ro.wi0ipedia.org/wi0i/Grecia
Oiceiuri ,i tradiţii !im#ul în Grecia se scurge altfel* mai ales în #auza dintre doua si cinci du#a-amiaza* cand totul #are incremenit intr-o lunga siesta. ici nu se #une #rolema ca aceasta #auza sa nu fie res#ectata* ar fi un afront la adresa Greciei insasi. Ka fel de im#ortanta este si #limarea de duminica* mai ales la sate* cand locuitorii unei asezari se intalnesc si discuta. !ot legat de tim# si de cum il inteleg grecii este si as#ectul caselor* maJoritatea nefinisate la e:terior. 2oti$ul este sim#lu3 cand $a fi ne$oie de o noua camera se continua constructia. Cinematograful 3 cinematografele din Grecia* maJoritatea gazduite #e #erioada $erii in gradini de $ara* sunt in #ermanenta aglomerate. 2ai mult* $eti gasi aici si aruri unde #uteti cum#ara U+is8* coniac* ouzo* gustari* iar de regula la Jumatatea filmului se face o #auza* #entru a $a a#ro$iziona. 2ai mult* a$eti $oie sa fumati in tim#ul filmului* asa ca nimic nu $a im#iedica sa $a ucurati de film. Cafeaua 3 #ana in )>7;* cand !urcia a in$adat nordul Ci#rului* era #rezentata si $anduta dre#t cafea turceasca* a#oi a de$enit sim#la cafea sau cafea greceasca. O cafea greceasca ade$arata nu este #entru cei slai de inima* ci este foarte tare si aromata. !inerii #refera cafe fra##e* in tim# ce in sate cafeneaua - 8afenion - este locul de intalnire si discutii* centrul social al asezarii. Aici aratii eau cafea* fumeaza si Joaca !a$li - tale - un ade$arat s#ort national. "ana la ince#utul anilor W<'* in fiecare asezare* cat de neinsemnata* erau cel #utin doua cafenele* fiecare decorata #entru a arata orientarea #olitica a #atronului* #entru ca musterii sa stie unde sa nu intre. 2asa in oras 3 sa nu $a ganditi ca in Grecia $eti gasi #e cine$a mancand singur* #e fuga* la o masa. Asa ce$a este de neconce#ut. 2asa este cel mai un #rileJ de socializare si dureaza ore une* in care con$i$ii sa$ureaza s#ecialitatile traditionale si se astern la #o$esti. Cum o cina tarzie ince#e de la orele noua si se #relungeste tarziu in noa#te* restaurantele si localurile sunt mai mereu aglomerate. Se #lateste intotdeauna cas+* niciodata cu carte de credit sau cecuri* si $eti a$ea adesea sur#riza de a $edea cum grecii nu ezita sa #lateasca si #entru altii* un dar traditional. !raficul 3 #entru a rezol$a #rolemele de trafic* administratia elena a aJuns cu cati$a ani in urma la un sistem* in care masinile cu numar #ar circula in anumite zile* cele cu numere im#are in alte zile. Din #acate* multi greci si mai ales atenieni au recurs la o stratagema*
cum#arand o a doua masina* #utand astfel circula toata sa#tamana. Intentia conteaza. ste de mare aJutor si metroul din Atena* a carui constructie a durat totusi ne#ermis de mult. Des#re norocul de a te fi nascut femeie 3 in Grecia fetele sunt norocoase* #entru ca traditia cere ca familia sa cum#ere sau sa construiasca o casa #entru fiecare fata. u si #entru aietii familiei* este treaa lor sa se casatoreasca mai tarziu cu o fata cu casa. Adesea insa fata $a mosteni locuinta #arintilor sau a unicilor. S#argerea farfuriilor 3 clar* grecilor le #lace sa s#arga a una* a alta* mai ales la #etreceri. Cand frumoase fete ince# sa danseze zeie8i8o ori +asa#i8o* in Jurul lor zoara #a+arele si farfuriile* multe foarte $aloroase* care se #refac in tandari. "are e:cesi$* #ericulos X In anii W(' comesenii oisnuiau sa arunce la #icioarele dansatoarelor* in semn de res#ect si aratie* cu cutite. Din fericire* cum fetele erau adesea ranite* s-a renuntat si s-a trecut la farfurii. 2ai zgomotoase* fac mai multa mizerie* dar sunt mai #utin #ericuloase. Sunt insa si #e #lacul #oftei de $iata a grecilor. Credinte ciudate 3 su#erstitiile mai mult sau mai #utin inrudite cu influenta credintei ortodo:a s-au #astrat dintr-o generatie la alta* si multe se #ot intalni in tot s#atiul alcanic. De e:em#lu* cand o familie se muta intr-o casa noua #reotul treuie sa $ina #entru sfestanie. In Grecia* ziua traditionala #lina de g+inion este marti )(* nu $ineri )(* #entru ca intr-o marti )( Constantino#ole a fost cucerit de turci* inamicii traditionali ai grecilor. "eri#tera 3 c+ioscuri stradale* foarte utile cand sunteti #e fuga* cu marfuri de toate felurile* de la auturi reci la +arti* ziare* relocuri* ing+etata* maruntisuri. In Grecia se gasesc #este ;6.''' de c+ioscuri.)& III.
Country Unit Year Variable Total domestic trips Overnight visitors (tourists) Sameda! visitors (e"cursionists) Nights in all t!pes o# accommodation
i
Circulaţia turistică
Greece Number 2010
2011
2012
..
..
10.085.131
8.176.852
..
.. 64.499.57 6
64.681.095
2013
.. 6.257.413 .. 45.245.86 8
2014
.. 4.615.230 .. 47.954.67 8
12 http://www.artine.ro/)bicei#ri-si-traditii-in-Grecia-1325-1-n.htm
.. 5.340.163 .. 53.211.508
$otels and similar establishments Specialised establishments Other collective establishments %rivate accommodation
6.895.078
7.706.649
4.596.387
4.490.817
5.487.105
418.027
627.639
955.585
537.314
609.300
840.691
1.168.797 54.996.49 1
570.853 39.123.04 3
355.945 42.570.60 2
832.668
56.527.299
46.282.435
&ata e"tracted on 24 'an 201 1202 *T+ (G,T) #rom O-+&.Stat
!aelul nr. !urismul intern în Grecia 4&')'-&');5 Hn anul &'); s-au înregistrat a#ro:imati$ )& milioane de turi,ti care au $izitat Grecia* e:ce#t9nd e:cursioni,tii a căror date nu se cunosc. Din #unctul de $edere al no#ţilor #etrecute în structurile de #rimire* în &'); se înregistrează o cre,tere cu &6<(' no#ţi faţă de anul #recedent.
Country Unit Year
Greece Number 2013
Variable Total internat ional arrivals Top mar/ets
ulgaria German! rance *nited ingdom tal! Netherlands ussian ederation
2014
17.920.000
22.033.000
691.874
1.534.656
2.268.000
2.459.000
1.152.000
1.463.000
1.846.000
2.090.000
964.000
1.118.000
581.000
657.000
1.352.901 160.251.00 0
Nights in all t!pes o# accommodation
1.250.174 184.789.00 0
&ata e"tracted on 24 'an 201 121 *T+ (G,T) #rom O-+&.Stat
!aelul nr. !urismul rece#to# în Grecia 4&')(-&');5 Hn anul &'); s-au înregistrat a#ro:imati$ && milioane de turi,ti internaţionali care au $izitat Grecia. "rintre #ieţele de to# im#ortatoare de turi,ti se numără Bulgaria* Germania* Mranţa* Anglia* Italia* Olanda ,i 1usia. Cei mai mulţi turi,ti au $enit din Germania* #este & milioane de turi,i anual.
Country Unit Year
Greece Number 2013
2014
Variable Total international departures Top destinations
4.594.000 5ustria rance German! tal! *nited ingdom
5.802.000
98.024
142.440
149.622
129.863
356.938
468.852
310.207
291.976
213.489
271.101
&ata e"tracted on 24 'an 201 122 *T+ (G,T) #rom O-+&.Stat
!aelul nr. !urismul emiţător în Grecia 4&')(-&');5 Din taelul de mai sus se oser$ă că numărul turi,tilor de origine greacă fluctuează în Jurul $alorii de milioane. "rintre destinaţiile #referate ale grecilor se regăsesc Austria* Mranţa* Germania* Italia ,i Anglia.
IV.
Organizarea turismului în Grecia
!urismul în Grecia a fost un element esențial al acti$ității economice din antic+itate și încă este unul dintre cele mai im#ortante sectoare ale țării. 2inisterul !urismului* înființ at în &'';* este autoritatea com#etentă #entru #olitica și #rogramarea în domeniul turismului. 2inisterul su#ra$eg+ează Organizaţia aţională a !urismului* Organizația #entru ducație și Mormare* Camera Grecia 0otel și Com#ania de Dez$oltare a !urismului. Organizația a țională a !urismului este res#onsail #entru #unerea în a#licare a #rogramelor de mar8eting și #entru licențierea +otelurilor și între#rinderile de turism su îndrumarea 2inisterului !urismului. De asemenea* este res#onsail #entru #romo$area Greciei* #olitica de #ulicitate și de comunicații și #entru organizarea #artici#ării țării la e:#oziții internaționale* conferințe și e$enimente în Grecia și în străinătate.
Autorităţile turistice regionale intră su su#ra$eg+erea Organizaţiei aţionale #entru !urism ,i sunt res#onsaile #entru im#lementarea #oliticii de turism la ni$el regional.)(
13 );'
Amasadorul Organizației aționale #entru !urismului dinn Grecia 4G!O5* a fost 0elena "a#arizou* o celeră c9ntăreață greacă care a c9 știgat uro$isionul în &''. Cantareaţa Sa8is 1ou$as* care a re#rezentat Grecia în cadrul concursului uro$ision &''>* este în #rezent amasadorul Greciei #entru !urism. Organizația ațională de !urism a Greciei a fost instituită #rin Kegea )6T)>'* care a fost ratificat #rin Kegea nr. )6&;-)6)* este o entitate #ulică și su#ra$eg+eată de către 2inisterul !urismului. Hn conformitate cu n.(&7' T '; 42O )<7 T A T )).)'.&'';5 O! este structurat în Biroul Central cu sediul în Atena și Ser$iciile !uristice 1egionale 4"Y!5 din ').').&''. Structura ser$iciilor și res#onsailitățile fiecărei zone de afaceri GO! sunt incluse în "D (;(T&'') 4GG &() A5. Aceasta este starea organismului din sectorul turistic al cărei misiuni este organizarea* dez$oltarea și #romo$area turismului în Grecia #rin e:#loatarea ca#acităților țării* în urma acțiunii de #romo$are turistică în Grecia* su#ra$eg+erea și controlul asu#ra #ieței gloale a turismului* #recum și orice altă acti$itate necesară #entru susținerea și #romo$area #rodusului turistic grecesc.); V.
Conţinutul strategiei turistice a Greciei
1$ http://www.gnto.go.gr/e/=';=9$=';=9&=';=9'=';=9
Industria turistică a fost unul din #uținele sectoare ale economiei Greciei care a continuat să crească în tim#ul crizei* anul trecut numărul $izitatorilor ating9nd cifra record de &(*6 milioane. "otri$it Consiliului 2ondial al !urismului și Călătoriilor 4!!C5* sectorul turismului este res#onsail #entru )<*= din "IB-ul Greciei* a#roa#e dulu fa ță de media euro#eană. "reședintele S! a suliniat că estimările sale sunt însă condiționate de o înc+eiere ra#idă a negocierilor dintre Grecia și creditorii internaționali cu #ri$ire la ultimul #rogram de asistenț ă* menținerea Greciei în zona euro #recum și reducerea flu:ului de refugiați.) Grecia este #oate una dintre ţările care a folosit la ma:imum fondurile euro#ene #entru #unerea la #unct a turismului. De la un ca#ăt la altul* infrastructura Greciei a fost modernizata. nul dintre #roiectele im#ortante a fost construirea #odului 1io-Antirio. Hn mai &'';* anul în care Grecia a găzduit @ocurile Olim#ice* s-a trecut la construcţia trotuarelor ,i la am#lasarea grilaJelor de #rotecţie. "odul a fost în sf9r,it inaugurat #e 7 august &'';* cu doar o să#tăm9nă înaintea startului Jocurilor de la Atena* ,i #rimii oameni care au călcat #e noul #od au fost #urtătorii flăcării olim#ice. oul #od a costat în total 6(' milioane de euro* maJoritatea anilor $enind de la niunea uro#eana* din fondul euro#ean de dez$oltare regională. Hn #aralel cu dez$oltarea infrastructurii* în Grecia a fost modernizată ,i reţeaua +otelieră care lăsa mult de dorit. 2inisterul grec al conomiei a accesat fonduri euro#ene #entru dez$oltarea turismului* mai ales în ceea ce #ri$e,te modernizarea +otelurilor ,i transformarea unor $ec+i #ensiuni tradiţionale în noi +oteluri* reu,ind astfel să e:tindă sezonul turistic de la 6 la < luni #e an. Au fost modernizate numeroase +oteluri* în tim# ce unele #ensiuni tradiţionale au fost transformate în +oteluri. Acestui #roiect i s-a alocat un uget de )7.>6.''' euro cu o contriutie de (&.>><.''' euro. RO contriuție destul de im#ortantăF* a constituit răs#unsul agenților din conducerea elenă* în urma oser$ării unei îmunătățiri #e #arcursul a unui an în ceea ce #ri$ește #romo$area Greciei #e #lan internațional* #rin intermediul Internetului* fără însă a fi su#ortate unele costuri su#limentare. Aceste informații au fost #rezentate de către ministrul Culturii și al !urismului* "aulo Geroulano îm#reună cu $ice#rim-ministrul !ilema+o 0tiri* în urma $izitei a$9nd ca tema de discuție RStrategia de #romo$are a Greciei în străinătateF . 15 http://www.proft.ro/poesti-c#-proft/t#rism/grecia-asteapta-#n-n#mar-recordde-t#risti-in-acest-an-15$18188
Ado#tarea Internetului cu sco#ul de a #romo$a turismul elen nu a fost înt9m#lătoare* agenții gu$ernamentali e:#lic9nd că această decizie a fost luată du#ă ce cei afla ți la conducere au desco#erit unele anc+ete realizate de către "artidul oua Democrație ce erau Rîngro#ateF în sertarele gu$ernamentale* demonstr9nd că #entru alegerea destina ției de $acan ță* turi știi aleg ca miJloc de informare - Internetul. Astfel* 2inisterul Culturii a $alorificat rezultatatele acestei cercetări și* #e de altă #arte* a res#ins orice #ers#ecti$ă de #romo$are a ţării #rin intermediul canalelor internaționale de tele$iziune C* ce au declarat că statul grec tocmai a ac+itat în acest an datoriile lăsate de conducerea anterioară #entru reclamele #romo$ate. 2inisterul Culturii a actualizat #agina de internet $isitgreece.gr și a creat un alt site asemănător* m-greece. gr *incluz9nd Grecia în marile rețele online 4Maceoo8* !Uitter* Mlic8r* etc5. Hn acela,i tim#* a creat Z You in Greece [* o cam#anie dis#oniilă e:clusi$ în format electronic* ce oferă #osiilitatea $izualizării în mai multe limi internaționale* #recum3 engleză* germană ,i rusă* consolid9nd așa-numitele Efamtri#sF* ce #ermit $izitarea acestora de către Jurnali,ti străini* ce doresc să trăiască îndea#roa#e realitatea greacă. De asemenea* a înființat EAlianța #entru GreciaF* în colaorare cu Organizația !urismului len 4O!5* #regătind cam#ania intitulată EGrecia* o #arte a sufletuluiF* #romo$ată #e site-ul3 UUU.mgreece.gr .)6 Grecia se află în to# cu ) destinaţii în lume. Sectorul turismului Grecia este în continuă cre,tere #e #iaţă ,i re#rezintă )<= din ţările GD". Grecia este un rand stail ,i o destinaţie eternă. 2isiunea SO este de a s#ori $aloarea Greciei #rin !urism* în colaorare cu industria turismului și toate #ărțile interesate #entru a crește turismul rece#tor ,i în acela,i tim# cre,terea $eniturilor din turism. oul logo al Organizației a ționale a !urismului în Grecia este format din nouă cercuri care simolizează cele nouă noi ti#uri de turism care ar treui #romo$ate #entru a comate caracterul sezonier sectorului turismului. oul logo al sloganului este Grecia* e:#eriența ade$ărată* care arată că cam#ania de mar8eting este acum îndre#tată către solicitan ții de e:#eriență și nu doar s#re turismul de masă. Deza$antaJul noului logo este fa#tul că* la #rima $edere* nu #oate fi asociat cu Grecia. Anunțurile afișate în site-ul O!G încă se concentreze #e mare* soare și nisi#. Cu toate acestea* cam#ania de turism trece #rintr-o sc+imare semnificati$ă* fiind #romo$ate cit16 https://www.romedia.gr/grecia/t#rism/332-stat#-grec-optea-pentr#promoarea-onine-a-t#rism##i-een-.htm
rea8-urile și turismul de conferință* alături de turismul cultural și de Uellness. Im#actul noii cam#anii $a duce la creșterea $eniturilor turistice. umele reclamelor este !u în Grecia. Hn #rezent in$estitorii internaţionali din uro#a* SA* sudul Africii ,i Australia se dez$oltă integr9nd resorturi ce includ terenuri de golf* centre de conferinţe* s#a ,i marine. !urismul este în cre,tere* în e$oluţie* cre9nd mini - destinaţii #entru in$estiţia turismului. A$antaJe com#etiti$e3 - "roducţia turismului aco#eră istoria* cultura* di$erse #eisaJe* climat mediteranean ,i gastronomie. - Gu$ernul grec merge la ţinte internaţionale* cam#anii de mar8eting anual. - Grecia atrage mai mult de )6 mil de $izitatori în &''6 ,i ă,i #ro#une &' mil #9nă în &')'. - Oferă circuite anuale a #otenţialului turistic înzestrate în generoase in$estiţii stimulati$e. VI.
Brand-ul turistic
Brandul crează con,tiinţă* diferenţiere ,i fa$orailitate. l re#rezintă o #romisiune de $aloare* este un act de disci#lină* strategie curată. :istă multe metode de randing* dar c9nd $ine $ora de turism te ra#ortezi imediat la ţară. "uţini călătoresc într-o ţară cu imagine #roastă. Grecia a devenit în ultimii ani una dintre cele mai sărace state din UE, dar vrea să revi!re"e turismul #i ec!n!mia a$irm%nd e&act c!ntrariul, c'iar dacă este v!r(a d!ar de m!#tenirea culturală #i ist!ria )ării, adevăratele (!ă)ii ale )ării, *!trivit *!rtalului Gree+e*!rter . -!ua cam*anie, *re"entată de ministrul urismului, /la e$al!ianni, sar *utea să nu $ie $!arte a*reciată de recii îm*in#i su( *raul sărăciei de măsurile de austeritate im*use de uvern la cererea credit!ril!r interna)i!nali.
am*ania turistică include *atru mesae vide! care v!r $i di$u"ate în eta*e *e intenet. 17
VII.
• • • •
• • • • •
• •
•
• •
• •
Analiza SO!
PU3CT$ TA#: "oziţionarea geografică în uro#a Sudică ste înconJurată de trei mări ste memră Are #eisaJe $ariate din #unct de $edere al formelor de relief și al florei Are un #atrimoniu istoric și cultural enorm "este )''' de insule 2itologia greacă Stil de $iaţă sănătos* s#ecific zonei mediterane \ara este foarte dez$oltată economic* unde rolul dominant îl are sectorul de ser$icii* în #rinci#al* turismul Costuri a$antaJoase în ceea ce #ri$e,te turismul Infrastructura căilor de acces este ine dez$oltată* #recum ,i cea turistică* ceea ce #ermite #racticarea a multor forme de turism OPO#TU3T&Ț: Construirea metroului din Salonic ce a dus la recente desco#eriri er+eologice "romo$area turismului de iarnă i$elul înalt de educație atrage #ersoanele care doresc să în$ățăm9nţe în străinătate Construirea continuă de +oteluri ,i #ensiuni 2ultitudinea insulelor nelocuite
VIII.
PU3CT$ "LA($:
• •
•
• • • •
•
1eţea fero$iară sla deă$oltată "oluare semnificati$ă cauzată de ni$elul de uranizare ridicat al #rinci#alelor orașe ale țării
AM$33Ț&#: !raficul turistic e:cesi$ #ro$oacă de$astarea mediului Hncălzirea gloală 1isc seismic ridicat Criza economică* o economie slaă 1iscuri #olitice* gu$ernul #oate lua decizii ra#ide ce #ot afecta drastic "ro:imitatea geografică faţă de !urcia cu un grad de atracti$itate ridicat
"ers#ecti$e de dez$oltare % orizont &'&'-&'('
1 http://www.media"a*.ro/e*terne/grecia-a-ansat-o-no#a-campanie-t#risticas#b-sogan#-grecia-cea-mai-bogata-tara-din-#me-119533
Grecia a a$ut ani la r9ndul doar )& milioane de turiști #e an* dar du#ă ce au găsit strategia de #romo$are corectă numărul a înce#ut să crească* astfel că* #9nă în &'&'* ace știa s#eră să atragă ( de milioane de turiști.)< In$estițiile grecilor s-au a:at foarte mult în ultimii ani #e #orturi și aero#orturi* #entru că acestea sunt intrarile #rinci#ale în țară. Gu$ernul intenţionează să #romo$eze turismul de iarnă în Grecia* #rin care ar #utea cre,te sosirile internaţionale ,i mai mult.)> Grecia este soluţia #entru in$estitorii internaţionali* oferind o#ortunităţi de afaceri în una dintre #rimele destinaţii de turism din lume. O#ortunităţi de in$estiţii3 1esurse integrate* terenuri de golf* marine în numeroase insule* centre fa$oraile ,i s#as - Grecia are #este 7'' de iz$oare cu a#ă termală* centre de con$enţii* #roiecte agro ,i ecoturismul #e ţinuturi s#ectaculoase sau #e insule. @o+ann ". Bac+mann* in$estitor de golf CO a in$estit în Grecia deoarece consideră că $a fi cea mai im#ortantă #iaţă de golf din zona mediteraneană în următorii )' ani. "roiectul lui include două terenuri de golf cu )< găuri* +oteluri de lu:* ungalouri* un centru de conferinţă* centru de s#a ,i marină. Se#arat StarUood 0otels ] 1esorts orldUide Inc a anunţa semnarea unui contract #e termen lung cu !2S SA #entru o#eraţia a două noi staţiuni de lu: în 2essina* "elo#onezul de sud$est3 R Staţiunea de Dune 1omanos a$arino % Colecţia de Ku:F4 1omanos a$arino Dunes 1esort % !+e Ku:ur Collection5 i Restin a$arino Dunes 1esort.F Sunt situate la circa (' de minute de aero#ortul alamata.
18 http://www.ibertatea.ro/stiri/e*c#si-ectiie-de-t#rism-pe-care-treb#ie-sa-einatam-de-a-greci-16$6235 19 https://en.wi0ipedia.org/wi0i/in>Greece?romoting>Gree0>to#rism
O com#anie de dez$oltare imoiliară din 2area Britanie intentionează să construiască cinci sate turistice e:clusi$iste* un lanţ de +oteluri su#erlu:* trei terenuri de golf ,i un mini#ort într-una dintre cele mai izolate ,i mai fragile zone* din #unct de $edere ecologic* din Grecia. ria,ul #lan de dez$oltare turistică al com#aniei 2inoan Grou# $a a$ea 7.''' de locuri de cazare ,i se $a întinde #e o su#rafaţă de &6 de +ectare în #eninsula aridă Sidero* din nord-estul insulei Creta. Cel mai mare #roiect de dez$oltare turistică din 2editerană* în $aloare de #este un miliard de euro* este susţinut #uternic de gu$ernul elen ,i de mănăstirea locală care deţine terenul. De cealaltă #arte* asociaţiile ecologiste ,i organizaţiile de ar+eologi internaţionale susţin că #roiectul turistic $a aduce #ague imense ,i #ermanente unei #ărţi din insula Creta* care are o mare im#ortanţă #entru uro#a. Dr Oli$er 1ac8+am* #rofesor de ecologie istorică la ni$ersitatea Camridge susţine că dez$oltarea unui #roiect de acest gen nu este sustenailă din cauza li#sei resurselor de a#a necesare* această zonă a Greciei fiind una dintre cele mai aride regiuni ale uro#ei. Constructorii #ro#un soluţia desalinizării* însă o astfel de uzină $a afecta gra$ ecosistemul3 ori $a aco#eri o mare #arte a zonei cu #anouri solare* ori $a necesita mari resurse de energie* care oricum sunt reduse în Grecia. "roiectul* denumit Ca$e Sidero* este condamnat ,i de Bartolomeu I* "atriar+ul Bisericii Ortodo:e* care este un susţinător al mi,cării ecologiste. "atriar+ia ,i-a dis#utat îndelung cu Biserica Greciei Jurisdicţia asu#ra mănăstirii care deţine terenul. Com#ania ritanică susţine însă că* #otri$it studiilor de mediu* #aguele $or fi minime. Cladirile $or aco#eri mai #utin de )= din teritoriu. Va fi #rima dez$oltare turistică sustenailă* neutră din #unctul de $edere al emisiilor de CO&* s#une un res#onsail al organizatiei. "roiectul este susţinut ,i de Morumul Viitorului* o im#ortantă organizaţie de mediu din 2area Britanie* care #rime,te anual s#onsorizări de la 2inoan Grou#. !erenurile de golf $or fi #lantate cu iară rezistentă la salinitate mare ,i cu flora locală în loc de iară* care necesită multă a#ă* au #recizat #roiectanţii. HngriJorate de an$ergura #roiectului* asociaţiile ecologiste elene nu s-au lasat con$inse de aceste argumente ,i au trimis scrisori catre )) ministere din Grecia #entru a cere interzicerea construcţiei. !+e !+essaloni8i 2etro#olitan 1ailUa sau !+essaloni8i 2etro este un sistem suteran de tranzit ra#id aflat in construcţie. Constructia mult a,te#tatului metrou din Salonic a înce#ut în iunie &''6 și ar treui să fie finalizată #9nă în &')<. "roiectul a fost înt9rziat în mod re#etat
