Tema Proiectului:
Tehnologia de executare a peretilor din zidarie de caramida si blocuri ceramice
6
Cuprins:
1.Argument………………………………………………………pag.3 2.Generalitati………………………………………………… 2.Generalitati………………………………………………… pag.4 3.Tehnologia de executie a peretilor din zidarie de caramida si blocuri ceramice…………………pag.6 ceramice…………………pag.6 4.Masuri de protectie a muncii…………………..pag.30 muncii…………………..pag.30 5.Bibliografie………………………………………………pag.
6
Argument Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta constructiilor a urmatoarelor cerinte:
a. Rezistenta Rezistenta si stabilit stabilitatea atea b. Siguranta Siguranta in exploa exploatare tare c. Sigu Sigura rant nta a la foc foc d. Igiena, Igiena, sanatatea sanatatea oamenilor, oamenilor, refacere refacerea a si protectia mediului e. Izolatie Izolatie termica, termica, hidrofuga hidrofuga si economie economie de energie energie f. Protec Protectiv tive e impot impotriva riva zgomo zgomotul tului ui Tema lucrarii pentru competenta profesionala este: Tehnologia de esecutare a peretilor din zidarie de caramida si blocuri ceramice.
Pentru tratarea acestei teme sunt parcurse urmatoarele etape : A. Generalitai despre tehnologia de executie a structurilor din zidarie B. Tehnologia de executie a peretilor din zidarie de caramida si blocuri ceramic C. Masuri de tehnica a securitatii munci la lucrarile peretilor din zidarie de caramida caramida si blocuri ceramice. ceramice. Am ales acesta tema tema deoarece constructile constructile din zidarie prezinta o serie mai ampla de avantaje cum ar fi: rezistenta mare
6
la foc, grad ridicat de izolare termica, durabilitate mare precum si posibilitati largi de tratare arhitecturala
Generalitati Zidaria este materialul complex de constructie, alcatuit din pietre naturale sau artificiale, de orice forma sau provinienta, asezate dupa anumite reguli, legate intre ele prin mortar, legaturi metalice sau prin insusi sistemul de asezare. Constructiile din zidarie prezinta o serie de avantaje: rezistenţa mare la foc, grad ridicat de izolare termica, durabilitate mare (cu exceptia zidariilor de chirpici si a peretilor din lut ) posibilitati largi de tratare arhitecturala etc. Dezavantajele constructiilor din zidarie sunt: greutatea proprie mare, rezistente mecanice reduse in comparatie cu alte materiale (beton, otel), consum de manopera mare, necesita manopera calificata, zidaria se preteaza mai putin la solutii industrializate de executie , caramizile ceramice si blocurile din beton se confectioneaza cu consum mare de energie. Elementele componente ale zidariei sunt: blocurile, care pot fi din piatra naturala, piatra artificiala arsa ( ceramica ) piatra artificiala nearsa (beton, lut), si materialul de legatura, care poate fi mortar de diverse tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici . Materialul de legatura se aseaza in spatiile dintre blocuri, denumite rosturi.
Cea mai larga utilizare o are zidaria din pietre artificiale de forma regulata, tesute si legate cu mortar asezat in rosturile orizontale si verticale. La realizarea zidariei se folosesc caramizi pline presate pe cale umeda, caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale, caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale , caramizi gaurite cu lamba si uluc, fasii ceramice cu goluri orizontale , blocuri mici din beton cu agrgate usoare , blocuri, placi si fasii din betoncelular autoclavizat, placi si fasii din ipsos, piatra naturala ruta sau prelucrata. Mortarele utilizate la zidarii se pot clasifica dupa natura liantului de baza si a adaosurilor in : -mortare de baza de var (mortare de var simplu, de var-ciment prominand cantitativ pasta de va si de tras-var);
6
-mortare de baza de ciment (mortare de ciment de ipsos simplu, de ciment-var, de ciment-argila); -mortare pe baza de ipsos (mortare de ipsos simplu, de ipsosvar). Compozitiile si dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie si tencueli pe baza de var sau de ciment , care pot fi utilizate fara incercari preliminare, sunt date in „Instructiunile tehnice privind compozitita si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala” indicativ C 17-78. Informativ se indica in continuare dozajele in parti de volum pentru mortarele utilizate in zidarii: -mortar de var-ciment M 10 – ciment: var hidratat : nisip – 1:1,05:13,1 -mortar de ciment-var M 25 - ciment : var hidratat : nisip1:0,75:8,9 -mortar de ciment-var M 50 - ciment : var hidratat : nisip – 1:0,45:6,2 -mortar de ciment-var M 100 – ciment : var hidratat : nisip1:o,25:4,8 Principiile generale de realizare a zidariei au fost studiate in clasa a IX-a la „Tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii. Din caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale se realizeaza ziduri in grosime de: ½ caramida (12,5 sau 15 cm ), utilizate ca pereti despartitori in conditii similare ca cei de ½ caramida grosime, realizati din caramida plina; 1 caramida (25, 30 sau 37,5 cm ), folosite ca pereti portanti sau neportanti; acesti pereti indeplinesc conditii de izolare fonica si termica; zidurile de 25 cm se folosesc la interiorul cladirilor intre apartamente si casa scarii sau holuri, cele de 30 cm ca pereti exteriori pentru constructii amplasate in zone cu temperaturi exterioare minime in timpul iernii ceva mai ridicate si cele de 37,5 cm ca pereti exteriori pentru constructii amplasate in zone reci ; 1 ½ caramida (37,5 sau 45 cm ), utilizate ca pereti portanti sau de umplutura la exteriorul cladirilor.
6
Tehnologia de executie a peretilor din zidarie de caramida si blocuri ceramice La proiectarea si realizarea cladirilor, modul de dispunere a zidurilor, alcatuirea acestora si dimensiunile lor caracteristice (grosimea, forma si dimensiunea golurilor etc.) sunt determinate de o serie de cerinte privind: -functionalitatea cladiriil; -stabilitatea si rezistenta mecanica la diferite solicitari ; -izolarea termica si fonica ; -rezistenta la incendii; -natura materialului utilizat pentru zidarie ; -economicitatea solutiei ; Pentru sporirea rezistentei si a stabilitatii zidurilor, in afara de caramida sau blocuri si mortar, se mai pot asocia zidariei si alte materiale, ca : armaturi de otel-beton sau elemente de beton simplu sau armat (centuri si samburi). Daca se urmareste sporirea capacitatii de izolare termica sau fonica a peretilor de zidarie acestia se realizeaza cu goluri la interior ca re se umple cu diferite materiale izolante.
Ca urmare a acestor cerinte impuse peretilor din zidarie , apar diverse posibilitati pentru realizarea lor.
Asezarea caramizilor si a blocurilor in zidarie
6
Zidaria cu rosturile verticale in prelungire nu este rezistenta, deoarece nu poate lucra ca un singur element, ci pe portiuni separate care au tendinta de a se desface sub actiunea incarcarilor. Dimpotirva, zidaria cu rosturile verticale dintr-un rand, acoperite de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta, iar, sub actiunea incarcarilor, aceasta lucreaza ca un singur element. In acest caz, suprafata zidariei asupra careia se transmit incarcarile creste cu fiecare rand inferior.
Acoperirea rosturilor verticale din randurile randurile unei zidarii de catre caramizile din randurile aflate dedesubt si deasupra poarta denumirea de legatura sau teserea (tesatura) rosturilor. La zidariile de caramida de diferite grosimi, legatura la fiecare rand se aplica in modul urmator: la zidaria de ¼ caramida se utilizeaza legatura in lungime, aplicata pentru cazurile in care caramizile sunt asezate pe muchie;
6
la zidaria de ½ caramida, se aplica legatura in lungime (fig.6.3a)
la zidaria de o caramida se poate aplica fie legatura in latime, in cazul zidariei alcatuite numai din randuri de car amizi asezate in lungime (fig.6.3,c)
la zidaria de 1 ½ caramida se utilizeaza legatura in bloc (fi.6.3, d)sau cruce (fig.6.4.e)
6
In cazul zidariei zidariei din blocuri se utilizeaa legatura in lungime sau in inaltime, cu mentiunea ca pentru realizarea decalarii rosturilor, la inceputul randurilor sau caramizi cu goluri verticale.
La intalniri (coltare, ramificati,incrucisari), ca si la zidaria in camp, se aplica legatura la fiecare rand.
6
Alcatuirea si tehnologia de exectuie a zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice Alcatuirea zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice. Zidaria simpla se realizeaza din caramizi sau blocuri ceramic asezate pe lat sau pe cant (cu exceptia celor goluri vertical, care se aseaza numai pe lat), in randuri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor din caramizi pline si cu goluri vertical, pe langa caramizele intregi se folosesc si fractiuni necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor. Fractiunile de caramizi sau blocuri se obtin prin taiere cu ciocanul. Rosturile verticale se tes astfel ca suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime, atat in timp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum ¼ caramida in lungul zidului si pe ½ caramida pe grosimea aces. In cazul zidariei din blocuri ceramice, deblocarea dintre rosturile alaturate trebuie sa fie de minimum ½ din lungimea blocului sau de 10 cm. In toate cazurile teserea se realizeaza in mod obligatoriu la fiecare rand.
In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare zidariilor, grosimea rosturilor orizontale trebuie sa fie de 12 mm, iar a celor verticale, de 10 mm
6
In figura 6.4 se prezinta alcatuirea in camp a zidariilor portante sau de umplutura din :caramida plina (fig.6.4.a), caramizi cu goluri verticale (fig.6.4.b), blocuri cu goluri verticale (fig.6.4,c si d)
6
6
6
In figura 6.5 este aratata alcatuirea zidurilor despartitoare din: caramizi pline asezate pe cant (fig.6.5, a) si caramizi pline asezate pe lat (fig.6.5.b). Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se executa alternativ, in funcite de caramizi si de blocuri ceramice utilizate, si anume: primul rand de caramizi este conrinuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se realizeaza continuu, intrerupand pe cel din primul zid s.a.m.d. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt aratate in figurile 6.6.....6.10.
6
6
6
6
Zidurile portante se executa din caramizi sau blocuri ceramice de aceaiasi inaltime. Cand acest lucru nu este posibil, legatura intre zidurile respective se va realiza prin intercalarea unui stalpisor de beton armat, ca in figura 6.11, a in zonele de intensitate seismica de gradul 7 sau mai mare si, ca in figura 6.11, b cu legatura la patru, respectiv trei randuri in cazul zonelor de intensitate seismica de gradul 6 sau mai mica.
Tehnologia zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice. 6
La zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a rosturilor verticale, de 10 mm. Rosturile trebuie sa fie, distribuite uniform; rosturile orizontale trebuie sa se alfe in acelasi plan orizontal, iar cele verticale trebuie sa corespunda procesului de tesere adoptat. Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toata adancimea lor, lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1....1,5 cm de la fata exterioara a zidului. Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei. Zidaria se incepe de la colturi sau de la goluri. Intreruperile in timpul zidariei se lasa in forma de trepte (fig. 6.14, a ) a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1m. Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1,00 m distanta de la locul intersectiei peretilor si se pot termina la cel putin 0,25 m de la acest loc (fig 6.14, b ).
Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugurilor sau deasupra acestora sunt interzise. La intreruperea lucrului nu se permite sa se astearna mortar peste ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se asigura o legatura buna cu mortarul care se asterne din nou. In cazul unei durate mari a intreruperi.
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie sunt cele prevazute in proiect. Consistenta mortarului determinata cu conul-etalon, pentru zidaria din caramizi pline trebuie sa fie de 8.....13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale, de 7...8 cm.
6
Rosturile orizontale de la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri orizontale vor fi umplute complet cu mortar. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale cu goluri inguste. Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru sunt prezentate in continuare. Trasarea zidurilor. Inainte de a se incepe zidaria peretilor, acestia se traseaza pe fundatii, pe planseu sau pe ziduri inferioare. Este necesar ca trasarea sa fie completa, cumprizand toate elementele din plan (iesinduri sau intranduri, colturi, goluri de usi si ferestre etc.), pentru a se evita modificarile sau darmarile ulterioare. Trasarea se executa dupa planurile de executie, folosind sfori, dreptare, coltare sau sabloane. Sfoara serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi; de obicei ea se fixeaza la un capat cu ajutorul unei scoabe putand fi mutata la fiecare rand sau la mai multe randuri de caramizi (fig. 6.15. a ) Pentru trasarea golurilor de usi si ferestre si pentru realizarea corecta a sapletilor verticali ai zidariei, se folosesc sabloane de metal asezate cu exactitate in golul respectiv si sustine cu spraituri in timpul lucrului (fig. 6.15, b). Intinderea si nivelarea mortarului se pot executa cu canciocul sau
cu lopata-cancioc. Cu ajutorul canciocului (fig. 6.16 a ), mortarul este luat din targa si intins pe zid, dupa care este nivelat cu mistria. Intinderea mortarului cu lopata-cancioc (fig 6.16 b) permite muncitorului sa se aplece mai putin cand ia mortarul. Cu aceasta unelta, mortarul poate fi intins si nivelat in lungul si in latul zidariei , atat pe intreaga latime a zidariei, pentru zidirea caramizilor in curmezis, cat si in suvite, pentru zidirea caramizilor in lung, si totodata mortarul se poate amesteca in targa.
6
6
6
Taierea (cioplirea) caraizilor. Fractiunile de caramida (3/4 , ½ ¼ ) se
obtin prin taierea (cioplirea) caramizilor cu ajutorul ciocanului de zidar (fig. 6.16 , f) Caramida este taiata transversal asa cum se arata in figura 6.18.
Zidaria caramizilor si formarea rosturilor . Caramizile pot fi zidite
folosind mistria (fig.19 a ) sau fara ajutorul acesteia. In amandoua cazurile, caramida se zideste in moduri diferite, dupa cum sirurile de caramizi sunt marginale (exterioare si interioare ) sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical. Cand zidirea caramizilor se executa cu mistria , zidarul incepe fiecare rand nou prin intinderea mortarului cu mistria pe randul de caramizi anterior, dupa care aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia verticala a caramizii zidite mai inainte, pentru a forma rostul vertical. Apoi aseaza caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovindo usor cu manerul mistriei. In final, indeparteaza mortarul iesit din rosturi sil catara cu mistria pe cel care, eventual, s-a scurs pe fata zidariei (fig. 6.19, a...d). Zidarul tine tot timpul mistria intr-o mana, iar cu cealalta mana aseaza caramida pe mortar. La zidaria caramizilor fara mistrie, zidarul tine caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea ei de jos aduna o parte din mortar catre caramida zidita anterior. Dupa aceea, asezand caramida i pozitie orizontala, o preseaza catre cea alaturata pana cand obtine rostul vertical de grosimea dorita.Mortarul folosit in acest caz trebuie sa fie suficient de plastic, pentru a putea fi impins cu caramida. Lucrand astfel, zidarul are posibilitatea sa zideasca fiecare caramida cu o mana sau cu ambele maini (fig. 6.19 e si f ) sau sa aseze cate doua caramizi in acelasi timp, lucarnd deodata cu ambele maini (fig. 6.19, g ). Sub sirurile in lung, mortarul trebuie aplicat in fasii de 7....8 cm latime, avand la mijloc 2,5.....3cm grosime.Sub sirurile in curmezis, mortarul trebuie aplicat in fasii de 20....22 cm latime. Impingerea mortarului incepe de la 5....6 cm distanta de la caramida zidita anterior. Rosturile
6
obtinute astfel nu sunt pline cu mortar, ci sunt umplute numai pana la 1 cm de la fata zidariei. Aceasta metoda cere multa indemanare, de aceea se foloseste atat la executarea sirurilor de la margine, cat si a celor de umplutura obtinandu-se o productivitate a muncii cu 20....25% mai mare decat in cazul utilizarii primei metode .
Zidirea caramizilor . Dupa ce se zidesc preimele caramizi la unul
din capetele zidului, inaltand cateva randuri (fig. 6.20, a) se trece la celalalt
6
capat, zidind la fel cateva randuri si obtinandu-se astfel reperele de colt.Pentru zidirea portiunii de zid dintre repere, se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi, iar acestea se aseaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand distanta dintre reperele de colt este mare, este necesar sa se execute si repere intermediare. Sfoara se fixeaza in mod obisnuit la fiecare capat cu cate un cui infipt in mortarul din rost, fiind mentinuta in pozitie exacta cu cate o caramida asezata pe muchie. Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchie. Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchia caramizilor (fig. 6.20 , b ). Se executa apoi completarea randului, dupa care zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde peste caramizile asezate; el indeasa mortarul cu mistria in rosturile dintre caramizi, umplandu-le bine. Apoi, zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Astfel, cu dreptarul si cu nivela el controleaza daca randul este orizontal, adica daca a fost zidit exact dupa sfoara, aceasta verificare repetandu-se la fiecare rand (fig. 6.20, c ). Pentru obtinerea nivelului orizontal, caramizile care sunt mai ridicate se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar.
6
Cu firul de plumb (v. fig. 6. 16, h), lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se verifica verticalitatea acesteia. Verticalitatea se mai poate verifica si cu ajutorul nivelei (v.fig. 6.16, i ) asezata cu lungimea pe inaltimea zidului. Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc abstecuri (v.fig. 6.16, k ) pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre ele. Abstecurile se fixeaza la fiecare colt al zidariei, iar la ziduri lungi se fixeaza si abstecurile intermediare, din loc in loc. In acest caz, zidaruk poate verifica zidaria numai la cateva randuri, intinzand sfoara chiar in dreptul semnelor de pe obstecuri si marcand astfel nivelul fiecarui rand in caramida; in felul acesta zidaria se executa mai repede si mai exact. Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul iesit din rosturi si scurs pe fetele zidului. Rosturile pline au mortar pana la suprafata zidului, iar cele goale se lasa fara mortar pe o adancime de 1....2 cm de la fata zidului. Rosturile goale se recomanda in cazul zidariilor care urmeaza sa se tencuiasca , pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie, si in cazul zidariilor aparente, pentru ca rosturile sa se poarta realiza fara a mai fi necesara curatirea prealabila a mortarului din rosturi cu scoabe. La executarea zidariilor din caramizi sau blocuri cu goluri trebuie sa se tina seama in mod obligatoriu de pozitia golrilor in zidarie. Din acest punct de vedere este interzisa asezarea caramizilor sau a blocurilor cu golurile la fetele zidariei, precum si umplerea acestora cu mortar, pentru a se evita posibilitatile de a se inrautati caracteristicile termoizolante ale zidariei. Zidaria blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu
cea a caramizilor, cu deosebirea ca blocurile fiind elemente de dimensiuni mari comparativ cu caramizile, pentru realizarea grosimii zidurilor nu sunt necesare mai multe siruri de blocuri. Ca urmare, in acest caz, formatiile de lucru se alcatuiesc din trei muncitori, din care unul este zidar si celilalti ajutori. O astfel de echipa lucreaza in felul urmatori : [rimul ajutor intinde mortarul, al doilea ajutor ia blocurile din stive si le aseaza la indemana
6
zidarului, iar zidarul zideste blocurile pe mortar si efectuiaza verificarile necesare. Zidaria se executa, ca si cea de caramida, dupa sfoara intinsa pe abstecurile de colt si intindere. Cand se zidesc blocurile in lung (fig. 6.21, a) primul ajutor merge la 0,80.......1,00 m inaintea zidarului si insiruie blocurile in picioarepe zid, pastrand intre acestea distanta de ½ bloc; al doilea ajutor intinde patul de mortar si aplica mortarul pe capul locurilor asezate in picioare. Zidarul preinde fiecare bloc cu amandoua mainile de fetele laterale, il intoarce din pozitia verticala in cea orizontala, il aseaza pe mortarul intins si il impinge cu capatul pe care este aplicat mortar spre blocul zidit mai inainte.Apoi il impinge spre acest bloc si in acelasi timp ilindeasa pe patul de mortar. Dupa potrivirea blocului zidit, se completeaza rosturile cu mortar si se curata mortarul de prisos.
Dupa zidirea fiecarui rand de blocuri se verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei executate si se muta sfoara pentru executarea in continuare a zidariei . Tehnologia de executie a zidariei urmate.Zidariile armate sunt acele
zidarii in masa carora este ingobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitri; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele, incat sa se asigure conlucrarea lor la prelucrarea eforturilor.
6
Armatura sub form de bare sau plase sudate se dispune in rosturile orizontale , la maximum cinci randuri de caramida. Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale, in forma de gratar, va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus 4 mm. Zidaria armata se executa ca si zidaria de caramida, caramida, cu deosebirea ca in rosturile zidariei, pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din otel-beton, fise sub forma de bare independente , fie sub forma de plase sudate, conform prevederilor proiectului si inand seama de prevederile de la paragraful precedent.
Pereti din zidarie de caramida plina Din caramida plina se pot realiza pereti de diferite grosimi, exprimate in centrimeti sau in fractiuni din lungimea unei caramizi normale, si anume: ¼ caramida; ceea ce reprezinta 7,5 cm grosime; ½ caramida (12,5 cm grosime); 1 ½ caramida (37,5 cm grosime); 2 caramizi (50 cm grosime). Grosimea se alege in functie de rolul pe care il are peretele in construcite.Astfel, zidurile cu grosimea de ¼ si ½ caramida sunt despartitoare, neportante si se utilizeaza la interiorul cladirii, iar zidurile de 1, ½ si 2 caramizi sunt ziduri portante, izolatoare termic si fonic, utilizate la interiorul sau exteriorul cladirii. Zidurile de ¼ caramida se utilizeaza ca pereti despartitori care nu depasesc 2,70 m inaltime sau 3,30 m lungime, cand se executa nearmati, si 3,5 m inaltime sau 5 m lungime, cand se executa armati. Aceste ziduri se realizeaza numai din caramizi intregi, asezate pe muchie cu rosturi tesute.pentru a spori rezistenta si stabilitatea peretelui, indeosebi la socuri si vibratii, se utilizeaza mortar de marca minima M25 si se armeaza cu bare de otel-beton,care se ancoreaza in elementele de rezistenta (ziduri, stalpi etc.) adiacente zidului de ¼ caramida. In aceste ziduri nu se permite executarea de slituri pentru conducte de instalatii si nici fixarea obiectelor sanitare. Zidurile de ½ caramida sunt utilizate in mod curent ca pereti despartitori si in mod exceptional ca pereti exteriori la incaperile neizolate
6
termic ( de exemplu, la podurile cladirilor). Pe acesti pereti se pot executa numai slituri verticale pentru conducte de instalatii si se pot monta obiecte sanitare sau radiatoare. Zidurile cu grosimea de 1 caramida sau mai mare pot fi folosite ca ziduri de rezistenta, ziduri de izolare termica si fonica sau pot indeplini in ansamblu aceste roluri. Grosimea zidurilor exterioare portante sau neportante( de umplutura trebuie astfel aleasa incat sa satisfaca cerinta de izolare termica. In tara noastra, grosimea minima a zidurilor exterioare relizate din caramida plina, la cladiri incalzite, trebuie sa fie de 37, 5 cm, cu exceptia zonelor de umnte si a nordului tarii, unde, datirota climei mai reci, grosimea creste la 5o cm (2 caramizi). Zidurile dintre apartamente, precum si cele dintre apartamente si casa scarii sau coridor se realizeaza cu grosimea de 25 cm, chiar daca nu sunt portante. In casa scarii si pe coridor, temperatura este mai redusa decat in camerele de locuit, si de aceea trebuie realizata o izolare termica, precum si o izolare fonica contra zgomotelor produse de circulatia oamenilor, a ascensoarelor etc. Daca un perete are rol de rezistenta si de izolare, se alege intodeauna grosimea cea mai mare corespunzatoare acestor cerinte. La colturile, ramificatiile sau intersectiile de ziduri trebuie respectate reguli de tesere indicate principal de fig 6.23.
In afara de regulile generale de tesere, la executia zidariei se mai respecta urmatoarele reguli tehnologice: Zidirea se incepe de la colturi sau de la goluri; Intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1 m ; Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1 m distanta de la locul intersectiei peretilor ; Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise;
6
La intreruperea lucrului nu se asterne mortar peste ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se asigura legatura buna cu mortarul nou; in unilecazul unei durate mari a intreruperii, peste ultimul rand de caramida se aseaza un strat de carton bitmat pentru protectie; Peretii de rigidizare se executa concomitent cu eretii portanti, asigurandu-se legatura dintre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat inglobati in zidarie; Primul si ultimul rand se executa din caramizi asezate in curmezis; Santurile, sliturile si golurile necesare dispunerii instalatiilor interioare se pot executa numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor; Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect: Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile se uda bine cu apa. La realizarea zidariei se parcurg urmatoarele faze de lucru: Trasarea elementelor de zidarie pe fundatii , plansee sau pe zidurile inferioare, conform planurilor de executie, folosind sfori, dreptare, coltare, sabloane; Intinderea si nivelarea mortarului cu canciocul sau cu lopata cancioc; Asezarea caramizlor pe zid de catre un muncitor auxiliar, pentru ca zidarul sa nu fie nevoit sa execute opratii de deservire; Taierea caramizilor in fractiuni de ¾ si 1/2 , cu ajutorul ciocanului de zidar sau cu o unelta electrica portabila, cu disc abraziv; Zidirea caramizilor, care se incepe executand cateva randuri la cele doua capete ale zidului si obtinand astfel reperele de colt; cand distanta dintre reperele de colt este mai mare trebuie sa se execute si repere intermediare. Pentru zidirea portiunii de zid dintre repere se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi, iar acestea se aseaza cu muchia lor superioara la nivelul sforii. Sfoara se poate intinde intre abstecuri, pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre ele si care se fixeaza la fiecare colt al zidariei. Dupa asezarea caramizilor, se intinde mortarul cu canciocul sau cu lopata-cancioc si se indeasa cu mistria in rosturile dintre caramizi, umplandu-le bine ; Verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei, care se efectuiaza la fiecare rand, cu dreptarul si cu nivela, pentru a controla daca randul este orizontal, si cu firul cu plumb lasat liber pe inaltimea zidariei, pentru a verifica verticalitatea acesteia ;
6
Curatirea fetelor zidului de mortarul iesit din rosturi si scurs, dupa zidirea catorva randuri de caramizi.
Masuri de protectie a muncii Persoanele incadrate in munca (ingineri, tehnicieni si muncitori ) care isi isi desfa desfaso soara ara pract practic ica a prefes prefesio ional nala a sunt sunt obli obligat gate e sa cuno cunoas asca ca si sa respecte integral normele de securitate si igiena muncii, sa foloseasca si sa intretina in bune conditii mijloacele de protectie individuala si utilajele ce leau fost incredintate. Masurile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor trebuie executate fara ca muncitorul sa se aplece in afara, intrucat ar putea cadea peste zidul proaspat executat. Toate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiilor de executie ale lucrarii respective. Sculele trebuie sa fie corect fixate in manere, iar suprafetele lor active sa fie netede si fara aschii. Nu trebuie folosite scule defecte sau deformate. La transpo transporta rtarea rea obiecte obiectelor lor si a sculel sculelor or ascutit ascutite, e, taiusul taiusul lor trebuie trebuie sa fie protejat cu invelitori sau teci corespunzatoare; in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitita cu ascutitisul ascutitisul spre sine; ele trebuie asezate astfel ca sa nu poata cadea. Zidaria fiecarei portiuni verticale a peretilor se executa astfel incat nivelul ei dupa fiecare noua ridicare a schelei sa fie circa 15 cm mai sus decat polina de lucru. De asemenea, este necesar ca zidarii sa cunoasca regul regulilile e de tehn tehnic ica a a secu securi rita tati tiii munc munciiii pentr pentru u toat toate e operat operatiiiile le priv privin ind d transpo transportu rturil rile, e, deservi deservirea rea macaral macaralelo elorr care care ridica ridica materia materialel lele, e, legarea legarea materialelor materialelor si a containerelor containerelor la carligul carligul macaralelor, macaralelor, intretinerea intretinerea utilajelor utilajelor etc. Inainte Inainte de incepe inceperea rea lucrulu lucrului, i, la fiecare fiecare schimb schimb trebuie trebuie control controlata ata starea tuturor schelelor, schelelor, utilajelor, a pompelor de mortar etc. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar, la o presiune mai mare decat presiunea maxima indicata in fisa tehnica a fiecarui utilaj. Locurile de munca unde se executa tencuiala mecanizata trebuie sa fie legate printr-un sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar. 6
Dupa amplasarea masinii de tencuit la punctul de lucru, se executa impa impaman manta tarea rea(( legar legarea ea la paman pamantt ), pent pentru ru evit evitar area ea acci acciden dentel telor or prin prin electrocutare, si apoi se realizeaza racordul la reteaua electrica.
6
