Strategie Locala Dezvoltare Lehliu-Gara

Strategia oraşului Lehliu Gar ă - 2007-2013

Cuprins

Partea I:

Scop

Partea a II-a:

Viziune

Partea a III-a:

Principii şi valori

Partea a IV-a:

Obiective strategice

Partea a V-a:

Context

Partea a VI-a:

Priorităţi sectoriale Introducere Dezvoltare Urbană Mediu şi Turism Agricultură Stimularea Afacerilor Educaţie Social, Sănătate şi Cultură

Strategia Oraşului Lehliu Gar ă – 2007-2013

Cuvânt înainte Dragi cet ăţ eni, Sunt foarte mândr ă şi încântat ă să vă prezint prima strategie cuprinzătoare a ora şului Lehliu Gar ă pentru perioada de programare 2007-2013. Lehliu Gar ă are pentru prima dat ă în istoria sa poten ţ ialul de a- şi alege viitorul şi de a pune bazele pentru atingerea obiectivelor sale strategice. Strategia a fost elaborat ă printr-un proces complet transparent şi participativ, bazat pe consultare cu reprezentan ţ i din rândurile cet ăţ enilor şi ai comunit ăţ ilor, iar la elaborarea acesteia au fost urmate standarde europene. Strategia noastr ă reprezint ă un punct de cotitur ă în ceea ce prive şte calea de urmat, pentru beneficiul genera ţ iilor următoare. Cred cu fermitate c ă aceast ă strategie ne va da impulsul şi direc ţ iile pentru a ne dezvolta împreun ă , către un viitor mai str ălucitor şi sustenabil. Totu şi, aceast ă dezvoltare nu se poate realiza f ăr ă participarea şi implicarea dumneavoastr ă şi sper sincer că to ţ i cet ăţ enii ora şului Lehliu Gar ă î şi vor uni for ţ ele pentru a putea face fa ţă provocărilor create de acest ă strategie. Viitorul este în mâinile noastre şi sunt sigur ă că viziune noastr ă se va împlini în curând. Asemenea unui ora ş european ecologic şi sustenabil, îmbr ăţ i şăm în totalitate principiile promovate de către Comitetul Regiunilor: proximitate şi parteneriat. Noi,cei din Primăria Lehliu Gar ă


Partea I – Scopul Strategia Lehliu Gar ă este un document important pentru dezvoltarea durabilă a oraşului nostru. Strategia noastr ă: Susţine lucrul în parteneriat pentru a utiliza cel mai bine resursele umane, fizice şi financiare; Furnizează o abordare planificată şi coordonată a dezvoltării şi creşterii economice a oraşului; Creează legăturile dintre nevoile comunităţii şi problemele şi soluţiile propuse; Creează oportunităţi pentru dezvoltarea tuturor segmentelor comunităţii noastre, din punct de vedere socio-economic şi administrativ; Reprezintă un punct de referinţă pentru aplicaţiile depuse şi pentru evaluarea în vederea obţinerii de finanţări. • • • •

•

Strategia oraşului Lehliu Gar ă pune bazele şi stabileşte direcţiile dezvoltării viitoare şi furnizează siguranţă şi garanţii solide pentru investitori, donori şi cetăţeni, că Lehliu Gar ă este puternic motivat pentru a-şi atinge obiectivele. Strategia noastr ă prezintă o abordare integrată, holistică şi inovativă asupra provocărilor curente şi previzionate, pe care dorim să le transformăm în oportunităţi sustenabile pentru comunităţile oraşului şi pentru generaţiile următoare. Mai mult, Strategia Lehliu Gar ă furnizează premise solide şi sustenabile pentru dezvoltare, în deplină concordanţă cu priorităţile şi politicile naţionale şi europene. Strategia ne aduce cu un pas mai aproape de un viitor str ălucitor pentru comunităţile noastre…


Partea a II-a – Viziunea noastră Noi reprezentăm un mic oraş românesc din Judeţul Călăraşi, care îşi vede viitorul prin prisma sustenabilităţii şi promovării unor puternice valori umane. Noi, în Lehliu Gar ă, oraşul verde situat pe ruta către Marea Neagr ă, dorim să transformăm comunitatea noastr ă într-un partener puternic în ceea ce priveşte inovarea ecologică în afaceri şi în agricultur ă, un exemplu pentru stimularea afacerilor şi creştere economică, un suporter dedicat al mediului înconjur ător, un investitor în educaţie, e-guvernare, învăţare continuă, care îşi pune în valoare cetăţenii şi îi consider ă cel mai important capital. Lehliu Gar ă va fi în curând privit ca cel mai ecologic oraş din România, unde: 

Cultura de mediu şi dezvoltare durabilă sunt elemente primordiale care vor fi la cârma viitorului oraşului, către prosperitate



Serviciile publice respectă cetăţenii şi se luptă să îmbunătăţească calitatea vieţii acestora



Cetăţenii locuiesc într-un mediu sănătos şi armonios, care pune în valoare incluziunea socială, participarea activă şi un stil de viaţă responsabil



Factorii publici şi privaţi se reunesc pentru a forma parteneriate şi pentru a lucra împreună cu comunităţile locale spre atingerea unei


Partea a III-a – Principii şi Valori Strategia Lehliu Gar ă este fundamentată pe o abordare holistică a dezvoltării durabile, pentru a asigura un mediu socio-economic şi administrativ îmbunătăţit pentru oraş, cu oportunităţi sporite de creare de locuri de muncă, de investiţii şi de creştere a calităţii vieţii. Principiul fundamental al strategiei noastre este axat pe sustenabilitate. Se doreşte ca această strategie să contribuie la dezvoltarea economică şi socială continuă a oraşului, pe termen lung, cu participarea şi interacţiunea factorilor locali interesaţi. Vom depune eforturi pentru o economie de piaţă sustenabilă şi pentru o dezvoltare echilibrată şi integrată a organizaţiilor, a indivizilor, a mediului, a sănătăţii şi a vieţii culturale deopotrivă.

Sustenabilitatea reprezintă punctul central al preocupărilor, scopului şi obiectivelor strategiei noastre. Noi credem cu tărie că sustenabilitatea poate fi obţinută printr-o abordare holistică şi integrată a mediului economic şi socioadministrativ şi că acţiunile, deciziile şi comportamentele îndreptate spre protecţia mediului vor aduce beneficii considerabile pentru cetăţenii din Lehliu Gar ă şi din împrejurimi şi vor crea, pe termen lung, multiple efecte secundare pozitive şi, de asemenea, un interes crescut pentru cetăţeni, antreprenori şi companii de a se stabili şi de a r ămâne în Lehliu Gar ă.


Următoarele principii derivă din principiul nostru fundamental, prezentat mai sus, şi sunt înrădăcinate în strategia noastră: Dialog şi participare

Pentru a ne asigura că strategia va genera beneficii sporite atât pentru oraş, luat ca întreg, cât şi pentru comunităţile socio-economice, promovăm cu tărie dialogul deschis cu factorii interesaţi relevanţi cât şi o abordare participativă a proceselor de elaborare, verificare, monitorizare şi evaluare a strategiei. Vom acorda o atenţie specială iniţiativelor şi inovaţiilor ecologice care să servească la îmbunătăţirea eforturilor şi practicilor noastre sustenabile.

Responsabilitate Credem cu convingere că toţi factorii locali interesaţi şi implicaţi vor beneficia de pe urma implementării strategiei şi ne îndreptăm permanent atenţia asupra găsirii unui echilibru corespunzător între flexibilitate şi responsabilitate, în intenţia noastr ă de a crea un mediu sustenabil. Credem în mobilizarea tuturor factorilor locali pentru atingerea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă. Adaptare la schimbare Noi, cei din Lehliu Gar ă, consider ăm că adaptarea la schimbare şi abilitatea de a privi înainte sunt elemente cheie pentru dezvoltarea durabilă. Luăm în calcul în totalitate provocările şi caracteristicile societăţii bazate pe cunoaştere şi punem accent pe formarea şi educaţia vocaţională pentru a percepe schimbările, a le putea prevedea şi a beneficia la maximum de ele. Crearea unei culturi ecologice Noi credem că buna cetăţenie există până la urmă în inimile şi în mintea oamenilor. Ţelul nostru este acela


Sustenabilitate Protec ţia mediului Locuri de muncă pentru toţi Dezvoltare economic ă Învăţare continu ă •

•

•

•

Dialog şi participare Implicarea factorilor interesa ţi Evaluarea socio politică Dialog cu institu ţii

Responsabilitate

Adaptare la schimbare

Crearea unei culturi ecolo ice

Implicarea tuturor factorilor interesa ţi Delegarea autorităţii Implementarea legii

Promovarea noilor idei Reforme constructive privind aderarea la UE

Recompensă pentru cetăţenii care protejeaz ă mediul Stabilirea unor standarde înalte

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Buna uvernare Încredere şi responsabilitate Cetăţenie corporativ ă Cod de etic ă •

•

•

Respect pentru demnitatea umană Viitorul strategic al oraşului Lehliu Gar ă se bazează pe respectul pentru principiile drepturilor omului. Ne vom asigura că politicile, proiectele şi acţiunile noastre sunt în concordanţă cu drepturile omului, aşa cum sunt ele definite în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Conservarea diversit ăţ ii Pe acelaşi palier cu principiul nostru fundamental, sustenabilitatea, Lehliu Gar ă insistă pentru conservarea diversităţii pe două direcţiii: 

În primul rând, Lehliu Gar ă promovează şi respectă în totalitate politicile şi practicile nediscriminatorii legate de sex, religie, rasă, origine naţională sau etnică, dezvoltare culturală, grup


Partea a IV-a – Obiective Strategice Lehliu Gar ă este situat pe o poziţie geografică strategică între capitală şi Constanţa şi trebuie să transformăm acest avantaj geografic într-o dezvoltare strategică, care să creeze premisele pentru o poziţie fruntaşă în faţa provocărilor create de aderarea la structurile europene, şi un avantaj comparativ faţă de alte oraşe româneşti, în ceea ce priveşte climatul socio-economic şi administrativ. În goana spre o dezvoltare economică rapidă, multe oraşe europene şi româneşti acordă foarte puţin respect protecţiei mediului. Noi dorim să pornim de pe alte poziţii şi să punem într-o lumină ecologică şi sustenabilă toate provocările şi oportunităţile, asigurându-ne că Lehliu Gar ă va fi privit ca un model de dezvoltare de către generaţiile viitoare. Suntem conştienţi că dezideratul nostru necesită timp şi foarte mult efort, pentru ca oraşul nostru să-şi atingă viziunea şi obiectivele strategice, deoarece aceasta necesită o schimbare de mentalitate din partea tuturor segmentelor comunităţii, dar suntem ferm convinşi că această cale de dezvoltare va crea o imagine nouă şi dinamică pentru Lehliu Gar ă, de care să beneficiem cu toţii. În acest moment crucial, credem că Lehliu Gar ă trebuie să adopte o abordare radicală, şi suntem mândri să declar ăm cu fermitate obiectivul nostru strategic, care este: “Stabilirea bazelor viitorului ora şului, axându-ne pe toate aspectele vie ţ ii, muncii şi mediului înconjur ător, în vederea transformării ora şului nostru într-un ora ş verde, inovativ şi sustenabil, în condi ţ iile unei cre şteri economice stabile”.

Astfel, Lehliu Gar ă îşi propune să contribuie activ la dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere, într-un mediu curat, prin alegerea unei directii inovative, distincte, futuriste care este promovată şi susţinută, f ăr ă îndoială i de către Uniunea Europeană


•

•

•

•

Investiţii în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor, în învăţarea continuă şi crearea unor premise mai bune de angajare şi de dezvoltare a carierei angajaţilor; Un respect sporit acordat drepturilor omului, cu focalizare pe grupurile minoritare şi pe persoanele cu dizabilităţi; Standarde mai bune de viaţă, cu atenţie sporită acordată asigur ării locurilor de muncă pentru toţi; Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale, cu introducerea învăţării continue şi asigurarea de oportunităţi educaţionale pentru toate grupurile sociale dezavantajate.

Un Lehliu Gară inovativ, prin: •

•

•

Un nivel ridicat al inovaţiilor, cercetării şi dezvoltării în domeniile agricultur ă şi protecţia mediului O mai bună capacitate de inovaţie, în special în problemele de societate, ca rezultat al unei interacţiuni sporite între factorii interesaţi, şi crearea unor medii care să conducă la inovaţie; Investiţii sporite în domeniul IT şi în economia bazată pe cunoaştere.

Un Lehliu Gară atractiv şi căutat, prin: •

•

Un oraş mai frumos şi mai bine aranjat, care să atragă noi persoane şi companii care să dorească să se stabilească aici; O mai bună calitate şi eficienţă a furnizării de servicii publice, care să contribuie la transformarea autorităţilor publice locale în factori de dezvoltare pro-activi, care să susţină iniţiativele de afaceri şi să valorizeze toate grupurile sociale;


Atingerea ţintelor noastre se va realiza prinntr-un set de obiective strategice, pe care ne vom mobiliza să le îndeplinim:

Obiectivul 1: Îmbunătăţirea poziţiei noastre în ceea ce priveşte protecţia mediului şi susţinerea dezvoltării unei căi spre sustenabilitate Realizările cheie vor include: • • • • •

Înfiinţarea şi aprobarea Agenţiei Locale pentru un Mediu Sustenabil Statutul de membru al asociaţiei Aalborg Investiţii în surse de energie regenerabilă Promovarea dezvoltării durabile, a bio-diversităţii şi a agriculturii ecologice Crearea de parteneriate locale formale, pentru promovarea dezvoltării durabile

Obiectivul 2: Stimularea activităţilor de afaceri, prin adoptarea unei abordări pro-active faţă de potenţialii investitori Realizările cheie vor include:

•

•

•

•

Crearea unui Centru de Asistenţă pentru Afaceri, care să furnizeze servicii de consultanţă pentru întreprinzătorii locali Construcţia unui parc de afaceri, care să găzduiască noi investiţii Înfiinţarea unei Agenţii de Cercetare şi Dezvoltare, care să promoveze inovarea Creşterea ratelor de ocupare a for ţei de muncă

Obiectivul 3: Îmbunătăţirea infrastructurii urbane cu respect pentru problemele de mediu


Obiectivul 4: Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale, de sănătate şi a altor servicii publice Realizările cheie vor include: •

•

•

•

•

•

• • • •

Crearea unui nou campus educaţional şi a altor unităţi educaţionale care vor servi ca un motor pentru educaţia locală Echiparea unităţilor de servicii publice cu o nouă infrastructur ă de IT Crearea unui consiliu local al tinerilor, care să promoveze nevoile tineretului Furnizarea de cursuri de educaţie vocaţională pentru dezvoltare profesională şi pe teme de mediu Înfiinţarea unui centru de consiliere pentru şomeri Reabilitarea şi modernizarea tuturor unităţilor medicale şi dezvoltarea capacităţii

noastre de furnizare a serviciilor medicale Construirea unui crematoriu ecologic Crearea unui Centru de Informaţii şi Resurse pentru Societatea Civilă Crearea de noi facilităţi de găzduire şi divertisment pentru grupurile sociale cu nevoi speciale Reabilitarea căminelor culturale, crearea de parcuri de agrement şi promovarea de noi activităţi culturale axate pe eco-turism


În 2013, Vom fi mândri s ă vedem Lehliu Gară: Un oraş nepoluat, sustenabil şi f ără probleme sociale Un exemplu de dezvoltare pentru alte municipalit ăţi din România

Atractiv şi căutat Inovativ

Responsabil social

Un oraş ecologic şi social responsabil, un exemplu de dezvoltare

Mai competitiv

Ecologic şi sustenabil


Partea a V-a – Context Introducere Această secţiune va prezenta o analiză a contextului general în care se regăseşte oraşul la momentul actual, în ceea ce priveşte istoricul, descrierea geografică, analiza teritorială şi demografică şi situaţia socioeconomică şi administrativă prezentă a oraşului Lehliu Gar ă. .

Date cheie din Lehliu Gară Populaţia • • • • • • • • •

Număr de locuitori: 6567 (estimare din 2006) Minorit ăţi etnice: români (90,56%), roma (9,29%), altele (0,15%) Religii: creştini ortodocşi (98,08%), penticostali (1,27%), alte religii (0,65%) Rata de creştere a populaţiei: 1,9% (2005) Rata natalit ăţii: 3,1% (2005) Rata deceselor: 1,2% (2005) Rata net ă a miraţiei: -3,1% (2004) Împăr ţirea pe sexe: 51,9% femei (2004) Rata mortalităţii infantile: 1,6%

Teritoriu


Scurt istoric Localitatea a fost întemeiată în jurul anului 1878, când a fost construită magistrala de cale ferată Bucureşti – Feteşti. Localitatea s-a dezvoltat la intersecţia dintre noua cale ferată şi drumul care f ăcea legătura între Bucureşti şi Călăraşi (port la Dunăre). Numele de Lehliu a fost dat mai întâi gării înfiinţate aici şi mai târziu localităţii care a luat naştere. Se vehiculează ideea că numele apar ţinea boierului care deţinea terenul pe care s-a construit calea ferată. Astfel, oraşul a devenit un punct de trecere către Dunăre pentru caravanele încărcate cu cerealele produse în regiune. Datorită acestui fapt, activităţile comerciale au început să crească, în special piaţa en-gross a cerealelor, reprezentată de etnicii greci. Mai târziu au apărut în oraş şi alte categorii de comercianţi, cum ar fi vânzători de bunuri industriale şi alimente, cârciumari şi meşteşugari (fierari, cizmari, curelari şi croitori).


legătura între Bucureşti şi Călăraşi şi la kilometrul 70 al magistralei de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

La nivel regional, Lehliu Gar ă este situat în partea de nord a judeţului Călăraşi, având graniţă directă cu judeţul Ialomiţa.

Clima Clima oraşului este temperat – continentală, cu mari fluctuaţii de temperatur ă între iarnă şi var ă. În general, iernile sunt foarte reci, cu temperaturi care scad deseori sub -20 de grade Celsius şi cu vânturi foarte puternice, în timp ce verile sunt foarte calde, cu


Organizarea teritorial ă Teritoriul oraşului număr ă 8.206 hectare, din care 500 de hectare reprezintă spaţiul locuit al localităţilor componente ale oraşului (Lehliu-Gar ă, R ăzvani şi Buzoieni), 165 de hectare sunt ocupate de păduri iar restul de 84% din suprafaţa totală este ocupată de terenul agricol. Toate datele relevante legate de teritoriu sunt prezentate în tabelul următor:

TERITORIU Suprafaţa totală (ha) Suprafaţa locuibilă (m²) Suprafaţa locuibilă privată (m²) Suprafaţa locuibilă publică (m²)

-

2000 8.206 73.500 73.500

2001 8.206 81.372 79.832 1.540

2002 8.206 81.819 80.279 1.540

2003 8.206 82.192 80.652 1.540

2004 8.206 85.351 82.811 1.540

Marea majoritate a suprafeţei este reprezentată de terenul privat. Conform datelor din 2004, suprafaţa totală locuibilă în Lehliu Gar ă a fost de 82.351 m2. Numărul total de case construite a fost de 2.409, din care 2.361 apar ţin proprietarilor privaţi, în timp ce 48 apar ţin domeniului public.

Evoluţia formelor de proprietate a locuinţelor 2500

2000

1500

1000

Locuinţe proprietate publică Locuinţe proprietate privată


Evoluţia investiţiilor în locuinţe 90,000 80,000 70,000

79,832

80,279

80,652

82,811

73,500

60,000 Suprafaţa locuibilă din fonduri private (mp)

50,000 40,000

Locuinţe din fonduri private (număr)

30,000 20,000 10,000

2,257

2,299

2,305

2,313

2,361

2000

2001

2002

2003

2004

0

În plus, oraşul nu posedă sisteme moderne de infrastructur ă de alimentare cu apă şi canalizare, în timp ce multe str ăzi sunt în stare proastă: doar 20% din str ăzi au fost reabilitate, iar majoritatea str ăzilor nu sunt încă asfaltate.

Infrastructură Lungimea str ăzilor urbane (km) Lungimea str ăzilor urbane reabilitate (km) Lungimea reţelei de alimentare cu apă (km) Lungimea reţelei de canalizare

2000 39 8

2001

39 8

2002

39 8

2003

39 8

2004 39 8 10

10

10

10

10

7

7

7

7


Împreună, toţi aceşti factori au reprezentat un obstacol pentru investiţiile private în construcţia de case. Totuşi, există un potenţial deosebit în domeniu pentru anii care urmează, dacă infrastructura oraşului va fi reabilitată şi implicit oraşul va deveni mai atractiv pentru noii veniţi. Accesul la internet şi la serviciile de televiziune şi radio este foarte redus în oraş. Se consider ă că principala cauză a acestui fapt este situaţia financiar ă precar ă a unei păr ţi însemnate a populaţiei. Graficul de mai jos prezintă evoluţia accesului la aceste servicii între 1990 şi 2004.

Accesul la Media şi Comunicaţii 60% 50% 40%

Abonamente telefonice per locuinţă

30%

Abonamente Radio per locuinţă

20%

Abonamente TV per locuinţă

10% 0% 1990

2004


Creşterea populaţiei Număr născuţi vii Număr decedaţi Populaţie (total) Creştere populaţie

2006(prima jumătate)

1990

2000

2001

2002

2003

2004

2005

98

82

56

65

50

63

202

129

63 6601 0,5%

88 6739 -0,1%

93 6744 -0,5%

70 6372 -0,1%

90 6390 -0,6%

64 6341 0,0%

80 6436 1,9%

44 6567 1,3%

Migraţia în Lehliu Gară Numărul persoanelor care şi-au mutat domiciliul în Lehliu Gar ă Numărul persoanelor care şi-au mutat domiciliul din Lehliu Gar ă 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1990

2000

2001

2002

2003

2004

În acelaşi context, ultimele date statistice disponibile (din 2004) arată un indice de creştere naturală a


Structura populaţiei oraşului situează pe primul loc femeile cu 51,9% din total. Populaţia tânăr ă este reprezentativă în oraş, peste 63% din totalul populaţiei fiind reprezentat de persoane sub 40 de ani.

Evoluţia vârstei popula ţiei 0 -1

1 -19

20 -40

41 -63

Peste 63

2% 13% 30% 24%

31%

În ceea ce priveşte apartenenţa etnică, Lehliu Gar ă este populat în majoritate de români, dar există şi o puternică comunitate a etnicilor rromi. Cetăţenii de etnie rromă sunt localizaţi în totalitate în zona rurală, în R ăzvani. Datele care urmează au fost obţinute în urma recensământului din 2002.

Grupuri etnice Români Rromi Turci

Locuitori 5.947 610 3

Procentaj % 90,56 9,29 0,04


Particularităţi socio-economice Datele statistice de la nivel judeţean arată o rată a şomajului foarte redusă în Lehliu Gar ă, de doar 2%. Procentajul respectiv reprezintă, de fapt, doar cota de populaţie care beneficiază de ajutor de şomaj. Majoritatea populaţiei apte de muncă este ocupată în agricultur ă şi nu se înregistrează de obicei ca şomeri, dar veniturile lor sunt foarte scăzute în comparaţie cu nivelul de venituri înregistrat de către persoanele angajate. În realitate, conform unor surse mai recente, nivelul ratei şomajului în Lehliu Gar ă s-ar situa în jurul valorii de 10%.

Distribuţia forţei de muncă

2% 27%

18%

Salariaţi înregistraţi Salariaţi în agricultur ă

16%

37%

Copii (0-14 ani) Pensionari Şomeri


Forţa de muncă 6000 5000

4896

4000 3000 1514

2000

1498

Total număr salariaţi

1462 1127

1132

1000 0 1990 2000 2001 2002 2003 2004 Datele referitoare la angajaţii înregistraţi arată o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte împăr ţirea acestora pe sectoare, cu o deplasare a ponderilor dinspre activităţile economice şi industriale către administraţia publică şi infrastructura or ăşenească, în principal din cauza închiderii unor companii industriale şi comerciale şi nu din cauza creării de noi locuri de muncă în cadrul ultimelor sectoare amintite. Ocuparea for ţ ei de muncă pe sector în 2000

Ocuparea for ţei de muncă pe sector în 2004

Industrie Agricultur ă

0%

Agricultur ă 0%

Servicii publice

8% 11%

Industrie

27%

Servicii publice 13% 22%

Comer ţ Transport, depozitare, po

13%

Comer ţ Transport, depozitare, po


Faptul că Autostrada Soarelui este poziţionată foarte aproape de oraş a creat premisele necesare dezvoltării facilităţilor de transport pentru investitori şi implicit pentru dezvoltarea per ansamblu a oraşului. Întrevedem noi investiţii în oraş şi în împrejurimi. În primul rând, o fabrică de bio-diesel de dimensiuni mari (investiţie de 60 de milioane de Euro) funcţionează începând cu februarie anul curent. În al doilea rând, alte câteva unităţi de procesare a alimentelor şi-au declarat interesul de a investi în deschiderea de noi unităţi de producţie pe raza oraşului. Accesul la autostrada care leagă Constanţa de Bucureşti, concomitent cu existenţa unor terenuri la preţ relativ scăzut, creează oportunităţi deosebite pentru potenţiali investitori. În ceea ce priveşte sectorul educaţiei, Lehliu Gar ă este un centru educaţional regional, cu mai mult de 2000 de elevi înregistraţi în şcoli şi în liceul local. La nivelul oraşului s-au înregistrat în anii trecuţi rate de promovabilitate foarte mari pentru elevii înscrişi, în comparaţie cu ratele de promovabilitate calculate la nivel naţional, în ciuda existenţei unor facilităţi educaţionale neadecvate.


Structura administrativ ă La capitolul personal tehnic şi administrativ, primăria oraşului are 45 de angajaţi, în 11 Departamente şi Compartimente, după cum urmează:  Relaţii Publice  Urbanism şi Amenajarea Teritoriului  Contabilitate  Taxe şi Impozite  Registrul Agricol  Resurse Umane  Compartimentul Juridic  Asistenţă Socială  Compartimentul Cultur ă  Integrare Europeană şi Achiziţii  Registrul de Evidenţa Populaţiei Primarul şi Consiliu Local au reacţionat la aderarea României la Uniunea Europeană şi, atât cu ajutorul fondurilor de pre-aderare cât şi utilizând fonduri naţionale şi locale, au implementat proiecte de o importanţă semnificativă pentru oraş. Reprezentanţii administraţiei publice locale au reuşit cu succes să atragă fondurile necesare pentru 9 proiecte, finanţate atât din fonduri UE cât şi din resurse naţionale, în valoare totală de 724.943 Euro. Alte 2 proiecte sunt în curs de implementare, având o valoare totală de 140.000 Euro. În plus, autorităţile locale au reuşit să obţină finanţări europene pentru alte proiecte de investiţii în infrastructur ă, în valoare totală de 784.315 Euro.

Proiecte implementate în Lehliu Gar ă


Beneficiarii proiectului din Lehliu pe domenii

724315 659443

161000 84000 20500

Educaţie

Mediu

Sănătate

Infrastructur ă

Organizarea instituţională


Nr. crt.

Denumire proiect

1

Reabilitarea clădirii Grupului Şcolar “Al. Odobescu”

2

Reabilitarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII Sat R ăzvani

3

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în oraşul Lehliu Gar ă

4

Pentru o Administraţie Europeană

5

6

“Poarta spre civilizaţie” Pietruirea drumului comunal prin F.R.D.R. Educatia părinţilor r romi pentru prevenirea abandonului şcolar

7

Caravana Sănătăţii

8

Gestionarea deşeurilor “Sistem integrat de gestionare a deşeurilor”

9

“O şansă vieţii” Înfiinţarea de echipaje de prim ajutor pentru acordarea asistenţei de urgenţă

Programul de accesare

Partener

Valoare proiect

Contribuţie Consiliul Local 100.000 LEI

Programul de PHARE 100.000 reabilitare a EURO infrastructurii şcolare Program de PHARE 40.000 100.000 reabilitare a EURO LEI infrastructurii şcolare Valoarea totală a proiectelor în derulare 140.000,00 EURO Progamul de PHARE 584443,78 50% dezvoltare a EURO infrastructurii în FONDUL oraşele mici şi NAŢION mijlocii din AL România (S.A.M.T.I.D.) Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local Fondul Român de Dezvoltare Rurală

PHARE

-

-

Contribuţie Partener 100.000 EURO

Stadiul în care se află Realizat 20%

Beneficiar

40.000 EURO

Realizat 40%

57,5 % PHARE 12,5% FONDUL NAŢIONAL

Realizat 100%

Consiliul Local LehliuGar ă

Inspectoratul Şcolar Călăraşi Inspectoratul Şcolar Călăraşi

20.500 EURO

20%

80%

Realizat 100%

Consiliul Local LehliuGar ă

75.000 DOLARI

12000 LEI

75000 DOLARI

Realizat 100%

Grup comunitar Sat Buzoieni

-

21.000 EURO

-

-

Realizat 100%

Comunitatea roma

-

24.000 EURO

-

-

Realizat 100%

Spitalul Lehliu Gar ă

644.315 EURO

În curs de implement are

Consiliul Local LehliuGar ă, Lupşanu , Lehliu

20.000 EURO

Proiect depus spre aprobare în octombrie

Consiliul Local LehliuGar ă, Nicolae Bălcescu, Lehliu ,

F.R.D.R.

Valoarea totală a proiectelor în derulare 724.943,00 EURO Coeziune Economică PHARE 724.315 80.000 şi Socială “Scheme Lupşanu EURO EURO de investiţii pentru Lehliu în parteneriat proiecte mici de cu Lupşanu şi gestionare a Lehliu deşeurilor” Remssy 4 - Centrul C.P.S.S. 60.000 40.000 pentru Politici si Nicolae EURO EURO Servicii de Sănătate Bălcescu, în parteneriat în colaborare cu Lehliu , cu încă 4 Ambasada Elveţiei Lupşanu , localităţi


Analiza SWOT

Puncte slabe

Puncte tari •Oraşul se afl ă situat l a distanţă mică decapitală (65 km) şi respectiv de alt oraş mare – Călăraşi (60 km); •Oraşul este pozi ţionat pe traseul Autostr ăzii Soarelui şi pe traseul de cale fer ată Bucureşti – Constanţa, cu acces uşor la aeroporturile din Bucure şti şi l a Marea Neagr ă; • Per total, Lehliu Gar ă, împreună cu comunele apar ţinătoare, înregistrează o evoluţie ascendentă în ceea ce prive şte natalitatea; • Spirit întreprinzător al localnicilor, medie mare a numărului de întreprinderi raportat la num ărul locuitorilor; • Premise create pentru dezvoltarea unei comunit ăţi put ernice de afaceri; •Oraşul este situat la intersec ţia a mai multor drumuri na ţionale şi judeţene –posibilit ate de preluare a unei for ţei de muncă numeroase; •Oraşul dispune de infrastructur ă administrativă : judecătorie, parchet, liceu, Oficiul Teritorial pentru OcupareaFor ţei de Muncă, notariat, spital, mai multe b ănci, policlinica, ambulator de specialitate, Serviciul Comunitar de Eviden ţa Informatizat ă a Populaţiei etc, oferindu-se servicii atât pentrupopulaţia din Lehliu cât si pentru cet ăţenii din localit ăţile învecinate; • Experien ţă în implementarea de proiecte şi programe comune de către autorit ăţile publice locale, ONG-uri , companii şi alţi f actori locali, printr-un parteneriat solid. • Relaţii foarte bune între administraţia publică locală şi comunitatea de afaceri, inclusiv prin oferirea de feed-back de calitate.

• Procent însemnat de resurse umane cu calificare inadecvat ă faţă de solicitările pieţei; • O parte din per soanele calificate (în special tiner ii) se deplasează pentru a lucra în ora şe mai mari datorită salariilor oferite; • Lipsaunei re ţele ITcu r ăspândire în or aşşi în zonele din împrejurimi; • Dotarea i nadecvată a laboratoarelor şi lipsa facilit ăţilor didactice pentru pregatirea tehnologic ă şi studiu modern, atât la nivelul şcolilor generale cât şi la nivelul grupului şcolar; • Buget redusla momentul de fa ţă de nevoile bugetare actuale de investi ţii; • Lipsaunor facilit ăţi adecvate de agrement care să ofere servicii de loisir atât pentru tinerii din localitate, dar şi pentru r estul populaţiei; • Lipsa unor servicii sociale specialitate care să ofere suport grupurilor vulnerabile existente: bătrâni, persoane cu dizabilit ăţi, copii care provin din familii dezorganizate; • Infrastructur ă deficitar ă în sectoarele: apă – canalizare, str ăzi, iluminat public; • Persistenţa pierderilor atât în sistemul de producere ,transport şi distribuţie a agentului termic, cât şi la nivelul beneficiarului – datorită lipsei resurselor financiare pentru reabili tarea întregului sistem termic al oraşului şi pentru reabilitarea termică a instituţiilor publice şi a clădirilor de locuit multietajate; • Lipsa unui sistem de colectare a de şeurilor şi a facilit ăţilor de management al de şeurilor; • Lipsa ofertelor de cazare în or aş (hoteluri, pensiuni); • Lipsaunei infr astructuri de transport intre Lehliu Gar ă si cele două sate apar ţinătoare; • Lipsa locuinţelor pentru tineri, pentru speciali şti, dar şi pentru alte categorii sociale; • Cunoaşterea insuficient ă a drepturilor şi a obligaţiilor cetăţeneşti ce le revin locuitorilor ora şului; • Infrastructur ă cultural ă deficitar ă.

Analiza SWOT Oportunit ăţi • Creşterea bugetului l ocal atât prin modifi carea legislaţiei pri vind finanţele publi ce locale dat şi prin colectarea de noi impozite pe terenuri, cl ădiri, salarii şi profitul noilor investitori; • Existenţa documentaţiilor technico-economice pentru accesarea programelor de finantare, depuse în cadrul programelor existente şi a celor pregătite pentru Fondurile Structurale, realizate în vederea susţinerii unor programe de investi ţii;

Ameninţări • Schimbări legislative care să afecteze bugetul local în mod negativ; • Dificult ăţi în atr agerea finan ţărilor necesare pentru implementarea pr oiectelor necesare comunit ăţii; • Modificări legislative post-aderare; • Posibili tatea izol ării informaţionale a oraşului şi a pierderii unor oportunit ăţi de dezvoltare local ă şi a mediului de afaceri, din cauza imposibilit ăţii comunicării şi relaţionării rapide, cauzate de lipsa


Partea a VI-a – Priorit ăţi Sectoriale Introducere Strategia noastr ă se axează pe şase sectoare, cu recomandări integrate pentru fiecare sector. Adoptăm o abordare holistică, construind astfel o coerenţă puternică şi legând sectoarele prin punţi de legătur ă. Fiecare capitol din cadrul unei priorităţi este împăr ţit în: - Ţinte cheie; - Analiza situaţiei actuale; - Recomandări; şi - Legătura dintre recomandări şi obiectivele regionale Secţiunea de ţinte cheie prezintă, într-un mod sintetic şi SMART (specific, măsurabil, realistic, orientat către rezultate şi încadrat în timp), ţintele cele mai importante pentru acel sector. Această secţiune listează provocările care trebuie atinse, conform analizei şi recomandărilor, şi poate fi privită ca punct de referinţă pentru măsurarea progresului înregistrat în implementarea strategiei. Analiza situaţiei actuale descrie în detaliu situaţia curentă şi compar ă datele existente cu date similare de la nivelul altor oraşe sau regiuni din România. În esenţă, această secţiune este descriptivă, dar prezintă şi diferite provocări şi oportunităţi care derivă din analiza aprofundată şi din comparaţii. Pentru fiecare sector este realizată o analiză SWOT, care este prezentată în cadrul secţiunii “Analiza situaţiei actuale”. Analiza SWOT este un instrument de management folosit la scar ă foarte largă, care prezintă punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările priorităţii respective reunindu-le apoi pentru a putea identifica problemele majore şi posibilităţile care pot fi exploatate şi maximizate pentru a crea valoare adăugată. Secţiunea

de

recomandări

prezintă


Prioritatea 1 – Dezvoltarea Urban ă Ţinte cheie: •

•

• •

•

•

•

• • •

• • • • • •

Reabilitarea, până în 2013, a tuturor drumurilor publice şi conectarea tuturor zonelor rezidenţiale sau non-rezidenţiale la reţeaua de drumuri Construirea, până în 2009, a unor piste pentru ciclism până la marginea oraşului şi conectarea celor mai sărace zone la aceste piste Modernizarea iluminatului public, folosind alternative cu impact minim asupra mediului Elaborarea, până la jumătatea anului 2009, a unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea unor rute de transport multi-modal Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare a apei, extinderea reţelei de alimentare cu apă şi extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare până în 2010 Conectarea, până în 2013, a tuturor zonelor rezidenţiale şi non-rezidenţiale ale oraşului la reţeaua de gaze naturale Crearea, până la jumătatea anului 2010, a unei noi zone rezidenţiale la extremitatea de est a oraşului Lehliu Gar ă Dezvoltarea, până la mijlocul anului 2011, a unei noi zone industriale în partea de sud-vest a oraşului Transformarea, până în 2013, a extremităţii de vest a oraşului într-un parc de agrement Atingerea, până în 2013, a unei rate de utilizare a internetului la nivel de locuinţe mai ridicată decât cea înregistrată la nivel naţional Revizuirea Planului de Urbanism General şi finalizarea acestuia până la sfâr şitul anului 2007 Implementarea, până în 2010, a proiectului “Economia bazată pe cunoaştere ” Reabilitarea termică, până în 2013, a tuturor clădirilor multietajate Reabilitarea, până în 2010, a pieţelor şi clădirilor publice Reabilitarea, până în 2009, a parcurilor şi locurilor de joacă Creşterea, până în 2011, a suprafeţei ocupată de spaţii verzi şi spaţii publice cu 60%


Infrastructura de transport Lehliu Gar ă are un avantaj strategic foarte important, în comparaţie cu alte oraşe de dimensiuni apropiate din România, dacă e să judecăm după poziţia sa (la intersecţia dintre autostradă şi reţeaua naţională de cale ferată, cu legături rapide cu Dunărea, Marea Neagr ă şi Bucureşti). Una dintre problemele majore pe care le întâlneşte oraşul este reprezentată de slaba calitate a infrastructurii locale de transport. În afar ă de drumurile principale care traversează oraşul, drumurile locale şi cele suburbane nu sunt nici modernizate, nici asfaltate, şi nu sunt dotate cu infrastructur ă suport adecvată, referindu-ne la pavaje, canale de scurgere, trotuare, indicatoare rutiere etc. Numărul total de str ăzi a crescut din 2004, dar numărul de str ăzi modernizate a r ămas neschimbat, şi acest lucru reprezintând o prioritate imediată, întrucât, la momentul actual reţeaua de drumuri a oraşului poate fi descrisă ca fiind insuficientă. În aceeaşi ordine de idei, drumurile care fac legătura cu zonele industriale şi agricole din afara oraşului sunt inadecvate şi neîntreţinute corespunzător. Primăria a luat deja atitudine faţă de această problemă major ă şi a contractat recent elaborarea unui studiu de fezabilitate numit “Reabilitarea infrastructurii stradale – pietruirea şi asfaltarea str ăzilor şi reabilitarea şi extinderea trotuarelor” O altă problemă major ă, înrudită cu prima, este reprezentată de lipsa serviciilor locale de transport public. Transportul local este asigurat par ţial de către firme de taxi, în timp ce legătura cu alte localităţi din regiune este realizată de către autobuze private, dar la o scar ă mult mai mică decât necesarul de transport. Din cauza slabei modernizări şi echipări a reţelei existente de drumuri, siguranţa transportului rutier devine o problemă. O altă problemă importantă este reprezentată de serviciile de transport pentru angajaţii


Lungimea reţelei de utilităţi în 2004

Lehliu Gar ă

Reţeaua de apă potabilă (km)

10

Reţeua de canalizare (km)

6,6

Reţeaua de gaze naturale (km)

0

Reţeaua de distribuţie a apei, ca şi cea de canalizare, acoper ă doar o mică parte din nevoile totale ale populaţiei. Doar 50% din totalul populaţiei este conectată în prezent la reţeaua de distribuţie a apei, în timp ce numai 25% beneficiază de servicii de canalizare. Totuşi, situaţia actuală este una îmbunătăţită faţă de cea din anii ‘90, şi se datorează programului SAMTID 2005, prin proiectul numit “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în Lehliu Gar ă”, în valoare de 584.600 Euro. În ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale, Primăria deţine deja un studiu de fezabilitate pentru realizarea acesteia. Fabrica de bio-diesel s-a conectat deja la reţeaua naţională de gaze naturale şi urmează ca şi oraşul să se conecteze la acea conductă de aducţiune, într-o fază ulterioar ă. Cu privire la sistemul de încălzire, Lehliu Gar ă înregistrează pierderi substanţiale, în producerea, transportul şi distribuţia agentului termic, din cauza lipsei de investiţii, dar a devenit o prioritate pentru Primărie să reabiliteze întregul sistem de încălzire a oraşului, să conecteze toate zonele la sistemul de încălzire centralizată şi să realizeze reabilitarea termică a clădirilor de locuit multi-etajate şi a instituţiilor publice. Problemele cu încălzirea au intrat deja în atenţia Primăriei, care a elaborat o strategie locală pentru modernizarea centralelor termice şi a reţelelor de distribuţie (Ordonanţa Guvernului nr. 48/2004). De asemenea, este în plin proces de elaborare un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea sistemului de încălzire. Mai mult, Lehliu Gar ă a beneficiat în 2005 de un program guvernamental numit “Modernizarea centralelor termice şi reparaţii capitale la reţeaua termică”, în valoare de cca. 320.000 Euro, în perioada 2005-2006. Până acum, acest program a finanţat doar echiparea reţelei de încălzire (inclusiv contoare) pentru furnizarea optimă de agent termic şi pentru eliminarea pierderilor,


Instituţia / Organizaţia

1 2 3 4 5

Numărul de Numărul Numărul de LAN calculatoare de conexiuni servere internet Primăria 16 0 1 Nu Poliţia 5 0 8 Nu Centrul comunitar/Casa de 0 0 8 Nu cultur ă Dispensar 1 0 8 Nu Parohie 0 0 8 Nu Utilizarea TIC în Lehliu Gar ă

Total

Număr de locuinţe Numărul de Pers. Fizice Autorizate sau Asociaţii Familiale (PFA / AF) Numărul de micro-întreprinderi Numărul de IMM-uri

2338 95 80 6

Dotate cu calculatoare 100 10 50 6

Website Nu Nu Nu Nu Nu

Cu acces la Internet 30 -

Puncte Tari

Puncte Slabe

• Administraţia oraşului a reuşit să atragă cu succes un număr însemnat de fonduri europene sau na ţionale • Experienţă în implementarea de programe sau proiecte comune prin stabilirea de parteneriate strategice între factorii locali • Existenţa documentaţiei tehnice şi/ sau a studiilor de fezabilitate pentr u majoritatea proiectelor necesare de inf rastructur ă •Oraşul deţine propria infr astructur ă administrativ ă • Poziţionare geografic ă strategică • Accesstrategic la re ţele rutiere şi feroviare • Lanivelul oraşului sunt localizate o gam ă largă servicii publice şi administrative

• Lipsa unei re ţele IT la nivelul oraşului şi în zonele înconjur ătoare • Buget limitat, în comparaţie cu nevoile bugetare necesare la momentul actual • Lipsa unor facilit ăţi adecvate de agrement, capabile s ă ofere servicii pentru tineret si restul populaţiei • Acoperire redusă cu reţele de ap ă şi canalizare • Stare proast ă a infr astructur ii stradale şi de iluminat public • Lipsa unei re ţele de gaze naturale • Pierderi persistente în sistemul de produc ţ ie, transport şi distribuţie de energie termic ă • Lipsa unei infr astructuri de transport înt re Lehliu Gar ă şi cele dou ă sate apar ţ inătoare

SWOT Dezvoltare Urbană


Astfel, Lehliu Gar ă tr ăieşte un moment de cotitur ă în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană şi spaţială, care trebuie planificată cu grijă, dincolo de graniţele şi concepţiile tradiţionale. Această secţiune prezintă recomandările care vizează dezvoltarea urbană strategică a oraşului Lehliu Gar ă. Modernizarea re ţ elei de drumuri şi inter-conectarea tuturor zonelor reziden ţ iale şi industriale Modernizarea reţelei de drumuri publice este crucială pentru dezvoltarea economică a oraşului Lehliu Gar ă. Dezvoltarea strategică a oraşului va avea la bază atragerea de investitori, dar, în acelaşi timp, creşterea standardelor de viaţă a cetăţenilor, pentru că astfel oraşul devine atractiv şi pentru cei care vor dori să se stabilească aici. Pentru aceasta, propunem următoarele intervenţii în sectorul infrastructurii de drumuri. Reabilitarea tuturor drumurilor publice şi conectarea tuturor zonelor rezidenţiale şi non-rezidenţiale la reţeaua de drumuri. Intervenţia va trebui să se axeze pe zonele care au cea mai mare nevoie la momentul actual, dar şi pe zonele urbane care nu beneficiază încă de drumuri asfaltate. De asemenea, se vor prioritiza şi drumurile spre zonele agricole importante, precum şi drumurile care vor lega noul parc de afaceri de oraş. Construirea unor piste de ciclism până la ieşirea din oraş şi conectarea celor mai sărace zone cu centrul şi zonele comerciale. Intervenţia are în vedere să rezolve temporar problemele familiilor sărace (care nu deţin un autovehicul), până când reţeaua de drumuri va fi finalizată. Această măsur ă are şi un obiectiv pe termen lung, care completează obiectivul strategic de transport ne-poluant şi mediu sustenabil. Modernizarea iluminatului stradal folosind alternative ne-poluante. •

•

•

Promovarea transportului multi-modal Propunem explorarea potenţialului rutelor de transport multi-modal, pentru a maximiza beneficiile poziţiei strategice. Aceste rute vor fi relevante în mod special pentru fabrica de bio-diesel şi pentru noile industrii


ferată, putem să luăm în calcul şi varianta unor parteneriate public-privat în acest sens. Ţinta va fi construirea unei platforme multi-modale de transport şi a unui centru logistic pentru transferul mărfurilor din vagoanele de cale ferată în mijloace de transport auto şi vice-versa. Pentru asta, recomandăm elaborarea unui studiu de fezabilitate care să ne ajute să explor ăm variantele de parteneriat public-privat, dar în acelaşi timp va fi util pentru a depune o aplicaţie de finanţare prin Fonduri Structurale. Asigurarea accesului la utilit ăţ i publice pentru to ţ i cet ăţ enii Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare, extinderea reţelei de alimentare cu apă, cât şi extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare trebuie să fie completă până în 2010. În această direcţie, propunem aplicarea programului guvernamental numit “Programul pentru dezvoltarea localităţilor cu mai puţin de 50.000 de locuitori”, cu o valoare totală a finanţării de cca. 4,5 milioane Euro. Un alt program guvernamental, care se ocupă de dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată a zonelor rurale, va începe în 2007 pentru zonele rurale ale oraşului Lehliu Gar ă, cu o investiţie totală de 1,15 milioane Euro. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, a fost montată deja o conductă de distribuţie a gazului pentru a fi utilizată de către fabrica de bio-diesel, şi trebuie să facem paşii corespunzători pentru a conecta toate zonele oraşului, atât rezidenţiale cât şi non-rezidenţiale, la reţeaua de conducte. Se prevede că această conectare va fi dimensionată pentru a putea face faţă nevoilor oraşului pe o perioadă de cel puţin 25 de ani. Primăria are deja elaborat un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea acestei reţele. În plus, un număr de alte studii au fost elaborate sau sunt în curs de elaborare, pentru a putea pregăti aplicaţii pentru Fonduri Structurale sau guvernamentale, în domenii ca reţeaua electrică, încălzire şi altele.


cu infrastructur ă de irigaţii evitând poziţionarea unor zone industriale pe aceste terenuri, va poziţiona noile cartiere rezidenţiale cât mai aproape posibil de utilităţile publice, dar la distanţă rezonabilă de producătorii de poluare şi zgomot, va asigura o poziţionare corespunzătoare a parcurilor de agrement, a centrului logistic, a parcurilor şi zonelor verzi etc. Pe scurt, noul Plan Urbanistic General va trebui să furnizeze o imagine de ansamblu integrată şi comprehensivă asupra dezvoltării viitoare a oraşului, constituind o bază solidă pentru abordarea potenţialilor investitori şi atragerea de fonduri. Modernizarea infrastructurii IT în serviciile publice Reţeaua şi infrastructura IT nu este încă dezvoltată în Lehliu Gar ă şi trebuie luate măsuri ferme în acest sens. Astfel, vom implementa proiectul “Economia Bazată pe Cunoaştere”, oferit de c ătre Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, pentru a furniza baze solide pentru viitoarea dezvoltare a acestui sector. Modernizarea infrastructurii IT în Lehliu Gar ă şi instalarea acesteia în toate clădirile publice din oraş, va furniza societăţii noastre beneficii importante în ceea ce priveşte o mai bună cunoaştere tehnologică, servicii publice mai bune şi perspective mai bune pentru economie. Reabilitare termică avansat ă a cl ădirilor publice Vom contracta un audit energetic pentru reabilitarea termică a 18 clădiri multi-etajate din oraş, din totalul de 23, cu finanţare guvernamentală. Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic vor fi elaborate de către minister. Se aşteaptă ca acest proiect să fie parte a unui proiect integrat de regenerare urbană, care va lua în considerare şi infrastructura de iluminat public. Reabilitarea spa ţ iilor şi cl ădirilor publice principale Dorim să transformăm Lehliu Gar ă într-un oraş verde, atractiv şi sigur, de aceea intenţionăm să mărim suprafaţa spaţiilor verzi publice şi să asigur ăm cartiere sigure şi atractive în oraşul nostru, prin aplicarea următoarelor intervenţii: Reabilitarea parcurilor şi locurilor de joacă existente după ultimele standarde de siguranţă şi înfiinţarea de noi parcuri şi spaţii verzi de-a •


Legătura dintre prioritatea Dezvoltare Urban ă şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Dezvoltarea urbană r o l e n o z r o r u t u t a e r a t c e l n e a o i r c t r e t s u n d i n i i ş i i ş r e u l a m i u r ţ d n e e d d i z r e o r l e l e ţ e r a e r a z i n r e d o M

1 a e t a t i r o i r P

e l a c o l i i r u t c e u l r a t s n o a i r g f n e r i i a ş e r a t l o v z e D r o l i

1,1

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând infrastructura şi activităţile de sprijin a acesteia

1,2 Dezvoltarea utilit ăţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informa ţionale şi de telecomunica ţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protec ţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural 2,1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 2,2 Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competivit ăţii celor existente

i u l u ş a i r i o n e a ţ ă ă t l e a c i r i o ţ t o i l r a t e t d u r a o t n m e e n i p i u t l e u i c s n a m l p i b u u p x l e u i t e ş r i l o ţ l e p ă a s t i i ţ n l i a t n r e t u d a a i l z e r i e r a l v u e o u n s o m e z c o r c i P a o n a e e r a d r u a r g e i a s t A l o v z e D

e c i l b u p e l i i c i v r e s n î T I e d i i r u t c u r t s a r f n i a e r a z i n r e d o M

e l a p i r c n o i l i r r p i d e ă c l i l c b a u ă p t r a o s l n i r a i v d a l ă ă c c i i ş m r r o e l t i i a ţ e a r p a s t i l a i e b r a a e t i l R i b a e R


Prioritatea 2 – Mediul şi Turismul

Ţinte cheie:

Mediu •

•

• •

•

•

•

• •

•

• •

Înfiinţarea şi aprobarea Agenţiei Locale pentru Mediu Sustenabil până la sfâr şitul lui 2007; Obţinerea statutului de membru al asociaţiei Aalborg înainte de sfâr şitul anului 2007; Investiţii în utilizarea unor surse noi de energie, nepoluante; Elaborarea unui audit de mediu pentru stabilirea nivelului de bază şi afişarea rezultatelor studiului pe site-ul web al Primăriei până în 2009; Construirea unui muzeu al mediului sustenabil, biodiversităţii şi agriculturii până în 2013; Stabilirea formală a unui parteneriat pentru promovarea unui mediu sustenabil până la mijlocul anului 2008; Elaborarea şi implementarea unui nou sistem stradal, ecologic, până în 2009; Introducerea de piste de ciclism până în 2010; Dezvoltarea de noi parcuri şi spaţii verzi şi îmbunătăţirea celor existente până în 2012, atât pentru protecţia mediului, cât şi în scopuri turistice; Elaborarea unui studiu complet pentru etanşarea şi decontaminarea depozitului de deşeuri neconform, până în 2009; Introducerea unui sistem modern de management al deşeurilor până în 2009; Lansarea unei campanii de conştientizare pe probleme de mediu până în 2009.


Mediu Managementul deşeurilor Serviciul public de colectare a deşeurilor este strict limitat la deşeuri menajere. Prin comparaţie cu alte oraşe româneşti de mărimi similare, colectarea, echiparea şi facilităţile serviciului de salubritate din Lehliu Gar ă sunt la un nivel acceptabil, dar sunt mult sub standardele Uniunii Europene. Din cei 6.562 locuitori ai oraşului, doar 1.940 beneficiază de servicii de ridicare a deşeurilor, pe baza a 654 de contracte individuale. Astfel, serviciul nu este eficient, dacă e să facem o comparaţie cu nevoile reale ale populaţiei. Serviciul angajează doar 11 persoane, dintre care 4 sunt personal TESA iar 7 sunt muncitori. Echipamentul de colectare a deşeurilor este insuficient, fiind compus dintr-un singur tractor cu remorcă şi o autogunoier ă. Deşeurile colectate sunt transportate şi depozitate la depozitul local de deşeuri, f ăr ă a fi sortate şi reciclate. Depozitul de deşeuri este situat la 3 km de R ăzvani şi la 7 km de Lehliu Gar ă şi este utilizat din 1988, f ăr ă a îndeplini însă standardele şi cerinţele de conformare impuse de Uniunea Europeană. Acest depozit neconform nu este echipat cu sisteme de protecţie a apei subterane şi a solului şi reprezintă o ameninţare serioasă pentru mediul din zonă şi, de asemenea, prezintă un risc pentru sănătatea şi siguranţa localnicilor. Din fericire, suprafaţa r ămasă deschisă pentru depozitarea deşeurilor în momentul de faţă este de doar 10% din totalul de 20.000 mp, şi se aşteaptă închiderea acesteia până în martie 2008, când proiectul finanţat de UE va fi finalizat. Proiectul este numit “Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în localităţile Lehliu Gar ă, Lehliu şi Lupşanu” şi face parte din programul “Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Management al Deşeurilor ”, finanţat prin PHARE 2004, cu o valoare totală de 724.315 Euro. Proiectul vizează construirea unei staţii de transfer lângă Lehliu Gar ă, fapt ce va duce la închiderea totală a depozitului neconform. Deşeurile vor fi transportate de la staţia de transfer până la un nou depozit ecologic situat în apropierea oraşului Călăraşi. Acelaşi proiect va organiza şi campanii de educare şi conştientizare


zonelor industriale de oraş prin fâşii de pădure. Toate aceste modificări vor fi incluse în Planul Urbanistic General revizuit, care se află în lucru la momentul actual. În ciuda inexistenţei unui studiu de bază pe tema nivelului de poluare din Lehliu Gar ă, oraşul a fost înregistrat ca şi creditor de dioxid de carbon, cu un scor de -10, care este foarte confortabil pentru cetăţenii şi pentru ambiţiile locale şi, mai presus de toate, nu pune presiuni importante pe dezvoltarea viitoare a oraşului, în măsura în care se vor lua măsuri adecvate pentru ca acest nivel să r ămână negativ sau cel mult neutru pentru mediu.

Turism Activităţile şi facilităţile turistice în Lehliu Gar ă sunt foarte limitate şi oraşul încă nu a utilizat oportunităţile de a investi în turism. Oraşul nu posedă clădiri istorice din patrimoniul naţional sau atracţii culturale importante, cu excepţia Bisericii din R ăzvani, care este foarte popular ă printre pelerini pentru icoana izvorâtoare de mir, în timp ce patrimoniul natural, cum ar fi lacurile şi pădurile, nu este amenajat corespunzător pentru scopuri turistice, din lipsă de investiţii. Mai mult, Lehliu Gar ă nu deţine în prezent suficientă capacitate turistică, în ceea ce priveşte cazarea şi serviciile turistice necesare. Un singur motel şi doar două restaurante sunt funcţionale în oraş la momentul actual, un al treilea restaurant fiind sezonier. Numărul de vizitatori şi turişti în Lehliu Gar ă a fost destul de redus în trecut, de aceea s-a considerat că serviciile turistice existente sunt suficiente pentru numărul de vizitatori din oraş, dar în lumina potenţialului turistic identificat, acestea vor trebui extinse şi diversificate. Puncte Tari

Puncte Slabe

• Autorităţile locale sunt hot ărâte să asigure un mediu curat pentr u ora şul lor

• Lipsa unui sistem de colectare a de şeurilor şi lipsa unor facilit ăţi de


Recomandări Asigurarea unui mediu sustenabil reprezintă prioritatea noastr ă centrală şi stâlpul viziunii strategice. Suntem dedicaţi îmbunătăţirii continue a mediului şi vom adopta un set de politici care să reflecte acest lucru, atât pe plan local cât şi global. În acest sens, propunem următoarele recomandări: Înfiin ţ area unei Agen ţ ii Locale pentru un Mediu Sustenabil Pentru a pune bazele intenţiilor noastre strategice pentru dezvoltare durabilă, propunem crearea unei Agenţii Locale pentru un Mediu Sustenabil (ALMS), care să aibă ca responsabilitate principală stabilirea legăturii cu asociaţia Aalborg şi implementarea acţiunilor necesare pentru a îndeplini cerinţele acesteia. Agenţia va fi direct subordonată Consiliului Local şi va colabora strâns cu Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru promovarea şi susţinerea unor noi proiecte ecologice. ALMS va coopera cu Centrul de Asistenţă pentru Afaceri şi cu Agenţia de Cercetare şi Dezvoltare pentru organizarea de cursuri de pregătire educaţională vocaţională, pentru a creşte conştientizarea individuală şi comportamentul faţă de sustenabilitate. Dobândirea statutului de membru al Aalborg +10 Pentru a promova obiectivul strategic de dezvoltare durabilă, trebuie să devenim membri ai Aalborg +10, o Cartă europeană pentru un mediu sustenabil. Carta Aalborg a fost adoptată de către participanţii la Conferinţa Europeană a Oraşelor Sustenabile, ce a avut loc în Aalborg, Danemarca, în 24-27 mai 1994, cu girul


implicaţi. Este recomandat să stabilim o taxă sau chiar şi penalităţi mai severe pentru cei care nu se vor conforma cu principiile şi standardele Cartei locale. Promovarea parteneriatului local pentru un mediu sustenabil Noi încurajăm afaceriştii şi publicul larg din oraş să adopte practici eclogice, inclusiv reducerea consumului energetic, achiziţionarea de bunuri şi servicii produse ecologic, cât şi reciclarea şi re-utilizarea pe cât posibil a deşeurilor. Promovăm un proces de consultare cu factorii locali din Lehliu Gar ă pe tema politicilor şi practicilor de mediu, prin dezbateri, ateliere şi alte evenimente organizate în colaborare cu Centrul de Asistenţă pentru Afaceri. Astfel, vom implica toţi factorii locali în procesele de luare a deciziilor. În plus, Lehliu Gar ă intenţionează să elaboreze un audit de mediu al oraşului, în primul an de implementare a strategiei, urmând ca acest audit să fie reluat anual, raportat la auditul de bază din primul an. Prin aceasta, se va putea măsura progresul înregistrat în raport cu obiectivele stabilite şi se va putea monitoriza şi evalua impactul Agenţiei Locale pentru un Mediu Sustenabil în procesul de dezvoltare a oraşului nostru. Pe de altă parte, acest audit ne este necesar şi pentru participarea la convenţia Aalborg. Construirea unui muzeu al mediului sustenabil Intenţionăm să transformăm vechiul siloz agricol într-un muzeu al mediului sustenabil, biodiversităţii şi agriculturii. Muzeul ar trebui să fie înconjurat de un parc, cu spaţii verzi şi sere, accesibile turiştilor şi utilizate de către cercetătorii de la Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru a-şi testa inovaţiile. Este foarte important să menţionăm c ă muzeul va fi reabilitat cu materiale ecologice, utilizând ultimele tehnici şi inovaţii nepoluante. Mai mult, se preconizează că muzeul va atrage investiţii private în facilităţi turistice cum ar fi locuri de cazare, restaurante, baruri sau complexe comerciale. Crearea de str ă zi urbane ecologice şi inserarea de spa ţ ii verzi ALMS va fi responsabilă cu relaţionarea cu Consiliul Local pentru a îmbunătăţi infrastructura oraşului după


raportului cost-beneficiu, pentru a preveni orice fel de potenţial risc asupra sănătăţii şi mediului. În plus, introducerea pe scar ă largă a pubelelor de gunoi va avea o importanţă decisivă pentru modernizarea procedurilor de management al deşeurilor şi va determina locuitorii să-şi dezvolte un stil de viaţă ecologic. Dezvoltarea unor surse de energie nepoluante sau alternative Având în vedere că fabrica de bio-diesel este în apropiere, ar trebui să profităm la maxim de această sursă alternativă de energie pentru transportul public viitor, cât şi pentru sistemele noastre de încălzire şi apă caldă. Procentajul agreat la nivel naţional în ceea ce priveşte utilizarea de bio-diesel şi bio-etanol este de 5,75% din cantitatea totală de combustibili utilizaţi în 2010. Având în vedere că preţul combustibililor pe bază de petrol pe piaţa internaţională este în continuă creştere, Uniunea Europeană este obligată să identifice şi să asigure surse alternative de energie, pentru a evita să fie dependentă energetic. Intenţionăm să urmăm exemplul european şi să utilizăm energia produsă pe bază de bio-diesel, ca şi punct principal pe agenda viitoare de mediu. Centrul de Cercetare şi Dezvoltare va fi responsabil şi de acordarea asistenţei localităţilor româneşti care vor să stabilească parteneriate cu Lehliu Gar ă în vederea schimbului de cunoştinţe şi experienţă în domeniul surselor nepoluante de energie. De asemenea, prin intermediul ALMS, vom lansa o campanie, pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul populaţiei în ceea ce priveşte efectele dezastruoase pe care le pot produce pesticidele şi alte chimicale asupra mediului înconjur ător. Ca substitut pentru acestea, vom promova în cadrul acestei campanii utilizarea compostului. Dezvoltarea unei strategii turistice, bazat ă pe concepte ecologice Recomandăm elaborarea în viitorul apropiat a unei strategii detaliate pentru sectorul turistic, care va


Crearea unui parc de agrement în extremitatea împădurit ă a oraşului Lehliu Gar ă Pentru dezvoltarea acestui parc de agrement, Centrul de Asistenţă pentru Afaceri îşi va asuma responsabilitatea de a elabora un studiu de fezabilitate şi o analiză de urbanism. Închiderea depozitului neconform de deşeuri, împreună cu oportunităţile oferite de construcţia fabricii de bio-diesel în Lehliu Gar ă, creează un avantaj competitiv pentru oraşul nostru de a păstra în continuare un nivel negativ de bioxid de carbon. Din aceste motive, trebuie să investim pentru crearea acestui parc de agrement, care va furniza servicii de recreere pentru vizitatorii de tranzit din oraşele înconjur ătoare. De asemenea, putem dezvolta o zonă intinsă de parcări şi un complex de distracţii în imediata apropiere a parcului de agrement, pentru şoferii de camioane de transport internaţional, care vor avea condiţiile necesare de cazare şi odihnă.


Legătura dintre Prioritatea Mediu şi Turism şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Mediul şi Turismul l i b a n e t s u S u i d e M n u u r t n e p e l a c o L i i ţ n e g A i e n u a e r a ţ n i i f n Î



i i r u t c e u l r a t s n o a i r g f e n r i i a ş e e r l a a t l c o o l v z e D

r o l i r e c a f a a e r a t l o

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând infrastructura şi activităţile de sprijin a acesteia 1,2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,1

1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural 2,1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 2,2 Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competivităţii celor existente 2,3 Promovarea inovaţiei, cercetării şi dezvoltării tehnologice 2,4 Stimularea investiţiilor sectorului privat privat în economia regiunii 2,5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi activităţilor de sprijin pentru turism

0 1 + g r o b l a A l a u r b m e m e d i u l u t u t a t s a e r i d n â b o D

l i b a n e t s u s u i d e m n u u r t n e p l a c o l i u l u t a i r e n e t r a p a e r a v o m o r P

i z r e v i i ţ a p s e i d u l u a e i r d e a r m e s l n i a i u ş e z e c u i m g o i l u o n c u e a e e n r a i u b r r t u s i n z o ă r C t s e d a e r a e r C

r o l i r u e ş e d l a t n e m e g a n a m e d u r t s o n i u l u m e t s i s a e r t i ţ ă t ă n u b m Î

e c e i v g i o t l a o n c r e e t e l a t u p e a s c n e o t c n a e u p l ă o t a p e z a n b e , i e g r c e i t n i s e r e u d t i i e g s r t u e a s r r t s o i n e u n a e u r a a e t r l a o t l v o z e v D z e D

i u l u ş a r o a ă t i r u d ă p m î a e t a t i m r e ă a r t G x e u i n l î h t e n e L m e r g a e d c r a p i u n u a e r a e r C

o i n e v e d a u r t n e p i u ă l r a u m G s u i r i l u t h e o L c i e u l l u u i ş n a r e o m r o o d l i n ţ î ă t e i i n ţ c u a t r t o r p a o a e r a c i f i s r e v i D


Prioritatea 3 - Agricultura

Ţinte cheie: •

•

•

•

•

•

•

•

Îmbunătăţirea productivităţii sectorului cu 60% până în 2010 Realizarea unui studiu asupra irigaţiilor până la sfâr şitul anului 2007 Crearea unei asociaţii de proprietari până la începutul anului 2008 Modernizarea completă a infrastructurii de irigaţii până în 2009 Obţinerea de produse biologice în cuantum de 30% din totalul produselor agricole (cu excepţia plantelor oleaginoase) până în 2010 Lehliu Gar ă va deveni centru regional bioagricultural până în 2012 Organizarea de seminarii de instruire vocaţională pentru cel puţin 15% din întreprinzătorii în agricultur ă până în 2008, şi apoi pentru cel puţin 25% în fiecare an Elaborarea unui studiu de bază în ceea ce priveşte competitivitatea în cursul anului 2008 şi revizuirea/actualizarea lui anuală

Analiza situaţiei curente Agricultura reprezintă cel mai important sector economic în oraşul Lehliu Gar ă. Deşi sectorul agricol a fost caracterizat începând cu anul1990 de o agricultur ă de subzistenţă, la momentul de faţă este un sector în continuă ărului mare de investiţii din domeniul expansiune, mai ales datorită


Evoluţia sectorului agricol Graficul următor demonstrează împăr ţirea recoltelor pe suprafaţă între anii 1990 şi 2003:

Cultivarea plantelor – hectare 4,500 4,000 3,500 3,000 2,500 2,000 1,500 1,000 500 -

1990 2000 2001 2002 2003

grâu şi

secar ă

struguri porumb

cartofi

floarea soarelui

sfeclă de

zahăr

legume

Numărul total de hectare exploatate cu culturi agricole a scăzut uşor, cu aproximativ 6,5% din 1990 până în 2003, suprafaţa totală disponibilă pentru a fi cultivată fiind la momentul actual de cca. 7200 ha. În ultimii 20 de ani, situaţia generală în sectorul agricol din Lehliu Gar ă s-a schimbat substanţial. În timp ce regimul comunist al anilor ‘80 a utilizat suprafaţa arabilă disponibilă în principal pentru producţia de porumb şi grâu, producţia agricolă a trecut treptat către cultura florii soarelui, deoarece preţul şi cererea pentru acest produs sunt mai ridicate decât pentru primele. Următoarele diagrame ilustrează această evoluţie:


2003, producţia a fost de numai 1,2 tone la hectar. Aceeaşi evoluţie descrescătoare au înregistrat-o şi celelalte culturi, cu excepţia cartofului şi a legumelor. Producţia de porumb a scăzut de la 3,9 la 3,0 tone la hectar, iar cea de grâu şi secar ă de la 3,9 la 0,1 tone la hectar. Diagrama de mai jos ilustrează scăderea productivităţii în agricultur ă:

Producţia tone la hectar 12.0

10.0

8.0

Grâu şi secar ă Viţă de vie

6.0

Porumb Cartofi

tone la hectar

4.0

Floarea soarelui Legume

2.0

0.0 1990

2000

2001

2002

2003

În perioada 1991-2000, productivitatea a avut o descreştere bruscă, fiind afectată sever de o frecvenţă ridicată a anilor secetoşi, de lipsa echipamentelor agricole moderne, fragmentare înaltă a terenului agricol, prevalenţa micilor exploatări agricole, lipsa lucr ărilor de irigaţii, degradarea avansată a solului şi scăderea dramatică a utilizării de îngr ăşăminte. Mai mult, o influenţă negativă asupra producţiei a avut-o şi preţul de piaţă foarte scăzut al produselor agricole, care au descurajat şi cei mai abili agricultori. În Europa ultimilor 20 de ani, în special datorită Politicii Agricole Comune (CAP), atât din cauza exploatării maxime anterioare cât şi a surplusului de produse agricole de pe piaţă, producţia a fost diminuată for ţat, în timp ce au fost f ăcute


agricolă totală în Lehliu Gar ă este de numai 7.200 hectare. În aceste condiţii, compania respectivă trebuie să transporte cantităţi foarte mari de plante oleaginoase de pe suprafeţele apar ţinând localităţilor înconjur ătoare. În afar ă de fabrica de bio-diesel, în oraş sunt prevăzute şi aşteptate alte investiţii majore în domeniul agroindustrial, după cum urmează: •

•

•

•

•

În primul rând, o unitate de procesare a cărnii de pasăre, investiţie în valoare de 8 milioane de Euro, ce va fi finalizată în 2007. Unitatea va încheia contracte cu 250 de furnizori de pui, la nivelul gospodăriilor individuale din împrejurimi şi se preconizează că producţia anuală după primii trei ani de funcţionare va ajunge la 7.700 tone de carne şi 400 tone de ficat; În al doilea rând, se preconizează că aceeaşi companie va construi o fabrică de nutreţuri ecologice, cu o capacitate totală de prelucrare a 600 de hectare cultivate, oferind astfel o altă alternativă la culturile agricole tradiţionale; În al treilea rând, va fi modernizată o unitate de procesare a laptelui, care va avea 25 de angajaţi permanenţi şi va colabora cu 350 de producători locali de lapte; În al patrulea rând, în 2007 se va înfiinţa o ser ă de cultivare a florilor, care se previzionează că va produce cantităţi foarte mari din diferite soiuri de flori, îndeajuns de mari pentru a acoperi atât necesarul de flori al întregii ţări, cât şi cantităţi adiţionale care să fie exportate în ţări vecine cum ar fi Bulgaria, Ungaria şi Ucraina. Mai mult, sunt aşteptate şi alte investiţii în sectorul agro-industrial, care la momentul de faţă sunt în discuţii cu autorităţile locale.

Deşi sectorul agro-industrial este în plină expansiune, micile ferme şi agricultura de subzistenţă întâmpină dificultăţi sporite. Dotarea cu maşini agricole şi echipamente este rudimentar ă, cu implicaţii directe asupra productivităţii, iar accesul la credite şi finanţări din fonduri externe cum ar fi fonduri UE este dificil şi se va


Gar ă apar ţine de amenajarea Mostiştea 6, având ca sursă de apă Lacul Mostiştea. Unica posibilitate de conectare a oraşului la reţeaua de alimentare cu apă pentru irigaţii este aceea de aducţiune a apei de la staţia principală de pompare SRPA 1612 Făurei, printr-o reţea de aproximativ 64 de kilometri de canale de aducţiune CA6. În orice caz, aducţiunea apei de la sursa Făurei este fezabilă doar dacă Lehliu Gar ă semnează acorduri de parteneriat cu localităţile poziţionate dealungul canalului, pentru a împăr ţi cu acestea costurile aferente. Drept rezultat, terenul agricol al oraşului va fi alimentat cu cantităţile necesare de apă de la cele trei staţii de pompare din apropiere (SPP 613, SPP 614 şi SPP 615), care la momentul actual sunt deconectate de la sursa de apă. Alimentarea se va putea realiza prin cele 15 canale de irigaţii principale şi cele 7 secundare, pe o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de cca. 3.100 de hectare, din care 2.300 apar ţin locuitorilor şi respectiv fostelor Întreprinderi Agricole de Stat (I.A.S.). Decolmatarea mecanică a canalelor a fost deja demarată de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi se preconizează că majoritatea canalelor vor fi restaurate la parametrii iniţiali. La nivelul oraşului Lehliu Gar ă, canalul CE 9 este deja decolmatat. În aceeaşi ordine de idei, există tot echipamentul necesar pentru staţiile de pompare şi, deşi nu este funcţional în momentul de faţă, poate fi reabilitat cu costuri minime. În afar ă de canale, suprafaţa amenajată pentru irigaţii conţine conducte îngropate care sunt dimensionate şi distribuite în mod corespunzător pentru irigaţii de calitate şi eficiente. Aceste conducte pot fi utilizate pentru diferite tipuri de echipamente de irigaţii, inclusiv pentru cele mobile. Ca o alternativă la scenariul propus mai sus, care stă în aducţiunea apei de la sursa Făurei, există şi posibilitatea folosirii unor puţuri forate de adâncime, de mare capacitate (aproximativ un puţ forat la fiecare 100 de hectare). Această soluţie pare să fie de asemenea fezabilă, întrucât, pe de o parte, nivelul apei freatice în zonă este situat foarte aproape de suprafaţă, iar, pe de altă parte, există un sistem de evacuare care poate elimina cu succes apa în exces, fie că provine din precipitaţii, fie din umiditatea solului.


Recomandări În conformitate cu viziunea şi cu obiectivele noastre centrale, sectorul agricol merită o atenţie sporită, deoarece are un impact larg asupra resurselor naturale şi asupra mediului înconjur ător. Carta Mediului din Lehliu Gar ă trebuie să includă clauze specifice pentru sectorul agricol şi să stabilească standarde ridicate de responsabilitate pentru mediu şi protecţia resurselor naturale, dar şi standarde privind calitatea, siguranţa, efectul asupra mediului şi urmărirea producţiei agricole şi agro-industriale. Pentru îmbunătăţirea acestui sector, propunem următoarele măsuri: Modernizarea infrastructurii Mai întâi, se recomandă elaborarea unui studiu pentru irigaţii, pentru a putea fi în măsur ă să alegem metoda de irigaţii cea mai potrivită. Înainte de începerea lucr ărilor, este necesar să creăm o asociaţie de proprietari de teren, aşa numita Organizaţie de Utilizatori ai Apei pentru Irigaţii (OAI) (Legea Nr. 138 / 2004, Articolul 26), pentru a câştiga dreptul de a utiliza gratuit infrastructura de irigaţii. În acelaşi timp, în urma rezultatelor studiului, va fi crucial să începem lucr ările la soluţia de alimentare cu apă aleasă în paralel cu construcţia/reabilitarea conductelor, pentru conectarea terenurilor la reţeaua sistemului de irigaţii. În afar ă de infrastructura de irigaţii, trebuie realizate şi alte investiţii în proiecte de infrastructur ă, cum ar fi modernizarea reţelelor de drumuri şi cale ferată şi, mai presus de toate, platforma de tranfer pentru transport multi-modal, necesar ă în special fabricii de bio-diesel şi altor unităţi agro-industriale localizate în Lehliu Gar ă, având în vedere că furnizorii de materie primă pentru aceste unităţi vor fi localizaţi în general în afara oraşului, în împrejurimi sau la distanţe mai mari.


trebui să promoveze cursuri de pregătire, specializate în domeniul agricol şi agro-industrial. Cursurile vor putea fi finanţate par ţial de Fondul Social European şi vor fi direcţionate spre îmbunătăţirea abilităţilor cetăţenilor/angajaţilor în sectorul agricol şi spre creşterea conştientizării în ceea ce priveşte mediul sustenabil. Pe termen lung, aceste cursuri pot fi organizate şi de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare care urmează să fie înfiinţat. Sprijin pentru achizi ţ ia de tehnologii şi echipamente moderne Centrul de Asistenţă pentru Afaceri ar putea să asigure asistenţă pentru fermieri şi companii în ceea ce priveşte accesarea de granturi şi împrumuturi, prin furnizarea de cursuri de formare şi furnizarea de asistenţă tehnică în elaborarea de planuri de afaceri etc. •

•

Teste pilot având la bază solu ţ iile inovative propuse de către Centrul de Cercetare şi Dezvoltare. Firmele care vor fi interesate să pună în practică aceste teste pilot vor trebui să fie asistate financiar, inclusiv prin scheme de granturi mici.

Îmbunăt ăţ irea calit ăţ ii, siguran ţ ei şi standardelor de mediu şi aplicarea celor mai bune practici Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Lehliu Gar ă va putea lucra în parteneriat cu Centrul de Asistenţă pentru


Legătura dintre Prioritatea Agricultur ă şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Agricultura

i i r u t l u i c i r i u r g t c a u o r i t b s a a r e f n r e i n a i ţ e s r a u s z i i n ş r e a d e o r a l M t o v z e D


2 a e

i i r u t c l e u a r t s n o a i r g f n e r i i a ş e e r l a a t l c o o l v z e D r o l i r e c a f

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând infrastructura şi activităţile de sprijin a acesteia 1,2 Dezvoltarea utilit ăţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informa ţionale şi de telecomunica ţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,1

1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protec ţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural 2,1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 2,2 Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competivit ăţii celor existente 2,3 Promovarea inovaţiei, cercetării şi dezvolt ării tehnologice

e i r t s u d n i o r g a i ş ă r u t l u c i r g a n î i i r ă t e c r e c a e r a t l o v z e D

e d l u t p e c n o c d n â t c e p s ă e r l , i b r a o r l u e d m r e e r f a t i l i ţ o ă v t z i v e i d t c u d o r p a e r i ţ ă t ă n u b m Î

a e r a c i l p a i ş u i d e m e d r o i l c e i d t r a c a d r p n a e t s n i u ş b i i e ţ a n a m r r o u l g e i s c , i i ţ ă t i l a c a e r i ţ ă t ă n u b m Î

i ş a c r a G u i l h e L i u l u ş a l r o o i c a r e g r a a l v a o n o m i o g r p e r u u r t r t n e n p e c e t a i r e n e t r a p e d a e r a e r C

ă


Prioritatea 4 – Stimularea Afacerilor

Ţinte cheie: •

• •

•

•

Elaborarea unui plan de acţiune local pentru dezvoltarea afacerilor până la sfâr şitul anului 2007 Creşterea ratei de angajări cu 10% anual, până în 2013 Creşterea ratei de utilizare a internetului şi poştei electronice pentru companii cu 20% anual (până ajunge la 100%) Achiziţionarea graduală de către Primărie de produse şi servicii ecologice, în eventualitatea în care acestea reprezintă o alternativă rentabilă din punct de vedere al analizei cost-beneficiu Furnizarea de către Centrul de Asistenţă pentru Afaceri de cursuri de pregătire educaţională vocaţională, începând cu noiembrie 2007

Proiecte propuse: •

•

•

Lansarea site-ului oficial al Primăriei până la sfâr şitul anului 2007 Înfiinţarea, până la sfâr şitul anului 2007, a unui Centru de Asistenţă pentru Afaceri, care va avea rolul de a furniza servicii de consultanţă în afaceri Lansarea unei campanii de conştientizare în domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţii, până la jumătatea anului 2009


Ocuparea for ţ ei de muncă pe sector în 2004 Industrie Ag ricultur ă 0% Servicii publ ice 13% 22%

Comer ţ

13%

Transpo rt, dep ozitare, po ş t ă ş i comunicaţii Instituţ ii f inanciare 15%

8%

Ad ministraţie publică 1%

6%

6%

Educaţie

16% Sănătate ş i asistenţă socială Constr ucţ ii

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi cu contract de muncă, sectorul industrial este predominant, deşi un număr însemnat de persoane neînregistrate în muncă lucrează în agricultur ă. Sectorul agricultural este caracterizat în general printr-o agricultur ă de subzistenţă, şi după cum am mai precizat, deţine o mare parte a for ţei de muncă, contrazicând astfel datele statistice de mai sus. Având în vedere viitoarele investiţii în agricultur ă, sectorul agro-industrial are toate şansele să se dezvolte rapid şi să devină un motor pentru economia locală. În prezent, doar cele două companii din industria confecţiilor textile exportă o parte a producţiei în Uniunea Europeană (Marea Britanie), în valoare totală de cca. 1,26 milioane Euro în ultimii 3 ani, dar se preconizează că noile investiţii în industria agricolă vor creşte semnificativ această sumă.


Numărul de locuitori raportat la num ărul de firme 90.25

71.74

35.03

Nivel regional Nivel judeţean Lehliu Gara

Productivitatea şi, implicit, competitivitatea redusă sunt cauzate în mare parte de lipsa echipamentelor şi tehnologiilor moderne, incluzând aici îndeosebi tehnologia informaţiei (IT). Utilizarea calculatorului şi a tehnologiei informaţiei de către companiile locale este foarte redusă, în special în cadrul microîntreprinderilor, în timp ce accesul la internet şi utilizarea acestui serviciu sunt şi mai limitate.

Numărul de companii locale care utilizeaz ă calculatoare Companii înregistrate

Companii dotate cu calculatoare


concludent în acest sens, care ilustrează cel mai bine acest fapt, este recenta investiţie externă în construcţia fabricii de bio-diesel în Lehliu Gar ă. Fabrica are un impact pozitiv asupra economiei oraşului şi, în afar ă de crearea de noi locuri de muncă, municipalitatea va beneficia de venituri suplimentare din taxe şi impozite şi, de asemenea, se pot dezvolta noi investiţii în activităţi asociate. Mai mult de 180 de persoane vor fi angajate în cadrul fabricii şi multe alte familii locale vor beneficia direct sau indirect de pe urma acestei investiţii. Terenul agricol disponibil în Lehliu Gar ă este de 10 ori mai mic decât necesarul de teren cultivat cu plante oleaginoase pentru acoperirea capacităţii totale de producţie a fabricii, astfel că localităţile înconjur ătoare vor fi angajate curând în cultivarea acestor culturi la scar ă largă. În concluzie, fabrica de bio-diesel va fi motorul dezvoltării şi a localităţilor înconjur ătoare şi va genera externalităţi pozitive asupra tuturor sectoarelor economice şi industriale din Lehliu Gar ă şi din împrejurimi. În plus, investiţii importante sunt deja anunţate în sectorul agro-industrial (a se consulta capitolul agricultur ă pentru detalii). Companiile de procesare a alimentelor şi-au declarat, de asemenea, intenţia s ă investească în construcţia a noi unităţi de producţie în oraş şi să subcontracteze în jur de 600 de gospodării şi mini-ferme care să furnizeze produsele necesare. Investiţiile creează condiţii foarte favorabile pentru dezvoltarea economică viitoare, productivitate şi ocuparea for ţei de muncă, dar administraţia locală trebuie să asigure stimularea economică a oraşului, pentru că lipsa locurilor de muncă reprezintă una dintre problemele sociale majore ale oraşului.

Puncte Tari

Puncte slabe

• Poziţie geografică favorabilă pentru creşterea economică • Oraşul este situat la intersecţia mai multor drumuri na ţionale şi

• Sectorul industrial al oraşului este subdezvoltat la momentul actual, întrucât industria tradi ţ ională de textile a fost redusă


Recomandări Stimularea afacerilor şi creşterea economică sunt foarte importante pentru Lehliu Gar ă şi suntem convinşi că dezvoltarea economică viitoare a oraşului trebuie orientată către două axe principale:  Dezvoltare durabilă;  Economia bazată pe cunoaştere. Noi, cei din Lehliu Gar ă, susţinem şi încurajăm creşterea economică şi stimularea afacerilor prin prisma conceptului de sustenabilitate, ca şi principiu central al strategiei noastre, şi urmărim o expansiune economică echilibrată şi sustenabilă, bazată pe principiile şi angajamentele luate în Carta Locală pentru un Mediu Sustenabil (CLMS). Cerinţele economiei bazate pe cunoaştere reprezintă, de asemenea, o preocupare centrală în vederea stimulării afacerilor şi a dezvoltării economice, deoarece prevedem un potenţial uriaş în acest sens. Economia bazată pe cunoaştere şi dezvoltarea durabilă se întrepătrund foarte mult în teorie, una neputându-se realiza f ăr ă cealaltă, iar noi, cei din Lehliu Gar ă, suntem decişi să punem în practică angajamentele noastre fundamentale, pentru a face din Lehliu Gar ă un model de dezvoltare durabilă înfruntând provocările legate de economia bazată pe cunoaştere. În acest sens, noi susţinem următoarele intervenţii prioritare: Crearea unui mediu de afaceri ideal, cu focalizare pe infrastructur ă În vederea stimulării afacerilor, ar trebui efectuate o serie de intervenţii pentru asigurarea creşterii economice în anii următori, bazate pe sustenabilitate şi cunoaştere. Dorim să creăm un parc de afaceri în Lehliu Gar ă, pentru a strânge laolaltă punctele cele mai tari ale mediului nostru de afaceri şi pentru a capitaliza oportunităţile existente. Parcul de afaceri va fi poziţionat lângă Autostrada Soarelui, pentru a asigura un acces sporit la reţeaua de drumuri naţionale şi europene. În aceeaşi ordine de idei, trebuie să reabilităm reţeaua de drumuri locale care fac legătura între autostradă, noul parc de afaceri şi alte zone importante din punct de vedere al afacerilor. În plus, tot ca o prioritate imediată la capitolul infrastructur ă, trebuie să îmbunătăţim sistemul de transport local, care va face legătura între oraş şi parcul de afaceri. Reţeaua de drumuri în Lehliu Gar ă este modernizată doar în proportie de 20% şi desigur că ar trebui modernizată în


de afaceri şi va furniza companiilor locale seminarii pe temele managementului de performanţă, managementului bazat pe cunoaştere şi a planificării tehnologice strategice. Alte domenii de interes vor fi diseminarea celor mai bune practici de management, participarea la târguri, asistenţă pentru dezvoltarea serviciilor de marketing din companie, pregătirea pentru participarea la conferinţe, asistenţă pentru certificare ISO şi atingerea altor standarde legate de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului, precum şi pentru conformarea cu directivele UE în domeniile amintite. Favorizare şi sprijin acordat companiilor, produselor şi serviciilor ecologice. Ţinta noastr ă principală este aceea de a atrage companii şi afaceri orientate spre protecţia mediului. Vom asigura asistenţă pentru aceste companii pentru a aplica soluţii şi a realiza produse non-poluante, în măsura în care acestea se dovedesc a fi şi rentabile. În acest scop, propunem să acordăm subvenţii şi să reducem taxele pentru astfel de companii. Suntem convinşi că dezvoltarea economică pe termen scurt şi sustenabilitatea pot fi atinse dacă tratăm cu seriozitate beneficiile pe care le pot furniza pe termen lung soluţiile ecologice. Pentru a ne demonstra hotărârea, în cadrul proceselor următoare de achiziţii publice, Primăria va favoriza achiziţia de produse şi servicii ecologice, în măsura în care acestea se dovedesc şi rentabile din punct de vedere al raportului cost-eficienţă. Intenţionăm să sprijinim organizaţiile care se vor conforma şi îşi vor adapta afacerile la aceste cerinţe. Suntem conştienţi că investitorii de acest tip vor întâmpina dificultăţi în încercarea de a se conforma ultimelor regulamente de protecţia mediului, calitate, sănătate şi siguranţă. Însă, Centrul de Asistenţă pentru Afaceri va asista companiile în elaborarea unor aplicaţii de calitate în vederea accesării de Fonduri Structurale, pentru a asigura finanţarea necesar ă acestor operaţiuni. Printre serviciile asigurate de către Centrul de Asistenţă pentru Afaceri se vor număra, în funcţie de preferinţele membrilor, cursurile de instruire, şedinţele de îndrumare şi serviciile de asistenţă tehnică pentru Fonduri Structurale şi management de proiect. Investi ţ ii în învăţ area pe tot parcursul vie ţ ii şi managementul bazat pe cunoaştere


Sus ţ inerea şi promovarea agriculturii ecologice şi a afacerilor în domeniu Suntem încrezători că pe termen mediu vom să reuşi să obţinem eticheta ecologică pentru produsele oraşului Lehliu Gar ă, demonstrând astfel hotărârea pe care o manifestăm şi realizările noastre în ceea ce priveşte agricultura ecologică şi sustenabilă. Această etichetă va reprezenta un punct de cotitur ă în istoria dezvoltării noastre şi va îmbunătăţi extrem de mult imaginea oraşului nostru, creând valoare adăugată asupra tuturor sectoarelor de activitate. Dezvoltarea TIC. Suntem hotărâţi să fim printre fruntaşii economiei bazate pe cunoaştere şi să construim mai departe pe bazele puse de către proiectul „Economia Bazată pe Cunoaştere”, folosind la maxim rezultatele post-implementare ale acestuia. Aceste rezultate vor fi utilizate în mod special la elaborarea strategiei specifice de dezvoltare a sectorului IT, propusă la secţiunea de regenerare urbană. Strategia IT este absolut necesar ă pentru a atinge obiectivele acestui sector şi pentru a face faţă provocărilor economiei bazate pe cunoaştere. Între timp însă, Primăria intenţionează să-şi creeze un website care să includă şi secţiuni de forum şi servicii on-line care să uşureze eforturile administrative pentru companii şi să gr ă bească procedurile administrative şi cele de furnizare de servicii publice. Împlinirea acestui deziderat va necesita din partea noastr ă o puternică re-organizare a activităţilor, pentru a putea simplifica procedurile, dar sper ăm să simplificăm cât mai mult procedurile birocratice utilizate în trecut şi să ne axăm pe dezvoltarea de servicii mai bune pentru comunitatea noastr ă. Promovarea responsabilit ăţ ii sociale corporatiste Principiile responsabilităţii sociale corporatiste (RSC) trebuie încorporate în principiile şi angajamentele Cartei Locale pentru un Mediu Sustenabil (CLMS). Într-un sens mai larg, vom defini RSC ca o activitate economică sustenabilă, în timp ce, în sens restrâns, prin aceasta înţelegem responsabilitatea socială a întreprinderilor în relaţiile interne şi externe ale acestora. Dorim să aplicăm RSC atât în sens larg, cât şi în sens restrâns, prin intermediul CLMS şi al măsurilor aferente planului de acţiune pentru stimularea afacerilor, prezentat mai sus. Explorarea posibilit ăţ ilor de parteneriat public-privat (PPP) În urma parteneriatului public-privat poate fi realizat un num


dezvoltăm relaţiile cu instituţii tehnologice naţionale şi internaţionale, pentru transferul de tehnologie în agricultur ă şi protecţia mediului.

Legătura dintre Prioritatea Stimularea Afacerilor şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Stimularea Afacerilor

ă r u t c u r t s a r f n i e p e r a z i l a c o f u c , l a e d i i r e c a f a e d u i d e m i u n u a e r a e r C


i i r u t c l e u a r t s n o a i r g f e n r i i a ş e e r l a a t l c o o l v z e D

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând 1,1 infrastructura şi activităţile de sprijin a acesteia 1,2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

e r a t l u s n o c i ş r o l i r o t i t s e v n i i i r e d e r c n î a e r e t ş e r c n i r p e l a c o l i e i m o n o c e a e r i r ă t n Î

e c i g o l o c e r o l i i c i v r e s i ş r o l e s u d o r p , r o l i i n a p m o c t a d r o c a n i j i r p s i ş e r a z i r o v a F

e r e t ş a o n u c e p t a z a b l u t n e m e g a n a m i ş i i ţ e i v l u s r u c r a p t o t e p a e r a ţ ă v n î n î i i ţ i t s e v n I

u i n e m o ă l d a n n î o r i ţ o l a c i o r e v c a e f i a ţ a a c i u ş d e e c e i d g o r l o o l i r c e u i s r i r u u t c l u a e c r i i r n g i a j i r a p e r s a i v ş o a e r m a o v r p o i m ş o r a e P r e n i ţ s u S

r o l i i ţ a c i n u m o C a i ş r o l i i ţ a m r o f n I i e i g o l o n h e T a e r a t l o v z e D

i r e c a i f r a e c e a d f a i t a u l u v t r u e i t i s r n i d p e t a c p e r i e m o l b t p a r o r u l o p v e c c t e s r a d e i l a u r s a e t i e r c n o r e o a t p s r s i r a n e i p a a ţ z ă r i e t t i d l r e n i r e b o d d a i l i r o s ţ n t u ă m t o i c n p u i s l r i r b t e p r i s s a i i a o f r ţ e p r ă n t a a i i v r e v e i o a i n t i m r o u t e o l r a e p P p x r m a E r o u c g a i r s e e A t ş e r C


Prioritatea 5 - Educaţia

Ţinte cheie: •

• • •

•

Scăderea numărului de elevi aferenţi fiecărui profesor la 15 în educaţia primar ă şi gimnazială până în 2009, prin angajarea de noi cadre didactice; Construirea a 2 noi gr ădiniţe, prima până în 2009 iar a doua până în 2011; Realizarea unui audit energetic pentru instituţiile noastre educaţionale până la sfâr şitul anului 2007; Înfiinţarea unui nou campus educaţional până în 2010, care să găzduiască şi Agenţia de Cercetare şi Dezvoltare; Echiparea tuturor unităţilor educaţionale cu o nouă infrastructur ă TIC până la jumătatea anului 2009; Achiziţionarea de microbuze pentru transportul copiilor şi al elevilor din localităţile înconjur ătoare, până la sfâr şitul anului 2008; Stabilirea unui grafic lunar de întâlniri între autorităţile locale şi instituţiile de învăţământ, începând cu septembrie 2007, pentru intensificarea colabor ării; Crearea unui consiliu local al tineretului, până la sfâr şitul anului 2007; Modernizarea infrastructurii tuturor unităţilor educaţionale, inclusiv reabilitarea termică, până în 2010, având la bază auditul energetic elaborat anterior; Construirea unor noi săli de clasă, laboratoare, ateliere, unităţi de cazare şi alte spaţii conexe, în cadrul noului campus educaţional, până în 2010; •

•

•

•

•


sunt localnici, restul de 70% venind din 19 localităţi înconjur ătoare. Astfel, Lehliu Gar ă este principalul furnizor de educaţie în regiune, fiind totodată centru regional pentru evaluări şi examene naţionale şi centru regional de colectare de date.

Infrastructura educaţională Lehliu Gar ă deţine toate tipurile de infrastructur ă educaţională preuniversitar ă, începând de la gr ădiniţă şi terminând cu liceul. Şcolile generale au fost par ţial reabilitate, în timp ce liceul este în reabilitare, încă din 2005. În orice caz, este nevoie de finanţare suplimentar ă pentru a finaliza reabilitarea infrastructurii de învăţământ, pentru a putea oferi facilităţile necesare unui proces de învăţământ modern, la standarde recunoscute la nivel european. Infrastructura educaţională conţine de asemenea un cămin de elevi funcţional şi o cantină, cu toate că acestea nu au mai fost modernizate din 1968. În prezent, instituţiile şi facilităţile educaţionale din Lehliu Gar ă se găsesc în condiţii mai bune decât în majoritatea oraşelor de mărime apropiată, dar sunt necesare alte investiţii în viitorul foarte apropiat pentru a putea furniza o educaţie adecvată, în lumina unei societăţi bazate pe cunoaştere, şi de asemenea pentru a menţine poziţia privilegiată de centru principal educaţional în regiune.


Situaţia gr ădiniţelor

Gr ădiniţe Copii în gr ădiniţe Educatori Numărul mediu de copii pe gr ădiniţă Numărul mediu de copii pe educator Numărul mediu de educatori pe gr ădiniţă

1990 3

2001 2002 2003 2004 3 3 3 3 3 178 224 234 211 8 8 8 8 8

9 78 26 3

59 22 3

67 25 3

75 28 3

78 29 3

70 26 3

În 2004, la nivelul şcolilor generale s-a înregistrat un raport de 20,27 elevi/cadru didactic, raport foarte ridicat în comparaţie cu cele înregistrate la nivel judeţean (15,73) şi respectiv la nivel regional (13,44). Acest fapt subliniază insuficienţa personalului de învăţământ în şcolile din Lehliu Gar ă şi evidenţiază nevoia de a acoperi aceste neajunsuri, pe prima poziţie a agendei educaţionale. Şcoli primare Elevi în şcoala primar ă Învăţători Numărul mediu de elevi pe învăţătorr

1990

Şcoli secundare Elevi în şcoala secundar ă

1990

Profesori Numărul mediu de elevi pe profesor

2000

2001

2002 2003 2004 304 332 334 14 14 13

- 318 - 20

285 14 20

22

24

2000 478 23

2001 459 29

2002 452 23

2003 393 24

2004 396 23

21

16

20

16

17

-

Elevi înscrişi în unităţile de învăţământ din Lehliu Copii-gr ădiniţe Elevi-şcoli gimnaziale

Elevi-şcoli primare Elevi-licee

26


Licee Elevi în licee Profesori în licee Numărul mediu de elevi per profesor

1990 608 35 17

2000 483 47 10

2001 588 49 12

2002 647 55 12

2003 669 55 12

2004 827 60 14

În ceea ce priveşte infrastructura, echipamentele şi facilităţile IT din cadrul instituţiilor educaţionale, aceastea sunt inadecvate la momentul actual, dar a fost câştigat recent un proiect pe tema economiei bazate pe cunoaştere, finanţat de Banca Mondială. Proiectul are ca scop diminuarea lipsei de informaţii prin dezvoltarea infrastructurii necesare de internet între instituţiile publice şi prin echiparea acestora cu echipamente IT moderne, hardware şi software. Legat de activităţile extra-curriculare, Lehliu Gar ă ofer ă câteva oportunităţi cum ar fi ateliere de artă şi artizanat pentru şcolari sau o sală de sport recent construită, modernă şi echipată corespunzător. Totuşi, activităţile extra-curriculare pentru elevii de liceu sunt limitate.

Facilităţi educaţionale Primăria asigur ă microbuze pentru transportul şcolarilor din cele două localităţi apar ţinătoare, R ăzvani şi Buzoieni, în timp ce elevii provenind din alte localităţi folosesc ca mijloace de transport trenul şi autobuze private. Mijloacele de transport reprezintă o problemă deosebită, mai ales pentru elevii care locuiesc în localităţi care nu sunt poziţionate pe traseul de cale ferată. În Lehliu Gar ă nu sunt furnizate servicii de transport public, dar la momentul de faţă oraşul are avantajul de a fi situat pe traseul autostr ăzii.

Educaţia rromilor


A doua şansă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii În ceea ce priveşte educaţia adulţilor şi educaţia continuă, există un program numit “A doua şansă”, prin care liceul local le ofer ă adulţilor oportunitatea să-şi completeze studiile. Cât despre învăţarea pe tot parcursul vieţii, nici o instituţie educaţională nu furnizează în prezent sesiuni de pregătire în Lehliu Gar ă.

Calitatea educaţiei În ciuda neajunsurilor menţionate mai sus, rata de promovabilitate, în Lehliu Gar ă la examenul de Bacalaureat din 2006 a fost de 89,00%, fapt care demonstrează un învăţământ calitativ şi profesional furnizat de către cadrele didactice ale liceului local. Comparând acest procentaj cu cel înregistrat la nivel judeţean (80,53%) şi la nivel naţional (80,47), rezultă că Lehliu Gar ă este situat în momentul de faţă pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte învăţământul liceal. Conform surselor locale, aproximativ 70% dintre elevii de liceu promovaţi sunt înscrişi la universităţi ca studenţi. De asemenea, şcoala generală din Lehliu Gar ă se clasează între primele 5 şcoli din judeţ, având o rată de promovabilitate de 92,40%. În lumina dezvoltării viitoare a sectorului educaţional, în urma implementării proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere, calitatea educaţiei în oraş poate creşte exponenţial. Lehliu Gar ă ocupă deja, în multe privinţe, o poziţie fruntaşă în ceea ce priveşte furnizarea de educaţie de calitate şi-şi construieşte viitorul pe baze educaţionale solide, pentru a r ăspunde cerinţelor unei societăţi bazate pe cunoaştere.

Puncte tari

Puncte slabe

• Nivel ridicat de elevi înregistraţi • Rate ridicate de promovabilitate pent ru elevii liceului • Număr r idicat de elevi care frecventează cursurile unei universit ăţi după ce termină liceul în localitate • Oparte semnificativ ă a infrastructurii educaţionale a oraşului a fost reabilitat ă

• Echipareanecorespunzătoare a sălilor de clasă şi a laboratoarelor • Lipsa unor f acilit ăţi moderne de studiu şi predare • Lipsaspaţiilor de cazare • Lipsa unor f acilit ăţi adecvate de transport pentru elevii care vin din alte localit ăţi • Lipsa unui centr u de consilier e educaţional ă • Nu există un centr u pentr u persoane cu nevoi speciale


Înfiin ţ area unui nou campus educa ţ ional Primăria se va lupta pentru implementarea unei noi abordări integrate a sectorului educaţional şi de aceea propunem crearea unui campus educaţional modern, la standarde înalte, unde vor fi incluse şi Agenţia de Cercetare şi Dezvoltare şi Centrul de asistenţă pentru micii întreprinzători. Acestea vor fi echipate complet cu ultimele tehnologii şi vor fi în măsur ă să promoveze şi servicii educaţionale. Acest campus este eligibil pentru a fi finanţat prin Fonduri Structurale. Campusul educaţional propus va putea deveni în scurt timp gazdă pentru o varietate de acţiuni educative care se vor adresa întregii regiuni. Câteva propuneri de tipuri de expertiză furnizată sunt cursuri legate de protecţia mediului, cum ar fi: agricultura ecologică, sănătate şi siguranţă, calitatea auditului de mediu, legislaţia de mediu, agro-turism, Responsabilitate Socială Corporatistă etc. Pentru a putea surmonta posibilele obstacole în ceea ce priveşte finanţarea şi având în vedere că acest campus este vital pentru atingerea obiectivelor majore ale oraşului Lehliu Gar ă, recomandăm elaborarea în termen cât mai scurt a unui studiu de fezabilitate, urmat de un plan de afaceri, pentru a lua în considerare şi a explora şi posibilitatea unor parteneriate public-private. Accesul la educa ţ ie pentru grupurile speciale Pentru a creşte nivelul de educaţie al minorităţilor, este necesar ă lansarea unei campanii de conştientizare, îndreptată în special către populaţia de etnie rromă care tr ăieşte în Lehliu Gar ă. Campania trebuie urmată de un program special de implementare, care să aducă copiii minoritari mai aproape de educaţie şi care să aibă în vedere şi dezvoltarea lor profesională. În plus, în cadrul campusului educaţional putem înfiinţa şi o unitate pentru copiii cu dizabilităţi, beneficiind astfel de un echipament


•

În al treilea rând, trebuie să echipăm, sălile de clasă, laboratoarele şi căminele cu tehnologii de IT moderne, pentru a fi în măsur ă să atingem standardele europene şi să formăm elevi competenţi, care să se integreze în noul tip de mediu de afaceri global.

Dezvoltarea unor tehnici moderne de predare, cu accent pus pe dezvoltarea durabil ă şi protec ţ ia mediului Instituţiile educaţionale din Lehliu Gar ă ar trebui să efectueze teste pilot pentru identificarea unor metode de predare şi a unor curricule moderne, flexibile şi orientate către probleme. În cadrul campusului educaţional propus, elevii şi copiii trebuie să aibă acces şi la activităţi extra-curriculare, cum ar fi cursurile de mediu sustenabil sau alte teme înrudite, predate de către Centrul de Asistenţă pentru Afaceri. De asemenea, elevii trebuiesc pregătiţi de aşa manier ă încât să dobândească abilităţi şi cunoştinţe adaptate la nevoile pieţei, pentru a putea face faţă unei pieţe competitive a muncii. Furnizarea de servicii de consiliere tuturor indivizilor Noi, cei din Lehliu Gar ă, intenţionăm să facem legătura între furnizorii de educaţie şi problemele curente, respectiv tendinţele viitoare ale economiei orientate către piaţă şi ale societăţii bazate pe cunoaştere, prin deschiderea unui centru de consiliere şi prin dezvoltarea de parteneriate cu companiile locale, prin intermediul Centrului de Dezvoltare a Afacerilor, pentru a oferi locuri de muncă, vizite de studiu şi stagii de pregătire. Centrul de consiliere va pune la dispoziţia cetăţenilor o bază de date conţinând oferte de locuri de muncă şi va lucra în strânsă colaborare cu Agenţia locală de Ocupare a For ţei de Muncă. Centrul de Dezvoltare a Afacerilor va organiza şi facilita întâlniri regulate între furnizorii de educaţie, factorii locali şi angajaţi, pentru a întări legăturile dintre educaţie, ocupare şi creşterea economică. Creşterea participării în problemele locale şi în dezvoltarea viitoare a oraşului După cum am declarat, propunem o abordare participativă a proceselor de luare a deciziilor şi o implicare ului nostru. În aceast


Legătura dintre Prioritatea Educa ţie şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Educaţia

l a n o i ţ a c u d e s u p m a c u o n i u n u a e r a ţ n i i f n Î


i i r u t c l e u a r t s n o a i r g f n e r i i a ş e e r l a a t l c o o l v z e D r o l i r

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând infrastructura şi activit ăţile de sprijin a acesteia 1,2 Dezvoltarea utilit ăţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informa ţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,1

1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protec ţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural 2,1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 2,2 Stimularea înfiin ţării de noi IMM-uri şi creşterea competivităţii celor existente

e l a i c e p s e l i r u p u r g u r t n e p e i ţ a c u d e a l l u s e c c A

e p s u p t n e c i c u a l e u t i u c d n e e , r e m r u a a c i i d ţ i e r c r u e p t t c o e r u d r p t e i s n ş a r r e ă f d l i n i o b a m a r e r i u i c d ţ i ă a n t e ă h e r n t a t u l r b o o m n v Î u z e a d e r a t l o v z e D

r o l i z i v i d n i r o r u t u t e r e i l i s n o c e d i i c i v r e s e d a e r a z i n r u F

a e r a o t i i v a e r a t l o v z i e i ţ d e i n î v i l ş u s e r l a c c i u r o u l l a p u e l ş t e a o t r m e o e l p b a o e r r p a ţ n ă î v i i n r Î ă p i c i t r a p a e r e t ş e r C


Prioritatea 6 – Social, S ănătate şi Cultură

Ţinte cheie: • • • • •

•

•

•

•

•

•

• •

•

Reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalului şi a policlinicii până la sfâr şitul anului 2009 Redeschiderea unităţii de maternitate până în 2009 Construirea unui crematoriu ecologic până în 2011 Creşterea capacităţii medicale cu 100 de paturi până în 2013 Furnizarea de cursuri educaţionale vocaţionale pentru dezvoltarea profesională a unui număr de 200 cetăţeni în medie, anual Crearea unui Centru de Informare şi Resurse pentru Societatea Civilă în 2010 Elaborarea şi lansarea unui plan al comunităţii, până la sfâr şitul anului 2008 Crearea unui centru de distracţii pentru persoanele de vârsta a treia, cu secţie specială pentru cei cu dizabilităţi până în 2009 Elaborarea, până la jumătatea lui 2008, a unui studiu de bază pentru măsurarea coeziunii sociale Asigurarea unei educaţii corespunzătoare pentru toţi copii cu dizabilităţi până în 2009 Creşterea gradului de ocupare pentru persoanele cu handicap cu 10 % anual Elaborarea unui plan de acţiune pentru minorităţi, până în 2009 Creşterea alocaţiilor financiare pentru beneficiarii de drept cu 10 % anual Reabilitarea Casei de Cultur ă, a Căminelor Culturale din R ăzvani şi Buzoieni şi a Bisericii din R ăzvani până în 2012


În plus, indicele dependenţei demografice pentru oraşul nostru este de 36,02. Comparat cu indicii de la nivel naţional şi regional, cel înregistrat este unul deosebit de bun, dar tot poate cauza probleme sistemului de servicii sociale şi coeziunii dintre generaţii. Din cauza recesiunii industriale şi fragmentării agriculturii după evenimentele din 1989, şi datorită faptului că foarte mulţi angajaţi aveau domiciliu stabil în alte localităţi, numărul angajaţilor înregistraţi a scăzut în mod dramatic, de la 6000 la 1132 în 2004. Conform statisticilor oficiale, rata şomajului ajunge la 10% din totalul for ţei de muncă, aceasta fiind mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional (6,3%). În afar ă de alocaţiile pentru şomaj, 180 de persoane primesc alocaţii sociale suplimentare, 400 beneficiază de venit minim garantat, iar 7 copii cu nevoi speciale, luaţi în îngrijire, se află sub atenta monitorizare a Departamentului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei. Acest Departament furnizează asistenţă şi servicii sociale pentru persoanele menţionate mai sus şi încearcă să asigure o viaţă mai bună pentru indivizii şi familiile cu nevoi speciale, precum şi pentru minorităţi. Minorităţile etnice din Lehliu Gar ă sunt reprezentate în special de minoritatea rromă, care număra 9,5% din totalul populaţiei în 2002. Alte minorităţi, cum ar fi turci, maghiari şi alţii sunt foarte restrânse şi nu au numărat mai mult de 0,1 %, în acelaşi an. În ceea ce priveşte migraţia în/din Lehliu Gar ă, ultimele statistici disponibile (2004) arată o migrare pozitivă, cu 138 de nou veniţi şi 107 persoane mutate din localitate. Femeile număr ă mai mult de jumătate din totalul populaţiei, conform statisticilor din 2004 şi, deşi nu sunt disponibile date statistice cu privire la gradul de ocupare al femeilor, ele tind să aibă o rată de ocupare mai mare decât bărbaţii, conform estimărilor noastre. De asemenea, nu există nici un fel de date despre violenţa domestică în Lehliu Gar ă. În plus, Departamentul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei are un angajat permanent şi 33 de asistenţi personali pentru persoanele cu dizabilităţi. Biserica Ortodoxă ofer ă de asemenea o gamă de servicii de asistenţă socială. În ceea ce priveşte eventualele servicii furnizate de


Numărul de unit ăţi medicale în Lehliu Gar ă

Unităţi sto matologice private

Cabinete medicale individuale - sector public

2000

Farmacii

2004 Cabinete medicale individuale - sector public

Spitale – sector ul public

0

1

2

3

În ultimii ani, a avut loc o diminuare semnificativă a numărului total de paturi în spital. Această evoluţie este rezultatul obiectivelor Ministerului, care urmăreşte reducerea numărului de persoane spitalizate, prin sporirea capacităţii ambulatoriilor. Totuşi, numărul de paturi a r ămas destul de ridicat (16 paturi / 1000 locuitori (socotind aici doar Lehliu Gar ă), în timp ce media pe ţar ă este de 6,6 paturi / 1000 locuitori, iar media europeană este de 6. Num ărul de paturi la 1000 de locuitori Num ărul de medici la 1000 d e locuitori Num ărul de asistente medicale la 1000 de lo cuitori 29


dispensar mobil. Mai mult, Primăria Lehliu Gar ă a depus în 2006 un proiect denumit “O şansă vieţii“, la Ambasada Elveţiei (REMSY 4), în parteneriat cu Lupşanu, Lehliu, Valea Argovei şi Nicolae Bălcescu, pentru a obţine finanţare pentru achiziţionarea unei ambulanţe de descarcerare (SMURD). Spitalul local a fost reabilitat recent, dar are nevoie de alte lucr ări de reabilitare (inclusiv reabilitare termică) şi extindere. În 2004, unitatea de maternitate a fost închisă, obligând femeile însărcinate să nască în spitalele altor oraşe. În acelaşi timp, policlinica oraşului necesită şi ea lucr ări de reabilitare. Preconizăm să avem elaborate în prima jumătate a anului 2007 toate studiile necesare pentru a completa reabilitarea şi extinderea facilităţilor medicale în Lehliu Gar ă. În ceea ce priveşte echiparea, spitalul va avea nevoie de echipament nou şi modern pentru a putea oferi servicii de calitate populaţiei. Printre altele, spitalul are nevoie de: aparat de fizioterapie, aparate de analiză de laborator, aparat de tomograf computerizat, lămpi şi mese pentru sala de operaţii, monitoare, aparat Roentgen, 100 de paturi adiţionale etc. În aceeaşi ordine de idei, sistemul medical al oraşului are nevoie de un crematoriu ecologic, pompe de căldur ă, un puţ forat propriu şi o ambulanţă echipată corespunzător.

Cultură Lehliu Gar ă se confruntă în multe privinţe cu un deficit cultural, deoarece numărul facilităţilor culturale a scăzut dramatic în ultimii ani, mai ales datorită scăderii gradului de ocupare, după închiderea multor unităţi industriale. Evoluţia facilităţilor culturale din 1990 este prezentată mai jos: Unit ăţi culturale în Lehliu Gar ă

Bibliot eci publice

Biblioteci


Revelionul Integr ării. Până acum, nu a existat o sărbătoare a oraşului, dar se preconizează că ea va fi organizată începând de acum. Puncte tari

Puncte slabe

• Procentaj ridicat al for ţei de muncă tinere • O bună situaţie a sector ului de asistenţă socială, mai ales în ceea ce prive şte categoriil edezavantajate şi minorit ăţile •Oraşul de ţine un spital strategic regional şi alte i nfrastructuri medicale necesare

• Procet ridi cat de resurseumane care au calific ări inadecvate cu necesit ăţile pieţei • Şomaj moderat spre ridicat • O parte dintre persoanele calificate (în special tiner ii), migrează pentru educaţie şi muncă în oraşele mai mari • Lipsaunor servi cii de ambulanţă, la fel ca şi lipsa unor echipamente moderne pentru spital şi policlinică • Implicare foarte slabă a societ ăţ ii civile, mai ales că nu există nici un ONG activ în Lehliu Gar ă la momentul actual • Facilit ăţile cultur ale locale au nevoie de r eabilit ări majore • Slabă infrastructur ă IT şi de comunicaţii

SWOT Social, sănătate şi cultur ă Oportunit ăţ i • Creare de locuri de muncă de către investitori • Cursuri de pregătir e pentru angajaţi i mplementate de către Primărie sau de cătr e companiile mari care vor activa în Lehliu Gar ă • Dezvoltar ea mediului de învăţare pe tot parcursul vieţii, în special prin dezvoltarea de produse şi servicii IT în oraş

Recomandări

Ameninţări • Recesiune demografic ă • Discrepanţe importante între cerer e şi ofert ă pe piaţa muncii • Conflicte sociale • Lipsa de fonduri pentr u pr oiecte sociale, culturale şi de sănătate • Riscuri asupra sănătăţii


Un oraş vibrant şi plin de culoare Deoarece Lehliu Gar ă nu găzduieşte în prezent nici un fel de piese de teatru sau evenimente culturale similare, şi de vreme ce oraşul este foarte cunoscut românilor din piesa “Tanţa şi Costel”, vom organiza un festival de teatru anual, denumit “Tanţa şi Costel”, axat pe comedie. De asemenea, vom dezvolta activitatea centrului oraşului, prin promovarea mai multor festivaluri stradale, târguri şi alte evenimente. De vreme ce suntem orientaţi către viitorul nostru şi al generaţiilor următoare, dorim să implicăm activ atât tineretul, cât şi minorităţile etnice, în stabilirea agendei culturale anuale a oraşului, prin dezbateri şi ateliere de lucru organizate de Centrul de Dezvoltare a Afacerilor. Campania noastr ă de dezvoltare culturală rapidă trebuie să se fundamenteze pe două dintre avantajele noastre strategice. Primul se refer ă la avantajul geografic, având ieşire la autostradă şi staţie de cale ferată, beneficiind astfel de prezenţa unui număr însemnat de persoane din localităţile înconjur ătoare, care să vină în Lehliu Gar ă pentru a lua parte la evenimentele culturale şi de divertisment. Al doilea avantaj este reprezentat de deschiderea parcului de agrement propus a se construi în pădurea înconjur ătoare şi dezvoltarea eco-turismului. Atragerea unui număr însemnat de eco-turişti va impune dezvoltarea unei culturi pentru eco-turism în oraş şi va promova identitatea noastr ă culturală în regiune, f ăcând din Lehliu Gar ă un loc mult mai atractiv pentru vizitatori, inclusiv din punct de vedere al culturii locale. Îmbunăt ăţ irea infrastructurii culturale Dezvoltarea activităţilor turistice în oraşul nostru va pune bazele pentru noi investiţii în facilităţi culturale şi de divertisment. În plus, dorim să aducem clădirile culturale din Lehliu Gar ă în centrul atenţiei regiunii noastre. Unele dintre intervenţiile


bătrânii cu nevoi speciale sau cei cu dizabilităţi, propunem crearea unui centru în care aceştia să se poată întâlni şi să se simtă bine, sub supravegherea personalului nostru. Centrul de Informare şi Resurse pentru Societatea Civilă va avea autoritate deplină asupra acestui centru de bătrâni şi va fi responsabil pentru furnizarea serviciilor necesare unei astfel de unităţi. Cât despre copiii cu dizabilităţi, aceştia trebuie să fie incluşi într-un sistem modern de educaţie, sub supravegherea Agenţia de Cercetare şi Dezvoltare, care va fi responsabil, împreună cu Centrul de Informare şi Resurse pentru Societatea Civilă, de achiziţionarea tuturor echipamentelor moderne necesare pentru îmbunătăţirea abilităţilor acestor copii. Referitor la persoanele cu dizabilităţi care au capacitatea de a lucra în anumite domenii, Consiliul Local va promova includerea acestor persoane în diferite activităţi din cadrul serviciilor publice în anii următori, pentru a le putea îmbunătăţi calitatea vieţii şi pentru ca ei să poată contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Furnizarea de servicii de educa ţ ie profesional ă pentru şomeri şi noi întreprinz ători Şomajul reprezintă una dintre problemele sociale cele mai importante ale oraşului nostru şi necesită o atenţie imediată. Persoanele şomere au nevoie urgentă de consiliere şi asistenţă profesională, ca şi de o îmbunătăţire a nivelului lor de cunoştinţe şi abilităţi profesionale. Centrul de consiliere, ca şi Centrul de Dezvoltare a Afacerilor, vor coopera cu Agenţia de Cercetare şi Dezvoltare pentru a furniza cele mai bune cursuri educaţionale vocaţionale disponibile, pentru a promova abilităţile acestor persoane în mediul competitiv de afaceri existent. De asemenea, pot fi iniţiate programe speciale pentru femei şi pentru noi antreprenori. În această direcţie, propunem identificarea unui partener strategic pentru construirea unui centru vocaţional, care să găzduiască toate aceste activităţi, în special seminarii pentru finanţare din Fonduri Structurale europene. Asisten ţă pentru incluziunea social ă a minorit ăţ ilor După cum am menţionat, minoritatea rromă este cea mai importantă minoritate din Lehliu Gar ă. Aceasta nu este o excepţie la nivelul oraşelor din România, şi sunt destule exemple de bună practică în ceea ce priveşte incluziunea socială a grupurilor minoritare. Centrul de Informare şi Resurse pentru Societatea Civilă va fi responsabil pentru elaborarea unui plan de


etnice şi religioase. Alte activităţi adiţionale şi campanii de conştientizare vor trebui să fie organizate de către Departamentul de Asistenţă Socială.

Legătura dintre Prioritatea Social, S ănătate şi Cultur ă şi Planul de Dezvoltare Regional ă Muntenia Afacerile Sociale, Sănătatea şi Cultura

ă c i l b u p e t a t ă n ă s e d i i r u t c u r t s a r f n i a e r a z i n r e d o M


i i r u t c l e u a r t s n o a i r g f e n r i i a ş e e r l a a t l c o o l v z e D

1,1

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare incluzând infrastructura şi activităţile de sprijin a acesteia

1,2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea 1,3 accesului la serviciile IT 1,4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului 1,5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice 1,6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane 1,7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural 2,1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

e r a o l u c e d n i l p i ş t n a r b i v ş a r o n U

u c e l e i l a i c b o a s s n r o o l i p r s e e u l p r a u i r u ş r t e g l e n l u i c r e i i d ţ i a r l e u o u l t p i a c m e u l o c r p t a e i s u a c r p s t r o i f s n n i e o i i p c i v e a e i r n v r u r i t ţ e n ă s o t r z ă n o i u n r o b u i m a o Î e n r a e t l d o a v e z e r a z D i n r u F

i r o n e r p e r t n a r o l i o n i ş r o l i r e m o ş ă l a n o i s e f o r p e i ţ a c u d e e d a e r a z i n r u F

e l a i c o r s o e l i ţ m ă e t l i r b o o r n i p m î n a i ă u l a l u i c t a i o s r e a n e t e n r u a i z p u a l c i ş n i i i r u r ă t p i n c e i p t r ă a ţ p n e a t e s r i s a A v o m o r P


Partea a VII-a – Aranjamente instituţionale şi Parteneriate Strategice Strategia Lehliu Gar ă reprezintă un punct de plecare pentru asigurarea unui viitor şi a unei dezvoltări durabile pentru Lehliu Gar ă, dar este un pas iniţial la care toţi factorii trebuie să participe şi să fie implicaţi.

Analiză Primăria Lehliu Gar ă este alcătuită la momentul actual din 11 departamente/compartimente care au responsabilităţi clar delimitate. Un sumar al fiecărui departament este prezentat în cele ce urmează:

1. Relaţii Publice • •

•

Asigur ă accesul liber la informaţiile publice Ţine evidenţa solicitărilor şi informaţiilor publice transcrise în registrul special Asigur ă pregătirea primirii în audienţă

2. Urbanism şi Amenajarea Teritoriului •

• • •

Urmăreşte dezvoltarea urbanistică şi amenajarea teritoriului oraşului Iniţiază întocmirea documentelor de urbanism ce se execută din bugetul local sau din alte fonduri Asigur ă emiterea certificatelor de urbanism Promovează proiectele de hotărâre în domeniu

3. Contabilitate


•

Ţine

evidenţa terenurilor agricole extravilan şi intravilan şi operează mişcările intervenite prin acte de vânzare – cumpărare

6. Resurse Umane • • • •

Întocmeste ştatele de plată ale salariaţilor Comunică situaţiile statistice la ANF, Direcţia Muncii, Prefectur ă, Consiliul Judeţean Asigur ă înregistrarea şi păstrarea fişelor de evaluare ale funcţionarilor publici Organizează concursuri şi examene pentru ocuparea posturilor vacante

7. Compartiment Juridic • • • •

Participă la şedinţele Consiliului Local Pregăteşte documentaţia pentru desf ăşurarea şedinţelor Informează Consiliul Local asupra noutăţilor legislative Certifică din punct de vedere juridic emiterea Hotărârilor Consiliului Local

8. Asistenţă Socială • •

• •

Întocmeşte anchetele sociale Stabileşte, în urma anchetelor sociale efectuate, beneficiarii ajutorului social conform Legii 416/2001 Acordă alocaţii suplimentare conform Legii 105/2002 Acordă ajutoare de urgenţă, indemnizaţii de creştere a copilului

9. Cultură • • • •

Întreţinerea celor două Cămine culturale şi a Casei de Cultur ă Asigurarea bunei desf ăşur ări a acţiunilor comunităţii locale Invitarea unor personalităţi din domeniul cultural Organizarea de spectacole


Pentru a asigura o implementare corectă a Strategiei şi monitorizarea progresului, este recomandată înfiinţarea unei noi organizaţii, cu statut de Organizaţie Non-Guvernamentală (ONG), care s ă servească ca şi Comitet de Coordonare, prin utilizarea conceptului de Parteneriat Strategic. Parteneriatul strategic este un concept recunoscut pe scar ă largă în Europa, menit să asiste şi să coordoneze implicarea şi participarea factorilor cheie în procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a strategiei. Parteneriatul strategic cere participarea şi implicarea activă a persoanelor şi organizaţiilor care beneficiază de efectele strategiei şi deci garantează control democratic deplin asupra progresului şi implementării. Într-o societate globalizată, toate sectoarele şi aspectele vieţii sunt inter-conectate şi deci necesită o abordare holistică şi integrată. Abordarea propusă de noi promovează o colaborare duală, atât orizontală cât şi verticală, dar, în acelaşi timp, inter-sectorială şi cu participarea pe mai multe niveluri a factorilor implicaţi. Această abordare este fundamentată pe cele mai bune practici din Europa şi pe lecţiile învăţate de la municipalităţile importante în procesele de implementare a strategiilor acestora, luând în considerare specificităţile, cerinţele şi nevoile locale ale oraşului Lehliu Gar ă.

Comitet de Coordonare Instituţ ii publice

Consiliul Local


Comitetul de Coordonare din Lehliu Gar ă va fi responsabil cu: • •

•

•

Asigurarea unei implementări, monitorizări, revizuiri şi evaluări clare a strategiei; Crearea unui parteneriat strategic între toţi factorii locali şi facilitarea colabor ării acestora prin organizarea de dezbateri tematice, ateliere, târguri, campanii de conştientizare, conferinţe şi sesiuni de pregătire; Relaţionarea cu donorii, elaborarea de aplicaţii pentru finanţare şi supervizarea proiectelor finanţate de donori (inclusiv prin Fonduri Structurale), pentru a ne asigura că acestea contribuie la realizarea viziunii strategice şi la atingerea obiectivelor strategiei; Îmbunătăţirea capacităţii administrative a instituţiilor publice locale;


Partea a VIII-a – Monitorizare şi Evaluare Având în vedere că strategia a fost elaborată şi aprobată pentru perioada 2007-2013, este esenţial să monitorizăm şi să evaluăm progresul şi realizările, raportat la ţintele cheie stabilite pentru fiecare prioritate şi în planul de acţiune.

• Monitorizare

Ce?

• Monitor izarea este o parte integrant ă a managementului de zi cu zi .

• Evaluare • Evaluarea trebuie s ă fie sistematic ă şi obiectivă. Criteriile cheie care t rebuie folosite sunt: relevanţă, îndeplinirea obiectivelor, eficien ţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate.

• Monitorizare

Cum?

• Monitor izarea cuprinde verifi carea regulat ă a intr ărilor, activit ăţilor, ieşirilor, rezultatelor şi impactului ac ţ iunilor de dezvoltare la nivel de proiect, de pr ogram, de sector, şi la nivel naţional.

• Evaluare • Evaluarea trebuie s ă fie sistematic ă şi obiectivă. Criteriile cheie care t rebuie folosite sunt: relevanţă, îndeplinirea obiectivelor, eficien ţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate.

• Monitorizare

De ce?

• Monitor izarea furnizeaz ă informaţ ii prin care echipa de management poate identifica problemele ap ărute în implementare şi le poate rezolva, dar, în acela şi timp, poate măsura progresul raportat la obiectivele proiectului.

• Evaluare • Evaluarea trebuie s ă furnizeze informaţii credibile şi utile, care să permit ă încorporarealec ţiilor învăţate în procesele de luare a deciziilor (beneficiari finali şi donori)


Subject

Se aplică problemelor de management operaţ ional

Caract er

Cont inuu, regulat, sist emat ic

Beneficiarul principal

Echipa de management

Abordare

Utilit ate

Met odologie

Met ode de evaluare rapid ă

Focalizare

Focalizare pe eficien ţ a şi eficacit atea operaţ iilor

Monitorizare

Identi ficarea problemelor în implementare şi rezolvarea acestora Obiecti ve

Măsurarea progresului fa ţă de


Subiect

Axat pe aspecte strategice

Caracter

Accidental, subiect şi metode flexibile

Beneficiarul principal

Factori i int eresaţ i şi audienţ a exter nă

Abordare

Obiectivitate, transparen ţă

Metodologie

Metodologii riguroase de cercetare, instrumente sofisticate

Focalizare

Focalizare pe relevanţă, ieşiri, impact şi sustenabilitate

Evaluare

Verificarea ieşirilor, a impactului şi a ipotezei de dezvoltare Obiective Succesul d ocumentului şi lecţ ii învăţ ate


În mod ideal, toţi indicatorii trebuie să fie obiectivi, verificabili şi uşor de înţeles de către toţi factorii implicaţi. Trebuie identificată o varietate de indicatori fizici, economici, sociali, de atitudine etc. Este


      

Care este scopul datelor? Care este legătura acestora cu rezultatele evaluării noastre? Ce aspect din evaluare reprezintă aceste date? Care este legătura dintre obiectiv, indicator şi rezultatul final? Cum pot fi prezentate cel mai bine datele pentru a putea fi utile înţelese de către factorii implicaţi? Care sunt neajunsurile datelor şi ale metodei de colectare? Ce erori sistematice pot fi observate?

În al patrulea rând, evaluăm informa ţ iile iile În faza a patra, vom avea deja stabilit ce vom monitoriza şi evalua şi cum vom face asta, iar faza următoare va reflecta toate acestea într-o evaluare clar ă. Privind procesul de evaluare, putem menţiona că: Evaluarea va ar ăta rezultatele clare şi valoarea adăugată pentru fiecare dintre priorităţile sectoriale evaluate De vreme ce nu se poate evalua chiar orice, vor fi f ăcute distincţii clare între ce vom include şi ce nu vom include în evaluare Participarea factorilor implicaţi va fi monitorizată şi evaluată f ăr ă ca această evaluare să fie influenţată de rolurile şi responsabilităţile acestora în timpul procesului de evaluare Evaluarea va fi realizată pe bază de parteneriat, deschidere şi transparenţă. Toate metodele de investigare şi evaluare vor fi fundamentate pe proceduri şi norme etice de cercetare Se vor face recomandări pentru fiecare segment tematic sau pentru fiecare indicator. Toate recomandările vor fi revizuite şi agreate de factorii implicaţi.

Ce urmează urmează? Procesul de monitorizare şi evaluare ne va furniza rezultatele progresului înregistrat, raportate la ţintele strategice. Totuşi, acesta nu este punctul final al procesului. Va trebui să promovăm în mod continuu implementarea obiectivelor noastre strategice şi pentru asta avem nevoie de un sistem de management al performanţei. Scopul managementului performanţei este acela de a


Partea a IX-a – Resurse ANALIZA FINANCIAR Ă LA NIVELUL ORAŞ ORAŞULUI LEHLIU GAR Ă

1. Introducere Politicile unei administraţii publice locale se înf ă ptuiesc printr-o planificare financiar ă riguroasă care are drept scop atenuarea consecinţelor financiare nefavorabile în vederea realizării proiecţiilor viitoare. În activitatea de planificare financiar ă, administraţiile publice locale pornesc de la previzionarea financiar ă, proces ce produce proiecţii privind veniturile şi cheltuielile anilor viitori bazându-se pe presupuneri specifice, politice şi economice. Contrar bugetului anual care este echilibrat, previziunile tind să fie dezechilibrate (cheltuielile depăşesc veniturile), datorită faptului că metodologia de previzionare se bazează pe politicile curente, în cazul veniturilor, şi pe nevoile viitoare, în cazul cheltuielilor. Fiind un proces de producere a proiecţiilor privind veniturile şi cheltuielile pe anii următori, previzionarea financiar ă poate fi f ăcută pe termen scurt, mediu sau lung.

Previzionarea pe termen lung se refer ă la perioade mai mari de 5 ani şi este utilă la planificarea strategică, planificarea dezvoltării urbane şi economice, planificarea investiţiilor şi a datoriilor. Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bă ti necesare realizării obiectivelor economico-sociale


 

Uniunii Europene, Instituţiilor Financiare Internaţionale,

Din:

privatizare, • concesionare de terenuri, • parteneriate public-private, ări municipale, • cooper • împrumuturi bancare, • obligaţiuni municipale, • loterie, jocuri, • activităţi de marketing etc. •

2. Execuţii financiare precedente (2005 – 2006) Analiza execuţiei în timp a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale serveşte ca indicator al fiecărei posibile situaţii fiscale viitoare şi ajută la stabilirea măsurii în care unitatea administrativ-teritorială ar putea contribui la serviciul datoriei publice. În cele ce urmează se va efectua o analiză privind realizarea veniturilor şi a cheltuielilor în perioada 2005 – 2006.

EXECUŢ EXECUŢIA VENITURILOR Analizând structura veniturilor bugetului local al oraşului Lehliu Gar ă realizate în perioada 2005 – 2006, se constată profunde modificări, determinate în primul rând de politica financiar ă la nivel naţional. PONDEREA SURSELOR DE FINAN ŢARE ÎN BUGETUL LOCAL 2005 - 2006

100%

7

15 1500


VENITURI PROPRII În structura veniturilor proprii se includ: a) veniturile curente: • deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului; • se încasează pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare în timp; în funcţie de natura lor, acestea se divid în venituri fiscale şi venituri nefiscale. • b) venituri din capital: • deţin o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare; • au o provenienţă obiectivă, rezultată din valorificarea, prin vânzare, a bunurilor aflate în patrimoniul public; • se concretizează în: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice; − venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului; − venituri din vânzarea unor bunuri din domeniu privat; − − venituri din privatizare.

mii lei

Structura veniturilor proprii 2005-2006 2061 1511

venituri curente

459 6

2005

venituri din capital

2006

Pentru o analiză mai realistă, veniturile curente pot fi structurate pe 3 categorii de venituri relevante şi


Analizând structura veniturilor curente se constată că, impozitului pe proprietate a scazut in 2006 fata de 2005 cu 334 mii lei ( influenta negativa inregistrandu-se la impozitul pe cladiri persoane juridice). Trebuie subliniat insa ca impozitul pe cladirile apartinand persoanelor juridice insumeaza 93 mii lei in 2004 si 97 mii lei in 2006

Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au înregistrat, de asemenea, creşteri substanţiale, ca urmare a modificării politicii naţionale privind sistemul de impozitare a veniturilor; astfel de la 388 mii lei în 2005, acestea au crescut la 917 mii lei în 2006. In ceea ce priveste celelalte categorii de venituri, cuprinzand alte impozite decat cele mentionate mai sus, inregistreaza o crestere substantiala in structura veniturilor proprii de la 8 % in 2005 la 25 % in anul 2006.

Veniturile din capital reprezintă un procent de 23% în anul 2005 din totalul veniturilor proprii urmare a vânzării unor bunuri de domeniul privat, în timp ce în anul 2006 acestea reprezintă doar 0,29% din acest total. SUME DEFALCATE DIN TVA PENTRU FINANŢAREA CHELTUIELILOR DESCENTRALIZATE În perioada 2005-2006, sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate au înregistrat o creştere importantă, aceasta datorându-se schimbărilor legislative introduse prin legile bugetare anuale. Ca urmare a procesului descentralizării serviciilor, prin legi bugetare anuale, o serie de activităţi au fost trecute în sarcina comunităţii locale (finanţarea cheltuielilor de personal ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, contribuţii pentru susţinerea sistemului de protecţie a copiilor instituţionalizaţi, drepturile băneşti ale asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, activitatea creşelor, activitatea serviciului de evidenţă a persoanelor, ajutoarelor pentru căldur ă, ajutorului social), activităţi care au presupus alocarea unor sume prin cote adiţionale din unele venituri ale bugetului de stat.

Structura sumelor defalcate din TVA

mii lei

4000 3500

3531 3130

3454

sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate sume defalcate din TVA pentru


Subvenţiile în perioada analizată au fost alocate pentru dezvoltarea sistemului energetic, retehnologizarea centralelor termice, pentru lucr ări de cadastru şi pietruirea drumurilor.

STRUCTURA CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL AL ORAŞULUI LEHLIU GAR Ă Cheltuielile finanţate din bugetele locale sunt legiferate prin Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale şi anume: acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii – învăţământ, sănătate, asistenţă socială, servicii publice, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale. Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, priorităţile stabilite de aceasta în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţii locale, precum şi cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale ce sunt estimate că se vor realiza. Cheltuielile bugetare, conform clasificaţiei bugetare, pot fi evidenţiate pe două structuri astfel: 

clasificaţia funcţională, pe acţiuni/feluri de activităţi:

Denumire Autorităţi executive

2005

2006

909

748

Alte servicii publice generale

0

32

Dobânzi

12

12

Transferuri cu caracter general

0

17

24 3.131

25 4.210

Ordine publică Învăţământ


Structura cheltuielilor pe activitati 2005-2006 ( mii lei) Serviciul datoriei publice

4691

460

4218

32

748 2006

634

1028

Asistenta sociala

150

3131

32

909

2005

640 100%



80%

Servicii publice

Cultura Invatamint

60%

40%

20%

0%

Autoritati executive

clasificaţia economică, pe categorii de cheltuieli (salarii, materiale, transferuri, subvenţii, capital): mii lei Denumire

2005

2006

Cheltuieli de personal

2675

3601

Cheltuieli materiale

1658

3637

Transferuri

49

421

Subvenţii

156

57

Asistenţă socială

626

590

Alte cheltuieli

39

20

Cheltuieli de capital

656

2416


INDICATORI FINANCIARI Sintetizând informaţiile prezentate, referitoare la veniturile realizate în perioada 2005 – 2006, într-o serie de indicatori financiari, se poate evidenţia în ce măsur ă oraşul deţine controlul asupra veniturilor locale, dacă există un nivel corespunzător al acestora, precum şi posibilitatea ca aceste resurse să fie disponibile şi în anii următori. Predictibilitatea veniturilor este esenţială în analiza de credit, întrucât achitarea/rambursarea datoriei implică un anumit grafic de efectuare a plăţilor şi respectarea acestuia, indiferent de situaţie. Starea financiar ă a oraşului poate fi descrisă în funcţie de diferenţa dintre necesarul de cheltuieli şi resursele disponibile, fiind măsurabilă printr-o serie de indicatori grupaţi în 4 subgrupe: 1. 2. 3. 4.

Capacitatea de a genera venituri Rigiditatea cheltuielilor Capacitatea de îndatorare Capacitatea de management financiar

1. Capacitatea de a genera venituri - defineşte existenţa unui nivel corespunzător al veniturilor şi măsura în care administraţia locală are controlul asupra veniturilor locale.

CGV 1 CGV 2 CGV 3 CGV 3a CGV 4 CGV 5

2005

2006

16,30 24 25,60 0,80 89,70 0,90

5,50 17 18,20 1,40 81,60 1,7

CGV 1 – procentul de venituri din impozitul pe proprietate din totalul veniturilor; CGV 2 – procentul de venituri fiscale din totalul veniturilor; CGV 3 – procentul veniturilor curente din totalul veniturilor; CGV 3a – total venituri curente pe cap de locuitor; CGV 4 – venituri operaţionale ca procent din totalul veniturilor; CGV 5 – total venituri pe cap de locuitor;


2. Rigiditatea cheltuielilor - defineşte gradul de flexibilitate pe care îl deţine autoritatea locală în alocarea resurselor pentru diferite destinaţii. RC 1 – Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei ca procent din total 2005 cheltuieli; RC 2 – Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei şi cu personalul RC1 0,50 direct ca procent din total cheltuieli; RC2 46 RC 3 – Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei, cu personalul şi cu RC 3 46 subvenţia la energia termică şi transport local, ca procent din total cheltuieli; RC 3a 0,42 RC 3a – Cheltuieli cu finanţarea serviciului datoriei, cu personalul şi cu RC 4 88,90 subvenţia la energia termică şi transport local pe cap de locuitor; RC 4 – Cheltuieli curente şi cele cu finanţarea serviciului datoriei, ca procent din total cheltuieli.

2006 0,30 33,70 33,70 0,55 77,60

Rigiditatea cheltuielilor 2005-2006 100

50

80

40

60

30

40

20

20

10

0

RC1 RC3 RC3a RC4 RC2

0 2005

2006

Din analiza acestui grup de indicatori, rezultă cât de flexibile sau de rigide sunt diferitele tipuri de cheltuieli. Flexibilitatea cheltuielilor ajută comunitatea să fie mai credibilă financiar. Cu cât rigiditatea cheltuielilor este mai mică, cu atât administraţiei publice locale îi este mai uşor să reducă cheltuielile, atunci când situaţia o cere, astfel încât să fie capabilă să asigure onorarea serviciului datoriei publice.


Capacitatea de îndatorare 2005-2006 2,5

25

2

20

1,5

15

CID2a

1

10

CID2

0,5

5

0

0 2005

CID1

CID3

2006

Din diagramă se poate observa că municipalitatea a avut un trend crescător privind finanţarea investiţiilor din bugetul local..

4. Capacitatea de management financiar defineşte gradul în care autoritatea publică locală este capabilă să facă un management al resurselor. CMF1- Venituri curente minus cheltuieli curente ca % din total venituri CMF2- Venituri operaţionale minus cheltuieli curente ca % din total venituri

CMF1 CMF2

Capacitatea de Management financiar 2005-2006 20

100

15

80

2005

2006

-0.50 63.40

16.20 79.70




fundamentarea propunerilor pentru anul 2008 şi estimările pentru anii 2009 - 2013 pe baza unor niveluri realiste şi prudente de cheltuieli, şi în concordanţă cu performanţele înregistrate în anii anteriori, ţinând cont că un nivel nerealist de cheltuieli limitează economisirea şi investiţiile.

Prezentarea rezultatelor financiare generale în structura actuală, în care se menţionează toate sursele de venituri, apoi toate cheltuielile clasificate pe capitole şi subcapitole, nu ofer ă informaţiile de care autoritatea locală are nevoie pentru a-şi determina situaţia financiar ă şi capacitatea de îndatorare. Pentru a face o analiză corectă, datele financiare trebuie reorganizate, structurând-le pe două categorii şi anume: •

•

bugetul operaţional, constituit din veniturile şi cheltuielile necesare pentru asigurarea funcţtionării şi întreţinerii activităţilor curente (salarii, bunuri şi servicii, transferuri, alte cheltuieli); bugetul de capital, constituit din cheltuielile pentru investiţii şi veniturile aferente.

În vederea stabilirii capacităţii de îndatorare, municipiul trebuie să determine surplusul său operaţional (venituri recurente − cheltuieli operaţionale), care să acopere mai întâi serviciul datoriei publice, iar restul să fie alocat pentru investiţii şi, eventual, să se constituie şi un fond de rezervă.

Veniturile recurente (operaţionale) sunt formate din venituri curente – venituri sigure (venituri fiscale + venituri nefiscale), la care se adaugă şi alte venituri pentru care nu există siguranţa că se pot aloca de la an la an; nu se poate conta pe aceste venituri pentru finanţarea serviciului datoriei publice (ex. sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate sau pentru echilibrarea bugetului, subvenţii de la bugetul de stat sau alte bugete alocate pentru activităţi curente). Cheltuieli operaţionale - cheltuielile necesare pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii activităţilor curente (salarii, bunuri şi servicii, transferuri, alte cheltuieli). Serviciul datoriei publice este constituit din plata de dobânzi, comisioane şi rambursarea împrumuturilor. Proiecţia bugetului pe perioada 2007-2013 poate fi realizată având la bază 3 scenarii: optimist, moderat şi pesimist, în final alegându-se politicile fiscale reale, sustenabile şi suportabile de către comunitate, în funcţie de rezultatele analizei financiare. Scenariile privesc estimarea veniturilor şi a cheltuielilor având în vedere variantele de creştere sau diminuare


Cheltuieli operaţionale – Cheltuieli curente

6.350

6.887

7.474

8.114

8.812

9.575

10.408

SURPLUS OPERAŢIONAL

2.174

2.874

3.704

4.689

5.853

7.225

8.838

Acoperirea serviciului datoriei publice

0

540

270

2.000

2160

2120

2040

Finanţarea cheltuielilor de capital

2.174 TOTAL CHELT. RECURENTE 8.524

2.334 9.761

3.434 11.178

2.273 12.387

3.029 14.001

2.683 14.377

3.634 16.082

SURPLUS / DEFICIT CURENT 0

0

0

416

664

2.422

3.164

Proiectia bugetului operational 2007-2013 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri operaţionale Cheltuieli operaţionale Finanţare cheltuieli de capital Surplus operaţional Acoperirea serviciului datoriei publice

După cum se observă, în perioada 2007 – 2013, veniturile înregistrează un trend ascendent, asigurând un surplus operaţional în măsur ă să acopere serviciul datoriei publice şi finanţarea par ţială a cheltuielilor de capital.

Analiza credibilităţii financiare Având în vedere previziunile privind situaţia financiar ă pentru anii 2007-2013, se pot identifica pentru ora ul


♦

♦

♦

♦

♦

5. Finanţarea cheltuielilor de 25,5 capital ca procent din total cheltuieli recurente

29,44

33,14

36,35

37,06

33,41

35,28

6. Limita serviciului datoriei publice (30%) – mii ron

1436

1616

1821

2053

2317

2617

2959

7. Diferenţa până la limita serviciului datoriei – mii ron

1436

1078

1551

53

157

497

919

Gradul de acoperire a cheltuielilor operaţionale din veniturile operaţionale reflectă existenţa unui surplus operaţional pentru finanţarea cheltuielilor de capital. Gradul de acoperire a cheltuielilor de capital din veniturile operaţionale evidenţiază existenţa surselor proprii necesare finanţării cheltuielilor de capital totale. Rata surplusului operaţional, determinată ca raport între excedentul operaţional şi veniturile operaţionale, reflectă existenţa surplusului operaţional. Rata serviciului datoriei, determinată ca raport între serviciul anual al datoriei şi veniturile operaţionale, reflectă posibilitatea financiar ă a municipiului de a asigura plata serviciului anual al datoriei. Finanţarea cheltuielilor de capital, ca procent din totalul cheltuielilor recurente, cunoaşte un trend crescător.

♦

Limita serviciului datoriei publice (20%) se încadrează în prevederile legale.

♦

Diferenţa până la limita serviciului datoriei - există surse pentru finanţarea cheltuielilor de capital. 5

50

4

40

Rata s urplusului operaţional


3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 0

Limita serviciului datoriei publice Diferenţa de îndatorare

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

În concluzie, oraşul Lehliu Gar ă are capacitatea financiar ă de a investi, de a contracta împrumuturi în limita serviciului datoriei publice de 30 %, de a accesa Fonduri Structurale pentru care trebuie să asigure contribuţia proprie, din surse ale bugetului local sau din împrumuturi bancare. În acest sens, trebuie fundamentate şi gestionate foarte bine veniturile proprii, având în vedere: 

inventarierea masei impozabile şi colectarea veniturilor aferente acestora, având în vedere menţinerea gradului de suportabilitate a impozitelor şi taxelor locale pentru comunitate;



stabilirea unei politici fiscale sănătoase, suportabile pentru comunitate şi în acelaşi timp îndestulătoare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare;



dezvoltarea activităţilor economice, care va conduce la creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit;



instituţionalizarea procedurilor de elaborare a bugetului şi a programului de investiţii pe termen lung, printr-un amplu proces participativ, având în vedere prioritizarea acestora corelată cu încadrarea în strategia de dezvoltare a comunităţii.

Raportul anual al primarului, stabilirea declaraţiei de politică bugetar ă pentru anul curent şi pentru anii următori, colectarea de propuneri de la societatea civilă, mediul de afaceri şi instituţiile subordonate


A N E X


Anexa 1: AALBORG+10 – IMAGINI ALE VIITORULUI STIMULANT Această anexă reprezintă rezumatul detaliilor Cartei Aalborg, semnată până în momentul de faţă în 2500 de oraşe din toată lumea. Viziune Noi, Consiliile Locale europene unite în Oraşele Sustenabile Europene&Campania Oraşelor, adunate la Conferinţa Aalborg+10, confirmăm viziunea comună a unui viitor sustenabil pentru comunităţile noastre. Viziunea noastr ă se refer ă la judeţe şi oraşe inclusive, prospere, creative şi sustenabile, care asigur ă o calitate superioar ă a vieţii pentru toţi cetăţenii, şi face posibilă participarea acestora în toate aspectele vieţii urbane. Summit-ul Rio din 1992 şi adoptarea din 1994 a principiilor de sustenabilitate au fost incluse în Carta Oraşelor Europene&Oraşe Orientate spre Sustenabilitate – Carta Aalborg, astfel viziunea noastr ă înregistrand progrese prin Planul de Acţiune Lisabona 1996 „De la Carta la Acţiune”, „Apelul către Liderii Municipali Europeni de la Hanovra din 2000 a secolului XXI”, şi „Apelul Johannesburg” din 2002. Consider ăm Conferinţa „Un Viitor Stimulant – Aalborg +10” baza acestui proces în acţiune. Provocări În respectarea responsablităţilor noastre privind managementul şi guvernul local, constituim din ce în ce mai mult subiectul presiunilor mixte ale globalizării economice şi dezvoltării tehnologice. Ne confruntăm cu schimbarea economică fundamentală precum şi cu ameninţările naturale sau cauzate de om faţă de resursele şi comunităţile noastre. Înfruntăm provocări demoralizatoare: crearea locurilor de muncă într-o comunitate bazată pe cunoaştere, combaterea excluderii pe criterii sociale şi de pauperitate, asigurarea protecţiei efective a mediului înconjur ător, reducerea impactului nostru asupra mediului, r ăspunsul la schimbările demografice şi administrarea diversităţii culturale, precum şi prevenirea conflictelor şi menţinerea păcii în comunităţile care au fost devastate de r ăzboi. Responsabilităţi Deţinem un rol important în asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe măsur ă ce ne vom îndeplini obiectivele, în concordanţă cu toate celelalte sfere ale guvernului. Acest rol central solicită o abordare mai


1. Guvernare: Suntem decişi să energizăm procesele noastre de luare a deciziilor printr-un nivel crescut de democraţie participativă 2. Management local îndreptat spre sustenabilitate: Suntem hotărâţi să implementăm cicluri de management eficiente, de la formulare, prin implementare, până la evaluare. 3. Resurse naturale comune: Suntem hotărâţi să ne asumăm în totalitate responsabilitatea de a proteja şi a ocroti resurse naturale comune, si de a asigura o utilizare echitabilă a acestora 4. Consum responsabil şi alegerea stilului de viata: Suntem decisi să adoptăm şi să facilităm o utilizare prudentă şi eficientă a resurselor, şi să încurajăm producţia şi consumul sustenabil. 5. Planificare: Suntem deciţi să acordăm un rol strategic planificării urbane în ceea ce înseamnă adresarea problemelor de mediu, sociale, economice, de sănătate şi culturale, în beneficiul tuturor. 6. O mai bună mobilitate, mai puţin trafic: Recunoaştem interdependenţa dintre transport, sănătate şi mediu şi suntem hotărâţi să promovăm cu tărie o mobilitate sustenabilă. 7. Plan de acţiune locală pentru sănătate: Suntem decişi să protejăm şi să promovăm sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri. 8. O economie locală vibrantă şi sustenabilă: Suntem decişi să creăm o economie locală vibrantă, care să asigure acces la locuri de muncă, f ăr ă a afecta însă mediul înconjur ător. 9. Echitate socială şi justiţie: Suntem decişi să creăm comunităţi bazate pe incluziune şi sprijin. 10. De la local la global: Suntem hotarâţi să ne asumăm responsabilitatea globală pentru pace, justiţie, echitate, dezvoltare durabilă şi protecţia climatului.

Parteneri Sf ătuim toate Consiliile Locale şi Regionale Europene să ni se alăture şi să semneze Angajamentele Aalborg, şi s ă informeze Campania Oraşelor Europene Sustenabile de decizia lor. Sf ătuim asociaţiile de la nivel local şi regional, Guvernele noastre naţionale, Comisia Europeana şi alte Instituţii Europene să recunoască

Anexa 2 – PLAN DE AC IUNI Prioritatea Dezvoltare Urbană

Obiective Operaţionale Acţiuni Reabilitarea tuturor drumurilor publice şi Modernizarea re ţ elei de drumuri şi interconectarea conectarea tuturor zonelor rezidenţiale sau tuturor zonelor reziden ţ iale şi non-rezidenţiale la reţeaua de drumuri industriale Construirea unor piste pentru ciclism până la marginea oraşului şi conectarea celor mai sărace zone la aceste piste

Promovarea transportului multi-modal Asigurarea accesului la utilit ăţ i publice pentru to ţ i cet ăţ enii

Reabilitare termică avansat ă a cl ădirilor publice Dezvoltarea unor noi zone reziden ţ iale şi expansiunea teritorial ă a oraşului

Grafic de timp Decembrie 2012

Nivelul de succes aşteptat Reţeaua de drumuri reabilitată 100 %

Decembrie 2008

Conectarea satelor apar ţinătoare cu centrul oraşului în propor ţie de 100%

Modernizarea iluminatului public, folosind Decembrie 2011 alternative cu impact minim asupra mediului Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru Iunie 2009 stabilirea unor rute de transport multi-modal Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare Decembrie 2009 a apei, extinderea reţelei de alimentare cu apă şi extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare

Modernizarea sistemului central de iluminat public în propor ţie de 100% Completarea studiului cu soluţiile propuse Acces la reţeaua de alimentare cu apă potabilă pentru cetăţeni în propor ţie de 100% Reabilitarea reţelei de canalizare în propor ţie de 100% Accesul cetăţenilor la reţeaua de gaze naturale în propor ţie de 100%

Conectarea tuturor zonelor rezidenţiale şi non-rezidenţiale ale oraşului la reţeaua de gaze naturale

Decembrie 2012

Reabilitarea termică a tuturor clădirilor multietajate

Decembrie 2012

Reabilitare 100%

Revizuirea Planului de Urbanism General şi finalizarea acestuia

Decembrie 2007

PUG finalizat

Iunie 2010

Construcţia zonei noi finalizată

Crearea unei noi zone rezidenţiale la extremitatea de est a oraşului Lehliu Gar ă

104

S t r a t e g i a O r a ş u l u i L e h l i u G a r ă – 2 0 0 7 -2 0 1 3

Dezvoltarea unei noi zone industriale în Iunie 2011 partea de sud-vest a oraşului Transformarea extremităţii de vest a oraşului Decembrie 2012 într-un parc de agrement Modernizarea infrastructurii Atingerea unei rate de utilizare a internetului Decembrie 2010 de IT în serviciile publice la nivel de locuinţe mai ridicată decât cea înregistrată la nivel naţional

Mediu

Construcţia zonei noi finalizată Construcţia parcului de agrement finalizată Rată peste media din România

Modernizarea infrastructurii Implementarea proiectului “Economia bazată pe cunoaştere ” IT a serviciilor publice Reabilitarea spa ţ iilor iilor şi Reabilitarea spaţiilor şi clădirilor publice cl ădirilor publice principale Reabilitarea parcurilor şi locurilor de joacă

Decembrie 2009

Proiect finalizat

Decembrie 2009

Creşterea suprafeţei ocupată de spaţii verzi şi spaţii publice cu 60% Înfiinţarea şi aprobarea Agenţiei Locale pentru Mediu Sustenabil

Decembrie 2010

Spaţiile publice principale reabilitate Reabilitarea a 60% din parcuri şi locuri de joacă Creştere peste 60%

Decembrie 2007

Crearea structurii Agenţiei până în 2007 pentru ca să devină operaţională în 2008

Obţinerea statutului de membru al asociaţiei Aalborg

Decembrie 2007

Semnarea protocolului cu asociaţia Aalborg

Înfiin ţ area area unei Agen ţ ii ii Locale pentru Mediu Sustenabil Ob ţ inerea inerea statutului de membru al asocia ţ iei iei Aalborg+10 Construirea unui muzeu al mediului

Elaborarea unui audit de mediu pentru stabilirea nivelului de bază şi afişarea rezultatelor studiului pe site-ul web al Primăriei Construirea unui muzeu al mediului sustenabil, bio-diversităţii şi agriculturii

Promovarea parteneriatului Stabilirea formală a unui parteneriat pentru promovarea unui mediu sustenabil local pentru un mediu sustenabil

Decembrie 2008

Decembrie 2008

Decembrie 2012

Iunie 2008

Finalizarea auditului

Muzeul să fie deschis la începutul anului 2011 – pilot- , şi să devină complet operaţional pînă la sfâr şitul anului 2012 Semnarea protocoalelor de parteneriat

S t r a t e g i a o r a ş u l u i L e h l i u G a r ă 2 0 0 7 2 0 1 3

Elaborarea şi implementarea unui nou sistem stradal, ecologic

Decembrie 2008

Dezvoltarea de noi parcuri şi spaţii verzi şi îmbunătăţirea celor existente atât pentru protecţia mediului, cât şi în scopuri turistice; Elaborarea unui studiu complet pentru etanşarea şi decontaminarea depozitului de deşeuri neconform

Decembrie 2011 Decembrie 2008

Studiu finalizat

Introducerea unui sistem modern de management al deşeurilor Lansarea unei campanii de conştientizare pe probleme de mediu

Decembrie 2008

Sistemul este operaţional

Dezvoltarea unor surse de energie nepoluante sau alternative Dezvoltarea unei strategii Elaborarea unei strategii de turism şi a unui turistice, bazat ă pe concepte plan de acţiune detaliat, care să includă şi evaluarea oportunităţilor de agro-turism ecologice

Decembrie 2008 Iunie 2008

Campania este pregătită până la sfâr şitul anului 2008, când va fi gata de lansare Plan de acţiune finalizat

Crearea unui parc de Construirea unui parc de agrement în agrement în extremitatea pădurile înconjur ătoare din Lehliu Gar ă împădurit ă a oraşului Lehliu Gar ă Crearea unei suprafeţe de parcări şi un complex de distracţii în apropierea parcului

Decembrie 2012

Construcţia parcului este finalizată

Decembrie 2010

Construcţia parcului şi a complexului este finalizată

Decembrie 2009

Construcţia hotelului este finalizată

Decembrie 2007

Studiul este finalizat

Martie 2008

Sunt înfiinţate asociaţiile iar documentele sunt publicate

Crearea de str ă zi urbane ecologice şi inserarea de spa ţ ii ii verzi

Îmbunăt ăţ itrea sistemului ăţ itrea nostru de management al deşeurilor

Tourism

Diversificarea oportunit ăţ ilor Construirea unui hotel şi a altor facilităţi ăţ ilor oraşului Lehliu Gar ă pentru pentru eco-turism a deveni o atrac ţ ie ie în domeniul eco-turismului Agricultură Agricultură Modernizarea infrastructurii Realizarea unui studiu asupra irigaţiilor Crearea unei asociaţii de proprietari

106

Sistemul este elaborat până la jumătatea anului 2008, şi implementarea începe la sfâr şitul anului 2008

S t r a t e g i a O r a ş u l u i L e h l i u G a r ă – 2 0 0 7 2 0 1 3

Modernizarea completă a infrastructurii de irigaţii Dezvoltarea şi sus ţ inerea inerea bio- Obţinerea de produse biologice în cuantum de 30% din totalul produselor agricole (cu agriculturii excepţia plantelor oleaginoase)

Decembrie 2008

Lehliu Gar ă va deveni centru regional bioagricultural Îmbunătăţirea productivităţii sectorului cu 60%

Decembrie 2011

Organizarea de seminarii de instruire vocaţională pentru cel puţin 15% din întreprinzătorii în agricultur ă până în 2008, şi apoi pentru cel puţin 25% în fiecare an

Decembrie 2007

15% din antreprenori în 2008, 25% îin 2009, 25% în 2020, 25% în 2011, 10% în 2012

Iunie 2008

Studiu finalizat până în Iunie 2008, prima revizie anuală în Decembrie 2009

Decembrie 2007

Plan de acţiune finalizat

Dezvoltarea cercet ării în agricultur ă şi agro-industrie Îmbunăt ăţ irea productivit ăţ ii ăţ irea ăţ ii fermelor, respectând conceptul de dezvoltare durabil ă

Îmbunăt ăţ irea calit ăţ ii, Elaborarea unui studiu de bază în ceea ce ăţ irea ăţ ii, siguran ţ ei ei şi standardelor de priveşte competitivitatea în cursul anului mediu şi aplicarea celor mai 2008 şi revizuirea/actualizarea lui anuală bune practici

Stimularea Afacerilor

Înt ărirea economiei locale prin creşterea încrederii investitorilor şi consultare

Promovarea şi sprijinirea cursurilor de educa ţ ie ie voca ţ ional ional ă Dezvoltarea Tehnologiei Informa ţ iilor iilor şi a Comunica ţ iilor iilor

Elaborarea unui plan de acţiune local pentru dezvoltarea afacerilor

Decembrie 2009

Decembrie 2009

Înfiinţarea unui Centru de Asistenţă pentru Afaceri, care va avea rolul de a furniza servicii de consultanţă în afaceri

Decembrie 2007

Înfiinţarea unei Agenţii de Cercetare şi Dezvoltare Furnizarea de către Centrul de Asistenţă pentru Afaceri de cursuri de pregătire educaţionale vocaţionale

Decembrie 2009

Lansarea site-ului oficial al Primăriei

Decembrie 2007

Decembrie 2007

Reţeaua de irigaţii este modernizată 100% 30% din producţia totală

Declaraţie formală a organizaţiilor regionale din domeniul agriculturii 60% creştere a productivităţii

Centru complet operaţional

Centru complet operaţional la începutul anului 2010 Primul seminar finalizat până în Decembrie 2007 Website accesibil

S t r a t e g i a o r a ş u l u i L e h l i u G a r ă 2 0 0 7 2 0 1 3

Creşterea ratei de utilizare a internetului şi poştei electronice pentru companii cu 20% anual (până ajunge la 100%)

Crearea unui mediu de afaceri ideal, cu focalizare pe infrastructur ă

Educaţie

Înfiin ţ area unui nou campus educa ţ ional

Creşterea participării în problemele locale şi în dezvoltarea viitoare a oraşului

20% în 2008, 20% în 2009, 20% în 2010, 20% în 2011, 20% în 2012

Lansarea unei campanii de conştientizare în domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţii Construirea unui parc de afaceri

Iunie 2009

Campanie pregătită până în Iunie 2009, când va fi lansată

Iunie 2011

Parcul de afaceri este construit

Înfiinţarea unui nou campus educaţional care să găzduiască şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare

Decembrie 2009

Construcţia campusului este finalizată

Elaborarea unui studiu de fezabilitate, acompaniat de un plan de afaceri, pentru explorarea potenţialelor parteneriate public private

Decembrie 2008

Studiul şi planul de afaceri finalizate până la sfâr şitul anului 2008

Stabilirea unui grafic lunar de întâlniri între autorităţile locale şi instituţiile de învăţământ

Septembrie 2007

Primele întâlniri în vederea colabor ării vor avea loc în Septembrie 2007

Crearea unui consiliu local al tineretului

Decembrie 2007

Consiliul local de tineret înregistrat şi operaţional Infrastructura şcolar ă este reabilitată termic în propor ţie de 100%

Îmbunăt ăţ irea infrastructurii Modernizarea infrastructurii tuturor unităţilor Decembrie 2009 curente educaţionale, inclusiv reabilitarea termică având la bază auditul energetic elaborat anterior Construirea unor noi săli de clasă, laboratoare, ateliere, unităţi de cazare şi alte spaţii conexe, în cadrul noului campus educaţional

Decembrie 2010

Noul campus educaţional este finalizat

Echiparea tuturor unităţilor educaţionale cu infrastructur ă nouă de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii

Iunie 2009

Toate şcolile au acces la TIC

108


Accesul la educa ţ ie pentru grupurile speciale

Descreşterea numărului de studenţi aferenţi fiecărui profesor la 15 în educaţia primar ă şi gimnazială

Decembrie 2008

Construirea a două noi gr ădiniţe

Decembrie 2008, Gr ădiniţele finalizate şi operaţionale, Decembrie 2010 prima până în 2009 şi cea de-a doua până în 2011 Iunie 2008 Campanie pregătită, gata de lansare

Lansarea unei campanii de conştientizare pentru a mări rata de participare a minorităţilor la educaţie Implementarea unui program educaţional de “Relaţii strânse cu minorităţile”

Decembrie 2008

Program lansat până la sfâr şitul anului 2009

Achiziţionarea de microbuze pentru transportul copiilor şi al elevilor din localităţile înconjur ătoare

Decembrie 2008

Microbuzele sunt operaţionale

Decembrie 2008

Centru finalizat şi operaţional

Decembrie 2008

Până în Decembrie 2008, toţi şomerii să fi participat la cel puţin un curs

Furnizarea de servicii de Stabilirea unui centru de consiliere în consiliere tuturor indivizilor vederea angajării şi mutarea acestui în cadrul campusului educaţional, când acesta va fi funcţional Furnizarea, de cursuri educaţional vocaţionale pentru sporirea şanselor angajaţilor şi şomerilor de a-şi dezvolta cariera Modernizarea infrastructurii Reabilitarea, modernizarea şi echiparea de sănătate publică spitalului şi a policlinicii Învăţ area pe tot parcursul vie ţ ii

Social, sănătate şi cultură

Noi angajări de cadre didactice pentru a coborâ această cifr ă la 15

Decembrie 2008

Ambele unităţi reabilitate 100%

Redeschiderea unităţii de maternitate Construirea unui crematoriu ecologic

Decembrie 2008 Decembrie 2010

Unitate operaţională Crematoriu operaţional

Creşterea capacităţii noastre medicale cu 100 de paturi

Decembrie 2012

Extinderea capacităţii noastre medicale cu 20 de paturi anual până în 2012

S t r a t e g i a o r a ş u l u i L e h l i u G a r ă 2 0 0 7 -2 0 1 3

Furnizarea de educa ţ ie profesional ă şomerilor şi noilor antreprenori

Furnizarea de cursuri educaţionale vocaţionale pentru dezvoltarea profesională a unui număr de 200 cetăţeni în medie, anual

Dezvoltarea unor servicii sociale moderne şi responsabile

Crearea unui Centru de Informare şi Resurse pentru Societatea Civilă

Decembrie 2010

Centru operaţional până la sfâr şitul anului 2010

Elaborarea şi lansarea unui plan al comunităţii Furnizarea de noi orizonturi Crearea unui centru de distracţii pentru pentru popula ţ iile grupurilor persoanele de vârsta a 3-a, cu secţie specială sociale cu nevoi speciale pentru cei cu dizabilităţi

Decembrie 2008

Plan finalizat

Decembrie 2008

Centru operaţional până la sfâr şitul anului 2008

Asigurarea unei educaţii corespunzătoare Decembrie 2008 pentru toţi copii cu dizabilităţi Asisten ţă pentru incluziunea Elaborarea unui plan de acţiune pentru Decembrie 2008 minorităţi social ă a minorit ăţ ilor Creşterea alocaţiilor financiare pentru beneficiarii de drept cu 10 % anual Creşterea gradului de ocupare pentru Decembrie 2012 persoanele cu handicap cu 10 % anual Îmbunăt ăţ irea infrastructurii Reabilitarea Casei de Cultur ă, a Căminelor Decembrie 2011 culturale Culturale din R ăzvani şi Buzoieni şi a Bisericii din R ăzvani Un oraş vibrant şi plin de culoare

Înfiinţarea unui festival anual de teatru “Tanţa şi Costel” Creşterea cu 100% a numărului de festivaluri de stradă, târguri şi alte evenimente similare.

200 de cetăţeni urmează anual cursurile

Toţi copii cu dizabilităţi urmează cursuri regulate Plan de acţiune finalizat Creşterea anuală a numărului beneficiarilor cu 10% până în 2012 10% în 2008, 10% în 2009, 10% în 2010, 10% în 2011 şi 10% în 2010 Reabilitare 100%

Decembrie 2007

Primul festival anual a avut loc

Decembrie 2009

50% creştere anuală până în 2009

Stabilirea unei agende culturale anuale, Septembrie 2007 completată şi reînnoită anual

Agendă completă până în Septembrie 2007 şi revizuită anual

110


Anexa 3 – Matricea cadru Logic a Strategiei Ora şului Lehliu Gară DESCRIERE

INDICATORI MĂSURABILI

MIJLOACE DE VERIFICARE

PRECONDIŢII

OBIECTIV GENERAL

1

Să stabilim bazele viitorului nostru, axându-ne pe toate aspectele vieţii, muncii şi mediului nostru înconjurător, în vederea transformării oraşului nostru întrun oraş verde, inovativ şi sustenabil, în condiţiile unei creşteri economice stabile

Numărul de investiţii str ăine directe Creşterea venitului mediu % Cantitatea de taxe locale colectate Nivelul de satisfacţie al cetăţenilor

Rapoarte de la Comitetul de Coordonare Statistici naţionale, regionale şi locale Mass media, presă Buget şi documente interne ale Municipalităţii

Parteneriat strategic solid şi de durată între comunităţile din Lehliu Gar ă

OBIECTIVE STRATEGICE

1

2

3

Îmbunătăţirea poziţiei noastre în ceea ce priveşte protecţia mediului, şi susţinerea dezvoltării unei căi spre sustenabilitate

Nivelul de dioxid de carbon atins Numărul de studii de bună practică în domeniul mediului, în care se face referire la Lehliu Gar ă

Mass media, presă, rapoarte şi studii elaborate de comisii sau organizaţii UE Rapoarte de la Comitetul de Coordonare Studii de mediu

Primăria şi toţi factorii locali implicaţi respectă principiile sustenabile

Stimularea activităţilor de afaceri, prin adoptarea unei abordări proactive faţă de potenţialii investitori

Numărul de companii nou înregistrate Numărul de investiţii str ăine directe şi investiţii în afacerile existente

Rapoarte de la Comitetul de Coordonare Statistici naţionale, regionale şi locale

Lehliu Gar ă dezvoltă şi implementează o strategie de comunicare şi marketing

Îmbunătăţirea infrastructurii urbane cu respect pentru problemele de mediu

Nivelul de reabilitare şi modernizare a infrastructurii Numărul de facilităţi şi

Documentaţie tehnică şi rapoarte ale proiectelor legate de infrastructur ă

Sunt alocate fonduri şi investiţii sufuciente pentru Lehliu Gar ă


de spaţii publice Numărul de str ăzi construite şi echipate cu facilităţi nepoluante

măsurarea satisfacţiei cetăţenilor PUG

practici ecologice şi iau atitudine pentru protecţia mediului

Îmbunătăţitrea sistemului nostru de management al deşeurilor

Cantitatea de deşeuri reciclate Numărul şi frecvenţa serviciilor de colectare a deşeurilor Cantitatea de deşeuri produsă de fiecare individ

Rapoarte de proiect Sondaje şi chestionare pe tema deşeurilor Graficul de timp şi agenda furnizorului de servicii de colectare a deşeurilor Rapoarte interne ale furnizorilor de servicii de colectare a deşeurilor

Cetăţenii sunt interesaţi şi responsabili faţă de mediu

Dezvoltarea unor surse de energie nepoluante sau alternative

Numărul de locuinţe şi organizaţii dotate cu surse alternative de energie

Sondaje şi chestionare aplicate cetăţenilor Rapoarte privind nivelul de dioxid de carbon

Sunt acordate subvenţii pentru cetăţenii şi organizaţiile care se decid să treacă la utilizarea de surse de energie nepoluante

Dezvoltarea unei strategii turistice, bazată pe concepte ecologice

Numărul de investiţii potenţiale în turism identificate, care să fie fundamentate pe protecţia mediului

Indicatori ai strategiei turistice Rapoarte de progres şi monitorizare/evaluare a strategiei turistice

Factorii locali sunt implicaţi în mod activ în elaborarea şi implementarea strategiei

Crearea unui parc de agrement în extremitatea împădurită a oraşului Lehliu Gar ă

Numărul de vizitatori ai parcului de agrement Numărul de facilităţi în cadrul parcului de agrement

Statistici de la Primărie Sondaje şi chestionare de la cetăţeni

Pământul nu este contaminat sau poluat

Diversificarea oportunităţilor oraşului Lehliu Gar ă pentru a deveni o atracţie în domeniul eco-turismului

Numărul de atracţii de eco-turism disponibile Numărul de turişti

Taxe şi buget local Rapoarte de la procesele de monitorizare şi evaluare a

Sunt realizate investiţii suficiente în serviciile de turism

6

7

8

9

10


Promovarea şi sprijinirea cursurilor de educaţie vocaţională

Numărul de cursuri vocaţionale furizate Numărul de indivizi care participă la cursuri vocaţionale

Sondaje şi chestionare aplicate cetăţenilor şi companiilor Rapoarte de la furnizorii de cursuri vocaţionale

Sunt furnizate subvenţii şi garanţii financiare angajaţilor şi companiilor

Susţinerea şi promovarea agriculturii ecologice şi a afacerilor în domeniu

Numărul de companii care au fost r ăsplătite cu eticheta ecologică şi cu alte standarde şi certificări asemănătoare

Studii de mediu Statistici locale şi regionale Presă, mass media

Este furnizat suport tehnic şi financiar companiilor, pentru a se conforma cu standardele de mediu

Dezvoltarea Tehnologiei Informaţiilor şi a Comunicaţiilor

Numărul de facilităţi TIC per organizaţie Rata de acoperire cu servicii de internet

Rapoarte de la Comitetul de Coordonare Sondaje şi chestionare aplicate cetăţenilor şi companiilor

Angajaţii şi şomerii au abilităţi suficiente în utilizarea TIC

Promovarea responsabilităţii sociale corporatiste

Numărul de companii preocupate de Responsabilitatea Socială Corporatistă şi de implementarea principiilor acesteia

Sondaje şi chestionare aplicate cetăţenilor şi companiilor Rapoarte de la evenimente, conferinţe şi ateliere

Comunitatea de afaceri este determinată să respecte principiile Responsabilităţii Sociale Corporatiste

Explorarea posibilităţilor de parteneriat public-privat

Numărul de proiecte în parteneriat public privat elaborate şi implementate

Rapoarte de proiect Rapoarte de la Comitetul de Coordonare

Legislaţia naţională se schimbă şi devine mai flexibilă

5

6

7

8

9

Asigurarea unei infrastructuri de transport adecvate pentru afaceri

Numărul de drumuri modernizate şi investiţii în sistemul de transport

Studii în domeniul drumurilor şi transportului PUG Chestionare şi sondaje aplicate companiilor

Sunt organizate consultări şi dezbateri publice la scar ă largă

Creşterea competitivităţii prin modernizarea resurselor mediului de afaceri

Nivelul exporturilor şi numărul companiilor care exportă

Rapoarte anuale ale companiilor Rapoarte de proiect

Sunt acordate ajutor financiar şi granturi companiilor, pentru modernizarea

10

11


Furnizarea de educaţie profesională şomerilor şi noilor antreprenori

Nivelul ocupării Numărul de cursuri şi servicii furnizate antreprenorilor

Rapoarte de la incubatorul de afaceri Rapoarte şi documentaţie de la agenţia locală de ocupare a for ţei de muncă

Cursurile de educaţie profesională şi formare corespund cu cerinţele pieţei muncii şi sunt adaptate cerinţelor societăţii bazate pe cunoaştere

Asistenţă pentru incluziunea socială a minorităţilor

Numărul de indivizi şi familii asistate Nivelul de educaţie şi de ocupare al indivizilor apar ţinând grupurilor minoritare

Rapoarte aşi documentaţie de la agenţia locală de ocupare a for ţei de muncă Rapoarte şi documentaţie de la Departamentul de Asistenţă Socială

Minorităţile sunt dispuse să participe la afacerile locale

Promovarea participării şi a parteneriatului în probleme sociale

Numărul de factori implicaţi în dezbateri şi discuţii Numărul de minorităţi reprezentate în dezbateri şi discuţii

Rapoarte şi minute de la dezbaterile şi discuţiile organizate Formulare de participare la dezbaterile publice şi evenimentele organizate

Factorii locali şi comunităţile implicate sunt conştienţi de beneficiile parteneriatului strategic

6

7

8

Activităţi A se vedea Planul de Acţiuni al strategiei în Anexa 2

Resurse A se vedea Partea a IX-a 'Resurse' din strategie


Anexa 4 - Corelarea priorităţilor strategiei cu documentele programatice de la nivel naţional Prioritatea 1 - Dezvoltare Urbană Recomandare: Extinderea şi modernizarea infrastructurii de ap ă şi apă uzată în Oraşul Lehliu Gar ă – proiect integrat - Reabilitare şi modernizare staţie epurare ape uzate (inclusiv treapta ter ţiar ă) - Extindere şi modernizare sisteme de infrastructur ă apă şi apă uzată a zonei urbane a Ora şului Lehliu Gar ă Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - POS Mediu

Axa Prioritar ă

Axa Prioritar ă

1 Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale

Domeniu major de Măsur ă / Acţiune intervenţie 1.2 Dezvoltarea • Realizarea, reabilitarea si utilităţilor, modernizarea utilitatilor serviciilor publice şi publice (sisteme de apa, a infrastructurii canal, energie electrica, sociale energie termica, 1.4 Extinderea şi comunicatii) modernizarea • Extinderea si infrastructurii de modernizarea sistemului protecţie a mediului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile; • Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate;

1. Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată.

118

Domeniu major de intervenţie 1.1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată.

Măsur ă / Acţiune • Extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; • Reabilitarea / extinderea / construirea reţelelor de distribuţie a apei potabile; • Construcţia / reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate.


Recomandare: Reabilitarea şi modernizarea drumurilor publice şi conectarea zonelor rezidenţiale şi industriale la reţeaua de drumuri Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - Programul Operaţional Regional

Axa Prioritar ă

Măsur ă / Acţiune

Axa Prioritar ă

Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale şi judeţene

1.Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale


Domeniu major de intervenţie 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităţile de suport ale acesteia.

Domeniu major de intervenţie 1.1 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii judeţene şi locale de transport

Măsur ă / Acţiune • Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene; • Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale din mediul urban;

Recomandare: Realizarea de piste pentru ciclism Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice

4 Dezvoltarea turismului regional şi local

2 Dezvoltarea afacerilor

Domeniu major de intervenţie 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism

Domeniu major de intervenţie 4.3 Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu utilităţile conexe, precum şi a facilităţilor de recreere

Măsur ă / Acţiune • Amenajarea de piste pentru cicloturism;


Recomandare: Realizarea unui terminal inter-modal şi a unei platforme de transfer (şosea-cale ferată) Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - POS Transport

Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Crearea de culoare multimodale de transport

4 Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport


Domeniu major de intervenţie 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităţile de suport ale acesteia.

Domeniu major de intervenţie 4.1 Promovarea transportului intermodal

Măsur ă / Acţiune Dezvoltarea / reabilitarea terminalelor inter-modale, prin aplicaţii competitive

Prioritatea 2 - Mediu şi Turism Recomandare: : Crearea unui parc de agrement turistic, dotat cu toate facilităţile şi anexele necesare Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice

4 Dezvoltarea turismului regional şi local



120

Domeniu major de Măsur ă / Acţiune intervenţie 4.3 Reabilitarea / Crearea / extinderea / reabilitarea extinderea / structurilor de agrement turistic cu modernizarea / dotarea utilităţile aferente, inclusiv training structurilor de cazare pentru utilizarea echipamentului cu utilităţile conexe, precum şi a facilităţilor de recreere


Recomandare: Dezvoltarea unor unităţi de cazare agro-turistică, împreună cu facilităţile conexe Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - Planul Naţional de Dezvoltare Rurală

Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

• Dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice • Îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi a serviciilor turistice

Calitatea vieţii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale



Domeniu major de intervenţie Încurajarea activitatilor turistice

Măsur ă / Acţiune Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea cladirilor si a utilitatilor conexe în vederea practicari turismului si agro-turismului în mediul rural : • cazare, cu respectarea limitelor de cazare stabilite prin fisa masurii; • achizitia de echipamente electrocasnice, mobilier si facilitati de servire publica; • investitii în infrastructura de recreere si divertisment aferenta spatiilor de cazare ( ca de exemplu campare, terenuri de sport,etc) • achizitie echipamente telecomunicatii, software si hardware; echipament audio-video pentru divertisment

Prioritatea 3 - Agricultur ă

S t r a t e g i a

Recomandare: Modernizarea completă şi extinderea infrastructurii de irigaţii Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - Planul Naţional de Dezvoltare Rurală

Axa Prioritar ă

Axa Prioritar ă

Domeniu major de intervenţie




o r a ş u l u i L e h l i u G a r ă 2 0 0 7 -2 0 1 3

3 Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii

3.4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a agriculturii

Realizarea de îmbunătăţiri funciare, îndiguiri, irigaţii

1.Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

- Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii - Modernizarea exploatatiilor agricole

• Construirea si/sau modernizarea sistemelor de irigatii si desecare,asigurarea surselor de apa si de energie electrica; • Achizitia de echipament nou, necesar pentru modernizarea exploatatiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu :instalatii de irigat

Recomandare: Organizarea şi furnizarea de cursuri de pregătire în afaceri agricole şi agro-industriale Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - POS Dezvoltarea Resurselor Umane

Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

• Activităţi de instruire antreprenorială • Activităţi de instruire şi consiliere pentru crearea de noi afaceri

2 - Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

4.Dezvoltarea resurselor umane

Domeniu major de intervenţie 4.2 Adaptabilitatea for ţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului

3 - Creşterea adapatabilităţii for ţei de muncă şi a companiilor

122

Domeniu major de intervenţie 2.3 Creşterea accesului şi participării la FPC


3.1.Promovarea culturii antreprenoriale

• Implementarea de programe şi servicii de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi a culturii antreprenoriale; • Dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-uri; • Servicii de sprijin pentru demararea unei afaceri;

Programe de instruire pentru dezvoltarea de abilităţi manageriale, inclusiv în domeniul mediului, inovaţiei, controlului calităţii şi managementului resurselor umane;


5 - Promovarea măsurilor active de ocupare

5.2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung în zonele rurale în termenii dezvoltării resurselor umane şi a ocupării

Implementarea de programe de pregătire în domeniul antreprenorial pentru cei care au început sau doresc să înfiinţeze o firmă în mediul rural, în măsura în care ofer ă locuri de muncă pentru tinerii din mediul rural sau pentru populaţia ocupată în agricultura de subzistenţă;

Prioritatea 4 - Stimularea Afacerilor Recomandare: Crearea unui parc de afaceri, cu infrastructura şi facilităţile necesare Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia

Nivel Naţional - POS Creşterea Competitivităţii Economice

Axa Prioritar ă



Axa Prioritar ă




2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Activităţi privind dezvoltarea şi modernizarea zonelor şi locaţiilor pentru IMM-uri

1: Un sistem inovativ de producţie

1.3 Dezvoltarea antreprenoriatului

a) Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de administrare, alte servicii pentru IMM-uri, sprijin pentru sustinerea firmelor incubate (orientarea pe sectoare avansate economic),sustinerea integrarii si dezvoltarii capacitatii competitive a IMM-urilor in cadrul structurilor de afaceri;

Nivel Naţional - Programul Operaţional Regional Axa Prioritar ă




3: Sprijin pentru dezvoltarea mediului de afaceri regional şi local

3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri

• Construirea / reabilitarea /extinderea de clădiri, exclusiv pentru activităţi de producţie, servicii, cu excepţia celor destinate incubatoarelor de afaceri; • Reabilitarea/extinderea sistemului de str ăzi din interiorul structurii de afaceri şi, de asemenea, str ăzile de acces la acestea; • Crearea/extinderea infrastructurii de utilităţi publice (staţii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de canalizare, re ţele broadband, cablare etc.);

Recomandare: Centru de Asistenţă pentru Afaceri Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Îmbunătăţirea infrastructurii necesare susţinerii activităţilor de sprijin şi consiliere

1: Un sistem inovativ de producţie


Domeniu major de intervenţie 2.6 Servicii de sprijin şi consultanţă pentru IMM- uri

Domeniu major de intervenţie 1.3 Dezvoltarea antreprenoriatului

Măsur ă / Acţiune b) Consultanta pentru IMM-uri;

Recomandare: Agenţia Locală pentru Cercetare şi Dezvoltare Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă

Axa Prioritar ă



124





2.3 Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice

Dezvoltarea infrastructurii 1: Un sistem şi a serviciilor de susţinere inovativ de a mediului de afaceri în producţie activităţi de inovare Servicii de susţinere şi consiliere care să permită accesul mediului de afaceri la facilităţile oferite de inovare şi cercetare

1.3 Dezvoltarea antreprenoriatului

b) Consultanta pentru IMM-uri;

Prioritatea 5 - Educaţie Recomandare: Dezvoltarea unui campus educaţional Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Realizarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale (gradinite, scoli, licee, universitati ) si campusuri educationale

2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale.


Domeniu major de intervenţie 1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale

Domeniu major de intervenţie 2.4. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Măsur ă / Acţiune Reabilitarea / modernizarea / dotarea campusurilor educaţionale.

Recomandare: Modernizarea infrastructurii unităţilor educaţionale Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă






Măsur ă / Acţiune Reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii educaţionale preşcolare, primare, a învăţământului secundar inferior şi superior (cu excepţia campusurilor educaţionale)


Recomandare: Construcţia a două gr ădiniţe în Lehliu Gar ă Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă






Măsur ă / Acţiune Construcţia, reabilitarea/modernizarea, extinderea clădirilor localizate în cadrul campusurilor;

Recomandare: Program de pregătire pentru dezvoltarea carierei Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Activităţi de informare, consiliere şi orientare profesională

2 - Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Domeniu major de intervenţie 4.Dezvoltarea 4.1 Adaptarea resurselor umane continuă şi structurarea sistemului educaţional şi de pregătire profesională

Domeniu major de intervenţie 2.3 Creşterea accesului şi participării la FPC

Măsur ă / Acţiune • Programe de informare şi consiliere specializată pentru dezvoltarea carierei;

Prioritatea 6 - Social, cultur ă şi sănătate Recomandare: Reabilitare şi extinderea spitalului strategic regional Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă

Axa Prioritar ă



126





1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale

Realizarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de servicii de sanatate (spitale, dispensare, centre de diagnoza si alte entitati publice sanitare)


2.1. Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

• Reabilitare, modernizare clădiri; • Reabilitarea / modernizarea utilităţilor generale şi specifice; • Facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice; • Achiziţionare echipamente.

Recomandare: Centru de zi pentru persoanele de vârsta a III-a Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă


Axa Prioritar ă

Reconstructia si modernizarea cladirilor in care sunt furnizate servicii sociale (adaposturi si centre institutionalizate pentru copii si persoane dezavantajate, pentru copii abandonati si pentru persoanele handicapate, cantine sociale, etc)




Domeniu major de intervenţie 2.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale

Măsur ă / Acţiune • Reabilitarea / modernizarea / echiparea clădirilor centrelor sociale; • Reabilitarea / modernizarea / echiparea clădirilor în care funcţionează centre rezidenţiale.

Recomandare: Cursuri de pregătire vocaţională pentru sporirea şanselor de angajare a şomerilor Nivel Regional - Planul de Dezvoltare Regională:Muntenia


Axa Prioritar ă

Axa Prioritar ă






Strategie Locala Dezvoltare Lehliu-Gara

Recommend Documents