ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
STUDII $1 MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE VOLUMUL
EDITURA ACADEMIEI www.digibuc.ro
V
ACADEMIA ROMÂNÄ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE : PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU, DOVIC $ERBAN PAPACOSTEA, ADRIAN TERTECEL (secretar)
Revista Studii
materiale de istorie medie" apare o
pe an.
revista se poate procura pe de abonament : RODIPET S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuroti, ; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401In
3122425 ; 401-6347145, Tel. 401-6346345, Bucuresti,
; AMCO PRESS
S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box 57-88, Fax 4013125109, Tel. 401-6349390; 401-3125109, Bucuresti,
La revue Studii materiale de istorie medie" une fois par an. Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux de l'Académie Roumaine sera adressée S.A., Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-2226407, Tel. 401-6185103; 401-2224126, Bucuresti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-3122425; 401-6347145, Tel. 401 6346345, Bucuresti,
Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor trimise pe adresa Comitetului de redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuroti, tel. 6509045.
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 4103200
www.digibuc.ro
ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
STUDII SI MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE VOL. XIV, 1996
SUMAR TÁRILE CRESTINE
ANDREI PIPPIDI, Soiniii
Un aspect al obligatiilor lärilor române
de
5
EUGEN DENIZE, de Hunedoara, genovezii expansiunea . . . . ILEANA Primele ambasade ale Habsburgilor in Imperiul otoman lupta pentru cucerirea Transilvaniei (1547-1562) OVIDIU CRISTEA, consideratii privind ecoul bätäliei de la Cálugäreni in occidentul Europei (1595)
19 31
41
SOCIETATE
logofeti ai Moldovei lui Petru MARIA MAGDALENA SZÉKELY, (II) VIOLETA BARBU, Vocalia monasticä a elitelor sociale epoca lui Matei Basarab CONSTANTIN REZACHEVICI, Fenomene de social-politic& in Tara Româneasa
49
veacul al XVII-lea (Partea a II-a: a doua jumätate a secolului al XVII-lea) KINGA S. din Tara Româneasc& Moldova stabiliti in Secuime secolul al XVII-lea
85
71
19
DOCUMENTAR Bájescu SPIRIDON CRISTOCEA, Sigiliile lui Contributii privind relatiile GHEORGHE secolului al XVII-lea mente de la
,,Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 1-164, 1996.
www.digibuc.ro
127
pe baza unor docu133
4
2
ADRIAN TERTECEL, The Russo-Ottoman Rivalry for the Control over the Black Sea Area at the beginning of the 18th Century (an Ottoman Document from 1703)
145
MARIETA CHIPER, Errors in the Chronology of the Ruling Princes of the RomaPrincipalities in the 18th Century. A Case Study : Manole Giani Ruset
153
*
t PAUL BINDER
Fenesan)
BOOK REVIEWS ALEXANDRU
GONTA, Documente privind
A. Moldova, veacu-
XIV-XVII (1384-1625). Indicele de persoane (Documents conthe 14th - 17th Centuries : cerning the History of Romania. A. 1384-1625 . Index of Anthroponyms), editie ingrijitä de (Edition's Curator) *
Bucuroti, 1995, 800 p. (Constantin I.Capro5u, Editura Acadetniei moderna. Studi storici in * * Sardegna, Mediterraneo e Atlantico tra medioevo ed
159
memoria di Alberto Bodvolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo, La Sardegna, 686, p., volume secondo, Il Mediteraneo, 532 p., volume Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Denize
Roma, 1993 (Eugen 162
www.digibuc.ro
OTOMAN
TÁRILE CREFTINE
UN ASPECT AL OBLIGATIILOR TÄRILOR ROMÂNE FATÄ DE POARTÄ
vom fi in urmärite de dezbaterea noasträ* se pot extinde un aspect acum trecut cu vederea al obligatiilor de intr-adevär, prof. M. Berza, cea sä dl. M. Maxim, a investigatie a acestor relatii, nuanteze concluziile predecesorului s-au limitat la evaluarea contributiei primul dintre doar aluzie la prestatiunile autori nici o semniCeea ce ne o indatorire aici este ca economicd, dar careia i se poate presupune un caracter simbolic, el fie explicit declarat. faptul situatii analoage sunt de les, se va recunoa§te din istoria popoarelor vecine din sudul subiectul, aparent minor, rfispunde orientdrii spiritului pe care acest Institut trebuie le pdstreze. Din capul locului se cuvine precizat materialul referitor la pseudo-cinegetied" se imparte patru grupuri de documente, care informatii privire la: existenta la curtea nului a unei extrem de retele de cu ditiilor pentru distractie imperiald, obligatiile impuse de unor supuse cre*terea §oimilor, variatiile impozitului anual perceput al rezultat era transmis la Constantinopol cu gularitate, existenta in Tara Moldova, precum conditia economicd a wimarilor. n-ar fi existat o abundentä ilustratie in acest sens, reprezentatd prin miniaturi care scene de chiar o literaturd de speciali2, tate apartin multe rdmase inedite, observatorilor ar fi de ajuns pentru a nc era practide cati de otomani. afirmatia unui francez din veacul al ils sçavent volev l'épervier et l'autour, au sacre et au faucon" 3. E de presu* acest text a fost prezentat ca o comunicare la tutul de Studii Sud-Est Europene in noiembrie 1994.
M. Berza,
de
Poarta
XVI-XVIII, Studii, XI, 2, 1958, p. 59, n. 2. Vezi N. Grigoras, Obligafiile in de stat
turci
populatiei Moldovei (secolele
ibid.,
in 4, 1965,
pp. 895-912. 2 De exemplu, Österreichische Nationalbibliothek, Viena, Cod. Mixt. 356, fol. 84 r. Pierre Belon du Mans, Les de plusieurs singularitez et choses trouvées en Gréce, Asie, Indie, Arable et autres estranges, Paris, 1583, p. 446. Vezi nado de Lezze Historia turchesca, ed. I. Ursu, Bucuresti, 1910, p. 63, despre de
mi de la Konieh in 1473.
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 5-17, 1996.
www.digibuc.ro
Andrei Pippidi
6
2
era o traditie de turci din Asia, unde nornazii erau demult aceastá vândtoare. Marco Polo descrie alaiul marelui han, din care fac parte 10 000 de *oimari, ducând ei peste cinci sute de ulii de ulii ulii sacri in mare, mai o mare multime de ulii ca de cartea Minunatelor se alte informatii privind aceea*i prac: de când vine vorba de Kerman, regiunea strâmtorii Ormuz, autorul precizeazd muntii din tara aceasta cei mai buni mai aprigi *oimi de vândtoare din lume sunt mai mici nici o nu le am cele mai vechi ale acestei vândtori, probabil le-am la Aristotel, care cuno*tea zece specii de care talii despre cum, Tracia, ajutorul sunt gonite spre cu ciomege lungi, gata care le le doboare din zbor ; de retinut, totu*i, oimii nu erau domesticiti Despre de la curtea sultanilor, pe care le in 1531 o soare a marelui vizir Ibrahim pa*a, recomandându-i cancelarului Poloniei pe un negustor grec insacinat cumpere de omni genere falconurn et irifalconum" avem date precise descriere a Seraiului din Istanbul. in textul acelei Historia de'Turchi, copie din 1556, pe care am semnalat-o 8, a marilor dregaori ai Portii, subalternii rile tuturor, include urmaorul pasaj ; gran signore ha tre capitani di gran pus
che tutti tre sono capitani della vollaria, per ogni sorte di falconi et astori, e altri uccelli di rapina per far vollare a cacciare. El primo nominato ciathirgi basci, el secondo sathingi basci, el terzo atmagiagi basci". Primul, cakircibasa, e plait 90 de ducati pe adjunctul are 200 de salariu de 40 de aspri pe zi, are 24 ducati pe 10 sclavi ; o de 60 de ducati pe de este secundat de hinciler 6 sclavi, situatia 15 ducati pe aceea*i pentru un functionar numit scribul *oimarilor"; in atmacaci prime*te 45 ducati pe serviciul sultanului sunt 16 000 de având 30 de sclavi. dar scutiti de biruri de ogni altra angaria" schimdintre care 5 000 färä cre*terii Bucuresti, 1958, pp. 86-87. Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, Venezia, 1738, p. 645: Nessun'altra nazione fa studio maggiore de'Persiani neWallevare Falconi". texte établi et traduit par Pierre Louis, Paris, 1969, 6 Aristotel, Histoire des animaux, Marco Polo, Ibid., p. 24
Salmon
103.
XXIII, Välenii de Munte, N. lorga, documente cu privire la istoria 1913, p. 7. Acel Andreas Carchochandillas" prezentat ca om de incredere al sultanului,
ba chiar prieten al lui Krzystof Szydlowiecki, adresantul scrisorii la rândul prieten al lui Erasmus, indeplinea o misiune diplomatica la curtea Poloniei, trimis ad comendas res preciosas que ibi inveniri poterint". Cf. idem, Notes et extraits pour servir l'histoire des Croi.sades, Bucuresti, 1916, p. 139: la 12 iulie 1538, intre darurile aduse la Poartä de solul polon erau trei din secolul XVI, in in istoria uni8 Andrei Pippidi, Descrieri ale Iasi, 1988, pp. 89-91. versalci, Pentru secolul al XV-lea avem Bibliothèque Nationale, Paris, ms. ital. 49, pp. sunt doar 200, plátili 8-15 aspri pe zi. Acesti : alte cifre in Historia turchesca, p. ) sunt subordonali unui muyir, un salariu de 100 aspri ganzi, overo falconieri" pe zi.
www.digibuc.ro
Soimii
3
7
ne surprindd, cu conditia de a le raporta la intreg Aceste cifre nu trebuie Bojaimperiul. Documentele analizate de turcologii Gligor faptul la nivelul provinciilor din nié-Luka6 Bistra Cvetkova o activitate a crescdtorilor, drenordul Peninsulei Balcanice, se fiecare speDenumirea in vândtorilor de sorilor doganci erau cei care se ocupau de de pasdre de falco peregrinus, çakirci aveau de a face cu falco sacer, pe când pentru ulii existau mici feude sau imunitäti fiscale. balabanci. Toti primeau schimbul serviciului numai pentru sangeacul de Un registru de impozite din anul 1564/1565 in dintre care doar 128 erau Nikopol, existenta a 642 sangeacul de Vidin, dintre care 239 atmacaci 470 1569, erau 706
i in nordul apropiatd avem dovada erau solicitate La o sau uzurpatd. De scutiri fiscale in calitate, in Banat : la 27 defterdarului Timisoarei s-a acordat de martie 1568, Selim 12 defter a 30 de cnezi bei de sate", precum a 42 de scrierea contra unor raa aceluia$i sultan, la 30 iunie 1571, cere se
din Tara Româneascd, oamenii Doamnei, sotia fostului voievod al cazaua Bogonia" ?), s-au sustras fiscului, Române$ti Petru-Vodd", care, de poduri13. ar fi dogangii, sahingii, musellemi sau pretextând numele Bogonia" mai mult decât editorul unde era a identificarea ei tot Banat, deoarece sotia lui a fost corect descifrat lui Nicolae Cherepovici, banul de (1559-1568) era Elena, Petru
-
Continuitatea institutiilor pre-otomane poate fi presupusd acest caz, practica de a cre$te dresa de pentru vândtoare e cunoscutd sud-estul european, cel putin la bulgari, sârbi croati. evul mediu de la Târsecolului al XIV-lea, tributul pretins de $tefan Du$an de de vândtoare 12 Ivan Alexandru consta dintr-o sârbi, sportul mai pretuit era vândtoarea la potârLa curtea In socotelile nichi, prepelite, porumbei, rate sdlbatice, berze Dubrovnik este regularitate o drept cheltuiala pentru (spese falconi sau spese astori), de-a lungul perioadei 1640-1753 Desigur, Bistra Cvetkova, La fauconnerie dans les sancaks de Nicopol et de aux Istanbul Universitesi Edebiyat Fakültesi Tarih Dergisi, vol. de omagiu pentru et 795-817. Cf. Gligor Elezovié, Sokolari sokolarstvo. I. Hakki Uzuncarsili, Istanbul, 1979, manastira i Dolnie Gusterica, Skoplje, 1923. istorije sokolarstva.
Dulanka Bojanic-Lukaé, Negotinska krajina u vreme Turske vladarine na osnova izvora iz XVI veka, Glasnik Etnografskog Muzeja u Beogradu, 31-32, 1968-1969, pp. 93-94. Datorez informatie multe altele (la care voi referi mai departe sub sigla Acta Mehmed) colegului Mustafa Ali Mehmed, care a avut de a-mi pune la dispozitie bogatul material al unor volume in curs de publicare din Documente turprivind istoria I, p. 217. 13 Acta Localitatea Bogda, din veacul al XV-lea. 15 Giacomo di Pietro Luccari, Copioso ristretto degli annali di Rausa, Venezia, 1605,
16 C.J. Jiraek, La civilisation serbe au
trad. Louis Eisenmann, Paris,
1920, p. 92.
Istorijski arhiv, Dubrovnik, Detta, dosarele 12-18 pentru anii 1640-1682 82 pentru 1782.
www.digibuc.ro
dosarul
Andrei Pippidi
8
4
era o distractie vândtoarea a patricienilor secoXVII-lea, cetatea avea obligatia de a trimite anual 12 regelui Spaniei, ceea ce reprezenta un omagiu simbolic, pentru a bundvointa Habsburgului de la Madrid, dar nu poate privit ca un tribut Ar mai de ugat din veacul al XV-lea, Mediterana Orientald se cu deseori din muntii Hertegovinei sau din Creta, erau un dar obisnuit pentru stdpânitorii din insule, din Liban din Egipt mai târziu, 1620, o la Viena, era atasat viitorul
domn al Moldovei Gaspar Gratiani, aduce girifalchi", de dresorii pentru a-i arhiducelui Maximilian,
un cunoscdtor
materie
Poarta a cenit Problema este de a ca semn statutului de vasalitate, de câte ori a stabilit termenii contractului cu o populatie sau un toriu anexat. Trebuie seama de faptul desi Ragusa avea practica din documentele oficiale privire la haraciul datorat Portii ritului, nici Exista o de Republica nu mentioneazd obligatie, aceea de a trimite de bani daruri pentru marele anual la Constantinopol o (doganci cheltuielile vistieriei ), ceea ce era Românesti, dar un pesches, ca atâtea altele destinate dregdtorilor aceasta Compatriotul nostru de la Copenhaga, Eugen Lozovan, este de de ca tribut, române au avut aceeasi de a datoare Portii cu un obligatie de Ungaria angevind, vine de la ung. sólyom, etimologie care deschide drumul unei cercetdri care ar lua consideratie alte denumiri, de origine turanicd, probabil preluate de la cumani 22 Pentru a verifica aceastä in ar trebui medieval maghiar oferea sau primea sale internationale, asadar, acorda o valoare gestului de a o De exemplu, au fost studiate legdturile Ungariei cu Serbia lui Primul incoronat", dar acesta n-a in dar de la Andrei al II-lea decât cai Oare, conceptia gelui Ungariei, numai darea calului semnifica cererea protectiei ? contextul medieval românesc, s-a propus interpretarea acestei ofrande ca semn al militare a vasalului", ca expresie a dominium eminens", când Stahl, negând poate prea categoric asemenea speculatii, a conDubrovnik in the
p. 164.
and 15th Centuries, Norman, Oklahoma, 1972,
Les voyages de M. Quiclet Constantinople par terre, Paris, 1664. Paris La Haye, 1961, p. Dubrovnik Raguse) le Levant au Moyen 253, nr. 551 (in 1408, raguzan un in 16 din Creta, la Beirut); N. lorga, Notes extraits pour servir l'histoire des Croisades, VI, Bucarest, 1916, p. 62 (cdrmuirea consulului din Alexandria pentru emirul Egipa Cretei trimite tului la 31 (dui sacri... 1511); ibid., p. 132, la 6 februarie 1526, doi li sui capeB.
leti d'oro et cum
sui zeti di cordele di seda cum quatro magiete d'arzento") sunt trimili
din Creta begului de Rhodos, trimite el covoare, piei de Cordova doi ca schimb de bune procedee. Studii documente cu privire la istoria Bucure§ti, 1902, p. 176, scrisoare a lui Cesare Gallo, 1620. 22 N.H. Biegman, The Turco-Ragusan Relationship, The Hague-Paris, 1967. Radovan Samardzie, Borba Dubrovnika za opstanak velikog 1667 g., Beograd, 1960, p. 461 462. 24 E. Lozovan, Rurik et Revue des études roumaines, XI-XII, 1969, p. 68, p. 32. Nikola Radojid, Pokloni ugarskog kralja II Prvovenanom, zbornik Matice Srpske, I, 1953.
www.digibuc.ro
Soimii
5
9
siderat caii numai drept echivalent al unei valori 26 Absenta nu o concluzie. Totu*i, chiar aceea*i vreme, la inceputul secolului al XIII-lea, la curtea Ungariei exista un comes venatorum" subordinea
se aflau falconarii", o referire la ace*tia
la caniferi", ingrijitorii de
câini, apärând Bula de Aur din 1222 Prin urmare, nu Ungaria angevind, cu integrarea ei in traditia cinegeticd apuseand" 28, ci arpadian, cel putin sub domnia unui monarh de occidentalizat ca cruciatul Andrei al II-lea, ar fi putut refuze Nemanizilor un astfel de omagiu, dar revendice eventual de la români de care percepea venituri folosinte" Deoarece avem de ales a socoti documentele nu ne spun nimic despre drept un argument negativ sau a amâna rdspunsul. simPe de parte, foarte recent, o cercetare asupra tipologiei pe monede central-europene din XII-XIII. bolice a recunoscut pe Efigia monarhului, tronând in majestate sau profil ecvestru, un in Cehia, marumär sau, mai ades, pe pumn: Mieszko III in Borivoi gravii de Brandenburg Albrecht II, Otto Otto V, regii Ungariei Bela fan Ladislau IV. Gestul alternând cu acela de a tine in supreme indicä imediat privitorului drept detindtori ai Cât prive*te primele exigente ale turcilor, scrisoarea lui Mehmed al 2 000 care Petru Aron care a determinat inchinarea de la Vaslui nu cere mai de galbeni cu 31. Nu ne intereseazd aici variatiile de numerar bani, s-au de valoare ale haraciului, ci mimai momentul când, pe 20/24 de 40 de cai (iepe frumoase"). Cantemir, care, de altfel, din vretributul anual bairam-pe*chewl, aceastä sub domnia lui mea lui Bogdan al din inadvertentä, o ce ne-ar Petru Oricum, concomitent suma de 4 000 de galbeni, readuce tot la primii Pentru epoca lui Petru ai secolului al XVI-lea avem o informatie greu de acceptat : Georg Reicherstorffer Cifra intrece tributul Moldovei se includ 300 de din cei mai verosimild. Exagerarea mai Române*ti. Asupra cuantumului
a obligatia la o comparatie la inceputul veacului al XVIPortii
26 H.H. Stahl, Controverse de Bucure$ti 1969, p. 124 187. Bucure0i, 1936, p. 8. 27 Otto Witting, Istoria dreptului de in E. Lozovan, 29 $erban Papacostea, al XIII-lea, Bucure0i, 1993, p. 81. in 30 Ryszard Kiersnowski, Symbol ptaka, in Imagines Potestalis, ed. Jacko Banaszkiewicz,
rszawa, 1994, p. 110-116.
al Moldovei 31 Hurmuzaki, 112, p. 670-671, nr. Franz Babinger, Cel Bucuroti, de 60 de sultan, in Alevandru Lapedatu, la implinirea 1936, p. 29-37. Vezi tributaire de l'Empire ottoman en Papacostea, La Moldavie, Mol1455-1456, Revue roumaine d'histoire, 13(1974) 3, p. 445-461; N. Grigora, dovei otoman, la domnia lui Mare, Revista de istorie, 28 (1975)
33-49.
32 In
p. 22-23; idem, Istoria
a
otoman, trad. losif
ed. Gr. G. Tocilescu, Bucure0i, 1901, I, Bucureti, 1876, p. 98-99,
273, n. 37, 275. M. Berza, Haraciul materiale in sec. XV-XIX, Studii de istorie II, 1957, p. 9, citind datele unui raport din 1503, reproduse de Ma-
rino Sanudo.
despre
Bulgaru
ed. Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca-
Paul Cernovodeanu, Bucure0i, 1964, p. 199. De asemenea, tot aici, 500 de cai.
www.digibuc.ro
Andrei
6
lea, dispunem de informatii sumare35, dar de la mijlocul aceluiasi secol märturia incontestabild a unor chitante turcesti. La 11 septembrie 1559, Suleiman comunicä lui Mircea Ciobanul: Oamenii au predat la le Pragul Fericirii opt cai, precum cei patru pe care i-ai trimis acum, potrivit obiceiului legii" Sau, 1564 lui Petru cel i se primirea unui a opt cai potrivit vechiului obicei"37. anii urmätori, se statorniceste, forrnularul este de acelasi: intrucât, din trecut acum, Tara Româneascd se trimit la Fericirii Mele 20 de (;sahin). scrie Selim al lui Alexandru Mircea in 1572 157438. 1581 parte din obligatiile Românesti 1590, tot 20 de 30 de iepe desi, sporiri repetate, haraciul ajunge in preajma domniei lui Mihai Viteazul la nivelul mai Abia acum se pot acestor informatii date sigure pentru Moldova, ai domni trimiteau anual la in a doua a secolului al XVIlea 70 de 20 cu prilejul aducerii haraciului (haraç 50 toamna Probabil in adunarea unui numär considerabil de românii pinau cäci destul de nu se in captivitate De aceea, uneori, se chiar din Transilvania. Domnul RoRadu i se adreseazd astfel cdpitanului Petky la 23 iulie 1606: Vine vremea ; deoarece tara se gäsesc foarte putini, are domnia ta, nu-i räu de unul pentru noi, ci domnia ta" 1640, vornicul de Câmpulung scrie Bistritei: ne dumitale am avudzit ai de nesste ne rugäm dumitale cu unde vei dumneata ne dumitale ne aducä, ni-e forte de Cerere repetatä stdruitor mai târziu: ne dumilovoastre undeva doi cu bani sau aceste conditii, este explicabild instituirea unui impozit in a rui existentd se intrevede din documentele citate, precum a altuia, numit asM. Guboglu, Le tribut, payé par les Principautés Roumaines la Porte jusqu'au déd'aprés islamiques, 1969, sources, turques, Revue p. 49-80. 1552 Mircea Ciobanul, Ahmed cere Acta 3. (Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei 1, Bucuresti, 1930, p. 113). data de 4 muharrem 972 (12 august 1564). Pare a fi un duActa 7, blet al 13 august 1564), document, datat o zi mai târziu (5 muharrem 972, relative la Petru pe care 1-a editat N. Documente noi, in mare parte Viteazul, Bucuresti, 1898, p. 489 (55). de 1911, era fundat Petru but du
Acta
1, 300 (21 martie 1572); ibid., V, II, 376 (23 aprilie 1573); ibid.,
V, II, 508 (18 mai Hurmuzaki, supl. pp. 57-58, 59-63; ibid., u Osmanskoj Hamid Hadzibegie, 41 M. Berza, Haraciul, pp. 34-35, 44. 42 Mihai Culegere de tevte otomane, fasc. de la mai 1590.
pp. 62, 67; IV3, pp. 111-113. Sarajevo, 1966, pp.
Bucuresti, 1974, p. 55, document
Robert Ritter von Dombrowski, Ornitologia A. Veress, Documente, VII, Bucuresti, 1934, p. 294. Cf. ibid., p. 296, domnul perechi de tumeste la 28 pentru N. lorga, Docum2nte
din
Bistrifei,
46 Ibid., p. 75, probabil scrisoare din 1643.
www.digibuc.ro
Bucuresti, 1899, p. 72.
$oimii
pri de
11
care era o a datoriei de a preda un cuib de cu privire la sistemul fiscal organizat pe cererii din partea
Portii, izvoarele incep Alexandru lea.
cu oarecare precizie doar in secolul al ierte satele lea de un cuibu de ce i-au fost scris vor umbla pentru 48, documentul, aluzie la anual al le
consimte
cum functionau socolarii" sau, cum le spune
ne
prinzdtorii de pentru turci" de interveMie a domniei, pentru a le impune chiar agentilor fiscali respecte imunitatea, sugereazd cu rigoare era perceputd obligatie. Constantin Brancoveanu atrage N.
atentia unui
de plai
lase in pace pe ni§te ai mändstirii pentru i alte ale voastre" Pe de parte, din acelea§i documente se trimeteau la Constantinopol nurnai care, ca dimensiuni aptitudini, corespundeau exigentei: mari fie ca nu fie niscare trece la
zesti-Muscel pentru
i
rezultatul acestui control de calitate e negativ, se ce nu i-au luat, In 1697, suma va fi pentru 8 tal 5 tal. 40"52. In 1698, 50 de ce nu s-au luat"53. Pretul pentru zece rnici"51.
despdgubirea
era deci 5
unei
tot o
glementar, care
se
ca
la
Din
de
probabil 20, ajung uneori numai 9 sau, ca in 1701,
Cu aceeai ocazie,
venit un muteferrika la plecare un : 520 de in 1694-1695, 550 in 16971701, iar in 1702 chiar 815 care scade in 1703 Alte sume de bani se de samur demnitari otomani, çakirci basa sau doganci basa, pentru care plo-
sau un ceau§, 1698, 560 1699
la 480 de
Vezi C.C. Giurescu,
romdnilor, II, 2, pp. 378
la cunoasterea obligatii feudale : cuibul de va), I, 1972, pp. 134-143. De vazut Nania, Istoria
379,
mai ales Corneliu Tamas, (Craioin Bucuresti,
Comributii
1977.
DRH, XXII, ed. Damaschin Mioc, Bucuresti, 1969, p. 626. XV, 4 6, 1929, p. 187. Revista Codrescu, Uricarul, IX, Iasi, 1887, pp. 153-154. Hommes et idées du Sud-Est .européen l'aube de moderne, Bucuresti-Paris, 1980, p. 348, n. 35, am mai semnalat acest document, care are o interesanta a ciocoilor (cu tine ciocoii de a mai face jaf saracilor", spune Bräncoveanu la 13 1693). Dinu C. Giurescu, Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin veanu, SMI'vI, V, 1962, pp. 461-462. Cf. ibid., p. 453, in 1695 se platesc 35 chiar pentru 60 de care n-au fost acceptali. 52 Condica de venituri cheltuieli a visteriei, ed. C. Aricescu, Bucuresti, 1877, p. 330. Cf. ibid., p. 485, 565, Ibidem p. 416. Tot asa, in 1699, pentru 12 60 de 631, 669-670 (in 1702, nu s-au luat 12 Dinu Giurescu, art. cit., p. 453, 45 la 9 oameni ce duc Library of the School for South-East European and African Studies, Londra, Paget Papers, bundle no. 56, ff. 9-9": dragomanul Domenico Timone raporteazd din Adrianopol, la 11 1701, despre primirea de sultan. informalie asemündtoare privind din Tara la englez Edward Browne, cu vizitei in septembrie 1669, la curtea sultanului, atunci la Larisa, cf. E. Browne, A brief Account of some travels in Servia, Bulgaria, Macedonia, Thessaly,etc., London, 1673, p. 45, ap. Paul Cernovodeanu, viziunea englezi (a doua a secolului decenii ale celui de al in SMIM, VI, 1973, p. 125. 56
Condico, pp. 45, 139, 330, 416, 485, 631, 669, 721.
www.digibuc.ro
Andrei Pippidi
12
conul e acelasi ca datorat de Ragusa functionarilor respectivi Cel putin trei alte personaje de rang primesc in dar mostenitorul Hanatului Crimeii, deoarece
1696 se mentioneazd cât au costat darurile la omul lui Calgasultan ce au venit pentru marele vizir in anul Traditia se Moldova,
seraschierul de la Belgrad
teli a vistieriei, de
: la un mârzac
unui
chiar 1763, condica de sococheltuiala prilejuitä de vizita. ci-au venit pentru al Mdr[iei]
Nale] Hanului" Moldova - am pierdut-o putin din vedere din cauza ni le generos birocratia brâncoveneascd -a continuat obligatiile de contribuabilii
desi nu pare
fie
pe care
indeplineascä la acela$i impozit pentru 1763, vistieria adusi
intr-adevär, acolo, tot de la Câmpulung sau din muntii Tara Româneascd impozitul a fost perceput schimb, foarte 1793 -1796, ziu, chiar dupä miscarea lui Tudor Vladimirescu. domnesti de plai pentru colectarea sunt trimise Mihai C. Sutu trece la fie mari frumosi, ca nu uitä recomande: tie, sä nu fie niste mici" - deci, formularul este invariabil, din vremea , pentru prinderea lipsesc lui Brâncoveanu apuce pe oamenii care acolo, au fie pop, au au diacon, au slujitori, au martalogi, au domne$ti au boieresti, au dorobanti, au bârsani, ce va fi" Ceea ce ne imaginea chiar a unor fete bisericesti participând la marea de munte era, ca obligat predea trei pe an s-ar in total, Tara Româneascd avea de predat 15 La 28 decembrie 1827, i se raporteazd lui Grigore D. Ghica din vechime obiceiul este a se trimite pe tot anul de prin plaiurile ace$tia o de la Tarigrad, a cheltuiald ce se face de când gäse$te prin cuiburi aduc fac teslim aici Bucuresti, cisluiesce toate satele plaiului, ca o a ce este" conservatorismul caracteristice intotdeauna ca obiceiul darului anual de sä fi mas neschimbat chiar Mahmud al nu mai vâna Dar justificarea fusese oare numai de ordin practic ? Oricum, române, categorice ne credem cresterea dresarea acestor s-a vânat vreme nu se doar intentia de a le rezerva sultanului, hanului sau marelui vizir. Ajungem astfel la o serie de informatii, insuficient exploatate acum, o istorie a divertismentelor e departe de realizare. Ibid., pp. 330, 416; Dinu Giurescu, art. cit., p. 453; R. Samardzie, op. p. 462. Condica, p. 151. Ibid., p. 622: 300 o de samur atlas lui Mehmet aga, ciohodariul
rului, care au venit
-114.
trimitem
vezirului".
Ibid., p. 680. N. Docwnente privitoare la familia C'allimachi,
Bucuresti, 1903, pp. 113-
Ibid., p. 127, se 5-10 lei localnicilor. Dar se cumprd din Tara (ibid., p. 121). V.A. Urechia, Istoria IV, p. 638. Alte asemenea documente se rom. 267 din Biblioteca Academiei ff. 319v-321v, pentru anii 1817-1818. seria 1786-1800, p. 115. Loc. cit., de la Mihai Sulu, 7 mai 1792. I. Cojocaru, privitoare la economia Trii 1800-1850, I
www.digibuc.ro
$oimii
13
aparitia darului de româneasci nu e
la clasa practica de secolul al XVI-lea. Prime le date in acest sens ne constatarea in Transilvania vândtoarea era mai frecventd. Ele vin umple o a documentdrii inspectorului silvic unica in acest domeniu. brasovean Otto Witting, a lucrare am citat-o, ardeleni boierii din Tara Româneascd Domnii adesea la prietenii pentru a le furniza cele necesare vândtorii cu Un exemplu este scrisoarea poti, lui Socol vornicul care un brawvean: rog pe domnia ta, seti niste ca mi-i trimiti, eu... voi cu mult dar tale"67. Din socotelile Sibiu, N. lorga a extras, printre altele, multe Brasov referiri la atât de cerute la de Carpati. La 8 septembrie 1551, un Vasi românul ii duce lui Mircea Ciobanul daruri: pe pâini la Brasov, turte cu miere vin, sunt doi un an, la 22 decembrie, cetatea expediazd Tara un curier insotit de puratorul a doi Deoarece Radu crescuti vreme de un an pe cheltuiala orasului, cu destinatarul acestui nu s-a putut mentine pe tron, succesorului cel Bun, i se trimit dar in 1554 alti chiar de ori, pentru indupleca tariful vamal o in 1555 apoi in 1560, pilulele purgative cerute de Alexandru erau probabil tot pentru la Petru Câteva luni mai arziu, un emisar muntean, Stanciu Pora, se cu din Moldova cordele, pe care i-a cumpdrat. Totodatä, se glugi de piele pentru deschidem acum cronica lui Macarie, vom constata una dintre de metaforele de autor se direct la acest sport. in stilul cu aripile imagini al episcopului moldovean, sultanul este comparat Ca
mari care se repede asupra unei cu pene putine" Mai mult chiar, se intre acuzatiile impotriva lui cea care ne atrage atentia este cu prinderea Dar nu numai un domn desfrânat, ci unul evlavios ca de vreme ce acestuia ii trimite era cunoscut ca un nobil doi care se aici foarte rar" Cât de apreciate erau asemenea daruri la curtea de la Suceava se vede dintr-o scrisoare a lui Vasile Lupu, cerând bistritenilor §oimi care se foarte mutt noastre un divertisment noCeea ce, poate, sugereazd mai 67 Gr. G. Tocilescu, 534 documente, p. 444. 68 Hurmuzaki, XI, p. 784.
Ibid., pp. 786-787: misso Matheo, equite civitatis, ad Radul Waywodam cum uno famulo ducente Waywode falcones, expense Pro duobus chirotecis ad falcones, asp. 9. Bibalia curam habenti falconum per anni spacium, f. Ibid., p. 791, la 15 iunie la 26 august, causa aggravatorum teloniorum". 71 Ibid., p. 792, emisarul des acest drum, de ori 1552 tot de ori in 1553.
72 Ibid., p. 802, la 13 februarie 1560: cum gatorie Alexandro Wayvoda per asp. 37 1/2".
[Christophoro] missae sunt
pur-
78 Ibid., pp. 802, 813.
Bucuresti, 1959, p. 99; Petru o
din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P.P. Panaitescu, este el comparat cu o cu pene de aur" sau cu
(gresit tradus prin vultur alb",
original hind kiknos), cf. pp. 88, 103 Pilda
in lui Neagoe Basarab fiul Theodosie, ed. Florica Moisil, Gh. Dan Zamfirescu, Bucuresti, 1970, pp. 278-279, aparline aceluiasi fond stilistic uzual.
A. Veress, op. cit., V, Bucuroti, 1933, p. 175, scrisoarea lui Pancratiu Sennyd, la 28 1598. N.
Documente romdneyti din arhivele
www.digibuc.ro
I, p. XCVIII, la
iulie 1640.
Andrei Pippidi
14
10
a lui Gheorghe Duca, 1671 o ocroteascd proprieBistritei ale de agentilor fiscali, aduce precizarea nu sunt permise pescuitul vândtoarea: branistile celor e interzis deci antrenamentul de dresaj Capitolul despre se cerce" din Deseriptio Moldaviae nu cuprinde nimic despre dar fratele biliar,
lui Dimitrie Cantemir, Antioh, e descris de un cronicar contemporan ca un adeNemrod : preumbldri la vânaturi cu ogari pururea de se cu trägea bine" E greu de cu la arcu spus cât a mai durat traditia aceasta: probabil ce s-a rdspândit utilizarea Mihai caz, este de retinut armelor de foc. Sutu, când le cerea orânduiti", trei de la pe pentru nevoile sale personale, mai vâna cu in 1792 Vesmintele largi lungi, pe domnul fanariot orientale, nu-1 impiedicau Sahara, aravândtoare in 1837, mai practicau la care Frornentin o de el la fata locului Existenta soimarilor, pe care o presupune divertismentul princiar, este bine Moldova, cât in Tara Româneascd. majoritatea cazuricând apar mentionati, nu sunt simpli slujitori domnesti, ci personaje care, materiald comportamentul situatia cum o social, participd capabil de curte. Acel la cumpere de la Petru chiopul 12 cai, de 24 000 de bani (aspri), la Popesti-Roman, pe care cai domnie mea i-am triimis trebuinta domniii mele, la Tarigrad, bogat, fie favoarea dinpreund cu birul", era i-a permis averea sa personald posimijloace financiare considerabile, fie bilitatea de a cheltui la nivelul unui boier, rang confirmat prin achizitia de mânt aceeasi perspectivd, fapte minore, ca vânzarea unei vii de Mihai soimariul din La limita dintre domesticitate se exista, la curtea domneascd, un 83, a subordine erau mai multi locuind de din Tagoviste 84, ot 85 Acestia documente, aveau pozitia unor de conditie. Desi ca martori, ceea ce din Ciohorani", Savin adesea doar ca era 1669 soimariul mare", deci unul dintre boierii lui Gheorghe Duca, tot ce stim despre familia sa india un exemplu de ascensiune de la situatia de documentelor moldovene,sti din Arhiva
cure§ti, 1968, p. 438, nr. 2084.
central a Statului,
Bu-
78 N. Costin, Leatopiseful ferei Moldovei, ed. M. Kogälniceanu din 1872, p. 55. Vezi sus, n. 65. F.A. Condé. Notice des peintures, Paris, f. a., p. 480. Chantilly.
DIR, XVI, A, III (1571-1590), Bucure§ti, 1951, p. 326. Vezi ibid., XVII A, I, pp. 20 octombrie 1602, un Grigorie Lelea soimariu". 82 DRH, XXIII, de. D. Mioc, Bucuroti, 1969, p. 160, 23 aprilie 1630, dar via a fost cumpáratä de postelnicul din Säteni in zilele Radului voevod, feciorul Mihnii domnia ce dateazá tranzaclia din anii 1601-1602. In 1615, un zapis lui Alexa din pe Drághici, feciorul (Arh. St. Buc., fond Biblioteca Academiei, doc. MCDXCVII/6). DRH, XIX, H. Bucuroti, 1969, p. : Dumitru, mentionat document doar zilei Moldova anilor 1626-1628. 84 DRH, XXI, ed. D. Mioc, Bucure$ti, 1965, pp. 378, 408, 465, de trei ori an, 1627. DRH, XXII, ed. D. Mioc, BucureVi, 1969, pp. la 15 decembrie
61-62,
www.digibuc.ro
Soimii
15
la o functie de curte pe parcursul a trei generatii Ar mai de unul in tinutul Neamtului, pe apa Moldovei, numele de sat, Suceava 87,
altul veanu
a mai vorbi de locul mitologic unde M. Sado-
plasat actiunea unui celebru roman istoric, pe in Orhei, de vândtori. roirea unei un lung ocol, la problema care a prilejuit aceasIntorcându-ne acum, de informatii, nu putem evita intrebarea parte din studiu de remarcabild dl. Matei tributul
prudent - este vorba de o obligatie sccundard, pare-se, un. Atât Cantemir, cât autorul anonim al textului
a dat un
foarte vechi obicei mongol" celi
de
pe care 1-am identificat ipotetic cu
Neculai Costin 89, au subliniat caracterul de dar, de pesches", al anual, ar fi fost un tribut cailor, dar al sumei de bani o considere ca atare. Totusi, ca, prin abuz, turcii nici o intentie el direct implicat, Petru de a emite o teorie spune
decât caii (deci decât Avându-se birul" era vedere la origine, conditiile fixate de nu cuprindeau caii, se faptul numai obligatia financiard reprezintd tributul propriu-zis. poate deduce cazul Mingreliei, principat din vestul Georgiei, aflat pe Mali Negre, din
cauza lipsei de numerar, tributul revendicat de Imperiul otoman era de 60 000 de in, dar, acelasi timp, Persiei i se trimiteau de dar acolo se constatá reciprocitatea darurilor, (in regalo") Numai a presupune o egalitate flagrant contrazisd de relatiile reale dintre Iran Mingrelia. totusi retinut, lumina sa una din acele, desExemplul tul de frecvente, anomalii prin care se manifestd inadecvarea unei uzante juridice la logica faptelor. 1744, Pietro Busenello deosebirea state tributare, ca Ragusa, state confederate (Crimeea, Tripoli, Tunis lia, Georgia Alger) Poarta le permite rdscumpere autonomia printr-un state supuse, tribut, situatie pe care autorul venetian o recunoaste Egipt principatele Nu e o distinctie juridicd, ci una de practicd: de aceea, dreptului o vor in zadar consemndri oficiale. Numai in aceste 86 Gh. Ghibdriescu, Ispisoace, III, 2, pp. 80-81, citindu-i gresit numele, un mare boier, Savin Prdjescul. Era cu Roxanda, avea in satul din lui Cf. idem, Surete, pp. 59-60. Vezi Arh. St. Biblioteca Academiei, doc. CDXXI/31, 10 august 1669. Catalogul documentelor moldovenesti, III, pp. cariera : 56, 155, 513, sunt date suficiente pentru a-i vornicului (de Gheorghie al Nastasiei, nepot al vornicului Lupu diac (apoi de Roman), primeste in 1656 1/8 din satul Voruntdresti, era in in 1675. 87 Ibid., pp. 54, 310, 328, 350, etc. problèmes concernant le 88 de la domination ottomane dans les pays roumains, RESEE, X, 1, 1972, p. 74. Desi mongolii cunosteau vändtoarea (Fernand Baber, fondateur de rempire des Indes, Paris, 1930, pp. 101-102), n-am gäsit dovada ar fi fost chiar un simbol al
comunicare din martie 1993 la Laboratorul de studii otomane al Facultälii de Istorie din Bucuresti. Cantemir, in proclamalia sa din 1711, recunoaste ca tribut quatuor aureorum, quadraginta equos, viginti quatuor falcones" (British Library ms. 37 358, f. p. 207-212. 309). Vezi Andrei Pippidi, op. Lo Stato presente di tutti i paesi e popoli mondo, VI, 412, 430. Carl Max Kortepeter, Otto Imperialism during the Reformation : Europe and the Caucasus, New York, exportul de din Abhazia 1972, p. Gligor Stanojevid, Vijesti o Turskoj (Pietro Busenello, Notizie turchesche), Sarajevo, 1960, pp. 75-82.
www.digibuc.ro
16
conditii se
Andrei Pippidi
12
amenintarea, folositä de turci ca mijloc de presiune in repetate
in locul voievozilor (voyvoda), vor fi numiti la conducerea in haraci Islam) 92 Soimii n-au fost emiri musulmani" dar, find oferiti confuzie cumentele otomane nu comit niciodatd de la inceputul secolului al XVI-lea ca o suplimentard captatio benevolentiae, uzanta a devenit regulä. cailor este admisibild, semnificatie simbolicd a darului feudalii apuseni sau bizantino-slavi nomazii stepei, seama de faptul surAtunci cu experienta isprävilor militare erau cum prindem sensul, acesta este al unui raport de inferioritate, de constiinta hegemoniei universale orientalii: de sultanul-padisah, ceilalti monarhi sunt delegatii pe care ar trebui s-o exercite, i se adreseazd de prietenie, in care subalternul e tratat ca fiu". Exact 1570, lui Alexandru Mircea, domnul Selim al ? Aceasta participe la o campanie Italia Dar a fost totdeauna invitä regele francilor stäpanitorul din Bagdad trata era conceptia califilor, al longobarzilor Sultanii otomani au ajuns la o asemenea idee despre puterea perioadei dintre cucerirea Bizantului cea a Egiptului numai spre la stabilirea relatiile lui Murad al II-lea sau se poate presupune faza la erau orizontale. Mehmed al II-lea cu domnii cronicile otomane din veacul al XV-lea, situatia este care se
tan"
pentru anul 1436, i se atribuie lui ca vasal : Sunt gata duc de
Dracul un angajament calul fericitului meu sul-
ocazia dar de la sultan un cal, Pe de parte, domnul primeste cao camaraderie" simbolicä. investirii sale, reciprocitate care lul, cupa penele (surguciul au la turci mongoli o semnificatie specide sacralitate pe care unii comentatori au calificat-o drept spirituale, prietenia" sultanul Chiar exprimatä in termenii unei la räzboi la , calitatea de insotitor al recunoasterea rangului de ai sultanua dar echivaleazd Cumplit, domnul Moldovei, la M.A. La august 1572, Selim al loan Mehmed, Documente turcegi privind istoria I, Bucuresti, 1976, p. 115. in care se trimiteau la Poartä - 1609, 1613 1785, trei date alese la - turcii revendicä numai sume de bani ca tribut Gemil, Rela(iile Poarta in documente turce,rti, 1601-1712, Bucuroti, 1984,
pp. 134, 156; M.A. Mehmed, op. cit., II, Bucuresti 1983, p. 67). N. Ordinul lui Selim al II-lea Alexandru al ista istoricd, XI, 1925, pp. 153-155. de Charlemagne avec Haroun al-Rachid, d'aprés une étude Idem, Les pp. 6-11. américaine récente, RHSEE, X, 1933 Dupä cum a arätat o recentä comunicare la simpozionul Varna 1444", organizat de Institutul de Istorie din Poznan, unde dr. Dariusz Kolodziejczyk a examinat autenticitatea tratatului polono-otoman de la Szeged. M. Guboglu M.A. Mehmed, Cronici turcepi privind I, Bucuresti, 1966, passim.
Ibid., pp. 87, 120. Jean-Paul Roux, Marie-Madeleine Mass& Quelques objets numineux des Turcs et des Mongols, Turcia, VII, 1975, 1976, XI, 1979. E poate locul 1977, Mihai Maxim Bucuresti, 1993) a cercetat cadrul juridic al relaliilor româno-otomane, desi nu din punctul nostru de vedere cu concluzii diferite de ale noastre.
www.digibuc.ro
13
17
lui, ceea ce domnul
putea considera ca un privilegiu, continuand de aceea repete un gest turcii vechea semnificatie. Cu privire la originea obiceiului de a nu putem reveni la presupunerea lui E. Lozovan, exprimatd ca o intuitie, dar argumentul numismatic furnizeazd un argument Monedele unguresti luate discutie de R. Kiersnowski se in epoca 1235-1290, asadar seriei rege corespunde momentului legendar al desalecdDin Transilvania, preajma regale, populatia era probabil datoare pentru monarhului padian ctitorii au adus ei practica cinegeticd i-au dat aici interpretarea ideologicd, mai in Moldova, care era acum,
.
pentru voievodul de la Arges, cea mai convenabild.
loo Dl.
Lukács (Facultatea de Istorie din Bucuresti) a avut colegiald apropiere de Sânnicolau de Beius, unde arheologice au cunoscut unor ruine palatiale, se aflä satul regiune de veche vietuire romäneascä. existenta soimarilor transilvdneni secui (solymárok). Acestia apartineau libertinilor, erau scutiti de serviciul militar, datori asigure curtii princiare transilvdnene dresati, spre a deservi cu Poarta Datoritä conditiilor geografice grele (zone de munte) unde cresteau aceste rdpitoare, numärul soimarilor transilväneni a registrele militare secuiesti din 1635, cifra nu päsea 19 capi de familie, cf. Kinga, Registrele militare secuiesti din secolul al XVII-lea de doctorat) (in ms.), Bucuresti, 1994, p. 45, adresez mele multumiri pentru
de a ne semnala
semnalare.
2 - c. 1330
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
IANCU DE HUNEDOARA, GENOVEZII EXPANSIUNEA OTOMANÄ EUGEN DENIZE
Este foarte bine cunoscut faptul politica promovatd de de prin Hunedoara, de anvergurd europeand prin complexitatea, aria ei de cuprindere, a avut aproape permanent in centrul ei lupta antiotomand. a avut un caracter defensiv, de a a Ungariei a popoarelor balcanice, dar in formele ei de manifestare a fost atât defensivd, ofensivd, intervalul 1442-1448. de Hunedoara fost ultirnul mare cavaler cruciat european care a incercat, reale de succes, nu numai revdrsarea pe continentul nostru, dar pe turci inapoi in Asia. nu a reusit obiectivele decât parfaptul s-a datorat transformdrilor care aveau la nivel european, in transformdri care marcau tranzitia la statul de tip modern disparitia idealurilor medievale de unitate in fata amenintdrilor venite din partea islamului. evolutie va face ca otoman peste decenii, in perioada rdzboaielor italiene, un factor deosebit de important al echilibrului politic general european.
Desi printre precursorii acestei evolutii la de frunte s-au aflat statele italiene, tocmai dezvoltdrii plaseze precoce care le teresele economice politice inaintea celor ideologice, de Hunedoara, mai multi aliati pentru lupta sa antionu a ezitat apeleze la ajutorul acestora Italia se aflau potentiali de mare pentru voievodul transilvan. este vorba de pontifical care, desi pierduse o parte din puterea mai ales din prestigiul continua reprezinte o importantd a unor eventuale expeditii antiotomane o imporde de autoritate lumea mobilizeze, partial, energiile europene vederea organizdrii unor cruciade. al doilea lancu avea in vedere Venetia, cea mai importantd putere din Marea Mediterand, Peninsula interese majore in bazinul ei oriental, dar in Marea unde poseda colonia Tana, la Pentru lui lancu de Hunedoara cu Italia a se vedea, printre altele, Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con negli anni 1452-1453 (Documenti inediti preceduti da uno studio), in Revue des Sud Est-Européennes", tome XIII, no. 3, 1975, pp. 453-478 II, in ibidem, tome XIII, no. 4, 1975, pp. 559-594; Andreescu, Trois actes des de concérnant l'histoire de la Mer Noire au siécle, in ibidem, tome XXI, no. 1, 1984, pp. 46-50; Eugen Denize, lui de Hunedoara cu Alfo s al V-lea de Aragón antiotomand la al XV-lea, in Revista de istorie", tom 38, nr. 8, 1985, pp. 782-795 ; idem, de Hunedoara cu in vol. in istoria II, 1987, pp. 197-211; idem, Antal Lukács, lui lancu de Hunedoara cu Poggio Bracciolini, in ibidm, III, Ia5i, 1988, pp. 145 156.
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 19-29, 1996.
www.digibuc.ro
20
Denize
Donului in Marea de Azov.
o avea
regatul napolitan
care, timpul lui Alfons V de Aragón (1442-1458), forma o uniune dinasticd MediAragonul Catalonia manifestând pretentii de expansiune terana Peninsula Balcanicd, asupra Constantinopolului. In fine, nu puteau Florennici alte importante state italiene, ca Milano
dar mai ales Genova. Milano limitele
erau puteri italiene de prim rang, importanta
fiind unanim recunoscutd Europa, Genova reprezenta pentru de Hunedoara un interes special din mai multe motive. Ea era a doua putere Venetia. Domina din Mediterana, mertul pontic de colonii in centrul unui puternic sistem de factorii se aflau Crimeea orasul Caffa. Exista o traditie a legaurilor comerciale politice dintre Genova coloniile ei, Ungaria Transilvania care, prin portul Chilia, comertul elimine din Europa concureze chiar venetian produse orientale2. Toti factori favorizau incercdrile de apropiere Dar, de Hunedoara, Genova coloniile ei din Marea ca militard, au timp, alti factori, de economicd, tentativele de colaborare in cadrul unui front comun antiotoman se in contratimp nu o asteptau o doreau. finalizarea pe care ambele Astfel, mentiondm atitudinea sensul celor afirmate mai sus, genovezilor de Hunedoara implicit, de de lupta pe care cursul anului 1444. Este bine cunoscutd campania cea dintre dul Transilvaniei a condus-o cu deosebit succes impotriva turcilor in turcii pot 1443 si 1444. Strdlucitele sale victorii au demonstrat lumii fi au din Europa. Printre chiar posibilitatea scoaterii adreseze felicitári lui numeroasele solii venite la Buda, la inceputul lui 1444, regelui Ungariei, Vladislav I, s-a aflat cea genovezd3. Dar aceste felicare presupuneau o pozitie antiotomand, nu au avut nici un fel de pozitive, ci dimpotrivd. Atunci multe cursul aceluiasi an, intense tratative, s-a ajuns la organizarea expeditiei antiotomane ce se va nu au cheia cu dezastrul de la Varna (10 noiembrie 1444), genovezii nu numai contribuit sultanului nimic la expeditie, dar au acordat un sprijin de de Murad II pentru ca acesta zdrobeascd armata Hunedoara Vladislav I. Negustorii marinarii genovezi informat perflotei apusene care trebuia pe marele vizir Halil-pasa despre succesul faciliteze, in acest taie accesul turcilor prin strdmtori in Europa la dispozitia sultanului flota expeditiei terestre. Mai mult, ei s-au oferit pentru a-i trece armata din Asia Europa ale Peninsulei
de Luxembourg, ReSerban Papacostea, Kilia et la politique orientale de in 421-436. Intrarea vue Roumaine d'Histoire", tome XV, no. 3, 1976, lui Moldovei, Petru al 11de Hunedoara in 1448, urmare a cedrii ei de catre lea (Nicolae lorga, Albe, Bucure$ti, 1899, pp. 102-103) Chiliei istorice se inscrie, ident, pe linia acestei traditii. Cu toate acestea noi avand vedere contextul politic militar al epocii, Chilia avea pentru lancu mai mult o importantä strategica in politicii sale de oprire a expansiunii otomane. Avem in vedere, in primul rând, simultan in acest an de cdtre turci impotriva Chiliei a Constantinopolului (Matei Cazacu, Petre Nästurel, Une démonstration navale des turcs devant Constantinople et la bataille de Journal des savants", juillet-septembre 1978, p. 200). Aceasta (1448), nu importanta ei comerciald se diminuase.
de Hunedoara. ed. a 2-a, Bucure$ti, 1968, p. 94. Ibidem, p. 105.
www.digibuc.ro
de Hunedoara
3
21
Desi este foarte posibil ca aceste actiuni fost rezultatul intereselor unor negustori patroni de nave particulari5, care nu au cerut acordul conducerii noveze, nu este mai putin ele exprimau Genovei cazul
victorii a fortelor cruciate, principala beneficiara in zona Negre ar putea vechea ei Venetia. Genova se temea in 1444 mai mult de Venetia decât de turci nu a ezitat ajute decisiv pe acestia pentru a-i zdrobi pe crestini, pentru a armata fruntea se lancu de Hunedoara. deceniul care a urmat, 1453, atitudinea Genovei a rámas neschimin problema luptei antiotomane. Factorii ei de conducere au refuzat cu obstinatie de participare, chiar pur teoreticd, la eventuate tate impotriva sultanului. Genovezii considerau pentru rnentine pozitiile din Marea Marea Egee, deosebit de importante pentru economia cea mai era o atitudine la nevoie, chiar de colaborare turcii, acei care deveneau treptat ai acestui geografic economic. Din ei au asistat cu pasivitate la toate lui de Hunedoara de a forma noi coalitii antiotomane, precum la marea expeditie din infrângerea de la Kossovopolje (18-20 octombrie) Constatdm, prin urmare, intreaga in care lancu de Huneofensivd, 1442 doara a dus o 1448, Genova ajutat exceptie fäcând, poate, doar felicitdrile de nu numai nu inceputul anului 1444, dar a actionat, cu hotdrâre, sale, pentru a-i sprijini pe turci. atitudine are, evident, explicatiile sale, nu este sau al unei politice de rezultatul unei cu turcii impotriva statelor crestine. in 1453 Genova a crezut primul principala amenintare la adresa sale din zona venea din partea Venetiei nu a Imperiului otoman. Este firesc rivalitatea ne gândim novezo-venetiand avea deja o traditie in acest perimetru, flota veneera, incontestabil, cea mai puternicd din Mediterand timp ce turcii se aflau abia la primii pasi in acest domeniu.
al doilea rând, Genova, cu propriile ei forte nu mai era de Venetia nici de turci, dar nici nu era caAceasta se apere propria ei prin faptul sidevine tot mai tuatia economicd secolul XV. acest secol la Genova s-a instaurat un regim aristocratic, având la de interese dintre aristocratia cea cea veche, dar cu toate apere coloniile nici
fectele democraliei Aceasta a prcdus instabilitate instaurarea dominafrancezd, tiei permanentd ce a afectat treptat de sub controlul statului genosituatia coloniilor Acestea sub controlul vez ce va duce la o intensiacmmistralii. Semnificativ ficare a coruptiei acest sens este faptul in 1459, consulul Caffei se vedea obligat declare stare de faliment finanJ. Paviot, Génes et les Turcs (1444, 1453 ) : sa défense contre les accusations d'une La 6toria dei Genovesi, vol. IX, Genova, 1989, pp. 129-137; Enrico Basso, Genonva : un impero sul mare, Cagliari, 1994, p. 81. S. Lopez, Storia delle colonie genovesi nel Mediterraneo, Bologna, 1938,
pp. 383-3S4.
Ibidem, pp.
www.digibuc.ro
Eugen Denize
22
4
tele publice de sub administratia sa, net anual de peste un milion de aspri Abia in 1453, atunci turcii au lansat atacul final asupra Constantinopolului, genovezii au reactionat, le in apere capitala bizantind. Din aceste momente de care nu a putut sä sprijine militar pe bizantini pe aliatii crestini, genovezi, venetieni catalani, a fost de Hunedoara. era mult mai Capacitatea sa trecut datoritä infrangerilor suferite, interne, provocate mai ales de marea nobilime, obligau sä se limiteze, pe frontul antiotoman, numai la actiuni strict a defensive legate de apdrarea Ungariei Din aceste cauze, sin-
gurele actiuni intreprinse de el vederea apärärii Constantinopolului au fost doar cele diplomatice, care nu s-au soldat rezultat, la care s-a consolidarea armament a garnizoanei din Chilia Evident, era mult prea putin, aproape nimic. Cu toate acestea, meritä sä mentiondm faptul la 3 mai 1453, ce asedia Constantinopolul, a ajuns zvonul o expeditie terestrd10. Bineinteles, era de Hunedoara doar un zvon ce nu s-a confirmat, dar care ne totusi turcii se temeau de o astfel de eventualitate. aceasta era situatia in privinta lui de Hunedoara, cu totul altce fel se prezenta ea pentru genovezi. deceniul precedent i-au menajat chiar ajutat in momente de mare pe turci, genovezii s-au gäsit gray amenintati in interesele fundamentale tocmai de acestia. toate statele apusene, Genova era poate cea mai interesatá de soarta Constantinopolului, coloniei pe care o avea aici prezentei masive Aceasta de ce genovezii au fäcut un ultim efort militar, pe rea mäsura de a capitala Ei au oferit cel mai numeros contingent de soldati sträini care a luptat pentru apärarea Constantinopocondusi de Giovanni Giustiniani Longo lului, peste 700 de Dar, evident, nu au putut impiedica pe sultan orasul. Acest eveniment a avut o pentru Genova deoarece a imperiului ei pontic egeean, imperiu ce va dispärea, marcat inceputul in 1475. Chiar in 1453, la numai cu exceptia insulei Chios 13, zile de la
intrarea turcilor in Constantinopol, la
iunie, Pera capitula neconditionat Tepes, turcii au reusit
esecul suferit in fata lui 1462, fata sultanului. 1475, cucereascd insula Mitilene (Lesbos),
expeditii impotri-
Amedeo Vigna, Codice diplomaticodelle colonie tauro-liguri durante la signoria p. 910. ui de
do di S. Giorgio MCCCCLIH-MCCCCLXXV tomo I, Genova, ° Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 38; Fr. Pall, Bizantului, in Studd. doara asupra Chiliei problema nr. 5, 1963, pp. 1 049-1 072; idem, Byzance
la veille
sa chute
de istorie", tom 16,
Janco de Hunedoara
adi), in Byzantinoslavica", Praga, XXX, 1969, pp. 119-126. Es e vorba de Leonardo de Chios, arhiepiscop de Mitilene,
soare papei Nicolae V (Agostino Pertusi, La caduta di Costantinopoli, vol. I, Le testiLXXIX pp. 154-155). moniaze dei contemporanei, Verona, 1976, C.
op.
p. 180.
12 A. Pertusi, op. cit., I, pp. LXXXI 374, n. ; Ausilia Roccatagliata, Da Bisanzio a nel 1453, Miscellanea di storia italiana e mediterranea per Nino Lamboglia, Genova, 1978, p. 401. Pentru dominalia Chios, care va dura 1566, a se vedea Philip
P. Argenti, The occupation of Chios by the genovese and (1346-1566), 3 vol., Cambridge, 1958.
www.digibuc.ro
administration of island
5
de Hunedoara
va Moldovei, ei
cucereascd Caffa i intregul sistem genovez de colonii
din Marea Putem afirma fost de o deosebitá gravitate
cuceririi Constantinopolului de turci au pentru Genova, care timp relativ scurt, toate posesiunile ei orientale, pentru de nedoara, care se putea atepta la o reluare pe mare a ofensivei otomane in zona mijlocii i de jos. aici, credem se impune, totui, o parantezd cu pozitia Genovei. de Hunedoara lucrurile erau pentru in ceea confruntarea Imperiul otoman, pentru genovezi existau alte mai putin periculoase costisitoare. Astfel, dei principalele interese ale Genovei se aflau la Constantinopol, cartierul Pera, in Marea unde detinea numeroase colonii, dintre care cea mai importantd era Caffa, ea din secolul XIII, un proces de transfer masiv de interese din Marea Mediterana Orientald diterana Occidentald i Peninsula Ibericd14. Din cauza acestei duble orientdri economice politice translatia comertului genovez din Orient spre Occident nu a fost nici nici catastrofald. Este vorba de o evolutie pe care evenimente decisive, cum ar ocuparea Constantinopolului a Caffei de care turci, nu au o precipite. Dar spre translatie, determinatd de faptul genovezii orientale, precum erau de caracterul precar al posesiunilor de necesitatea de a investi toate eforturile i a fost de alte cauze, mai in timp spatiu. Astfel, in special Caffa, au avut de suferit datocoloniile genoveze din Marea actiunii chinez Yung-lo, care a pus pe Indochina §i-a trimis flotele la Aden Ormuz. Aceasta a favorizat comerciale detrimentul maritime Extremul Orient Orientul de cat, favorizate de expansiunea De asemenea, cele trei ale lui Tamerlan intreprinse impotriva Hoardei de Aur, 1387 1396, mai ales ultima, sunt distruse Astrahan, Sarai Tana, au distrus comertul oriental Aceste campanii nu numai pe la nord de Marea au oprit comertul au creat o cu Extremul Orient, dar, prin nimicirea statului de state care deveneau periculoase pentru coloniile genoveze Numai un stat mare puternic putea aprecieze existenta unor astfel de colonii. Un stat mic le cucereascd. acest fel din Marea a mai un 14
secolul XIII apare prima colonie
la Sevilla (Charles Verlinden, Italia
Influence in Iberian Colonisation, "The Hispanic American Historical Review", 1953, p. 199), i Anglia (R.S. Lopez, Majorcan and pleacä spre 1277 prima vese on the North Sea Route in the Thirteenth Century, Revue de philologie et d'his1951, pp. 28-43), iar in 1291 are expeditia genovezi Vivaldi, prima incercare, de explorare a Atlanticului spre sud, de-a lungul coastelor Africii (Pierre Chaunu, L'expansion européenne du XIIIe au XVe Paris, 1969, pp. 93-95). Pentru acest transfer de
terese sau, poste,
bine zis, dublä orientare
medievale tra Oriente e Occidente, in idem, La capitale
a se vedea Geo Pistarino, Genova
Mediterraneo : Genova nel medioevo,
Genova, 1993, pp. 71-104. 15 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 426-427.
W. Le colonie commerciali degli italiani in Oriente nel Medio Evo, vol. II, Ve; Albert Champdor, Tamerlan, Paris, 1942, pp. 109-115; B.D. nezia, 1868, pp. Hoarda de Aur decdderea ei, Bucurqti, 1953, pp. 317, 340-343. A.I. 17 R.S. Lopez, Storia delle colonie genovesi..., pp. 430-431.
www.digibuc.ro
Eugen Denize
24
comert de anvergurd continente, bazat pe mirodenii metale prese transformd comert regional, cu produse locale: lemn, cereale, peste, vin mai ales sclavi 18, acestia produsul comercial cel mai descoperirea minelor de alaun de Nu putem omite nici faptul la Tolfa, in 1462 a schimbat marilor transporstatele turi genoveze din Mediterana. Capul de linie se de la Chios la aceste conditii, conducerea Genovei, di Camfrunte cu dogele pofregoso, dat foarte repede seama nu mai poate face aproape nimic pentru Caffa celelalte colonii din Marea de aceea, la 15 noiembrie 1453, le-a predat San Giorgio schimbul unei sume de 5500 de lire genoveze
actiune condamna la disparitie imperiul genovez din Marea deoarece capitalul privat nu avea forta apere fata expansiunii otomane, dar nu este mai putin nici genovez nu mai avea aceastá capacitate, fapt pentru care scape de niste cheltuieli devenite aproape inutile.
Cu toate acestea teama provocatd la Genova de aderea Constantinopolului a fost mare 23, la fel ca in intreaga ceea ce a obligat republica eventuale anumite actiuni diplomatice in vederea realizdrii coalitii antiotomane. Printre care erau foarte interesati de o astfel de posibilitate se de Hunedoara, deoarece el risca din nou singur se in fata unei mari ofensive otomane, cum se va de vernul genovez a fost care a luat initiativa directia unor puteri ca Franta, Anglia, Castilia Burgundia 24, le-a descris tragicele evenimente din Orient le-a cerut zadar ajutorul, lancu de Hunedoara a fost care a preluat initiativa diplomaticd directia Genovei. schimb,
Probabil la inceputul anului 1454 el s-a adresat Genovei propundndu-i o S-a colaborare antiotomand 25, dar scrisoarea lui nu s-a despre punsul genovez, datat la 24 februarie 1454, din care favorabili ideii de scrisoarea soarea lui genovezii se Malowist, Kaffa-kolonia na Krymie i problem wschodni w latach 1453-1475 (Caffa-colonie in Crimeea problema Orientului in anii 1453-1475), Warszawa, 1947, p. IV; Jacques Heers, au XVe siécle, Paris, 1971, p. 262; idem, Occident au et Ossian Aspects économiques et sociaux, Paris, 1963, p. 143; de Negri, Storia di Genova, Milano, 1968, pp. 598-599. Ch. Verlinden, Les routes méditerranéennes, in Bulletin. Association Internationale d'Études du Sud-Est Européen", XII, no. 1, 1974, p. 33. Cornertul practicat de genovezii din Caffa se triunghi Tunisia-Alexandria-Caffa retur, dar a constituit una a acestui era Caffa-Alexandria. Acest comert cu 1475, anul cuceririi cauzele de tensiune in relatiile moldo-genoveze, dar prabusirea lui Caffei de turci, a devenit una din cauzele care au usurat cucerirea Egiptului de aceiasi turci, in 1517 (Idem, Le commerce en Mer Noire des debuts de l'épouque byzantine lendemain de la de l'Egypte par les ottomans (1517), Moscou, 1970, pp. 10-11).
Paris, 1963, pp. 48-53. Jean Delumeau, L'alun de Rome, J. Heers, L'Occident au et p. 147. 22 A. Vigna, op. cit., I, pp. 32-43, doc. IV. Dovada o constituie succesul campaniei de vânzare a indulgentelor pentru Caffa"
(indulgencie Caffae) din 1456 (J. Heers, La vente des Indulgences pour la Croisade, Genes et en Lunigiana, en 1456 Andreescu, art. Miscelanea storica ligure", Milano, 1963, p. 73;
cit., p. 46). Studi 24 Giustina Olgiati, I Genovesi in Oriente dopo la caduta di Costantinopoli, Balcanici publicati in occasione VI Congresso internazionale dell'Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeennes (AIESEE), 30 agosto-5 settembre 1989, Roma, 1989, p. 48. Andreescu, art. cit., p. 48
www.digibuc.ro
de Hunedoara
7
25
la continuarea antiotomand, multumeau pentru propunere militare, dar coordoneze eforturile cu cele ei doresc ale Suveranului Pontif 28 Era, practic, un refuz voalat de a se angaja direct imediat in lupta de Hunedoara ar avut mare nevoie de un pozitiv, deoarece mimai peste câteva luni, in august, el va atacat de o de Feriz bey, pe care o va la Krugevad, in Serbia mai ales, nu puteau autoritätile genoveze nu doreau Era evident angajeze cu turcii de aceea sperau beneficieze de rezultatele militare ale unei coalitii antiotomane formate de alte puteri, dar acest lucru de Hunedoara nu se va intâmpla. De fapt acesta a fost ultimul contact al lui de tratative cu factorii de conducere ai Genovei, deoarece viitor partenerul va fi Banca San Giorgio, cea care preluase toate coloniile din Marea Negre situatia s-a ce prive§te pozitia statelor riverane vara aproape imediat cucerirea Constantinopolului. Chiar sultanului. Ultimatumul lui Mehmed II lui 1453 ele au fost somate se a fost respins atât de Moldova, cât de coloniile genoveze in frunte cu ffa. Coloniile genoveze interventia metropolei evolutia evenimentelor, timp ce Moldova se bizuia pe capacitatea sa de pe legdturile sale ateptând, probabil, anumite ajutoare din partea lui lancu de Hunevara anului 1454, o schimb, doara. Dar nirnic pozitiv nu s-a intâmplat. sucde 56 de ce a atacat comandatd de Ternir Hodja, Negre a impus, colaces Cetatea a devastat coastele nordice ale borare lui Hagi Ghirai, plata unui tribut anual de 3 000 de ducati pentru locuitorii Caffei din punct de vedere militar, demonstratie consecinte politice insemnate. a avut, borarea otomano-atard mai ales, atitudinea rezervatd a Poloniei, dar lipsa de reactie a Genovei, au Caffa, mai devreme, Moldova, ceva mai târziu 29, schimb, ambele au primit câte accepte plata tributului solicitat de sultan. raporturi cu un act de privilegii comerciale privilegii care Imperiul otoman. altceva aceasta era o situatie provizorie care nu Pentru Caffa ajutoare de nave trimise cele final. Faptul amâne se 1454, nu au putut trece prin strâmtori au fost obligate la Genova, scrie fugieze la Chios31, l-a determinat pe consulul Caffei, Demetrio Vivaldi, forte terestre. San Giorgio cerându-i ajute colonia pe cale triscrisoarea sa din 21 octombrie 1454 Vivaldi cerea protectorilor 26 Ibidem, pp. 48-50. Documentul este publicat la p. 50. 27 C. Muresan, op. cit., p. 183. A. Vigna, op. cit., pp. 63-65, 102-112, doc. XXXIII 112-113, doc. XXXIV; in Balcania", IV, 1941, p. 431; Alan Fisdu Moyen M. Berza, La Mer Noire la her, The Crimean Tatars, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1978, pp. 4-5. : le cadre Papacostea, La Moldavie état tributaire de l'Empire ottoman au XVe 29 international des rapports établis en 1455-1456, in Revue Roumaine d'Histoire", tome XIII, no. 3, 1974, pp. 445-461. 30 Idem, Caffa et la Moldavie face l'expansion ottomane (1453-1484 ) in Colocviul XV, Bucuresti, 27-28 martie 1975, romdno-itatian Genovezii la Marea Neagrd secolele Bucuresti, 1977, pp. 131-153; idem, Die politischen Voraussetzungen für die wirtschaftlichte Mtinchner Vorherrscahft des Osmanischen Reiches im Schwarzmeergebiet (1453-1484), 1978, pp. 217-245. Balkankunde", 1, Zeitschrift
A. Vigna, op. cit.,
pp. 87-89, doc. XXII si pp. 94-95, doc. XXIX.
www.digibuc.ro
Denize
26
8
mitä cât mai repede ajutoare militare, deoarece era posibil ca vara urmdtoare otomanii declanseze o ofensivd. El mod special nu se va putea folosi calea va trebui cea teresträ. Pentru reusita actiunii el mai cerea se apeleze la regii Ungariei Poloniei, precum la de Hunedoara care ar fi putut furnizeze soldatii necesari orasului32. Se poate observa din scrisoare de Hunedoara, desi teoretic era unul din vasalii regelui Ungariei, Ladislau V Postumul, se bucura din partea genovezilor din Caffa de un tratament special, pus pe acela§i plan cu regii Ungariei Poloniei, ceea ce era o realitate avem vedere forta de de Hunedoara devenise in ultimii ani ai vietii sale o care dispunea. institutie sine, fortei sale economice militare primul rând, pe elementul românesc din Transilvania Banat. Din aceeasi scrisoare mai importanta legdturilor economice cu spatiul românesc prin porturile Chilia Cetatea pe care Caffa le nu uitäm, aflat de Hunedoara. Vivaldi Albd, primul, stdpânirea lui orasul era amenintat de foamete, deoarece recolta de cereale el nu se mai putea aproviziona de la Chilia Cetatea cum se de obicei". Desi nu avem dovezi sigure este totusi posibil ca protectorii Bäncii San Giorfi dat curs, partial, cererilor consulului din Caffa. Astfel, la 20 gio urmeze sucfebruarie 1455 au fost trimisi la Caffa trei consuli care trebuiau cesiv unul altuia. Este vorba de Tommaso Domoculta, Antonio Lercari Damipe nave, cu provizii, arme, ano Leone Primii doi s-au Cel munitii soldati multe peripetii, au ajuns la Caffa, la 23 de-al treilea a plecat pe uscat, trecând prin Ungaria, Transilvania, Moldova Cetatea i ajungând la destinatie la 20 aprilie 36 Este foarte posibil ca Damiano Leone sá luat cu de Hunedoara dar, in lipsa documentelor, nu §tim ce s-a discutat, ce s-a oferit ce s-a cerut de care cele Sigur este faptul de Hunedoara nu dispunea de suficiente trupe pentru a sprijini pe cale coloniile genoveze din Marea dar nici ca San Giorgio nu era ri§te prea angajându-se sprijine deschis, fortele limitate pe care le avea, o actiune antiotomand. De asemenea, nu trebuie pierdem din vedere nici faptul statele crestine din zona Negre erau departe de a forma un bloc defensiv unitar fata pansiunii otomane. bizantin din Trapezunt a fäcut tot ce i-a 1455 stat pentru a obstructiona activitatea genovezilor din Marea an, prin cucerirea de moldoveni a castelului Lerici de la gurile 32 ...Insuper si impossibile esset vobis ut ita loquamur provisioncs scriptas ac
ssem via maritima ad nos non posse transmittere, quod tarnen credere non possumus et si hoc contingeret.nobis spes multum decideret in po-sendo hanc civitatem a tot deffendere, saltem terrestri via possetis cogitare ad nos mittere auxilia que possibiha forent scribendo regi n.) ut via ipsorum possemus quam(sic!) et polonie (sic!) domino blancho plures
aptos habere pro hujus civitatis necessitatibus et defensione" (ibidem, I,
pp. 114-115, doc. XXXVI). . . Insuper hoc anno in hijs partibus et presertim in territorio non fuit victualium, nec in maocastro (sic!) et licostomo (sic!), a quibus locis hec civitas solebat extrahere multa victualia..." p. 115). 0 asemändtoare se va repeta 1455 pp. 368-369, doc. CLII). Ibidem, I, p. 170. Ibidem, I, pp. 175-176 328-329, doc. CXXXVI. Ibidem, I, p. 183.
Ibidem, I, p. 192-193.
www.digibuc.ro
de Hunedoara
27
Niprului 38, s-a accentuat starea de conflict dintre Moldova Caffa. Evident aceastä situatie nu putea incurajeze nici pe de Hunedoara nici pe proSan Giorgio se implice mai profund in oprirea expansiunii ototectorii mane din zona timp situatia devenea tot mai amenintkoare in directia lui de Hunedoara, mult mai putin in privinta coloniilor genoveze din Marea Totusi nici acestea nu puteau sta deoarece pregdtirile militare otomane pe ceea ce a provocat o agitatie printre protecse Bäncii San Giorgio printre factorii de conducere ai Genovei. Solicitat, la 20 ianuarie 1456, de papa Calixt de Frederic participe la efortul comun de antiotomand, pentru alungarea turceea ce devenise, recunoastem, o imposibilitate, dogele cilor din Pietro di Campofregoso s-a gräbit la 22 ianuarie, El coloniilor sale orientale se afla deja in cu Genova, coloniiGenova a va face continuare mari eforturi pentru din Marea unde a trimis va trimite soldati, arme munitii. De In aceiasi aceea adeziunea sa la cauza cruciadei nu mai poate discutie papei, anuntându-1 curând va doi soli pentru a discuta zi i-a problemele cruciadei41. De fapt, Genova nu mai avea deck o indirectd directa cu Caffa celelalte posesiuni din regiunea pontick deoarece devenise Banca San Giorgio. De aceea rdspunsurile dogelui nu erau altceva cât un refuz voalat la cererile de a participa la o eventuald antiotomand. ne mire. Nici una puterile crestine interesate Dar lucrul nu trebuie in oprirea expansiunii otomane in 1456 nu a nimic oarecare exceptia adresdrii unor patetice celelalte, pentru concret, poate de Hunedoara. Papa a fost refuzat, cum am de care a-1 ajuta pe nu putut ajuta nimic pe de Hunedoara genovezi, dar, la rândul ajutor de realizarea la fel ca venetienii, care conditionau acordarea Frederic III a refuzat categoric intre in unei largi coalitii crestine flota aragonezo-napolitand a lui Alfons V, comandatd de turcii 44, atace pe turci, i-a atacat pe genovezi Pedro Urrea, In ciuda acestei situatii din care nu se va putea Banca San Giorgio a apelând, indirect, la ajutoprotejeze coloniile din Marea de Hunedoara. Acest lucru demonstreazd faptul genovezii, foarte rul lui Acte fragmente, 38 Ibidem, I, pp. 186-189, 307-309 doc. CXXI; N. AnaBucuresti, 1897, pp. 32-36; N. Bänescu, Maurocastrum-Mo(n)castro. Cetatea Alba, t. XXII, 1939-1940, lele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice", s. Monachii, pp. 177-178; Gh. I. Brätianu, La Mer Noire. Des origines la conquéte
1969, p. 319. A. Vigna, op. cit. I, pp. 421, 511, doc. CXCII.
pp. 421-423, 509-510, doc. CXC.
Ibidem, I, pp. 423, 510-511, doc. CXCI. 42 Georgius Fejer, Genus, incunabula virtus Joannis Corvini de Hunyad, Regni Hungariae gubernatoris, Budae, 1844, pp. 219-221; Lino Gómez Canedo, Un al servicio de Don Juan de Carvajal cardenal de Sant'Angelo, legado en Alemania y Hunla Santa (1399?-1469 ), Madrid, 1947, pp. 156-157. G.B. Picotti, La dieta di Mantova e la politica de 'Veneziani, Miscellanea di storia serie terza, tomo IV, Venezia, 1912, p. 45.
C. Muresan, op. cit., pp. 184-185.
Alan Ryder, The
Policy of Alfonso the Magnanimous, in Atti della Academia
Pontaniana", nuova serie, vol. XXVIII, 1979, pp. 12-14.
www.digibuc.ro
28
Denize
nesiguri de ajutor,
posesiunile din zona aveau ei nevoie prin urmare, absolut incapabili sprijine cu ceva pe cel care un simbol al antiotomane. Lipsa de nu era deliberatd, ci era rezultatul direct al lipsei de capacitate Semnificative acest sens sunt câteva scrisori care ni s-au pästrat din Astfel, ianuarie 1456, protectorii San Giorgio au papei despre situatia foarte dificild, a Caffei. Ei cereau lui III intervind pe de Hunedoara. pe principi toti crestini din pentru ca acestia permitä exportul de cereale in perde asemenea, promulgarea statele a bulelor papale de indulgente pentru Caffa La rândul de Hunedoara, care apelase la toti posibilii aliati din Apus, a ceva ajutoare din partea San Giorgio, zând pe interesul acesteia pentru regiunea Negre. La 3 martie 1456 protectorii San Giorgio scriau consulului Caffei, Tommaso Domoculta, rdspunzând scrisori a acestuia din 4 octombrie 1455, informându-1, printre altele, au primit o scrisoare din partea lui de Hunedoara, care acesta se oferea ajute coloniile genoveze din Marea trimitându-le provizii soldati aceeasi zi de 3 martie, protectorii San Giorgio rdspundeau lui de Hunedoara. Ei multumeau pentru intentia sa de a Caffa cereau aprovizioneze orasul, dar la cererea sa ca nave fie trimise tru actiuni pe rdspundeau negativ, la Caffa se o aproviziondrii Genovezii impotriva turci ar fost bucurosi primeascd sprijin din partea lui dar ei, schimb, nu erau capabili ofere nimic concret. Probabil scrisoare i-a fost lui de Lamberto, curier trimis la Caffa de Banca San Giorgio la An6 martie, pe cale Acesta avea asupra lui o scrisoare de tonio Sati, rezident genovez la Cluj, care trebuia introducd pe Hunedoara cardinalul papal Ungaria, Juan de
Concluzia care se desprinde din
corespondentd nu poate fi
una Aceea de Hunedoara nu a primit din partea genovezilor de sprijin sau ajutor momentele foarte dificile care au precedat nici un San lia de la Belgrad. atitudinea Genovei, mai precis a
Giorgio, nu aproape cu nimic de aceea a papei, a Venetiei, a regatului aragonezo-napolitan sau a altor puteri crestine care doreau I, p. 425, 514-520, doc. CXCV. us vobis quod nuper ab illustrissimo domino Johanne Vayvoda Regni Hungarie capitaneo litteras accepimus, quibus benigne offert se paratum vobis prebere omnem pp. 430-431, subventionem tam victualium quam viorum que sibi possibilis sit". istorice asupra Chiliei Albe, p. 119. Scrisoarea 536-541, doc. CCVIII ; N. lui Iancu de Hunedoara din 4 decembrie 1455 (A. Vigna, op. cit., I, p. 534, doc. CCVII). ... Verum impressentiarum in Capha non est nisi unica tantum que a piratis turchis loca illa tuetur et subvenit inopis illius miserabilis populi, non intelligirnus quo pacto possimus, optaremus, petitioni celsitudinis vestre morem gerere. Et excellentiam vestram oramus ut nunc et omni tempore circumspiciat quid et quantum a nobis prestare posit, sibique persuadeat nos et nostra omnia esse et lare cupidissime rata in omnia concernentia decus et amplitudinem celsitudinis vestre". (A. Vigna, op. A. Vigna, op. ..
pp. 432, 534-536, doc. Ibidem, pp. 434, 550-551, doc. CCXIX. Ibidm, pp. 435, 551-552, doc. CCXX.
www.digibuc.ro
11
de Hunedoara
de Hunedoara, siunea dar numai prin eforturile singulare ale lui contributia urmând a foarte limitatd, nu chiar inexistentd. Realitatea era puterile idealurile inidin Apus nu mai aveau nimic in comun
tiale de rivalitätile dintre ele, intensificate de procesul de trecere de la feudalism la lumea deveneau mult mai importante impotriva turcilor. ciuda faptului Genova este un exemplu elocvent in acest sens. pierdut importanta foarte in arena internationald, ea a reusit bine drumul spre modernitate bazându-se pe trei factori esentiali: modernizarea instrumentelor specifice economiei capitaliste, estomparea progresivd a statului in fata initiativei particulare pdstrarea unei importante flote in Mediterana Occidentald. Semnificativd pentru capacitatea ei de adaptare la noile realitäti este reusita transferdrii principalelor ei interese economice comerciale din Orient in Occident, din Marea in Peninsula ceea ce va asigura situatie, genovezii prosperitatea pentru aproximativ secole. orientale, fapt ce au mizat, mai ales 1453, tot mai putin pe posesiunile acesta nu avea de pozitia de Hunedoara. in relatiile cu ales, trebuind cu toate mijloacele disponibile expansionismului otoman, Genova nu numai putea mai multe solutii, dar s-a bit o A ales cea mai pentru ea, aceea a deplasdrii spre Occident a abandondrii treptate a Orientului. Evident, ar acceptat bucuroasd de Hunedoara, ajutor, din partea oricui, deci a lui acesta putea situatia Caffei a celorlalte colonii din Marea Dar se angajeze direct cu toatá energia in lupta antiotomand era o optiune eliminatd din principiu din fel de calcule politice militare. Nimeni la Genova nu era dispus sprijine financiar o astfel de intreprindere care, contextul epocii, nu ar avut nici o de foarte de ce tentativele lui Aceasta de Hunedoara de apropiere de Genova, de Banca San Giorgio de coloniile ei din Marea nu s-au putut solda cu un succes. Dar pentru zilelor noastre esecul era previzibil poate explicat, pentru contempode clare, de Hunedoara rani lucrurile nu erau dator apeleze la oricine credea ceva, 1-ar putea ajuta dator la destinul pe care istoria i
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
AMBASADE ALE HABSBURGILOR IN IMPERIUL OTOMAN LUPTA PENTRU CUCERIREA TRANSILVANIEI (1547-1562) ILEANA
Demersurile diplomatice ale Casei de Austria au avut cu anul directii distincte, in functie de prioriatile politice strategice ale celor gestionarea puterii doi frati ce-si Imperiul german, in Mile de 1526
Jos
Spania.
Impdratul Carol al V-lea a in unor bune raporturi cu Imperiul otoman, pentru angrenat lupta cu Franta pentru hegeItalia, se temea de posibilitatea unui atac otoman Mediterand, care rnonie pericliteze situatia sa Italia. Deci prioritard pentru Carol al V-lea era incercarea de a nu provoca riposta turcilor mentinerea Ferdinand de Austria, loctiitor al impäratului teritoriile germane, rege al Boemiei al Ungariei Vestice Mohács-1526), a provocat in o a sultanului Süleyman I, cerând cu obstinatie recudin partea sultanului a de rege al Ungariei unificate sub trul Tocmai acesta era punctul nevralgic care a provocat o situatie tensioHabsburgi Imperiul otoman, care a durat mai bine de un secol. leyman I a pe Zápolya in Ungariei de est a Transilvaniei otode dominatie aceste teritorii De aceea nici unul din demersurile diplomatice ale lui Ferdinand nu putut convinge recunoascd pe acesta rege al Ungariei". Din 1541 balanta echilibrului de forte pe cursul mijlociu al avea se incline mult in favoarea sultanului, prin constituirea eialetului Buda. niile lui Ferdinand nu se opresc demersurile diplomatice devin tot mai sistente. Sub influenta lui, Carol al V-lea se doar la negocierea armistitiului, ce cuprindea mentinerea statu-quo-ului, secret Ferdinand de Austria pregdtiri pentru ocuparea a Transilvaniei. acest context incepea misiunea lui Gerard Veltwyck in 1546. Aceste vizau o pace generald, in care fie cuprinsi principii crestini. Initial, I, de semnatar al tratatului de pace de la Crépy (1544) cu Carol al V-lea, se angaja medieze la Constantinopol negocierile de pace pentru Habsburgi. Jean de Montluc baronul d'Aramon, ambasadorii francezi, nu contribuiau nimic la bunul mers al tratativelor, dimpotrivd ofereau spectacolul jalnic al concurentei pentru obtinerea favorurilor dregaorilor otomani. propria abiliincheierea, tate, a armistitiului din 1545, continua demnitari negocieze otomani, care aveau instructiuni precise asculte propunerile de pace venite din Imperiul german, pentru se de o campanie. In acest timp marele vizir ginerele sultanului, Rustem-pasa, omul de Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 31-40, 1996.
www.digibuc.ro
2
32
de palat, pentru a-1 incredere al sultanei Roxolana, manevra cu abilitate discredita pe primul al lui Süleyman, sultanul Mustafa a-i aduce dizgrafie preferati la tron, Mustafa era acuzat Pentru ca unul din Roxolanei de trädare Tahmasp, impotriva de complot, cu Orient. o libertate de actiune Pentru toate aceste motive sultanul dorea tot de ambasaMisiunea lui din 1546-1547 era de a impiedica dorul regelui d'Aramon, ce sosea acum cu misiunea o pacificare a centrului Europei a Mediteranei. Cadourile impresionante aduse pietre la Constantinopol, care sultanul primea un orologiu incrustat care costase pe Francisc suma fabuloasd de 15 000 de ducati 1, erau de nite pe Süleyman atace din nou Ungaria. Mai d'Aramon se prezenta generalul Wilhem von Rogendorf, 1541, care se transformase aprig dusman a lui Ferdinand, ciuda eforse jignit de litigiu pentru teritoriile sale patrimoniale. progresau, iar turilor de mesagerii lui Francisc I tratativele moartea lui tergiversa rnisiunea ambasadorilor francezi, ce asteptau instructiuni de la noul rege, al II-lea. Din nefericire, schimbarea suveranului i-a adus lui d'Aramon dizgratia, la obligat ca supus fidel al sultanului, 1553 german, care se sprijinul altor emisari din dau regularitate pentru a-i aduce noi instructiuni, reusea o mare realizare pentratat bilatru Habsburgilor in otoman. Se incheia teral exemplare, ratificat cele puteri. Acesta era redactat in cele trei curti fixa pentru 5 ani conditiile tatea prelungirii sale 3. De la se stabilea la Constantinopol persoana lui Giovanni Maria Malambasador permanent al Imperiului german, vezzi, ce avea desasoare misiunea diplomaticd intre 1547-1553. ceea ce era Continutul tratatului era departe de a fi o puteri. nut era normalizarea regularizarea relatiilor diplomatice intre cele
Tratatul a fost ratificat la Ausgsburg de Carol al V-lea la 1 august de sultan la 14 octombrie 1547, 1547, de Ferdinand la 26 august, la Praga, la Constantinopol. Se prevedea mentinerea posesiunilor de moment; pentru toate teritoriile ce apartinuserd regelui loan - care se atunci in pânirea lui Ferdinand- acesta patea o de 30 000 ducati, anual, ca recunoastere a faptului ele apartineau de drept sultanului. Aceleasi prevederi erau cuprinse pentru posesiunile lui Carol nordul Africii. de sultan erau incluse ca semnatare alte state prietene", intre care figurau Franta Etapa mare dinamism al sub
ce se deschidea in 1547 avea fie caracterizati printr-un de situatie in Habsburgilor in cea Porti, dinamism dat, de in pri-
Le voyage de Monsieur d'Aramon ambassadeur pour roy en Levant escript par noble lzomme Jean Chesneau l'un des secretaires dudict seigneur ambasadeur (facsimil), Geneve,
de Ch. Schefer, p. X-XIV. 2 Ibidem, p. XL-LI.
1970, Studiu
Ernst Dieter Petrisch, Der Habsburgisch-Osmanische Friedensvertrag des Jahres 1547, in Mitteilungen des Institut für Österreichische Geschischtsforschung", 38, Bd., 1985, textul latin turc (tradus in limba la p. 68-80. Idem, Regesten des Osmanischen Dokumente im Stadtsarchiv, Bd. 1, 1480-1574, Wien, 1991, . 51.
www.digibuc.ro
le ambasade ale Habsburgilor
3
33
militare. Actiunile diplomatice, intrate din 1547 rand de Imperiul german cel otoman, nu sfera relatiilor bilaterale normale" registreazä rezultatele spectaculoase. Având in vedere parte din perioada 1547-1562 Süleyman avea sä se campanii in Persia sunt de explicat succesele vremelnice ale armatelor imperiale Transilvania, faptul cä siunile diplomatice ale Habsburgilor desfäsurat activitatea la Constantinopol relativ netulburate. Ambasadori permanenti au fost in un italian, Giovanni Maria Malvezzi (1547-1553) un flamand Ogier Ghislain de Busbecq (1554de acestia, atunci când imprejurärile au cerut-o, au 1562). o membrii ambasadei extraordinare din 1553-1555, Antonio activitate Záy, comandantul flotei dundrene, precum Veráncsics cret al lui Ferdinand, ce
desfäsura
1556 activitatea in punctul cheie al colec-
informatiilor Raguza, Mihail Cernovi de Macedonia".
Evolutia situatiei politice in Imperiul otoman pe Ferdinand organizarea unor misiuni diplomatice permanente, care permitä sä fie informat la timp chiar din capitala sultanului acelasi timp, reprezinte in moment interesele, contracarând intrigile venetienilor sau francezilor. La 6/14 octombrie 1547 de la dädea de lui Ferdinand ambasadorilor säi, Yános Márya (Giovanni Maria Malvezzi) Yústo (Justus de tratatul de pace ratificat Argento), s-a aferent de asigurare al stare de acalmie fácea pe Ferdinand curajos. Sultanul Persia, la granita austro-otomanä incepeau afiându-se se inregistreze 30 septembrie 1548 12 februarie 1549, corespondenta primele beylerbeyului eialetului Buda, Kasim-pasa, a dragomanului Portii, Yunus-bey a vizirului Ibrahim-pasa cu emisarii lui Ferdinand cu domnii tärilor române aratä dese incálcäri de granitä din partea trupelor austriece, acestor actiuni La 2 mai 1548, indu-se Mircea Ciobanu Süleyman scria, Ferdinand, aträgandu-i atentia este timpul din Alep, mäsuri pentru respectarea clauzelor Fratele George" - vicerege al Transilvaniei tutore al lui loan Sigismund din 1547 - mizând pe absenta sultanului pe consolidarea Imperiu asupra principilor protestanti, grupati Habsburgilor, victoriosi Liga de la Schmalkalden" incurajeze pe Ferdinand recupereze drepturile legitime". reginei Isabella, dar cu acordul nobilimi maghiare, unei pärti a tratative cu Ferdinand, care februarie 1548 era primit de Dieta Transilvaniei ca rege al Ungariei 8 Ferdinand, ingrijorat de o reactie a turcilor, evitä sä prevederile tratatului de pace din 1547. Urmeazä intre 1549-1551 o de tatondri, tratative actiuni militare, care fac din Coroana Sfântului din drepturile teritoriale aferente un ghem de interese ce se rapiditate intre fratele George", Ferregina Isabella. dinand
-
Ibidem, p. 52. Ibidem, p. 54-56, docum. din 30 septembrie. 1548, 10 1548, 12 feb. 1549. Ibidem, p. 56. Al. Hüber - Die Erwerbung durch Konig Ferdinand I. im Jahre 1551
und Bruder Georg Ende im Archiv für österreichisene Geschichte", Bd. 75, Wien, 1889, p. 489-491.
3-c. 1330
www.digibuc.ro
Cäzan
34
a acestor a fost Prima de efortul de a o convgine de necesitatea tratativelor pe Ferdinand. Putin receptivd la sfaturile episcopului de Oradea, pe care considera despotic, Isabella era de Petru Petrovi, cdpitan al din ce in ce mai Lugoj care veghea
asupra intereselor sale cu Prime le
oratorii lui Ferdinand (Nikolaus von Sálm
Támas
fratele George" se la 8 septembrie 1549 printr-un acord de principiu, perfectat la castelul lui Andrei Báthory, Nyirbátor. Acordul prevedea Nadásdy)
Ungarii Ferdinand amâna unificarea celor actiune pe fratele 1550, când avea Carol al V-lea, cadrul Dietei imperiale. Conflictul acut ce izbucnea cu ocazie avea definitiv pe cei doi frati in ceea ce privea problema prioritAtilor strategice ale la rezolvarea problemei succesiunii imperiale favoarea lui Feravea dinand (1556). Despre actiunile diplomatice ale viceregelui" Transilvaniei sultanul era
perfect informat la sfârsitul anului 1549 de un raport trimis din Buda de beyler.ocazie pasa de Buda sublinia, beyul Kasim-pasa Cu Transilvania apartine avertizat pe Ferdinand intregime sultanului de aceea un singur sat nu va fi cedat". nici fie Regina Isabella, fiinta atât de care nu a in ultimii ani demnitatea onorurile - dublate de un permanent ai vietii pericol - sau un trai comod, lipsit de griji, cerea in 1550 sprijin sultanului pentru a i se respecta drepturile. La lunii iulie 1550, venea Transilvania un emisar al sultanului care o asigura pe Isabella de tot sprijinul acestuia pe Petru Petrovi vegheze asupra tândrului print, din care sultaun principe La 8 septembrie 1550, dragomanul nul vrea
Portii, Yunus-bey, rdspundea reginei Isabella
1-a primit pe solul
de aceas-
porunceste, din partea sultanului, fratelui George" ta (Joannes Salaty) Petru Petrovi, pe care 1-a numit guvernator al se se amenintat, el care adunase Episcopul de Oradea avea de ce mâna ale principatului (judecdtor al trezorier, sa toate demniatile de aceeasi zi (8 septembrie) Petru Petrovi era informat latin, cancelar vicerege). de acordarea noii demnitäti14. Conflictul pentru detronarea sau lui cei doi ambitiosi oameni politici. Evident Ioan-Sigismund se deschidea sultanului, desi nu putea fi contestatd deschis de fratele George", a prin toate mijloacele. fost Ibidem, p. 491-494, pentru tratativele duse de Ferdinand cu fratcle George" este
semnificativä scrisoarea din 25 ianuarie 1549, trimisä de regele romanilor' lui locul urde accska sä se dasdy care cuprinde instructiuni privind ate le avca precum imposibilitatea unor actiuni armate, dcoarcce
numeroase (Magyar Oszágos Lévéltar - E. 185, 11.249). de dintre Ferdinand de Austria Carol Quintul Analele Universitä¡ii Bucurc0i", nr. p. 16 urm. Informatia privind Transilvania, fäcea inconjurul Europei, vehiculatä de ambasadorii despre cearta celor doi Federico la Augsburg, Domenico Moresini care la 4 octombrie 1550 lieni informau pe doge despre lucrarile Dietci (Venetianische Depeschen. vol. II, Vicna. 1892, p. 463-464). E. Di3ter Petrisch, Regesten..., p. 60. 12 A. Huber, op. cit., p. 494-495. E. Dbter Petrisch, op. cit., p. 65.
la dispozilie erau Fbrentina
Ibidem.
www.digibuc.ro
Prime le ambasade ale Habsburgilor (1)
5
35
folositá a fost aceea a discreditdrii lui Petrovi La 6 noiembrie 1550 Domenico Moresini, ambasadorul venetian la Viena, informa pe doge Petru Petrovié dintr-un bun crestin catolic a devenit nu numai luteran ci chiar aproape turc, pentru place foarte obiceiurile turcilor era mult modul de pe regelui loan cu asemenea obiceiuri si cu asemenea purtare...". Pentru doar el de concurenta fratelui George" grija principelui pentru a dorea - scria in continuare ambasadorul. chemase turcii de fratele George" Ostilitatea lui Petrovi de o eventu.ald Transilvania era vara anului 1550 Petrovi a lui Ferdinand ocupase Lugojul, Caransebesul fortificatiile de la Vint, predate chiar de comandamentul garnizoanei Georg Hándray. Prin prezenta sa la Vint se afla in chiar posesiunilor episcopului de Oradea. fratelui George" a Cu o armata 24 unde se afla regina de soldati episcopul de Orade9. ocupa Alba ei, turcilor, se adreseze dirt pe sultan o silea pe conflict in Transilvania a fost oprit, iar frat le George" este demn de septembfe-decembrie 1550, sunt marcate de crederea. Lunile care sultanului. Trupele moldovene tiurti contrare declaratiei de credintá muntene - venite in ajutorul Isabelei - erau respinse dincolo de viceregele Transilvaniei oferea acest principat lui Ferdinand de Austria, timp ajutor militar chiar de la pärat. Asemenea actiuni nu puteau fi trecute vederea de sultan regele romain ianuarie 1551, instructini sau la nilor" se Constantinopol, Malvezzi, pentru ca acesta prezinte situatia din Transilvania. Ambasadorii venetieni la Augsburg, Frederico Badoer Domenico Moresini, notau la 10 februarie 1551 cá de la Constantinopol a fost trimis la Ferdinand un adusese informatii de la Malvezzi. Ambasadoraguzan care sosise de o la Viena nemultumirile sultanului, legate de rul Habsburgilor recup..rarea posesiunilor din Africa de fortificarea a cetätii de grade cooperarea a lui Ferdinand cu fratele Szólnok, precum George"16. Curierul pleca din nou spre Poartá o scrisoare adrece continea justificarea actiunilor lui Ferdinand la La lui a scrisorii regelui romanilor" 18 martie 1551 sultanul plimea copia limba care se disculpau astfel recentele fortificatii de la Szólnok nu pot leza nici un cetatea se fel clauzele tratatelor de pace pentru interiorul granitelor cuprinsul prea puternicului imperiului nostru nicidecum otoman". atunci a avut drept scop el la Tot ce a chiar supusii musulmani din posesiunile sale nu au fost niciodatá schimb, de partea vin jafuri acte teritoriile de asupra cuitorilor tinututilor tinute de noi se abat tot de pagube... Nu este permis ca, in acest mod impotriva tratatului vostru, hoardele de calce tara provoace pagube". In final pedepsirea vinovatilor respectarea trade pace Prima
in ochii principilor
vom Kaiserhofe (Dispacci di Germania) vol.
Wien, 1889,
p. 472-473. Ibidem, p. 5 7-538. Aaton C. Die Schreiben Süleymans des Prächtigen an Karl nand I II, Wien, 1983, doc. 14. p. 37-39 (text editat limba dus in limba
www.digibuc.ro
Ferdi-
tra-
Ileana
6
acelasi timp, la Dioseg, Oradea, emisarul fratelui George", Andrei Báthory se cu trimisul lui Ferdinand generalul Castaldo (al nume conspirativ era Erasmus Teufel). Se luau in discutie trei probleme : 1. Retrocedarea posesiunilor paterne, din comitatul Zips, pentru Sigismund ; 2. Despágubirea pentru darul de primit de la Zápolya, ce din urmdtoarele posesiuni : Soimus, Lipova, Târnava, Mauth Kogice (Cassovia) episcopatul Oradea ; 3. Transilvania, Ferdinand urma o care incursiunile turcilor nilor Ambasadorilor plenipotentiari ai lui Ferdinand Transilvania, Andrei Báthory Sigismund von Hersberstein, regina le rdspundea la 31 martie 1551, cá nu va ceda, regele romanilor" va fi obligat un rázboi cu turcii o Pentru a pune din conflictului ea se ta conciliantd, promitând fratelui George" poate exercite mai departe functia de episcop de Oradea, in schimb oferea lui Andrei Báthory demnitatea de trezorier de voievod al Transilvaniei.
Tratativele aveau sá progreseze regina Isabella cerea garantii serioase pentru eventualitatea ar tara. Lui Sigismund urmau a i se pláti 120 000-150 000 de ducati, despdgubire pentru posesiunile paterne, a se asigura permanentd la curtea lui Ferdinand. Pentru darul de al Isabellei se fixa o compensatie de 100 000 de ducati eventualitatea aceasta Polonia, nu ar vrea se de ducatul MünsterbergFrankenstein, precum plata uzufructului acestui ducat, de 40 000 de ducati. Regina era preocupatd de soarta lui Petrovi, pentru care cerea - pentru tot timpul vietii - respectarea drepturilor asupra posesiunilor acordate din bunurile Coroanei 19 Evident la asemenea cereri Ferdinand nu se iar fratele George" rezolvarea conflictului pe calea armelor.
La 1 iunie intrau in Cluj trupele austriece (compuse de fapt din efective spaniole
elvetiene) de Giovanni Battista Castaldo, napolitan de origine, numit de Ferdinand generalul locotenent" al fiului arhiducele Maximilian. La 4 Dieta transilvand jura supunere lui Ferdinand. situatie reIncepea, la 14 iunie, tratativele cu emisarul regelui gina vdzându-se romanilor", Castaldo. La solia reginei, rdspundea Tamás Nadásdy care aducea
conditiile de pace ale lui Ferdinand : 1. loan Sigismund avea primeascá in pensatie pentru posesiunile paterne alte comitate orase, plus o pensie anualá de 30 000 ducati ; 2. Temporar sumele pentru intretinere aveau fie aduse de comitatul Kasau de orasele Munkács Huszt (in Slovacia) de veniturile rninelor de sare din Comitatele Bereg, Abáuy. La rândul ei, Isabella voia garantii pentru respectarea prin perfectarea unei aliante matrimoniale intre loan Sigismund arhiducesa Johanna, fiica lui Maximilian de numai 5 ani. Dcsi, la Ferdinand rdspundea abilitate arhiducesa nu era la la care dacá o asemenea o va face fericitá viitor", Isabellei de a vreo clauza convins regina tergiversa pentru a permite turcilor intre Transilvania, regele romanilor" ceda A. Huber, op. cit., p. 500. p. 504-505. Ibidem, p. 507-508.
www.digibuc.ro
Prime le ambasade ale Habsburgilor (I)
7
vara anului 1551, când Ferdinand atât de aproape de a-si atinge oamenii scopul, ocuparea Transilvaniei, de incredere avea izbucneascd latent, din invidie din mai vechi, care avea un cele din actiunea Habsburgilor. Primul care se sceptic compromitd preprivinta fratelui George" era Nadásdy, care nu iertase episcopului dase turcilor pe lath, cumnatul in 1541 moartea acestuia in felul prizonierat (1550). Castaldo, fire impulsivd autoritard, se greu fief, pe care de a fi al care considera Transilvania propriul guverna cum dorea. De aceea, generalul lui Ferdinand vedea in toate actele fraturcii telui George" o mai ales acesta dorea
raporturi bune, pentru a evita o expeditie de pedepsire. Peste toate acestea se
preia, Isabellei, ce acuza pe episcopul de Oradea vrea de in folosul propriu, coroana Ungariei. stare de lucruri este Frederico Badoer, ambasador al Venetiei de data aceasta la Viena, când dogelui, la 22 octombrie 1551, pentru aici situatia Ungaria este domneste ura nemlii ungurii pe nemti pe unguri de spaniolii la rânde a fi provocatori; unii se reciproc de dul spun tot ce poate fi mai de celelalte natiuni" Singura pentru aplanarea conflictelor ar mai fi putut veni de la plecarea a reginei Isabella din Transilvania. Aceasta era departe de a se la 15 iulie anunta plecarea, dar abia la 21 lui Castaldo coroana august, celebra la Cluj logodna lui regatului Sigismund in din Transilvania, se arhiducesa Johanna, de stabilea temporar la Kasau (Kosie). De aici, cu Ferdinand, avea se mute, 1552, in Polonia, la Piotrkov, sprijin, la fratele la Sigismund August pentru recuperarea
roanei
din Transilvania nu putea fi la Constantinopol. dorul lui Ferdinand, Giovanni Maria Malvezzi, era comunice Joan Sigismund a plecat din Transilvania doar pentru a
Imperiul ger-
man logodna cu arhiducesa Johanna. Sultanul nu trebuia aceastä drept o alungare din ci doar ca pe o incercare a lui Ferdinand de a se apropia de principe, pe care-I va sprijini acelasi timp viata sa. se anunta regele romanilor" avea la timp tributul datorat de Transilvania. sultanul nu ar fi putut fi atât de usor mintit, acelasi Malvezzi explice incursiunea trupelor ale beylerbeyului de Buda, ce interveniserd in conflictul dintre obligat pe Ferfratele George", dinand se amestece pentru fie nu dorea ca Transilvania intâmplarea" a pe care el ofere guvernarea ca Dieta a acceptat-o a prejudicia armistitiul toate posesiunile sultanul, pentru tratat au in care au fost 1547. Sultanul nu trebuie se considere lezat, pentru nu cucerise Transilvania cu sabia, iar Ferdinand avea dreptul la stdpânirea acestei prin tratatul de la Oradea din 1538, de defunctul rege. 21 Venetianische Depeschen..., p. A. Hubert, op. cit., p. 261. H. Uebersberger, Österreich und Russland Leipzig, 1906, p. 261. 24 A. Huber, op. cit., p. 515.
den: Eende des 15. Jahrhundert, Wien
www.digibuc.ro
38
Ileana
8
Sarcina lui Malvezzi era de
Sultanul furios
pe ambasador pentru solul trebuie pedepsit pentru cuvintele trimise de panul Rdspunsul lui Süleyman era trirnis de marele dragoman al Portii, Ibrahim-bey, la 21 octombrie 1551. Scrisoarea era amenintdtoare. I se
amintea luna martie ceruse respectarea armistitiului de trupele otomane, se justifica pentru Szólnok. Toate acestea ar fi fost crezute nu ar fi urmat actiunile ostile Portii. Acum ati trimis trupe in Transilvania, care este teritoriu tributar aveti slujba in acea Ambasadorul vostru numit a fost din ne
partea nu s-a intreprins nimic impotriva tratatului de pace... Nu ati expediat tributul la timp, ba Transilvania. Acum aceasati trimis trupele a devenit au fost distruse anulate pacea armistitiul existente intre noi si ambasadorul vostru numit a fost prizonier. Din partea grannoastre nu s-a nimic armistifiului.
prietenia cu voi a fost aceasta a fost provocatd din partea Pragul nostru solilor vostri este deschis intotdeauna. Venirea care aduc pacea sau Atka timp sau nu va in cuvintele nu este nici o contradictie nu sunt persoana solului este intangibild"25. Continutul scrisorii este foarte important, pentru atrage atentia asupra unor ale otomane, de la care sultanii se fereau a se abate, tru aceasta le-ar fi adus discreditarea fata supusilor. Este rnentionat faptul armistitiul a fost vina lui Ferdinand sultanul nu a doar nimic Impotriva acestuia. sultanului angajat verbal, dar mai ales (ca in 1547), reprezenta o garantie a respectdrii ar fi dus la oprobiul inaltilor demnitari dar la pedeapsa Este de ce sultanul se angaja scris rareori, iar de bundvoie un tratat (cum s-a Cetatea Chilia 1484 prevederile armistitiului De in 1483 Matia era net defavoarea lui Ferdinand, pentru perfidia acestuia plätind ambasadorul Malvezzi. este clarificat un alt principiu de diplomatic, acela al intangibilitätii ca mesagerii ocazioTurcii nu jigneascd pe sulpermanenti respecte protocolul, tan mai ales era impoEvident dintre toate cerintele cea din sibil de respectat, deoarece principala misiune a unor oratori era de a culege formatii de a adormi suspiciunile sultanului, cauza toate mijloacele. Cu Tranuilvania, minciuna trupelor imperiale ocazie, a descoperitd, Süleyman s-a o pedepseascd exemplar. Beylerbeyul cu beylerbeyul de Buda sanRumeliei, Mehmed Sokol lu, era trimis, geacbeyul de Smedrevo, atace Transilvania. Trupele trimise de sultan, ce mau luna 1551. Abilitatea 000 de oameni, se aflau deja la Belgrad a fratelui George" la 10 septembrie ofensiva. Acesta tributul informa nu este de prezenta trupelor lui Ferdinand la Lipova pentru acestea erau posesiunile lui Petrovi, ce le predase imperialifor, el realitate o pe regina Isabella in fugind din exil). Mai neatinse el va alunga pe nemti", va 26 la Kasau (Cassovia-Kosie) doar pentru a se regelui", care se A. Schaendlinger, Die 26 A. Huber, op. p. 519
doc, nr. 520.
www.digibuc.ro
p.
41.
9
Prime le ambasade ale Habsburgilor (I)
39
Din nefericire pentru fratele George" pentru Ferdinand trupele otomane nu au putt fi mult timp tinute in Cum chiar scrisoarea episcopului de Oradea indica fortdretele principale preluate de austrieci, Mehmed Sokollu se cea mai importantd spre Bécse, Bécskerek, Cenad Arad. La 8 octombrie fortificatie a zonei, Lipova 27, unde garnizoana de 7 000 de soldati condusi de Andrei Báthory, incercase sä o rezistentd Amenintdrile beylerbeyului de Buda, care scrisese fratelui George" o a doua mare trupe formatá din 100 000 de akingii, 70 000 de moldovene, avea pasalâc s-au loveascá Sibiul pentru a transforma tara centrul Tranvedit eficace. Episcopul de Oradea pe pentru a silvaniei impotriva tdtarilor a românului din Moldova... a românului muntean" ce avea atace Brasovul La rândul Castaldo nu intreprindea nimic pentru a ajuta trupele imperiale maghiare din vestul Transilvaniei. Marchizul Sforza Palaviccini, in fie trimis spre Lipova Timisoara, pleca, cu Castaldo Nadásdy, elibereze" Transilvania, care nu fusese de fortdretei de la Lipova, Timisoara devenea un punct deosebit de vulnerabil. Cu toate acestea asediul inceput la noiembrie era ridicat la 16 noiembrie, armistitiului pe 20 de zile perfectat cu abilitatea sa binecunoscutd de episcopul de Oradea Apropierea iernii a dus la retragerea trupelor otomane ce aveau la Timisoara in primdvara anului 1552, vingând abia la 27 o rezistentd a garnizoanei, de Stefan Losonczy. Mai vechile oamenii lui Ferdinand fratele George" aveau provoace o cu consecinte dintre cele mai nefaste pentru Banat Câmpia de Vest. Dorinta comandantilor trupelor lui Ferdinand de a nu läsa episcopului de Oradea cinstea" de a Sibiul Brasovul in cazul unui ipotetic atac a dus la abandonarea câtorva soldati curajosi la Lipova Timisoara, unde atacul otoman se producea in Tratativele din luna noiembrie au fost considerate de Castaldo drept ultima multe altele adunate de torul general) a fratelui George". La 28 noiembrie cerea incuviintarea lui Ferdinand actioneze pentru a pune viclesugurilor Desi nu primea nici un la 17 decembrie pedepseascd pe trdde Sforza Palaviccini sosea la resedinta episcopului de la de Sus, unde pdtrundeau cu forta camera fratelui George", asasinându-l. acestui act de rdzbunare personald, unui conflict de bitii, aveau fie dezastruoase. primul rând, Ferdinand a fost obligat justifice actiunea lui Castaldo, fata papei, fratele George", investit din 1551 cu Malta ecleziasticd de cardinal. Presupusul act de nu scuza mai putin comportamentul sângeros al lui Castaldo, discreditând persoana lui Ferdinand. Insuficienta trupelor imperiale din Transilvania aduceau alte neajunsuri. Pe incapacitatea de a tara, soldatii nepldtiti la timp erau o permanentd de tulburdri, jefuind tot ce le Acelasi comportament lipsit de discernâmânt a dus la o mare pierdere teritoriald, in vara anului 1552. Trupele otomane aflate la Lipova in toamna anului 1551 primiserd acordul fratelui George", conform armistitiului de 20 de zile, la 16 noiembrie, A. Decei, Istoria Imperiului otoman Venetianische Depeschen... p. 220. 29 A. Decei, op. cit., p. 196-197.
la 1656, Bucure5ti, 1978, p. 156.
www.digibuc.ro
40
Cazan
10
päräseascd nestingherite Banatul. sä profite de aceastä intelegere, care elibera garnizoana Lipovei de trupele turcesti, unul dintre partizanii de moment al lui Ferdinand, Balassa, a comis un atac necugetat, mäceldrind mica de 1 000 de oameni, ce se aceastä inceputul anului 1552, trupele otomane reveneau aceastä trädare, asediind Timisoara. Asasinarea episcopului de Oradea a lipsit pe Ferdinand de un abil negociator, ce reusise vigilenta sultanului timp de aproape trei ani. Scrisorile lui Süleyman trimise din Adrianopol, februarie 1552, tuturor demnitarilor oraselor Transilvaniei, inclusiv regelui dat de sultan lui Sigismund)
nand
referire la moarte fratelui George", la trädarea lui Ferdi-
la necesitatea ca acestia
päräseascd pe Habsburgi,
vor ca
nu fie nimicitd"31. Timisoara era ca act de pedepsire pentru masacrarea lipsiti de lui Ulama-bey o munitii, apärätorii Timisoarei, condusi de Losonczy, capitulau. Actul de comis asupra lui Ulama-bey era acum la de sängeros. Din nefericire oameni complet nevinovati, a era aceea de a fi trecere, dar la eroic cetatea. Garnizoanei i se promitea a lui 27 efective de ieniceri atacau unitatea de foamete sonczy, masacrând-o. Se un episod al conflictului pentru Ungaria Transilvania cu instituirea unui eiayet otoman, pasalâcul de la Timisoara. Noua organizare a provinciei perrnitea o supraveghere strictä a centrului Transilvaniei, iar faptul intracarpaticd trupele otomane nu au atacat s-a datorat primul noi mari campanii in Persia, unde avea fie prezent insusi sultanul in anii 1553-1554.
31 A. Schaendlinger, Die Schreiben Beamte und Richter,
des Prächtigen an Vasallen,
Wien, 1986, doc. nr. 10-14, p. 21-18.
www.digibuc.ro
CÂTEVA CONSIDERATII PRIVIND ECOUL DE LA CÀLUGÄRENI IN OCCIDENTUL EUROPEI (1595) CRISTEA
La 400 de ani de la luptei de pe apa Neajlovului, putem constata o deosebire perceperea de a amploarea pe care vestea victoriei a avut-o In 1595 s-a vorbit de un succes care a apartinut (in fapt puterilor implicate in lupta antiotomand), dobândit de Sigismund Báthory prin intermediul generalilor motiv pentru care succesul a fost ulterior estompat de victoriile pe care principele
Transilvaniei le-a obtinut in persoand" la
Bucuresti despre se vorbeste aproape exclusiv in istoriografia româneascd2, ardelean sunt negate fel de merite biruintei raport cu restul este supradimensionatd Aceastä explicabild avem vedere deosebirea intre pode informare ale istoricului (care are avantajul perspectivei globale lung") cele ale contemporanilor evenimentului, impune asupra rdzboiului analiza informatiilor care au stat la baza imaginii de la 1595. Se poate constata aceasta s-a format pe baza scrisorilor, care, apoi, sub forma tipdriturilor brosurilor au impânzit toate colturile continentuneglijabil al acestora, precum faptul de multe ori, o N. Istoria lui Mihai Viteazul, Bucure$ti, 1968, p. 175. C. Göllner, lui Mihai Viteazul in Apus, A.I.I.N., VIII, 1939-1942, 137 150, remarcarea faptului
gravurile contemporane au contribuit mult la sporirea faimei lui Sigismund Báthory; idem. europeand a luptelor lui Mihai Viteazul in cadrul al turcesti din XVI-lea, Mihai Viteazul. Culegere de studii", coord. P. Cernovodeanu C. Rezachevici, Bucurqti, 1975, p. 30. 2 Printre exceptii, Al. Randa, Pro Republica Christiana Die Walachei in langen" kenkrieg der Katolischen Universalmächte (1593-1606 ), München, 1964; Caroline Finkel, The Administration of Warfare : Ottoman Military Campaigns in Hungary : 1593-1606, Wien, 1988, p. 13-14; J.P. Niederkorn, Die europäischen und der Lange Kaiser Rudolfs II [1593-1606), Wien, 1993, p. 12. Ar trebui se recunoascd faptul atât de mult hulitul tratat de la Alba lulia, interventia lui Sigismund Báthory in Tara Româneascd nu s-ar fi produs istoria lui Mihai Viteazul Cdlugäreni s-ar fi scris cu totul Probabil de implicarea principelui Transilvaniei in luptele de la Giurgiu. Dezastrul de la Giurgiu nu a antrenat consecinte spectaculoase, cf. Caroline Finkel, op. cit., p. 14-15, care sesizeazä prin Moldovei din Liga turcii chiar in avantaj. In mod analog, otomanii nu au fost capabili in anul urmätor ateze victoria de la Mezökeresztes. C. Göllner, p. 124-129; idem, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte Neuer Zeitungen", Hermannstadt 1943, p. 13-17; Zdenek Simecek, Ottoman Expansion in Czech Repons of the and the Beginning of the century in Ottoman Rule in Middle Europe and Balkans in the and centuries". Papers presented ad the joint Conference of the czechoslovak-yugoslav comitee, Praga, 1978, p. 258-259 nobilii cehi primeau tipärite la Venetia, Viena Praga.
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 41-48, 1996.
www.digibuc.ro
Ovidiu Cristea
2
in Italia era in Franta, Spania sau german, ilustreazd interesul opiniei publice pentru confruntarea cu Imperiul otoman, nici un editor nu-si permitea publice a cont de gusturile publicului 6 acelasi timp, aceste publicatii ne permit surprindem de conneconcordantele acestea. Variexistente au fost de o multime de factori obiectivi sau subiectivi, precum: sursa de informatie, viteza de propagare a traseul urmat, nerile cu vesti provenite din alte surse, interese propagandistice neincrederea in domnii români asupra române Toate J.F. Gilmont, L'imprimerie l'aube du XVI-e in La Reforme et le livre. L'Europe de l'imprimé (1517-1570)", 1990, p. 25; in interesului de otomani J. Delumeau, Frica in Occident (sec. XIV-XVIII). cetate asediatä, Bucuresti, 1986, p. 117, constata intre 1480--1609 s-au tipärit limba de ori mai multe cärti despre turci despre America; cf. A. Pippidi, pays danubiens et Lepante, in idem, Hommes et ideés du Sud-Est européen l'aube de l'âge moderne", Bucuresti-Paris, 1980, p. 32: 1561 de titluri Turcica" intre 1550-1600; C. Göllner, Turcica. Die Turckendrucke des XVI I-III, Bucuresti-Baden Baden, 1968. Propaganda exploateze cât mai mult succcsele cre5tinilor. a incercat Conform iezuitului Giacomo Uniensi, cel mai important succes al campaniei din 1595 era in tabara multi ad catholicam fidem convertuntur" (MVCE, 1, p. 125). De semnalat cererea lui Sigismund Báthory adresatä papei de a-i trimite episcopi pentru teritornle eliberate de sub turci A. Decei, Documente Vaticanului privind anul 1595, RA, 10, 1967, 1, doc. 63, p. 224: volendo che in essi (teritoriile cucerite) viva la religione catholica et l'autorità della sede Ap-ca Romana". Pentru relaliile lui Mihai zul cu papalitatea, studiul recent lui Andreescu, Viteazul Roma, RI, V, 1994,
1-2, p. 45-73.
In instrucliunile lui Clement la VIII-lea Benedetto Mandina despre domnii mâni se spune li signori di questi stati sono stati sempre di fede inconstantissima et hanno sempre seguita la parte vittoriosa o piu potente" J.P. Niederkoin, op. cit., p. 45. transpare din certificatul de purtare" pe care Albert lui Mihai Viteazul in scrisoarea Hurmuzaki, doc. CXV, p. 58 (text lui Sigismund latin) doc. CLVI p. 99 (text german), MVCE, I, doc. 19, p. 114). Poate fi amintitä papal Malaspina o Aldope care la 8 septembrie 1595 brandini : Et havendosi da altra parte aviso che quel Palatino (Mihai Viteazul) defende valorosamente passo del Danubio, me non pare si debba dare molta fede a cio egli dice, massima considerata la inconstantia et poca fedelta di quelli genti (subl.n.) Cl. Isopescu Alcuni documenti inediti delle del cinquecento, Diplomatorium Italicum", 1925, doc. XXXVII, p. 422. confuzie intre Tara Moldova Documentele fac Cl. Iso-
pescu, op. cit., doc. XXXIV, p. 419; A Decei, op. cit., doc. 61, p. 224; doc. 66, p. 226; doc. 71, p. 228 (in toate este numitä Tara Romäneasc ; doc. 78, p. ; doc. 88, p. 237238 (Tara Româneasca este Moldova) cf. P.P. Panaitescu, in teritoriului Bucuresti, 1930, p. 143; E. Stânescu, lumina externe. Valahia sensurile ei, in Studii. Revistä de istorie", 21, 1968, 6, p.
- 1114;
$t. Andreescu, Restitutio Daciae, I, Bucuresti, 1980, p. 100. cu la acuzalia de uz de Interesanta este, in acest sens, in lui Malaspina, Veniamin Ciobanu, La de veacuri. in contextul politicii poloneze la secolului al XVI-lea inceputul secolului al XVII-lea, Iasi, 1991, p. 129. era papal poate fi insä disculpat de aceastä acuzatie. Terminologia de Mihai Viteazul se intitula intr-o scrisoare Stanislaw Zolkiewski, n.)", castelan de Lvov, Ioannes Michael Dei gratia, haereditarius Palatinus Moldaviae Isopescu, op. cit., p. 429-430; MVCE, 1, p. 119. an era privit ca domnito confuzii in domnilor români; $tefan al Tarii Românesti en 1596: Andreescu, La Pologne, la Moldavie et Sainte nouvelle source, RRH, 1983, 3, p. 245). mai grave doc. da nastere la erori alte situalii, apropierea de nume blicat de A. op. cit., doc. 82, p. 233, unde Mihnea Turcitul apare drept Memel Bassa, uno Michele gia Vaivoda della Vallachia" ce putea usor provoca identificarea cu Viteazul.
www.digibuc.ro
Ecoul
3
de la alugäreni
43
de ce nu a existat o imagine standard a bätIliei de la ci un set de imagini care au accentuat anumite altele. Este acestea
motivul pentru care am considerat insuficiente afirmatiile comode conform Sigismund Báthory succesele lui Mihai Acest lucru nu s-ar fi putut realiza complicitatea contemporanilor, fapt recunoscut de cele Maximilian in 1598: Alteta Sa a simtit toate privintele sinceritatea, vitejia credinta /lui Mihai Viteazul/ fatä de Maiestatea sa imperiald a gäsit in actiunile trecute multe au fost puse pe transilväneanului /Sigismund Báthory , care realitate au de el, TRASEELE
VITEZA
Principalele centre de iradiere a informatiilor despre Cdlugäreni s-au stituit in Transilvania, unde curtea de la Alba a filtrat toate informatiile venite din Tara de la Constantinopol, de unde ambasadorii tini trirniteau regulat rapoarte asupra evolutiei evenimentelor. Pe filiera Viena, Prainformatiile au fost transmise ga, Venetia Roma, de unde au fost propagate mai departe Paris sau Madrid. Aceste trasee se intersectau cu altele mai scurte care conectau, de exemplu, Viena cu Graz, Bratislava, Györ, Komarom12, Praga cu Lvov, Cracovia cu slovace, pe vechiul drum ce trecea prin Trnovo, Brno, Uherske diste Hodonin Din capitala lui Rudolf erau retransmise care Dresda14, Augsburg (important releu in spatiul german)15 sau Nürnberg, centru important al avvisi-urilor pentru Europa Balcani, Constantinopolul17 concentra pe care apoi le redistribuia Ragusa, Venetia, Roma incercarea de a scurta distanta in timp, Venetia a urmärit creeze o cale concurentd, prin Pristina-Novoselo-ZlatitaCattaro, la vechiul drum prin Filipopol acestei V., de ex., Olteanu, Les Pays Roumains a lui Michel le Brave Union de 1600), Bucuresti, 1975, p. 95.
Hurmuzaki, XII, p. 393-394; MVCE, I, p. 211
12 Zd. Simecek, op. cit., p. 261 Ibidem, p. 262. Ibidem, p. 265. Ibidem, p. 254; autorul
l'époque de
212.
262.
a secolului XVI, Viena in prima aceste orase a unor la nu erau inca perfect integrate circuitului european. circulatia informatiei se fhcea intr-un cadru strict regional. considerat Venetia Germanici" in C. Faima, p. 128, Nürnberg, distribuirii idem, Michael der Tapfere, p. 16. Vasilka Thpkova 17 Pentru a drumurilor in Balcani, routes terrestres au Moyen Age, in IsLa transition entre l'Antiquité et l'époque ottomane : tanbul la jonction des cultures balkaniques, mediterranéennes, slaves et orientales aux XVI-e - XIX-e Actes du Col. Int. AIESEE, Istanbul, 15/20 oct. 1973, Bucarest, 1977, p. 143-149. A. Pippidi, privinta rolului capitalei Imperiului otoman, in sud-estul Europei, Centre et périphérie dans le sud-est de
a l'époque medievak et premoderne, RESEE, XXXI,
19, 1993, 3-4, p. 263 279, in special p. 265-266 pentru problema drumurilor. Pentru compaR. Mantran, L'echo de la bataille de rarea cu ecourile altui eveniment important, Constantinople, 500 alla luce di Lepanto", a cura Mediterraneo nella seconda
di Gino Benzoni, Firenze, 1974, p. 243-256. 18 K. Treptow, Distance and Communications in Southeastern Europe 1593 1612, idem, From Zalmoxis to Jan Palach. Studies in East European History", N. York, 1993, in East European Quarterly", 24, 1990, 4, p. 475 482). a p. 77 78 (publ. irebuit acesteia. la noua cale
www.digibuc.ro
44
Ovidiu
4-
Fernand Braudel conform lupta impotriva distanDin acest de noroc de prevedere, dar de motiv, viteza a depins mai putin de mai de starea drumurilor, calitatea curierilor se Viteza cu care s-a aflat Occident de succesul de la afirmatia
este o
mediile calculate de Fernand Braudel Jean Delumeau pentru secolul al din Scrisorile trimise de Albert pe 24 august 22 de Mihai principelui Viteazul (probabil la aceeasi 23 au ajuns pe 28 august in Doi nobili au dus Transilvaniei, de la mai departe, spre
arhiducelui Maximilian de la Rochnosch" (Rockanos), unde a ajuns la 5 septembrie.
De aici, vestea victoriei s-a in Peninsula sub forma la Praga a ajuns pe 19 septembrie, la care consilierul Rumpff o comunica ambasadorului Tommaso Contarini Au existat stiri mai rapide al La 4 septembrie traseu este practic imposibil de Guillen de San Clemente, ambasadorul Spaniei la curtea din Praga, pe care gelui Filip al II-lea despre o a turcilor in Tara o punea sub semnul intrebarii dubii care persistau, opt zile mai printre lui Rudolf al II-lea, din cauza din partea lui Sigismund care a ajuns a contribuit probabil la sporirea confuziei la deformarea a ceea ce avvis
F. 1985, p. 219.
Mediterana
lurnea
epoca lui
al II-lea, II,
Mult timp au circulat legende privitoare la care courtiers du Grand-Seigneur, font d'extrérnes diligences". Pentru corectarea acestui punct de vedere recent R.G. Les valaques des Montaigne, les avatars d'un RRH, XXXIV, 1995, 1-2, p. 207-211. F. Braudel, op. Delu; p. 226 care a preluat calculele facute de Pierre meau, Rome aux XVIe
18.
Hurmuzaki, XII, doc. CXV/p. 57-58
19, p. 112-114.
doc. CLVI, p. 98 99 MVCE, I, doc.
Scrisoarea nu s-a dar la ea face aluzie Alfonso Visconti atunci despre vestile pe care Sigismund primit 28 august dal suo
vorbeste ch'e
in Vallachia et da quel vaivoda" (scrisoare catre Gianbattista Genga din 28 august in MVCE, 5, Bucuresti, 1990, doc. 23, 63 ; o var. in Hurmuzaki XII, doc. CLIX p. 101).
Tot la mai multe scrisori (trimise de Mihai Vitea2ul), dar mai pulin Tommaso Contarini care spune Sigismund Báthory a primit vestea ictol iei darn suoi capitani che si trovorono a quella giornata" (Hurmuzaki 111 2, CLIV, p. 133; MVCE,
se
doc. 26, p. 71).
V. mai sus scrisoarea citata a lui Alfonso Visconti (nota 23). din Si Ciordnescu, Documente privitoare la istoria romänilor culese din mancas, Bucuresti, 1940, doc. CCLVIII, 118; A. Decei, op. doc. 56, p. 221. Hurmuzaki 2, doc. CLIV, p. 132-133; MVCE, 5, doc. 26, p. 70-71. 27 Göllner, Faima, doc. p. 206-207 ; idem, Michael der Tapfere, 114-115. Al. Ciordnescu, op. doc. CCLVI, p. : La gente Transilvano tuvo una gru essa escaramusa en Balaquia, con perdido de los Turcos. Ellos la esageran tanto, que yo tambien como demás, por relacion destos ministri escrivi que era roto Sinam y todo su mas no fué assi, porque dizen que se ha rehecho y esta otra uez en Balaquia, con más de 60 mill hombres aunque de persona de Sinam, que se dixo que ero muerto, no se sabe".
Ibidem, doc. CCLIX, p. 118-119: y en esta mesma duda estan los ministros del
Emperador, par la diversidad y variedad de los avisos". Guillen de San Clemente face trimitere la pasaje din scrisoarea lui Sigismund Báthory Rudolf al in raportul din 19 septembrie 1595 catre regele al 11-lea (Al. Cioranescu, op. doc. p. 120); totusi la aceeasi data tot la Praga, Tammaso Cantarini nu ajunsese curierul trimis direct de principe, et per questa causa. pare non s'habbia cantato ancora in chiesa l'inno per ringratiare il Sig Dio della vittoria..." (Hurmuzaki, 2, doc. CLIV, p. 132-133).
www.digibuc.ro
de la
Ecoul
45
de multe ori in urma unor interpretdri personale a dar pe cale nu numai La Constantinopol vestea
31, aduse de negustori, soldati, spioni 32. lui Sinan pasa ajunsese la 7 septembrie,
raportul care Thomas Heneage la care Edward Barton scriAmbasadorul venetian Marco Venier comunica despre francezul De Breves fácea acelasi lucru doge din 5 septembrie soarea Impactul acestora 17 septembrie regele Henric al raportul din cauza propagandei lui Sigismund Báthory, a fost destul de redus. Poate nu , o diferentd fundamentald adevdrului conform aur informatie; valoarea unei informatii nu e durabild. Trebuie deci folositä in cazul de Principiul se mai cunoscute deja in Occident, rapoartele consä confirme pentru istoricul de azi, stantinopolitane nu au mai reprezentat interes, chiar ele au o mai mare acuratete. EVOLUTII DE CONTINUT
Evaluarea modificdrilor de continut ale ar impune identificarea tuturor surselor primare de informatie. Or, tocmai acest lucru este imposibil de s-au pierdut iar altele au circulat in unele doar pe cut motiv pentru care nu mai pot fi reconstituite. Din sincale comparatia scrisorile schimbate intre cancelariile gura posibilitate relataile lui Albert Király Mihai Viteazul europene, tipdriturile acestia s-au bazat redactarea rapoartelor nu numai pe Este de retinut observatiile proprii, ci pe informatii obtinute de la prizonierii turci, care le starea de spirit din permiteau zvonul Sinan pasa a murit, existau voci care De exemplu, pentru a fiul marelui vizir a fost väzut la Buda un certo segno d'una banda pendente" in doge din 26 septembie 1595 semn de doliu! (raportul lui Tommaso Contarini Hur2, doc. CLVII, p. 134-135; MVCE, 5, doc. 29, p. 76-79. muzaki C. Göllner, Faima, p. 126; Zd. Simecek, op. cit., p. 256. E.D. Tappe, Documents concerning Rumanian history, London, 1964, MVCE, I, doc. 20, p. 114-118. Pentru activitatea lui Edward Barton, Paul Cernovodeanu, An English Diplomat at
: Edward Barton's Attendance of
RRH, 28, 1989, 4, p. 429-449. 1, doc. 1, p. Hurmuzaki stantinopol au fost publicate de N. la campania din 1595 a Domnilor
parte a rapoartelor bailului venetian laConAdaos la relatiile
Marco Venier cu privire
A.I.I.N., IV, 1926-1927, p. 127-134.
Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV;
çais sur Michel le Brave
Ottoman Campaign in Central Europe
Georges Boisnard, Temoignages Henri IV), in RRH, XXIV,
Dans la correspondence diplomatique
1985, 1-2, p. 137-146. 36 Jean Noel Kapferer, Zvonurile, Bucuresti, 1993, p. 40.
Sigismund Báthory, supra nota 23. Cazul scrisorii lui Mihai Viteazul 38 Relatarea ambasadorului polon Radislao nu a avut practic ecou Cl. Isopescu , cit., doc. XLIV, p. 430-431 ; MVCE, 4, doc. 39, p. 72-73). oferä o serie de detalii asupra pierderilor turcilor, precizeazä, atunci de la un prizonier, fost comandant de artikrie oastealui Sinan. informalii acestea le Stanislaw Zolkicwski. primite de la prizonieri face aluzie Mihai Viteazul scrisoarea Compararea relatärilor lui Mihai Viteazul nu este foarte Scricastelanul de Lwov mai mult pe situalia existenta soarea
diferente. In timp ce pentru Mihai Vitcazul au fost ucise Totusi se sangeaci in memoriul trei pasale mai mulli ceausi (patru marcle duce a fost vorba doar de trei pasale cu noroi intoarse in de Toscana), pentru nu räni". Pierderile otomanilor au fost apreciate la 7 000 de oameni de neprecizat de cäpitanul transilvanean. domnul muntean,
www.digibuc.ro
Cristea
46
tinem cont de caracterul sumar al scrisorii lui Mihai Viteazul nobilul polon (memoriul care marele duce al Toscanei nu poate luat in consideratie datoria datei la care a fost redactat raport cu producerea de scrisoarea care Sta(3 februarie a neconcordantelor scrisurselor de referintd se reduce la una nislaw Zolkiewski), Sigismund Báthory. soarea lui Albert Király a durat foarte a fost foarte Conform acesteia, Sinan-pasa ar fi spus uimit de atacul supraomenesc al oamenia pus pe o oaste atät de trebuie se rusineze fortele nostri 41. impdratului turc trei tunurile ni le-am cam In privinta pierderilor, Király ale turcilor au fost mari in timp; pierderile in noi"42, dar putini oameni, multi au s-au pierdut multi au cai. Cel mai important succes a fost capturarea unui steag verde steagul princio asemenea culoare este pal al lui Mehmed pasa, pe care depläng turcii, Mahomed, iar pierderea sa este consideratd un semn simbolul idolului in se precizeazd a Sinan pasa a un de de pe pod Mihai Viteazul s-a luptat admirabil pentru cauza Metamorfozele suferite de aceste informatii sunt surprinzdtoare parte pot explicate prin motive propagansitice. Este cazul disparitiei" lui Mihai Viecoului extraordinar pe care zvonul capturdrii steagului s-au concentrat asupra acestui episod verde. Foarte multe dintre cu putine exceptii45, au fost de fantezii. Cele mai putin exagerate au comis doar confuzie profetul Mahomed au subliniat otomanii Mehmed piangano la perdita stendardo di Mahometo parendo loro d'essere donati di Dio et da quel laro prota et stimando questo succeso un infelice picio delle calamita che habbiano a seguire"46. Alte merg la a sustine acest steag era mereu la Mecca, de unde era adus taberele militare doar situatii exceptionale. Cucerirea Györ in 1594 era pe seama acestei pe care erau pictate un curcubeu portretul lui Mahomed (!!)"
a
MVCE, I, doc. 228 p. 627-628. 41 Hurmuzaki XII, doc. CLVI, p. 99. Ibidem; acest al capturarii unor tunuri de catre otomani a stat la arguvictoriei de catre marele vizir, Al. Cioränescu, op. doc. CCLX, p. 119; Mihail Mustafa Mehmet, Cronici privind române, Bucuresti, 1966, vol. p.
418-419; vol. 11, p. 40-41. Suisie au vorbit de
tunuri luate de la turci (Sigismund Báthory ducele de Mantova in A. Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei Tarii Acte scrisori 1593-1595 ), Bucuresti, 1932, doc. 150, p. 277-279) sau chiar Viteazul catre ducele Toscanei citat la nota 39) sau la cronicarul Szamosközy de 15 I. Craciun, Cronicarul Szamosközy lui privitoare la 1566-1608, 1928, p. 104.
V. supra nota 40. Domnul Tani Ro in apare de la Constantinopol; cf. E.D. Tappe, op. p. 91-93, doc. ; N. Bänescu, op. cit., p. 128-129; Hurmuzaki doc. L, p. 487. Alfonso Visconti e vorba de stindardul di Memet Bassa" (MVCE, 5, doc. 23, p. 63-64); la fel o publicatd la Roma (Hurmuzaki 2, doc. DXXIX p. 487-488), unde se spune printre steagurile capturate a fost 10 stcndardo Generale, che fu di Mehemet Bassa" dedicato al falso profeta Mehemet". 46 Hirmuzaki 2, doc. CLVII, p. 134-135, raportul lui Tommaso Cantarini din 26 septembrie 1595; A. op. cit., doc. 59. p. 223 la Roma pe 30 septembrie. C.
p. 121-122.
doc. XVII, p. 212-214; idem, Michael der Tapfere. doc. XX,
www.digibuc.ro
de la
Ecoul
47
apoi diferente datorate caracterului vag imprecis al relatdrii lui acestea, soarta lui Sinan pierderile otomanilor i-au preocupat mod special pe contemporani. Despre soarta marelui vizir au circulat zvonuri au afirmat ar fi murit 48, altele doar a contradictorii. de pe pod nu se a fost salvat"; in sursele constantinopolitane, mai explicite, au precizat a fost de o lance care i-ar fi obrade o care i-a zburat dintii din sau de o sulitä care l-a doborât, pierzându-si un dinte 52. privinta pierderilor, cifrele, cum era de asteptat, nu concordd. Mihai cifra de 7 000 in scrisoarea teazul Zolkiewski, Sigismund doar de succesul ducelui de Mantova. Alte surse s-au multumit 2 000 atunci când a un numär mare de necredinciosi au preluat ideea lui precizeze Kiraly conform oaste a principelui Transilvaniei ar fost
prezentd, turcii ar fost quasi tutto sconfitto et annichilato Alte deformdri sunt foarte dificil de explicat. Surprinde de exemplu, informatia conform Albert Király ar fi participat la cucerirea Lipovei. Faptul este cu atât mai straniu cu cât contaminarea s-a produs pe canalul" principal de transmitere a spre ar putea fi explicat doar prin simultaneitatea cu care au ajuns vestile despre victoriile de la Lipova Cdlugäreni. imperiald confuzia nu s-a produs, aici vestile au ajuns in acelasi timp
generalizatd confundarea podului de pe apa construit de otomani peste Eroarea porneste din lipsa de formatii asupra oastei otomane, la care se poate caracterul sumar datelor topografice al putinelor de geografie acest fel, o târzie precizeazd infrângere, Sinan essendosi ritirato in Bu-
vului cu
caresco, Isola del Danubio" Göllner,
48
la Dresda
doc. XVI, p. 211-212; idem, idem, Turcica,
doc. 2158,
doc. XIX, p. 591-592; A. Decei, op.
doc. 64, p. 225. Ciordnescu, op. cit., doc. CCLVI, p. 117; doc. CCLVIII, p. 118 A.
doc. 58, p. 222; doc. 59, p. 223; Hurmuzaki Thomas Heneage Edward Barton 1, doc. L, p. 487. Venier Hurmuzaki 51 Tot la Edward Barton, supra nota 50. regele Henric al 52 De Breves
2, doc. CLIV, p. 132-133. E.D. Tappe; op. cit., p. ; la
;
op. cit., Marco,
Hurmuzaki, supl. 1, vol. 1, doc. CLXXV
p. 113.
cifre exagerate, C. Michael der Tapfere, doc. XVII, p. 118, 50 000 vorbesc de din oastea 18 000 de crestini. Alte pe op. cit., doc. 58, p. 222). Convingerea turcii ar fi fost definitiv zdrode (A. s-ar aflat intreaga oaste bili cazul la raportul lui Tommaso Contarini doge din 26 septembiie 1595. op. cit., doc. 56, p. 221 ; doc. 59, p. ; Al. Ciordnescu, op. cit., doc. CCLXIV, A.
de turci
2, doc. DXXIX, p. 487-488 publicatd la Roma ; Hurmuzaki, 15)5). tipdrituri italiene care pun victoria de la pe lui Királ), cazul la Padova (C. Göllner, doc. avvis-ului la Ferrara p. 207-208). cuceririi Lipovei a ajuns pe 25 august lui Sibismund cum Belisario Vinta reiese din scrisoarea lui Cosimo Caponi A. Veress, op. cit., doc. 142, s-a pe 28 august. De aici p. 266), au mers despre amdnunlite asupra locului luptei doar Edward Barton. Tommaso Conch istitarini spune doar era il luogo piano rinchiuso per una parte dalli alloggiamenti ani, et per l'altra dal Danubio che Turchi a havevano lasciato dietro alle spalle" (Hurmuzaki
2, doc. CLIV, p. 132-133.) A.
op. cit., doc. 70, p. 227.
www.digibuc.ro
Ovidiu Cristea
48
8
Se poate constata, asadar, a existat o diversitate de imagini, de versiuni de la masa mare de informatii, uneori contradicasupra care circulau, contemporanii au trebuit discearnd adevdrul. De multe ori ceea s-a recurs la simplificdri ale mai multor ce a contribuit la deformdri de continut. Stirile care s-au bucurat de cea mai mare circulatie s-au referit la o seara, podul construit de turci care a durat de dimineata peste care ambele osti au fost pe respinse, al treilea atac al tinilor incheindu-se cu succes. Podul s-a rupt sub greutatea trupelor, motiv pentru care o multime de turci Sinan pasa a s-au in tea cu steagul verde al profetului" 58, s-a format imaginea unei victorii de mari proportii, umbria doar de faptul oastea a trebuit se pentru a primi ajutoare. Acest fapt a provocat printre contemporani o serie de rezerve din acest motiv succesul de la sau chiar dubii privind rezultatul a fost dat contraofensiva care a dus la recuperarea Bucuresti. Punctul final al campaniei, dezastrul otoman de orasului la Giurgiu, s-a suprapus perfect peste din 13/23 august in acest caz fiind vorba de o pe un pod - de data aceasta situat peste cu un mare succes al pe Lipsa lui Mihai Viteazul din prim planul campaniei din 1595 a fost seama propagandei de Sigismund Báthory. Acest lucru nu poate fi contestat, dar, pe de altä parte, nu trebuie privit drept unicul motiv al marginalizdrii domnului Faptul acesta a devenit ulterior un personaj de anvergurd europeand destul de mecanismele imaginii" se aflau mai la Praga Roma la Alba Mai curios este poate faptul ciuda ecourilor victoriilor din 1595 spatiul balcanic populariatii de care s-a bucurat figura domnului muntean in folclorul sud-dundrean 61, in propria lui chipul voievodului a fost vreme moartea lui, mai noscut" a fost de victoria de la descoperitd transformatd Termopyle al romanilor" de Nicolae
-
cescu. PBESCURTÁRI
= Mihai Viteazul europeand, vol. 1, 4 5, Bucuresti, 1982-1990. Hurmuzaki = Euxodiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romdnilor, vol. p. 1 2, XII, 1, vol. 1, Bucuresti, 1880-1888, 1903. MVCE
58 Este interesant cii nici unul din ambasadorii crestini la Constantinopol, general bine informati, nu spun nimic in acest sens. V. de ex. rezervele formulate de Guillen de San Clemente, in Al. Ciorinescu, op. doc. CCLVI, p. 117, doc. CCLIX, p. 118-119, doc. CCLXII, p. 120. 60 A. Pippidi, Mihai Viteazul
Zeit), Cluj, 1987.
arta epocii sale Michael der Tapfere in der Kunst seiner
61 Idem, bizantind in Wile 1983, p. 183; N.I. Simache, Tr. Cristescu, Doi si Palamed, Bucuresti, 1943. 62 A. Pippidi, Viteazul..., 65.
www.digibuc.ro
in secolele XVI-XVIII, Bucuresti, greci ai lui Mihai Viteazul : Stavrinos
SOCIETATE
LOGOFETI AI MOLDOVEI LUI PETRU RARE$ MARIA MAGDALENA
Am legat cu omul acesta o mare prietenie am ca unul altuia ne putem scrie mereu. Este in un foarte modest, dintre cei foarte de acestea, prudent destul de atent in treburi, buni, in unul nu se acest regat. Nu se nimic in afara lucrului pentru care este aici; ori sensul pentru care a venit, ori, nu, totul ii este indiferent, scria, la 6 septembrie 1536, episcopul de Lund - ambasadorul lui Carol Quintul - despre din sfetnicii lui Petru Rares, cu care avusese mai multe tainice la Oradea. Era, aceluiasi sol imperial, vistiernicul voievodului Moldovei, principe, desigur, foarte puternic, care are posesiunile Transilvania hotarele stdpânirilor impáratului turcilor. Aici, acelasi vistier secret viziteazd adeseori nu inchei pace cu acest Joan Boierul moldovean al portret schita episcopul catolic nu este altul deck mare vistiernic apoi mare in domniile lui Petru voievod. Dregkor insemnat, cu o activitate, ctitor de donator de a constituit subiectul unor studii, articole note, semnate de N. Beldiceanu2, Tit Simedrea3, Emil Turdeanu4 S. Cariera sa a fost reconstituitä sumar Dictionarul marilor dregátori de N. Stoicescu cu multe greseli, cartea lui Adrian prima parte a acestui ambele citate Conturarea liniilor mai ale biografiei lui logofkul are informatiile documentare din principalele de izvoare, enumerate deja. Acestora li se publicate de St. Nicoladocumentele escu, scrisorile de volum de N. Suretele izvoadele lui cronica lui Eftimie, precum volumul I din seria Vetera Monumenta Slavorum Meridionalium (A. Theiner) volumul IV din Quellen und Erörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte (Karl August Muffat). la
Vetera Monumenta Slavorutn Meridionalium, ed. Augustin Theiner, vol. I, 1198-1549, Roma, 1863, p. 635-636. Textul latin, apud Theiner, in Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 114, p. 103, nr. LI. traducere româneasa in Arhiva a an. nr. 6, 1864, p. 40, nr. 50. 2 N. Beldiceanu, Inscriptia bisericii de la Horodniceni, in Arhiva", 1890-1891,
nr. II.
Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului
an. LII, 1934, nr. 3-4.
din
1535, in BOR,
Emil Turdeanu, Manuscrisele vistiernicului Mateias, in BBRF, an. I, 1953, nr. 1. S. Gorovei, Addenda et corrigenda. Mateias vistierul sa, in XVI, 1979, p. 537-539 ; idem, Addenda et corrigenda. Din nou privire la Mateias, in
XVIII, 1981, p. 686-687.
Studii c.
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 49-69, 1996. 30
www.digibuc.ro
50
Maria Magdalena Székely
prima parte a acestui studiu, am
2
personalitatea lui Toader lo-
a fost adesea
confuziilor din pricina existentei, in a tor purtdtori ai prenumelui Toader, dintre care unii slujbe chiar cancelaria Ca o ironie a soartei, lucrurile stau exact la fel cazul lui Mateias. La rdspântia veacurilor XV-XVI sunt atestati cinci numele Matei/Mateias, ocupând functii, unii pe logofetie marea vistierie, acolo unde apare ca dregaor logofdtul.
Matei diacul
Copist de acte cancelaria lui Mare, Matei diacul este autorul unui relativ de hrisoave (36 datând din tervalul ianuarie 1495-8 septembrie 1503 Proprietar din satul peste Prut, Matei ruun schimb de pdmânturi pe la 1498, dele sale, Neagsa, si Musa, Pe cale, el a intrat posesia unor pärti din Durnesti, pe Suceava A murit, pro babil, in ultimul an al domniei lui Mare, nu mai apare, ca pisar, nici dregdtorie, vremea lui Bogdan III Stfircea
al de Hotin, Ion Stârcea, a fost diac Moldovei la 1547 8, apoi mare de 156010 la 1552 vistiernic de Hotin la A mai avut surori: Sorca Anghelina Ion Stârcea era frate de Cetatea de Mihul Stârcea, toti trei de copiii Nastei, descendentd din boienil sau la inceputul veacului XV
primdvara 1541, imediat Paste, de vistierie spärgea vistieria domneascd de la luând multe odoare bani gheaobiectele furate, haine alte lucruri". Fugind peste 600 de el va ucis de un nobil polon, pe Haliciului Abia in a doua sa DRH, p. 286, nr. 153; p. 288, nr. 154; 294, nr. 158; p. 295, nr. 159; 296, nr. 160; p. 303, nr. 164; p. 310, nr. 169; p. 314, nr. 171; p. 324, nr. 178; p. 327, nr. 179; nr. 187; p. p. 329, nr. 181; p. 331, nr. 182; p. 337, nr. 185; p. 339, nr. 186; p. nr. 192; p. 362, nr. 201; p. 379, nr. 210; p. 386, nr. 217; p. 389, nr. 218; p. 392, nr. p. 418, nr. 234; 422, nr. 236; 433, nr. 243; p. 448, nr. 248; p. 456, nr. 254; p. 457, nr. ; 255; p. 459, nr. 256; p. 470, nr. 261; p. 476, nr. 265; p. 480, nr. 266; 483, nr.
nr. 274; p. 495, nr. 276; p. 515, nr. 289; p. 516, nr. 290. Ibidem, p. 406, nr. 229. DIR, p. 548, nr. 492. Midem, XVI/2, p. 30, nr. 27; 33, nr. 31. p. 133, nr. 126. Ibidem, p. 162, nr. 159; p. 164, nr. p. 165, nr. 162; p. 167, nr. 163. Midem, p. 133, nr. p. 136, nr. 129. Ibidem, XVIII, p. 292 293, nr. 259; p. 548, nr. 492; XVI/2, p. 133, nr. 126; p. 136, nr. 129. 14
Corfus, Documente privitoare la istoria
XVI, Bucureti, 1979, p. 61, nr. 39;
culese din
p. 404, nr. 367.
www.digibuc.ro
polone.
ai Moldovei
3
(II)
51
de la
domnie, Petru
lui Mateia*, Cozmin fost bor. Totodatil, pentru fapta domnul Moldovei trimite o la regele Sigismund I al Poloniei prin care-i cu poveste*te prin starostele Haliciului, ucisese pe porunca de a-i restitui lui Petru voienobilului de tezaurul. Asupra celorlalti doi omonimi ai lui logofdtul de Cetadin sfatul lui tea boierul voi opri la locul cuvenit. o parte de mo*ie ca
de ocne
Despre familia din care provenea dispunem de o o pe un manuscris atestä existenta unui frate, Sima. mare vistier" 1535, pan bisericii un Tetraevanghel in a dedicatie se consemnase: Cum dania mea este dania fratelui meu, Sima vistiernic"15. Despre acest Sima, un document din 1527 spune ridicându-se voievod (este vorba de complotul din 1523), a pierdut impotriva lui satul Pa*canii pe câmpul lui in La 1480, acest sat cel Mare lui Pe de parte, la 1529, Maria, sotia lui Mihul, nepoata lui Lazea primea domneascd pe satul Horodnicenii vor viitoarea de a lui Horodniceni, teia*, in care va ctitori biserica existentd astäzi. S. Gorovei a propus, ai lui 1971, ca baza acestor pe Dolh, portarul Sucevei pe Maria Autorul a revenit 1979 1981 asupra acestei filiatii, mama lui Mateia*, Maria, a putut lui Sima a doua prima cu portarul, cu Ion Gruviitorului meza, acesta din era lui se Presupunerea pe un context documentar sustinut de actele din 1480 1529, relative la satele Horodniceni de insemnarea de pe Tetraevanghelul din 1535. Aceste dau urmdtoarea de
fusese lui
de
Lazea
Mihul
Maria
Dolh portarul
Sima vistiernic Tit Simedrea, op. p. 19-20. DIR, XVI/I, p. 228, nr. 202. p. 340, nr. 223. p. 316, nr. 283. $tefan S. Gorovei, Arburevii, in CI, serie 1971, p. 154. Idem, Addenda et corrigenda. vistierul, p. 537-539. 21 Idem, Addenda et corrigenda. Din p. 686-a privire la DIR,
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
52
4
Ideea despre paternitatea lui Ion Grumeza/Grumaz are originea semnalarea, de care profesorul Emil Turdeanu, 1953, a unui Tetraevanghel, din 1519, aflat in prezent la Muzeul Sfântului Sinod din Sofia pe care domnia-sa 1-a atribuit viitorului 22 1981, insemnarea dedicatorie a acestui manusscris (al donator era Mateias, de vistierie din târgul Sucevei, a fost republicatd in panului Grumaz de S. Gorovei. Din cartea bisericii Sf. Nicolae din cuprinsul ei se vede Suceava, zilele binecinstitorului domn, Io voievod, lui Bogdan vistiernicului de la Suceava, pan Eremia, unchiul acestui Mateias". Cei doi istorici 1-au identificat pe
voievod
mare vistiernic apoi al Moldovei. am accepta cont se va ascut prin 1490, presupusa a Mariei cu Ion Grumaz trebuie fi avut cu câtiva ani dar, la 1529, Maria este ca sotie a lui lh, fost portar de Suceava. Este adevdrat, donatorul Tetraevanghelului din 1519 era Mateias, dar numele slujba la vistierie nu mi se par indicii sigure pentru identificarea sa cu viitorul mare dregdtor. Nu trebuie uitat jefuitorul de la in 1541 (fiul lui Cozmin al se numea la fel era tot visticu
!
Singurul argument pe consider viabil in sustinerea paterGrumaz 23 este unul de obicei genealogicd, bazat pe de a boteza rude apropiate. din ghelului era nepotul marelui vistiernic marele a avut un doi nepoti Dar, lipsa märturii sigure explicite care confirme de sänge dintre cei dregdtori, adepta ipotezei meiate pe interpretarea acest moa unor oferite de actele vremii. ment, mi se pare Mariei singura solutie era este aceasta: lui
drept studiu neterminat 26, reputatul genealogist I.C. Miclescuajungea la concluzia rânduri: logofdtul a cdsätorit 24
22 Emil Turdeanu, op. cit., p. 59-60.
23 Ion Grumaz, staroste de de ceilalti apare in aceast5 calitate, Mare cu loan Albert tori moldoveni, in marea märturie din cuprinsul tratatului lui (12 iulie 1499). Pecetea sa, aplicatä la documentului, are legenda: + Bogdan, Documentele lui tefan Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. La fel, numele lui este mentionat tratatul lui marele duce al Lituaniei (12 septembrie 1499)- ibidem, p. 444. documente interne, din 1520, amintesc stupii prisaca lui Grumazá fost staroste, in hotarul (DIR, p. 173, nr. 154; p. 175, nr. 155). doar Documentele enesti niciodata pe Dolh/Dolga in act din 25 martie 1529 este ca portar de Suceava (DIR, XVI/I, p. 316, nr. 283). Este imposibil de stabilit unul din acest personaj era identic doi purtatori ai (supra)numelui Dolh contemporani cu el: Andrei (DRH, 11, p. 353, nr. 231) (ibidem, p. 404, nr. 263, ibidem, III, p. 453, nr. 252). 25 Sima vistiernicul (al doilea sau al treilea), participant la complotul indreptat impotriva lui a fost la 7 septembrie 1523, in Romanului (Grigore Ureche, Letopisea Woldovei, ingrijitä de P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 146). Mosiile i-au fost confiscate: satul Pascani, lui Dragos, mostenit de la pärintele sau, a intrat in posesia mändstirii (DIR, XVI/ I, p. 228, nr. 202; ibidem, p. 53, nr. 69). Sima a mai stäpänit cumpärätura sa, o parte din Piticeani, la Cobâle, din timpul vie0i (ibidem, p. 250, nr. 222). 26 C. Miclescu-Priljescu, in portofoliul Arhiva nealogicd".
www.digibuc.ro
logofeli ai Moldovei (II)
5
53
jupâneasa Anastasia, apoi cu Anghelina a avut la un 12 copii. Despre Anastasia se relativ putine lucruri, ea niciodatd atesca sotie a lui Mateia§. Numele este mentionat documente târzii, de la veacului XVI. Un act din septembrie 1580 27 date care permit reconstituirea urmdtoarei filiatii: mai
Anastasia
Eftimia
La 1581, un alt document 28
de Lupul, Nastasiei, aceasta din nepoata lui Herman:
Eftimia era cului Cozma
Herman
Draga
Nastasia
Eftimiei fata
Eftimia
al lui a postelniLupul
00
Cozma
Dar, la 1604
Heartea
acela§i Lupul Hertea,
Eftimiei, apare ca nepot al lui Eftimia
Lupul
Se poate conchide, de aici, Eftimiei bunicii aprodului Lupul Hertea au fost Anastasia Mateiq Cozma Anastasia era (Anexa ), din boierii participanti la complotul din 1523 Din acestuia pârcdlabului cu Draga/Drdghina, au rezultat cinci fete : Anghelina, Anastasia, Todosia, Maria La 1584, când erau deja trecute din Anghelina Anastasia sunt pomenite ca monahii despre Anastasiei nu a murit cândva, 1554 de 1584. Din cei 12 copii ai lui Mateia§, primele fiice, Eftimia, au rezultat din Este posibil ca Toader Mateie§evici fost tot fiul acesteia (el apare, la 22 martie 1560, ca dintâi al lui 34).
desfacerea
Acest eveniment a avut mama ei
pe pruncii
cdsnicii,
s-a
Anghelina35.
cu mult
de 29 septembrie 1538, la care Bistritei, rugându-1 la jupâneasa, pe ceea ce Anghelina aveau deja
copii in toanma lui 1538.
27 Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XXI, 1929, p. 109, nr. 82 (in continuare, Ghibänescu, Surete, XXI). 28 Ibidem, p. 110, nr. 83. DIR, XVIII!, p. 133, nr. 192. Ibidem, 31 Ihidem,
p. 103-104, nr. 102.
p. 54, nr. 52; ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. Ibidem.
Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125. dovei
Ibidem. St. Nicolaescu, Documente privire la XVI, Bucuresti, 1905, p. 176-177. Ardealu
www.digibuc.ro
Mol-
Maria Magdalena Székely
6
cobora din neamul Calapod (Anexa 2). Primul A doua sotie a acestei familii a fost stolnicul Petru membru atestat cdsätorit cu Ei au a doua jurndtate a veacului XV, murind Chiraca sau de 26 iunie 1522. Au avut un fiu, Gavril Calapod 39. La rândul Gavril Calapod a avut trei copii : pe Anghelina, sotia lui Mateia$, pe Pätra$co Calapod4° Aceasta din este documente pe deoarece a fost cdsätoritä cu Cârstea Hälducescul, lui Isaico 42, nepotul lui lui Cozma androvici44. lui Gavril Calapod nu este cunoscutd dupä nume. Singurul amänunt jupâneasa din biografia ei care se poate semnala aici este la 1538 nepotii când, foarte probabil s-a refugiat la Bistrita. o precizare. in studiul inedit despre Mateias, Se mai cuvine nealogistul I.C. Miclescu-Präjescu considera pe Purcelescul un strämo$ 1607 Este adevdrat, sigur" al 1609, Nastasia, una din fiicele lui copiii ei apar in calitate de nepoti stränepoti ai lui lescul"43. Dar va fi existat cu s-a prin Anghelina, nu prin Mateia$. La 142946, lui Purcelescul i se intärea satul 1483 urma$ii pe care, schimbau stolnicul Petru Calapod pentru mosia Mite$ti. Deci, au intrat in posesia familiei lui prin sotia acestuia, nu mostenire linie de la Purcelescul. Schimbul de sate amintit poate indice (privind prin prisma dreptului de preemptiune) o de rudenie familiile Calapod Purcelescul. Din lui logofdtul Anastasia au rezultat probabil nouä copii : Ilisafta, Nastasiia, Odochia, Anita, Ion, Consider ace$tia sunt pruncii näscuti de a doua sotie a lui deoarece: a) Ilisafta copiii ei erau mo$tenitorii unei pärti a satului care le-a evident, de la Anghelina; numitä b) avusese deci cea de-a Anastasia o doua nu putea fi deck Anghelinei; la fel ca fratele Anghelinei, c) al treilea prunc se numea toarea Nastasia purta numele sale, Nastasia Descendenta lui constituie un exemplu foarte ilustrativ de tere a neamurilor : 12 copii (prima generatie), 22 de nepoti (a generatie) cam 13 stränepoti (a treia). pe linie masculind, spita lui a continuat prin femei, logofkului trecând vinele familiilor Udrea, Hertea, MatieScule$,
(Anexa 3).
Referindu-se la copiii lui Mateia$, N. Stoicescu sustinea dintre nu s-au mai dar documentele aceastä
:
DRH, II, p. 379, nr. 249. DIR, p. 203, nr. 179. Ibidem. Ghibanescu, 41
XXI, p. 174, nr. 111.
DIR, XVI/3, p. 352. nr. 430.
42 Mihai Costachescu, Documentele Ia§i, 1943, p. 190, nr. 42.
de
DRH, III, p. 520, nr. 293.
Ibidem. Ghibänescu, 48
XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. DRH, I, p. 121, nr. 82. Ibidem, II, p. 379, nr. 249. DIR, XVI/2, p. 131, nr. 125. N. Stoicescu, Dictionar..., p. 314.
www.digibuc.ro
voievod (1517-1527),
ai Moldovei
55
au ocupat cinci ai mai patru din sau stat. Toader Mateievevici, era, la 1559, in cetatea Sucevei. Primul sol la Mircea Ciobanul, in Tara Pe el il va trimite Alexandru a doua domnie a acestuia (1558-1559). semn de pentru de misiunea sa, Mircea voievod i-a ddruit lui Toader Ultima de Toader a fost aceea de clucer. Fiul lui a avut, la dregdtorie Gorcea Udrea pe Tofana, sotia fete: pe Todosia, rândul se Despre aceasta din a dat nastere unor copii, lui Dumitrasco numele necunoscuti deocamdatd, a fost din fata lui de urmasi; ea a cu Eftimia ) s-a Hertea52 a avut cel Sora ei, 54. putin doi copiim: pe Lupul Hertea aprod pe informatii ceva mai bogate. Cdsätoritä cu uricariul Pentru nepotul marelui (fiul lui Ivanco Dobrul din Toader ea a avut copii : Isac Ionasco vremea lui tefan (Aftimia), Sofronia Matiesescul, Toader Matiesescul, Nastasia, Ana Una dintre aceste fete a fost soata lui Ionasco, vistiernicel din Nu dispun, deocamcare, la 1599, apare calitate de cumnat al privind ocuparea vreunei dregdtorii de Ilisaftei. Totusi, se de ei nu erau niste simpli modesti proprietari de A ajuns poate deduce de lui Ionasco Matiesescul sigilat pecetea lui la noi un zapis
a Anita (din Ilinca sau Mateiesevici avea (1611)58.
zapise din 1623, pe care le
mama lui Vasile Grumaz58; Sofronia a avut-o pe un Ignat) pe Dumitru Dumitru functie apare ca martor
;
le
62
50 Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XIX, 1927, p. 42, nr. 26 continuare, GhiSurete, XIX). DIR, XVII/5, 20, nr. 23. Todosia Gorcea Udrea au avut ei trei copii: Lupul, p. 311, nr. 413). Maria a fost mama Irinei, Maria Ana (ibidem, Simion
Danovici (CDM.S1, p. 267, nr. 834). p. 20, nr. 23. DIR, Intr-un document din 16 septembrie 1581 se vorbeste de Eftimiia, cneaghina lui Herei Lupul" (Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 110, nr. 83). Or, ani mai [... Ivanco (contemporani cu Alexandru care urmasii boierilor act apar Lupul Ionasco, pe ocinele lui Hertea, cel Bun) primesc lui Toader Hertea (DIR, XVI/3, p. 455-456, nr. 553). Aceste informatii le completeazd pe cele dovedesc Athimiei (Eftimia) se numea Mateias. ale documentului citat mai
septembrie 1580 sunt Ibidem, p. 109, nr. 82 copiii Eftimiei, dar a li se preciza numele). p. 133, nr. 192; ibidem, XVI/3, p. 455-456, 83; ibidem, Ibidem, p. 110, nr. 553. Teodor Balan, Documente bucovinene, I, 1933, p. 139, nr. ; DIR, p. 209, nr. 308. Surete, XXI, p. 140, nr. ; DIR, 56 Ibidem; p. 116, nr. 167. 136, nr. 96. Ghibdnescu, Surete, XXI, DIR, XVII/3, p. 15, nr. 24. 11, nr. 15, coroborat cu informatiile din alte Ibidem, XVII/5, documente prilui XXI, p. 140, nr. ; vind unor sate p. 116, nr. 167). DIR, 60 Teodor Balan, op. cit., p. 204 205, nr. 104. ; Teodor B op. cit., p. 139, nr. 59. DIR, XVII/3, p. 209, nr. DIR, XVII/5, p. 192, nr. ; p. 224, nr. 298.
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
56
8
a fost a logofdtului cu numele cu Cea de-a doua dintre care unul va pâralabului Ion Bainschi 63 a dat na§tere la doi Vasile diaconul rasa monahald: Gherghentie ieromonahul 64 lui care toate probaeste singurul dintre - nu a ocupat nici o dregdtorie. Dar, acela§i timp, este singurul care masculin : pe Dumitra§co 66 a avut un ori Din cu un Grama a rezultat Nastasiia a fost de 67, iar din aceea cu Maxim 68, mai multi un Eremia Grama paharcopii: Dumitru Lupe (Scule§) vornic de Ion Bainschi primea, de la Bogdan Läpusneanu, La 7 ianuarie 1572, schimb Costea, fiul lui Gavril vistier (ibidem, pe mai XVI/3, p. 3-4, nr. 7). Acest schimb este mentionat in actul din 2 septembrie 1582, in care se de Sucevei (ibidem, la momentul tranzactiei, Ion Bainschi era mare mai aratä nepotul lui vor fi vânduli, la 1617, de Vasilie diacon, fiul p. 191, nr. 245). (ibidem, XVII/4, p. 79, nr. 113). Bainschi 64 Ibidem, XVII/5, p. 21, nr. 23. 65 Ibidem.
Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114. acest act, datat 22 noiembrie 1611, este Dumitrasco, lui a unei jumätäti de sat din consemnatá vânzarea, de lui Ionasco ureadnic de Suceava. Printre martorii vânzärii este amintit Isac Matiesescul al Ilisaftei prin urmare, drept al lui Dumitrasco). am lui Ionasco cumpärätorul pärtii din predomneascd din 21 iunie 1634 lui Pätrasco nepotul lui Dumitrasco era logofdtul (DRH, XXII, ea p. 185-187, nr. 163). 67 Acest Eremia Grama apare mentionat, pentru"prima datä,la 1 martie 1605, pricina privind satul Potlogeni/tin. (DIR, XVII/1,p. 201, nr. sotia sa, ii venea lui Eremia de pe nevasta sa, aceastä la 29 octombrie 286). Se pare Vascan, Toader Märica (foarte probabil, pârcdlabului) sunt ca stäpâni 1604, ai Potlogenilor (ibidem, p. 186, nr. 264). Apoi, ca postelnic, Eremia este mentionat martor actul de vânzare din 1611, prin care Dumitrasco, lui Pätrasco o värul drept) (Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114, precum mentionarea din
zie din 1634 - DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163). La 21 ianuarie 1619, Eremia fost pâraab de casä din Potlogeni Nicolachie mare stolnic (DIR, XVII/4, se judeca pentru un al Nastasiei nepot Mateias, el apare in 1621 (ibidem, XVII/5, p. 308, nr. 379). Ca Grama fost cumpärä o parte din satul p. 20-21, nr. 23). La 29 martie 1622,
cati (ibidem, p. 113, nr. 155), iar la 28 mai 1622 se pentru o oarecare parte" din Potlogeni (ibidem, p. 135, nr. 187). Aceasta este ultima sa in documente. La 15 iunie 1625 iica fratele Erimii pârcälabului", popa Dragus, vinde locul caselor jupâneasa din Potlogeni (ibidem, p. 351, nr. 463). Douä mai târziu, când Märiica popa
se vor judeca pentru un caftan" cu Arsenie logofätul (au fost acel caftan la Erimiia, de lui Alexandru vodä"), au tälhuit mänästirea Agapia, in este arätat ca trecut la cele vesnice (ibidem, p. 356, nr. 470). Nu cred cä popa amintit odatä ca ; crcd, mai degrabä, al lui Ieremia era intr-adevär fratele ii era cumna explicându-se dreptul lui de proprietate era fratele Märiicdi), numai Potlogeni. 68 DIR, XVII/1, p. 145, nr. 210.
Ibidem ; Ghibänescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. . Acest Dumitru prenumele, fie supranumele (DIR, XVI/4, p. 38, nr. apare fie numai ; ibidem, ; Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. XXIV, 1930, p. 122, nr. 107), fie p. 154, nr. pranumele Lupe (DIR, XVII/5, p. 20-21, nr. 23). Este sigur, avem in unul descendenta sa din Mateias, numele fratilor, dupä personaj, judecând proprietäti. Dumitru a fost de Soroca le-a ocupat de 22 pe noiembrie 1611 (Ghibnescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114), de 1621 (DIR, de p. 20-21, nr. 23) (ibidem, p. 154, nr. 214). La 9 martie 1625 ,
www.digibuc.ro
logofeti ai Moldovei (II)
57
: pe un fecior, probabil mort de a avea (dar nu ghelina pe Tudosia, cu starostele Iona§co Peic 71) mai fete: Maria, Bilu§ca Toderita Dumitru a avut posteritate. Pe la care a fost locul veacului XVII un de de ori. Numele primei neveste nu este cunoscut; cea de-a doua s-a numit Din prima lui a avut patru copii : pe Alexandru Scule§, unei surori a frape Dumitra§co, pe Cristea Bucenschi (poate acesta era poveste emotionana se Scule§) unul, necunoscut nume turcii erau de numele acestor urma§i ai logofdtului Mateia§. Pe vremea au fost ai Camenita, Alexandru un oarecare robi cu care era prin§i de turci Alexandru dus la pieire, le-a spus
la
(Alexandru David din Zaluceni, Ivanatchi - sluga lui Stangaci, loan lui Gurie, Vasilie lui Grecul din din Hotin Prodan lui Stangaci) va läsa mändstirii Co§ula toate bucatele, uneltele rno§ia Documentul nu poveste§te mai departe care dintre
Eftimie -
prizonierii pomeniti s-a a lui Alexandru Scule§, dar cu ultima de la este sigur el n-a mai ajuns familia averile. La 1682, Co§ula vor declan§a un proces impotriva fratilor lui Alexandru, care nu voiau dea ctitorit de Un nepot al acestui tatea din satul pe care le-o nefericitul Alexandru, al nume nu se mai cunoa§te, avea el un gest pios mändstirea amintirea mo§uhii" ianuarie 1727, el insemna pe hrisovul din 1621 (hrisov care lui Dumitru satul numit Sloboziani): de trupul meu, parte me, s-a afla pominascd pe pomelnic de sat di Iacobeni, am dat danie egumeni, mo§e meu Alesandru Scle§u, din Co§tani, am fratilor. tot nu danie uitati pentru Hristos nevoiti" a§a, logofdtul, se stingea. ramura Nastasiei, lui nu am reu§it identific, a fost mama lui Eremia Odochia, al al functie la 22 martie 1605 79) apoi Postelnic (atestat un personaj oarecare plätea bine capul pentru oarecare din lui Dumitru (Ghibdnescu, Surete, XXIV, p. 122, nr. 107). Editorul acestui document nu a Scu... al vornicului, dar acesta trebuie fost, Dumitru putut citi numele Scule,v.
; Ghibdnescu, Surete, XXI, p. 166, nr. ; p. 174, nr. p. 145, nr. apare ca paharnic (DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43), dregatoria ani (DIR, XVII/1, p. 145, nr. ; Ghi(ea cea de mare paharnic mai 1612 Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DIR, XVII/3, p. 59, nr. 95) la 24 este atestat ca fost paharnic (ibidem, p. 95, nr. 153) este ultima sa atestare docuDIR, 111. Andronic
71 Ibidem, XVI/4, p. 38, nr. 43 (cu precizarea documentul este mai crezut editorii lui); ibidem, XVII/4, p. 471, nr. 595. Ghibdnescu, XXI, p. 166, nr. 106; p. 174, nr. 111. CDM, III, p. 160, nr. 687; ibidem, V, p. 255, nr. 947.
deck au
p. 176, nr. 739. Ibidem, V, p. 255, nr. 947. 76 Ibidem, IV, p. 176, nr. 739. Documentul din 1621, care insemnarea a fost publicat de ori DIR (XVII/4, p. 496, nr. 627 XVII/5, p. 22, nr. 23). Intrucât insemnarea a fost transcrisd in feluri deosebite, am optat pentru cea care mi s-a (XVII/4, p. 496), corectând, milessimul : vdleatului 7235 ii corespunde anul 1727, nu 1745! 0 pe documentul original din arhive, se impune. 78 Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15. p. 210, nr. 298. Ibidem, Ibidem,
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
Hotinului (1612-1613 luat satul
Eremia este cunoscut fie cu supranumele Brdescul, proprietar era 81,
cu patronimicul Matiewscul 82,
derivat din prenumele bunicului matern. Eremia a fost Ileana, una dintre numeroasele descendente ale lui Boris Braevici Eremia pâra murit 28 ianuarie 1613 84 de 18 octombrie 1620 lui cu jupâneasa Ileana s-au doi copii: Vasile 86 Din Agahiia (Gafita), cu diacul din sau Vasile a avut ca pe o 88 a fost lui (mare medelnicer apoi mare comis 89), al lui Gavril de stolnicei, pitar al doilea, mare jitnicer numai unul stolnic al doilea al lui Alexandru comis Dintre cei trei s-a bucurat de posteritate. Din insotirea cu Ilinca Jora 92, a avut o Lupa$co Gherghel mare jitnicer Fata pe Alexandra, se pare, lui Eremia Brdescul, Agahiia (Gafita) a fost mama lui Gavril cu a fete, una cu Gheorghe Ciudin tra$co (postelnic, vistiernic Cel de-al doilea Gavril staroste de din familie i-a incheiat-o ca mare cariera ca stolnic 96 stolnic trecând printr-o intermediard, reprezentatd de vornicia Boto80 Ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163; 119, nr. 193. 81 Eremia ajunge proprietar la prin masive, de la numero§ii ai lui Boris Braevici: ibidem, p. 210, nr. ; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p. 261, nr. 349; ibidem, XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. ; p. 317, nr. 424; ibidem, XVII/3, p. 100, nr. 163.
p. 47-49, nr. 50.
83 Ibidem, XVII/1, p. 210, nr.
p. 317, nr. 424.
;
XVII/2, p. 47-49, nr. 50; p. 316, nr. 423;
84 Ibidem, XVII/3,
119, nr. 193. Ibidem, XVII/4, p. 499, nr. 632. 86 Ibidem, XVII/5, p. 80, nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. ; p. 337, nr. ; CDM.S1, p. 215, nr. 647. 87 DIR, XVII/4, p. 409, nr. 526; ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15; p. 80, nr. ; Miron Costin, Opere complete, editia V.A. Urechia, vol. II, Bucureti, 1888, p. 516-517, nr. ; DRH, XXII, p. 246, nr. ; CDM.S1, p. 215, nr. 647. 88 N. lorga, Studii documente, vol. VII, Bucurqti, 1904, p. 213, nr. 27 continuare, Studii documente, VII). Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, vol. IV, 1908, p. 165 (in continuare, Ghibänescu, IV); idem, Ispisoace zapise, vol. 1112, 1912, p. 83, nr. 54 continuare, nescu, Ispisoace, 1112); CDM.S1, p. 287, nr. 898; Suceava. File de istorie. Documente privitoare
la orasului. 1388-1918, 1, Bucure§ti, 1989, p. 317, nr. 192; CDM, IV, p. 90, nr. 320; ibidem, V, p. 48, nr. ; MEF, VI, 1992, p. 67, nr. 13. Surete, IV, p. 165; CDM.S1, p. 281, nr. 880; Ghibänescu, Ispisoace, p. 83, nr. 54; CDM, p. 421, nr. 1997 ; MEF, VI, 41, nr. ; CDM, III, p. 444, nr. 2 ; ibidem, IV, p. 76, nr. ; CDM.S1, p. 300, nr. 946; CDM, IV, p. 141-142, nr. 571; p. 353, nr. 581. Ghibänescu, Surete, IV, p. 165; CDM, IV, p. 141-142, nr. 571. Iorga, Studii documente, VII, p. 213, nr. 27. Ibidem ; CDM, V, p. 296, nr. 108. CDM, III, p. 411, nr. 1 940. Ibidem, p. 67-68, nr. ; p. 66, nr. 210; p. 120-121, nr. ; p. 235, nr. ; p. 243, nr. 1 095. 96 Ibidem, p. 181, nr. 793. CDM.S1, p. 306, nr. 972; CDM, IV, p. 238, nr. 1 ; p. 259, nr. ; CDM.St, p. 315, nr. 997bis 998; p. 316, nr. 1 ; CDM, IV, p. 372, nr. 1 673; CDM.S1, p. ; VI, p. 170, nr. ; CDM.S1, p. 333, nr. 1 052; CDM, IV, p. 441, nr, nr. 1 VI, p. 209-210, nr. ; CDM, V, 47, nr. 185. 001-2 002;
www.digibuc.ro
logofeli ai Moldovei (II)
11
59
Prima atestare documentard a lui Gavril din 21 noiembrie ultima din 8 decembrie 1702 A murit (boier i se spunea din 1695 101), ce avusese rânduiascd, printr-o averile mostenire copiilor Gavril a fost cu Sultana Pavel a avut copii : cu Safta105), Solomon apoi mare Vasilie postelnic Chiriac postelnic Catrina Mogâldea 11° Safta Descendenti ai acestor ai lui Gavril in zilele noastre. sanilor 1652
Ultimii patru copii ai lui Mateias, nu au avut urmasi. Anita apare documente o la 22 martie 1560, mai sunt, mentionati cu alte prilejuri. de ceilalti frati ai la 17 februarie 1573, Ion vistierul, postelnicul comisul, lui s-au la judecata lui Ion pentru niste vii pe care, a venit Petru voievod de la la domnie, Petru voievod le-a dat fiilor lui ca capetele fiilor lui pentru ei
lui Ionut Beg avere au luat de la dânsii. Astfel, mai sus scrisul a dat pentru dânsii o mie sute de le-a plätit capetele a tinut aceste vii, la moartea sa" Ce reiese de aici ? de 1541 (poate in timpul ocupatiei turcesti a Moldovei), unui i-au ucis pe lui Ionuz beg, turc al turcesc", cum numeste un document"4. logofaul le-a capul lui primind in schimb niste vii ale bor. moartea lui Mateias, au fost mostenite de feciorii
au ucis pe
cestuia. Iar când a fost in zilele lui Alexandru voievod, mai-sus scrisii
ai lui
p. 235, nr. 1 056; p. 243, nr. 1 095; p. 518, nr. 500. CDM.S1, p. 234, nr. 710. Alte menliuni ulterioare: Ghibänescu, Surete, IV, p. 81, nr. LXXXIX; Miron Costin, Opere complete, ed. V.A. Urechia, vol. I, Bucureti, 1886, p. 691; Gh. Ghibänescu, Ispisoace zapise, p. 229, nr. 167; p. 285, nr. 892; MEF, VI, p. 67, nr. 13. CDM,
CDM, V, p. 47, nr. 185. MEF, VI, p. 170, nr. 59. Ibidem, p. 209-210, nr. 80. CDM, Ill, p. 181, nr. 793; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 47, nr. 185; p. 160, nr. 621; p. 175, nr. 679. Ibidem, IV, p. 52, nr. 128; p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; VI, p. 197-198, nr. 72; p. 209-210, nr. 80; CDM.S1, p. 339, nr. 1 071. Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849, Bucurqti,
1983, p. 212, nr. 637. CDM, p. 226, nr. 995; CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; MEF, VI, p. 197-198, nr. 72; p. 209-210, nr. 80; CDM, V, p. 166, nr. 638; p. 220, 825; p. 304, nr. 142.
CDM.S1, p. 315, nr. 997 bis - 998; p. 316, nr. 000; p. 339, nr. 1 071; MEF VI, p. 209-210, nr. 80. CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; p. 339, nr. 1 071; MEF, VI, p. 209210, nr. 80; CDM, V, p. 78, nr. 312; p. 102, nr. 388. MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. CDM.S1, p. 315, nr. 998; p. 316, nr. 1 000; MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. MEF, VI, p. 209-210, nr. 80. 112 DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.
113 Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22. 114 Ibidem, XVI/I, p. 505, nr. 454. 115 La 1537-1588 se mändstirii
falci de vie la Cotnari, ddruite de ieromonahul Efrem drept sufletul säu al pärintilor (ibidem, p. 366, nr. 450). Ieromonahul Efrem trebuie fost din lui Iväncul. Stäpanirea lui Ivancul asupra unor vii la Cotnari este indirect, de o hotarnicä din 2 iunie 1617 care se fântâna lui Iväncut" (ibidem, XVII/4, p. 177, nr. 218). mai
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
60
Iväncut s-au ridicat au pârât pe lui pentru aceste vii. Alexandru voievod s-a mâniat a luat aceste vii de la dânsii nu le-a dat nici lui Mateias, nici lui Iväncut, le-a dat lui Burnar vornic el le-a tinut la moartea Cam nedreaptä judecata la mânie a lui Läpusneanu! Probabil au gândit pärtile implicate proces care, domnia lui Bogdan Läpusneanu s-au din nou domnului. Iar lui Iväncut, când au nu pot dobândi aceste vii, ei au cu au dat lui Teofan rnitropolit au fäcut cum au putut au scos cu ispisocul de la lui logofaul, pe care avut tatäl pe aceste vii, de la Petru voievod dat mai sus-zisul mitropolit Teofan in mâinile doamnei Roxanda ea aruncat foc, ca nu mai aibä lui sä se mai mult, nu mai dobândeascd aceste vii"117. In fie spus, nici gestul mitropolitului Teofan nici acela al doamnei Ruxandra Läpusneanu nu sunt cu totul ! Dar lui nu s-au läsat nici de sangvinarul xandru Läpusneanu, nici de coruptul mitropolit nici de capricioasa Ruxandra. Rezultatul a fost la 1573 ei au obtinut, sfârsit, domneascd, timp ce lui s-au prins" nu se mai pârascd sä nu mai vecii vecilor". Acestei povestiri care spune ceva despre firea lui Mateias, i se mai pot câteva despre cariera Ion nu a ocupat functia de mare vistiernic, unul din vistiernicii de rang mai mic din cämärile domnesti. In schimb, fratii au ajuns mari dregdtori. a fost mare comis, atestat functie de la 13 decembrie 1572 la 27 martie 1574 118. a ca mare postelnic 17 februarie 10 mai 1573 119, pentru ca aceea fie mutat cetätii Suceava (12 martie - 10 mai 1574 120) . un caz leremia, lui Mateias, nu se poate confunda (Cernduteanul) 121 aceasta, cum a fäcut-o N. Stoicescu -cu trädätorul lui Ion bätälia de la Roscani a fost de Orhei timpul 27 martie 1574 - 10 mai 1574 122, exact aceeasi care marea era de In plus, la 1621, când nepotii lui Mateia vor proprietäti, fiicele lui Toader clucerul cel mare al logofdtului) vor povesti tatäl däduse cândva, in schimbul unui sat, un o pereche de brätäri de aur cal rafturi unchiului Or, este evident fiicele lui Toader Mateiesevici vorbeau despre fratele pdrintelui cu care se fäcuse mai demult un schimb de proprietäti. In zilele lui Ion domn care, cum se pare, i-a la mare pe lui Mateias, Ieremia hatmanul a comis un abuz, luând sate ale
Moldovita, hrisoavele nu le-a dat nimic" dornnia lui Ion feciorii lui nu mai apar niciodatä ca ai vreunei dregdtorii. Nu este exclus ca unii dintre ei fi pierit in lupta de Roscani. 116 117 118
121
Ibidem, XVI/3, p. 14, nr.. 22. Ibidem, p. 14-15. nr. 43. Ibidem, p. 10, nr. ; p. Ibidem, p. 16, nr. ; p. 25, nr. 31. Ibidem, p. 30, nr. 39; p. 36, nr. 45. N. Stoicescu, al
1971, p. 304-305. 122 123
din Tara
XVI/3, p. 35, nr. Ibidem,
; p. 36, nr. 45. p. 20, nr. 23.
Ibidem, XVI/3, p. 75, nr. 94.
www.digibuc.ro
la
logofeli ai Moldovei (II)
13
61
apare pe scena vietii politice ca mare vistiernic, dregdtorie in care locul boierului este atestat pentru prima la 2 februarie 1535125, tot la vistierie: ca vtori sau la ocuparea inaltei functii, el a fost vistier semna, la 24 octombrie 1530, in cetatea Ungurasului, o nevoi are la Rodna judele Bistritei: o cu inchindciunea, titi de vin. Pentru care cerem, domnul nostru prea indurdtor, mai ales de numele domnului nostru prea chiar poruncim, ce veti vedea scrisoarea de treizeci de care, binevoiti a ca, hrana ce va fi nevoie unde le puteti mai aproape, ca sa apoi cu nu faceti altfel. la Rodna. Deci in acestea slugilordomnului prea foarte credindoreste bine domnul nostru prea
de la noi,
de la voi. Deci
cu totii a-i sluji credin-
supunerea la Bistrita era Se Petru Rare vane de inaintea alipirii vinul cerute de erau necesare ostenilor cantonati de Petru voievod in jurul Rodnei pentru a-i obliga pe conducdtorii orasului accepte supunerea de domnul Moldovei. adesea cadrul atributiilor ce-i reveneau ca vistiernic, (11 noiembrie) drumul spre Transilvania, pentru a birul de indeplinind de pe domeniile ardelenesti ale lui Petru Rares. Documentele 126
anii 153 l-1535. De se intorcea daruri bogate, pentru domn pentru sine. cetate el era intotdeauna Registrele de cheltuieli ale Bistritei 123 in ulei, vin; i se peste, miere, carne de aprovizionat din belsug iubea aduceau, de asernenea, Din acelasi izvor se vede condimentate cu piper folosea tacamuri. pe de foarte cunoscut in Transilvania Mateias era un un adedincolo de Carpati, parte, el era la curent cu tot ceea ce se se deduce din administrator al domeniului acolo de Petru izvoare. la 17 ianuarie 1535, principele Moldovei trimitea o scrisoare la Bistrita, sate din zona aceea se Apoi, in acelasi an, din Brasov vistiernicului Mateia, sub jurisdictia Bistritei pentru rezolvarea era trimis ad virum westernyck" un sol, Stoica Dobromir unor treburi. asupra din acesti ani, se bucura de increderea tenebroasd, avea o oarecare influentd. Se vede aceasta dintr-o Wolfgang Forster. Pe scurt, acest Forster fusese jude al i-a de Bistritei in rdstimpul 1518-1522. Apoi, carmuirea orasului a fost Andreas Beuchel a ajuns jude al Rodnei, el s-a aliat Thomas Werner. Dar Werner avea i se impotriva lui Werner, care nu voia Petru
de mai multe ori, in Moldova nu numai cu birul, ci
125 Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului Mateias, cit., p. 19 20. 126 N. de domni, Valenii de Munte, 1925, p. 21, nr. de p. 358, nr. DCLXIX. XI1. Textul latin al scrisorii la Hurmuzaki-Iorga, Documente, Transilvania in vremea lui Petru 127 Radu Constantinescu, Moldova yolitice militare, Bucuresti, 1978, p. 59-62. 128
anexa, p. 215-223.
Hurmuzaki-lorga, Documente, XV1, p. 369, nr. DCXCII. 130 Quellen zur Geschichte der Stadt Kromtadt, II, Brasov, 1889, p. 414 (13 continuare, Quellen,
www.digibuc.ro
1535);
Maria Magdalena Székely
62
14
incheie, 1530, pace voievodul Moldovei, va reusi misiunea de a-1 ucide pe Wolfgang Forster. Beuchel, judele Rodnei, va sfarsi, in 1531, pe butucul Forster va fi chemat Moldova, unde va fi ghiat aproape sub ochii lui Petru Rares. Aproape, pentru exact clipa care Anton al Cotnarilor s-a repezit cu cutitul la Forster, domnul Moldovei se intorsese cu spatele pentru a-si aranja chinga! Se vede, dintr-o mai târzie, interminabilul proces Forster care a urmat, a fost acela care pe organizeze asasinarea fostului jude al Bistritei Ca mare vistiernic, lui i-a fost 1536, misiune al scop era expresia schimbdrii de orientare a principelui moldav conflictul generat de criza din Ungaria. ce, initial, Petru a fost aliatul lui loan pe linia unei colabordri sub egida Portii, el modificat pozitia, apropiindu-se regele Ferdinand de Habsburg, cu care a tratatul din 1535. acest context se solia lui la Oradea. Despre activitatea lui acolo povesteste, frumoase cuvinte, episcopul de Lund, text din care am citat un lung fragment la inceputul acestui studiu. Vistiernicul moldovean a stat la Oradea putin o lund. lui acest oras, la 6 august, este confirmatd de un raport al pivnicerului asezdrii, in care este numit (unii cercetatori au interpretat acest cuvânt ca o Tine-cal"). Evenimentele dramatice din toamna lui 1538 gäsit pe marele vistiernic Transilvania; se pare fusese insdrcinat in la Bistrita, pe doamna Elena pe copii. s-ar deduce din faptul registrele orasului conla 12 septembrie, cheltuielile prilejuite de prirnirea voievoditei"'33, la 18 septembrie, pe cele ale vistiernicului Probabil tot atunci dregdtorul moldovean a convenit judele Bistritei sa primeascd spre addpostire familia sa. La scurt timp intoarcerea Moldova plecarea familiei Ardeal, Mateia judelui: Dupd aceea te pe domnia ta pentru cneaghina mea pentru mama ei pentru copiii nostri pentru vitele ncastre, Dumnezeu te bunule cinstitule de prieten al nostru, nu-i dai pe ei in nici o parte, mci la craiul nici la Petru voievod, Ci te Dumnezeu sä-i acolo la domnia ta când voi veni iau când vei spune milostivirea ta, mult rog milostivirii tale. noi i-am trimis in mâinile domniei tale, pe credinta sufletul tale, ca nu nici o nevoie nici o in ce va fi voia domniei tale mine, eu in toate voi indeplini voia domniei tale. acum la Dumnezeu este la domnia ta, milostivirea ta faci bine cum Sfântul Duh te va faci. Donmul zilele si anii niei tale. in Suceava, septembrie Publicând scrisoare, N. lorga a datat-o intervalul 1538-1541 136 Ea nu a putut fi 1540, trucât la 22 acelasi an, C'raiul) Continutul scrisorii, modul de formulare a care sugereazd un refugiu de (Ci te Dumnezeu acolo la domnia ta când Hurmuzaki-lorga, Documente, p. 383, nr. 724. und Erörterungen zur bayerischen und deutschen Geschichte. Correspondenzen und zur Geschichte der politischen Verlröltnisse der Herzoge und Ludwig von Bayern zu Johan von Ungarn, Herausgegeben von Karl August Muffat, München, 1857, Band p. 498. 133 Radu Constantinescu, op. cit., p. 227 (anexa). 132
124
Ibidem.
Traducere 136
N.
textul publicat de St. Nicolaescu, Documente, cit., p. op. cit., p. 22, nr.
www.digibuc.ro
ai Moldovei (H)
15
3
iau"), scopul refugiului, frdmântarea nesiguranta care se cred scrisoarea din 29 dincolo de cuvinte pentru aceea$i datare. In acestea, un argument brie 1538. Pe 1539, Moldova revenise la situatia de normalitate addpostirea familiei a nurilor marelui vistiernic la Bistrita nu mai avea sens. presupun Pornind de la datarea acestei scrisori, pot ziva de 29 septembrie apartine aceluiasi an la Bistrita tot de 1538. De data aceasta, avem de-a face cu un text aproape cifrat: Dam de Toader la am trirnis pe sluga domniei tale, ca la al meu drag frate, si sandtatea domniei tale domnia ta cu ale noastre de trebuintd cuvinte apoi domnia Drept aceea, domnia ta cum vei suntem noi acum cu precum domnia ta mi-ai ta cum Dumnezeu te va iarna e aproape, rog pe domnia ta, impiedicare Ce se ascunde, oare, la moartea mea" eu voi bine domniei tale
care a incifrat intreaga sa afasub formula de trebuint5 cuvinte", vorba tot de trimiterea in refugiu a familiei a judele Bistritei cere" averii ? Mai lui
nu,
despre acestca
epistold. scrisese judelui existenta in sfatul precum i-au numit Transilfuga lui Petru Rare
Scrisoarea de care a fost vorba mai de Cetatea a unui
terminat pe unii istorici'39
considere
vania, marele vistiernic a trecut de parted noului domn, proaspüt inscaunat de apare in dregâtorie de la 7 martie de Cetatea turci. de Ungurul. actul din 30 noiembrie la 13 iunie 1540, este prezent Noi erau Ungurul lane, timp ce un pâraabi ai Cred este vorba de una aceea$i persoana, dar sfat dintre vechii dregdtori fostul mare vistier. a (fost : Totruyan (devenit mare logofdt), ai lui Petru pe (fost de Cetatea ceasnic, devenit de Hotin), dregdtorie in sfatul lui de Hotin), ambii (fost spatar) portar de Suceava), mare decapitati Mihul au dregdtorie). Dintre ace$tia, ce, 1541, a numai Huru pastrat la intoarcerea lui Rare pe Alexandru Cornea. trecut cu oastea sa de partea lui Petru voievod, mentinut numai pe Sturza postelDin sfatul lui Petru ceilalti dregütori ai lui au nicul, devenit acum de Hotin. parte din sfatul primei sale domnii, iar dintre boierii care au fost de toate in pâredlbia Neamtului readus pe Danciul Mateia$, fostul mare vistiernic, a fost cont de faptul aceste informatii a Moldovei, lui Petru Rares, cea mai ridicat, la parte din se ajunge la o concluzie: nu a 137
dova
Gr. G. Tocilescu, 534 documente cu Ardealul, Bucure5ti, 1931, la
din Tara
537, nr. 519.
p. 393, nr. 356; p. 394, nr. 357; p. 395, nr. 358; DIR, p. 397, nr. 360; p. 399, nr. 363. 139 1. Ursu, Petru Bucure5ti, 1923, p. 100: in 1538, se pare care il s-a alaturat lui târât de curentul ostil contra lui Roman".
396, nr. 359;
s-a lsat
el de
DIR, XVI 401, nr. 364. S. Gorovei, Domnia lui $tefan analiza sfatului domnesc de Constantin Rezachevici, Politica (a doua domnie), in vol. Petra Rares, redactorcoordonator Leon $imanschi, Bucure5ti, 1978, 166-167 218 219. 141 Vezi
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
16
feste, dar a pune semnul Ca in multe alte cazuri, omonimia a jucat de pârcdlabul de Cetatea marele vistiernic echivalentei Toader Toader marele lucru a considera mi se pare au fost una aceeasi persoand! labul de Hotin din prima domnie a lui Petru Stanislav Odroscrisoare a lui Nicolae Sieniawski, castelan de 19 martie 1541, consemna de waz, palatin de Podolia, toarele: Petru, voievodul Moldovei, vineri [18 martie 1541] a fost o pe Mihul hatmanul, pe Petrascu comisul, ginerele lui, pe Totrusan marele a in locul lui Mihul a pus hatman staroste de pe Cozma logofdtul vistiernic a pe vistierul, Suceava pe Petru Vartic, luându-i stdrostia in mea]; pe $eptilici pus pe Toma
Hotinului; in locul lui a pus pe Hâra toarcerea sa pe tronul Moldovei, Petru in timpul lui vechea dregdtorie,
Aceasta
la
reasezat, temporar, pe de
in timp ce a devenit mare martie 1541, lui Totrusan, la la pdstrat-o Dregdtoria Toma a fost numit mare vistiernic in locul moarte mai putin a fost eroul unei vara anului 1541, cursul noii campanii pe care a intreprins-o in Transilvania, nuite. Mailat, voievodul redevenit aliat al Portii, a pus la cale capturarea lui Sub pretextul addpostit in spatele zidurilor cetätii ferdinandist al sa ca chemat pe Mailat in unor discutii, domnul moldovean in cetate drept gaj. Mailat trimis pe a bunelor" lui intentii, Transilvania a a fost luat prizonier trimis la Istanbul, lucrarea sa despre raporturile moldo-transilvdnene din vremea lui in 1545. se la 16 octombrie 1542, Petru Rares, Radu Constantinescu Dar documentul care se la Ciceu, pentru a obtine cetatea de la Bornemisza (de actul nu contine afirmatia domniei-sale nu-1 pomeneste pe Or, la acea nici un nume), ci pe marele vistiernic al lui Petru voievod" e putin atributiile de mare indeplinea deja de un an misiunea acest lucru. Cred, mai probabil ca judele Bistritei nu fi la lui Toma care, din 11 martie 1541 de Petru a fost 21 august 1543, a fost mare vistiernic al Moldovei147. Petru voievod a depus eforturi pentru eliberarea lui Cu Ceea ce se poate deduce dar despre ele nu avem din cetatea a durat absenta lui, domnul timp de patru ani din documente este faptul a activiatii desi lipsa lui determina o reducere alt nu a cancelariei. Este dovada pretuirii deosebite de care se bucura Mateiai. s-au - putine - despre viata logofdtului acest boierul moldovean nu in registrele de socoteli ale Brasovului; din ele se vede fel de domiciliu obligatoriu", era tinut detentie propriu-zisd, ci Albe, Bucuresti, 1899, p. 348, nr. 7. 142 N. lorga, Studii istorice asupra soarta hiclenilor" este dovedit de marele vistier a Faptul p. 406, nr. 370). documentul din 30 aprilie 1542 (DIR, din 3 aprilie 1551 (ibidem, ca 144 Ultimul document care il p. 592, nr. 535). Radu Constantinescu, op. cit., p. 114. p. 422, nr. 782. 146 Hurmuzaki-lorga, Documente,
147 C. Rezachevici, op. cit., p. 219.
www.digibuc.ro
Anexo 2
Anexo
Petru Calapod stotnic Chir
14.X.1489
26
Anghetina
co
2
Calapod din Stotruceni
co
ea
$arpe
Maria
Anghelino 1554
ante
Sofia
Odoc
oader
i
co
I
Ana Roscoae
Todosna
co
Anghetina
16 W
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Stefan
de
vister
co 22.1,1609
1574
www.digibuc.ro
1,X11603
3
1.
1
2
11560
22 1111560
1111560
11 1560
11621
17
211111560
2
I
I
Lupul 1621
1629
1603
2821111607 2821111607 2521111609
011611
29
1621 1111615
29 101615
1617
op 28.1
18
1620
1621
1621
1620
2m
as 1111 1621
X 1603 1623
1613
302111634 1652
10;2.1620 211661 1613
1627
12
1703
2 VIII
op
4 1681
X111664
5.216 0 1662
e 27
roll o
201111701
004
www.digibuc.ro
1701
1111701
logofeti ai Moldovei (II)
65
chiar intretine corespondenti149. La 30 mai 1545, aceleasi izvoare ca evadat din 149. a mai la Brasov luni jumdtate, care a participat la cäteva ospete date de judele Brasovului lui Martin Draudt150. La ultimul dintre august 1545), cunoscutul muzician Jeronymus Ostermayer151 a sustinut un concert de devine, astfel, cel boier moldovean despre care se a
asistat la un astfel de concert. Foarte poate chiar a doua zi, el a Transilvania a pornit spre Moldova, dar cu un ocol pe la curtea lui Mircea Ciobanul (proaspdt instalat
domn in Tara Româneascd) 153, poate pentru a indeplini o misiune diplomaticd. in Moldova, avea in dar, de la prietenii brasoveni, mai de culite apoi
o
(pilleus )
o
$irul documentelor emise de cancelaria Moldovei se reia la 17 septembrie Este adevdrat, colectiile de documente a fost publicat un act (considerat initial 157, ulterior dovedindu-i-se autenticitatea din 4 aprilie 1545, emis la La acea cum am marele logofat se afla la fi gresit datarea Brasov. Este posibil ca pisarul scrie 6553 in de 6554. presupunere este sustinutd de faptul la 4 aprilie 1546 domnul se afla la Husi a murit in anul 1550. Un document din 1573 160, dat pentru acestia, moartea tatälui, au logofdtului, un ispisoc la venirea lui Alexandru voievod. Asadar, moartea pdrintelui survenise de al domniei lui Alexandru Läpusneanu. Ultimul document 1552, anul de care este din 3 aprilie 1550 161, pentru ca, la 21 apare ca mare 148 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, Brasov, 1896, p.267: Simoni Ewrdek cum litteris Matthiae Lugofoth Waradinum ad d. thesaurarium missi" (24 mai 1545); in continuare, Quellen, III. 148 Ibidem, p. 268.
150 Ibidem, p. 273: D. jud. invitavit in hortum d. Martini Matthiam Lugofoth" (23 iulie 1545).
Gernot Nussbächer, Woher stammte Hieronymus Ostermayer ?, Karpatenrundschau", XV (XXVI), 1982, nr. 31, p. 6; idem, Hieronyinus Ostermayer - muzician cronicar, Astra", an. XVII, 1983, nr. 6(141), p. 12 informatia la 6 decembrie 1539, Ostermayer a fost dus in Tara RomâneascA, la Radu Paisie, unde a rämas 17 zile, cantând probabil in fala domnitorului a sale"); idem, Organisti compozitori : Hieronymus Ostermayer Valentin Greff-Bakfark, Studii de Muzicologie", XVIII, 1984, p. 134-139; Cozma, Zwei Organisten aus Transsilvanien : Hieronymus und Georg Ostermayer, in Tribuna Romäniei", an. XIII, 1984, nr. 275, p. 12. Quellen, III, p. 276: Jeronyme organistae, quod lusit in organis musicalibus, dum d. iud. habuit convivam ipsum Mathiam Lugofot in horto d. Martini, et quod etiam a. ipsum Chaus lusit organis" (11 august 1545). logofätul li se niste 153 La 22 martie 1560, copiilor lui ce le sunt de mostenire de a tatälui pan jupana lui, Anghelina. i-a cumpärat când a fugit din de la Mircea voievod, pentru de mii de aspri pentru patruzeci de soboli" (DIR, XVI/2, p. 131-132, nr. 125). 154 Quellen, III, p. 277 (14 august 1545). 155
bidem, p. 347 (17 iunie 1546).
156 DIR,
p. 410, nr. 377.
167 Ibidem, p. 607, nr. 12.
datarea unor acte publicate in Documente privind I, 1964, p. 91-92. 159 DIR, p. 446, nr. 405. Ibidem, XVI/3, p. 14, nr. 22. 161 Ibidem, p. 592, nr. 535. 158 Leon Simanschi, Autenticitatea
1330
www.digibuc.ro
66
18
Maria Magdalena Székely
Mateias a murit, deci, in acest
atestat noul
martie 1551
si de informatia din actul de la 1573.
Schimbul de scrisori dintre Mateia personaje ale lumii transilvdnene, pare a tretinut perioada dar intoarcerea la gera logofdtul era angrenat in economice. La aceeasi concluzie conduce o altä constatare: averea era formatä dintr-un numär mic de sate, alte ceea ce avea in de exploatarea pdmântului, surse de venit (negot, poate a cu un sfert din satul curnpärat la 1545 de la nepotii lui Boris Braevici164. moartea logofdtului, partea din a fost mostenitä de lui, Odochia, care, la rândul ei, a cum am sat-o Eremia Eremia fatä din neamul lui Boris Braevici, va ei proprietate, printr-un indelungat proces de cumpdrare de la pâni Eremia constrLit curti la care a rämas locuiascä, sa, Ileana la moartea ei, Când ea a trecut la cele vesnice, satul a fost mostenit de copiii Vasile cu tefan si
Din documente mai târzii, de a satelor a mai avut alte proprietäti. De exemplu, ceava), mostenitä de aceeasi Odochia, apoi de Eremia
urmasi, Tulova (tinutul
de urmasii
asilie Grumaz, sub motiv sunt lui dreaptd ei nepotii lui pe vremea lui Radul Copiii lui Eremia escul au câstigat procesul, iar Vasile Grumaz a rämas cu din din Tiberiha. Satul Tiberiha (tinutul fusese el al logofdtului Mateias, apoi al sale Ilisafta in posesia o ajunsese fratilor Isac, Ionasco Toader Matiesescul, iar de era Anfimia (2/3 din 1/2) Sofronia (1/3 din 1/2) cum am Asa 1621, o din Tiberiha era lui Vasile Grumaz, fapt care m-a determinat presupun acesta era Anfimiei. La 27 martie 1604, Lupul Hertea aprod vindea lui Boul vistier dreapta sa un sat anume din acelasi ho tar cu selistea pe Camenita care este in Hotinului, pe Nistru, din uric de ce a avut bunicul lui, de la Petru voievod cel selistea Tulova au fost,
162
(24
revendicati, la 1621, de de ce au
Ibidem, XVI/2, p. 1, nr. 1. Quellen, III, p. 279 (18 septembrie 1545), p. 282 (28 octombrie 1545)
p. 285
1545). 164
165
p. 411, nr. 378. Ibidem, XVII/5, p. 11, nr. 15.
261, nr. 340; ibidem, nr. 423; ibidem,
p. 210, nr. 298; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p. p. 47-49, nr. 50; p. 251, nr. 324; 317, nr. 424;
p. 100, nr. 163; p. 119, nr. 193. p. 499, nr. 632. Miron Costin, Opere complete, ed. Urechia, cit., I, p. 516, nr. 7; DIR, p. 11, nr. 15; p. 80 nr. 108; DRH, XXII, p. 325, nr. 286; CDM.S1, p. 215, nr. 647. DIR, XVII/5, p. 11, nr. 15. 167
Ibidem,
Ibidem.
171
Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99; DIR,
www.digibuc.ro
p. 116, nr. 167.
19
ai Moldovei (H)
67
din ispisoc de ce a avut de la Aron voievod" 172 Uricul de al lui Mateias, dat de Petru Rares, nu s-a mai cum nu mai lui nici ispisocul de de la Aron Mateias, Eftimia, el era mort din 1550. Eftimia copiii ei au avut printre proprietäti satul nu erau pe Siret, de ei la 1580'73. Dar
mostenire de la Mateias, ci de la mama Eftimiei, Anastasia, lui Cozma au aceeasi ordine de idei, fetele din prima cdsatorie a lui mai mostenit de la mama
pe Prut
Cea de-a doua sotie, Anghelina Calapod, i-a adus ca zestre lui satul (tinutul Suceava), de la bunicul ei, Petru stolnicul, obtinuse, prin schimb, de la urmasii lui La moartea lui se Mateias, Purcelestii se sale, Ilisafta Nastasia. faptul la 1603, fetele Ilisaftei apar ca pe o jumatate din Pureelesti177 cam la aceeasi vreme, de sat Nastasiei shimbau jumdtatea fine, o de din Purcelesti a mostenit-o de la el, acestuia, Dumitrasco, cel care avea sa o la 22 noiembrie 1611 proprietate a lui a fost satul Slobozeni (Slobozia), numit initial (tinutul pentru care avusese, o informatie 180. Prin privilegii de prin de la Petru succesive de la rude, Slobozenii au intrat patrimoniul fratilor tasiei"1, apoi al urmasilor luat in robie Alexandru Scules, 182, de turci la Camenita, a acest sat ctitoriei mosului Desi nu nici o acest sens, trebuie de la mama sa satul Horodniceni fusese proprietatea lui Mateias, Aici, dregdtorul moldovean a o bisericd, picioare probabil, aici, avea curtile. Mai apoi niste vii la de la Cotnari obtinute prin capetelor (vii lui vinovati de mostenite de Ion, ceva nu erau ea Precum se vede, proprietdtile funciare ale logofaului intinse. Ba, din zice, pentru cineva care avea 12 prunci care (lucru rar la vremea aceea) a zidit biserici. cum explicam mai sursele de venit ale logoatului trebuie fost altele. Un indiciu in acest sens ; tiganii la 1545 de la Mircea Ciobanul, schimbul duse domnului muntean o de bani patruzeci de soboli.
Ibidem, p. 134, nr. 193. Ghibänescu, Surete, XXI, p. 109, nr. 82; p. 110, nr. 83. 174 Ibidem ; DIR, p. 103-104, nr. 102. Ibidem, XVI/3, p. 248, nr. 301. p. 203, nr. 179. DRH, I, p. 121, nr. 82; ibidem, II, p. 379, nr. 249; DIR, XXI, p. 140, nr. 99; DIR, XVII/1, p. 116, nr. 167. 177 Ghibänescu, ; DIR, XVI/4, p. 38, nr. 43 Ghibanescu, Surete, XXI, p. 166, nr. 106; 174, nr. Ghibänescu, Surete, XXI, p. 186, nr. 114; DRH, XXII, p. 185-187, nr. 163. p. 20, nr. 23. DIR, 172
Ibidem.
CDM, III, p. 160, nr. 687.
Ibidem, IV, p. 176, nr. ; ibidem, V, p. 255, nr. 947. DIR, p. 317, nr. 283.
Ghibanescu, Surete, XXI, p. 140, nr. 99.
DIR, XVI/3, p. 14, nr. 22. Ibidem, XVI/2, p. 131-132, nr. 125.
www.digibuc.ro
Maria Magdalena Székely
20
* ar rämâne incomplet s-ar omite activitatea Portretul marelui reconstituirea ei trebuie se porneascd de la culturald pe care a desfdsurat-o. dregdtorii ale constatarea a ocupat sfatul atributii de carte: marea vistierie apoi marea logofetie. nu se puteau exercita secret cu Episcopul de Lund ii märturisea suveranului se vistiernicul moldovean, ceea ce discutiile se purtau sau române§te, este exclus ca ambasadorul imperial fi trebuie admitem vorbea limba Era, un rafinat: folosea tacâmuri asculta cu pläcere muzica, vreme care acestea nu constituiau obi§nuinte ale boierilor no§tri. manifestdri ale civilizatiei occidentale ? Unde Unde deprinsese marele limba ? Unde se familiarizase cu sunetul orgii care insotea liturghia ? S-ar putea admite, tinând seama de ansamblul preocupdrilor sale culturale, din Transilvania sau Polonia. a fost instruit la o inclinatiile estetice ale acestui personaj se ghicesc cu in daniile de fratele vistiernicul ctitoriile sale. De el a contivat opera Sima, finalizând transcrierea unui pretios Tetraevanghel, scris pe pergament frumos impodobit cu miniaturi colorate, cu vignete litere frumos impodobite cu de aur" 188, ctitoriei i-a o domne§ti de la (5 februarie 1535). toamna aceluia§i an, marele vistiernic jupana" lui (cum o nume§te un ctitoriei de la document pe Anghelina) luau parte la apoi Noul fi fost impresionant cu peretii proaspät trebuie pictati in interior exterior 180 cu chipuri de sfinti culori vii, pe fond de Frumoasa - pe care ne-o putem imagina asemándtoare celei de la
Humor, Moldovita sau Probota, cu care era contemporand -a sub o tencuiald de secol XIX. Portretul votiv al ctitorului s-a pierdut, astfel, definitiv. 1926, N. sustinea portretele familiei s-au totu§i, pe o portrete intocinai ca ale de la costum câtiva ani se sfintea un ctitorit de Mateia§: biserica din Horodniceni, sat mo§tenit de la mama sa. Ceea ce sarne§te interesul la aceastä constructie, Co§ulei, dar de dimensiuni mai mici, este pisania, al chenar gotic au fost plasate patru scuturi heraldice. de jos confine me§terului pietrar, din dreapta 1540 in cifre de duct gotic, din stânga - monograma ctitorului (literele M, A, iar de sus cestuia. Marca de familie a vistiernicului - scria, la 1890, Neculai Beldiceanu - aminte§te pe al celor de origine cruciatd; una, anume cea de sus, tine in un iatagan, ceea ce s-ar lupta a islamului; mai departe, forma acestei cruci apropie de a crucii potentate a cavalerilor Sfântului Mormânt" ceea ce se ascundea cu in spatele acestui simbol heraldic o zestrat zidirile cu obiecte liturgice, dar cdrtile de 188
de citiri
Tit Simedrea, op. cit., p. 21.
189
G. Bisericile N. Ibidem.
192
N. Beldiceanu, op. cit., p. 520.
din veacul al XVI-lea, BucureVi, 1928, p. 61. in BCMI, XIX, 1926, p. 70.
www.digibuc.ro
logofeli ai Moldovei (II)
21
69
gioase ale acestor fundatiuni s-au risipit timpul, ele s-au pustiit crisele de ale lui Mateia traditionalul Tetraevanghel pe prirnul scoarte pergament, impodobit cu miniaturi sau mdcar ornamente legat de argint, cu care obicinuia noul altar" lui i-a fost atribuit Tetraevangheliarul la muzeul epilogul acestuia se conbisericii Sf. Nicolae din Brasovului, pentru semna: cu buna lui acest Tetraevana ghel dat pentru rugdciune pentru sine, pentru sotia copiii fletul logofaul nu poate fie donatorul acestei pentru ea data 29 iunie 1560, cum am dregdtorul a murit, la locul cuvenit, zece ani
Portretul sumar al marelui Mateias, schitat in limitele materialului documentar care mi-a stat la dispozitie, constituie un model destul de de activitatea pentru moldoveni din Evul Mediu. Personalitate a timpului inzestrat deosebite, a ocupat din principalele dregdtorii ale a indeplinit misiuni diplomatice delicate, a participat la campanii militare, a ctitorit biserici a danii. Pozitia sa respectul pretuirea de care s-a bucurat din partea contemporanilor, activitatea lui determind asez in galeria acelor boieri care, sub cârmuirea unor voievozi au vegheat la destinele Moldovei. ABREVIERI
IN NOTE
BBRF
Anuarul Institutului de Istorie Arheologie A.D. Xenopol" Iasi Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg Buletinul Comisiumi Monumentelor Istorice
BOR
Biscrica
- Catalogul documentelor CDM.S1 idem, Supliment Cercetäri
din Arhivele Centrale de Stat,
CDN4
istoria seria A-Moldova Documenta Romaniae Historica, seria A-Moldova - Moldova epoca feudalisrnului Documente
DRH
193 Emil Turdeanu, op. cit., p. 61. G. Popescu-Valcea, Miniatura
Bucuresti, 1981,
www.digibuc.ro
91, nr. 15.
ol
www.digibuc.ro
VOCATIA MONASTIC& A ELITELOR SOCIALE IN EPOCA MATEI BASARAB VIOLETA BARBU
«...Precum de la singur Dumnezeu s-au dat
omului a träi slobod» ($erban Cantacuzino, gärit forla. Condica Mavrocordat, doc. din 1741)
du-te, vinde averea ta, sdracilor vei cer; aceea, vino urmeazd-mi. Ci, auzind cuvântul acesta, a plecat intristat, avea multe avutii» (Matei 19, 21-22 ). Pasajul din Evanghelia Matei descrie termeni foarte limpezi tensiunea aspiratiei unei elite sociale, definitä prin avere, de a deveni o spirituald, ceea ce, perspectivd istoricd, se concretizeazd in dorinta de a rasa vom consecventi cu perspectiva aceasta ne va conduce la o care opune epoca Evangheliilor structurii institutionalizate a unei Biserici cu o istorie de trei secole, cum era Biserica Românesti la jumdtatea veacului al XVII-lea: elita spirituald a acestei Biserici («cinul se caracteriza nu numai prin practicarea jertfei celor trei voturi castitate ascultare), ci prin faptul era baza aproape exclusivd de crutare a ierarhiei ecleziastice incercarea de a parametrii vocatiei monastice a unei elite sociale porneascd de la probleme tr-un interval dat trebuie : câte stint cazurile de care propus, ca bogat din parabold, practice virtutea ca pe o conditie indispensabild a câte stint cazurile care au recupereze in subsidiar, prin promovare ierarhicd voiesti
avea
Bisericd,
pentru viata
in rang la care au renuntat
? Este evident
momentul optiunii anchetarea celui de-al doilea aspect,
Cf. S. Légasse, L'appel du riche Mc 10, 17 31 et paralléles). Contributions l'étude des fondements scriptuaires de l'état religieux, Paris, 1966; J. Dupont, Rennoncer tous biens 14, 33), in «Nouvelle Revue Théologique», XC, 1971, p. 563-582. Cf. George Duby, Les trois ordres ou l'imaginaire du féodalisme, Paris, 1978, p. 209-
-235.
den ursprunglichen Sinn der mönchischen B. Buehler, Die Armut der Armen. Darmmut, München, 1980; K S. Frank, der Geschichte der christlichen ei, 1993, p. 258-263 ; (despre stadt, 1975; Josef Weismayer, Viola in «Contacts», vocalia monasticd in Biserica P. Nellas, La vocation monastique, XVII, 1965, nr. 52, p. 272-289; Basil Gondikakis, L'expérience monastique, in «Contacts», Terra romena XXVII, 1975, nr. 89, p. 100-116; (pentru spaliul românesc), Cesare
tra Oriente e Occidente, Milano, 1981, p. 147-166; Mario Ruffini, Aspetti della cultura Roma, p. - 129; religiosa ortodossa romena medievale (Secoli nichie Bucure§ti, 1982; idem, Volti e parole dei padri del Vetre de sihastrie deserto romeno, Magnano, 1991, p. 20-24.
,.Studii si materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 71-83, 1996
www.digibuc.ro
72
2
Violeta Barbu
nu se urmäreste nicidecum mdsurarea gradului de oportunism al unei conduite morale, ci doar modelul monastic unui la intrebarea zenta pentru elita mai les, o alternativd de promovare menite diciile unei strategii a Bisericii, a domnului ori a acestei elite in functie un sistem de putere al Bisericii bazat pe elemente cu o extractie de tip elitist. Lumea pe care am explorat-o imaginea ochii strdinilor, care i-au dintre aceste sau lucrurile vrednice de ni se par emblematice. portretul unui boier de de cum
de un monah
la
Paul de Alep, care a vizitat Tara
domniei lui Matei Basarab: vedeam cum se boier era bogat pereche in aceastä scula obisnuit la vremea citirii de la miezul noptii, citind psalrnii la David restul ritualului stabilit, de la inceputul sfarsit, nici la dreapta, nici intr-unul din colturile bisericii, la stânga sarguindu-se cu când se ivea prilejul, ar fi fost un alte slujbe bisericesti, ca sau chiar mai astfel tare se minunau de Cea de-a doua relatare apartine misionarului catolic, episcopul Petru Baksi priveste viata monasticd din Valahia, anului 1640 : «Egumenii sau staretii boieri(...). par tot fac tot: sapk muncesc vitele tot ce trebuie fac, chiar muncesc, fac prin mulg vacile fac tot ce trebuie cask ceea ce e un lucru sele, care dintre aceste imagini, una a elitei sociale, ceanemaipomenit...» a elitei spirituale, identifiam o realitate surse ? Este oare de portretul boierului «paracliser», ca un monah, sub care se ascunde Preda Brâncoveanu 6, nepotul lui Matei Basarab bunicul viitorului domn Constantin un chip idealizat de privirea de daruri a lui Paul de Alep ? de este cumva expresia Sau portretul egumenului-boier, a unui se episcop catolic ? Cu alte cuvinte, ce stil de boboieresc, sau pentru constituie ca model literare, atunci nu monahal ? ar fi la ieresc pentru de atractie a ofertei modelului monastic se poate nu remaram puterea ori de Udriste zentat de scrieri ca Varlaam voivod, domnul domn al bunului de despre
vol. VI, tet stabilit de Maria-Matilda Ale-
xandrescu Dersca-Bulgaru, Bucuresti, 1976, p. 217.
Ibid., vol. V, text stabilit de Maria Holban
Paul Cernovodeanu, Bucuroti, 1973,
p. 205.
Preda Brancoveanu, in «Arhivele Olteniei», XI, 1932, p. 37-46; XV, 1936, p. 355-358. Dan Horia Mazilu, Udrive Ndsturel, Bucuresti, 1974, p. 227 268; Bucuroti, 1974, vol. 1, p. 291-310. populare in cultura
www.digibuc.ro
Cartgian,
monasticd a elitelor sociale
3
credincioase ale sale si dragi, carele se
de lume se plaseazd, potri8, a versiune vit unei 1633-1634. numismatice a lui Octavian Iliescu aceste consacratd, lansat Ce impact real avea apelul o de fervoare tocmai tinerilor ? Este domnia lui Matei Basarab o ? religioasä, mare de ctitorii voievodale cum pare o arate intervalul Rdspunsul putem avea deschizând dosarul cazurilor de 1633-1650, aproximativ 110 monahi 30 de monahii. Aceastä pe starete, pe episcopi pe categorie, ce nu-i pe acest interval, in care, implicate tranprovine din documentele interne emise
vlahii,
2
vi.
sau ca martor , sunt zactii de bunuri, mosteniri, danii diate ca parte Proportia mult mai mare a elementului amintite persoane acest cele de (58) masculin, la 3,5 corespunde raportului dintre de mai mare de (3) este un indice care printre comun (cenobiticd). la regula bazilitand a vietii acomodare al dintâi aspect care izbeste in cazul Din punct de vedere al statutului juridic, in monahism este frecventa relativ mare a cazurilor de mentinere neschim10 din cele 30 de monahii, a numelui mirenesc : 35 din cei 110 monahi stare de fapt 6 cazuri din total surit amintite ambele nume. poate aceste cazuri, a ceremonialului proexplicatä, credem, prin priu-zis al tunderii monahism a depunerii celor trei voturi. a cdlugärilor a Un doilea aspect priveste calitatea majoritatea docude a poseda transmite bunuri, care noastre mentelor de care dispunem, documente ce nu sunt ecleziastice. cea mai importantd este din care orânduiri juridice jufidelitate, aceastä dreptarea Legii (1652), reiau Nomocanonul lui 57) bizantine, adicä Exabiblosul lui Armenopol Malaxos (cap. 52) Cdlugärul pentru viata lumeascd», bunurile sale le poate de pot trei categorii: pe dobandite revin viata testa cui vrea, inclusiv mändstirii, cele dobandite sericii (respectiv comunitdtii in care a
cele mostenite in
augäriei,
intocmitd de Florica lui Neagoe Basarab Theodosk, comentariul asupra Bucuresti, 1971, 345 351 ; i Dan Gh. cea greceascd la Dan nici autenticitätiiacestui text care nu apare nici in versiunea Theodosie. Probleme controversate, firescu, Neagoe Basarab neconvingdtor argumentate: Varlaam. resti, 1973, 147-149, unde se propun al cheilor domnesti, este identificat cu «chelar», rang inexistent. numit in text de fapt la un fost feudale din Autorul medieval se coord. Nicolae Stoicescu, Ovid Sachelarie, Bucuresti, 1988, s.v.) sau «vistiernic»,
priveste loasaf, imposibil de identificat in documentele epocii lui Neagoe Basarab. loan Vintilescu, lui Dan Zamfirescu (p. 171), marele acelasi personaj nu Vincu acest mare boier, care se cherna de altfel Ivan el nu poate fi survenitd in articulo mortis, era loan DRH, B, vol. de numele tilescu, Olimpia Diaconescu, Bucuresti, 1972, p. 517. $tefänescu de II, Neagoe Basarab? in «Arges», traduse au 6-7. 1967, nr. din Arhivele Statului, vol. 1633-1639, Catalogul documentelor Doina Duca-Tinculescu, Silvia Bucuresti, de Marcel-Dumitru de Marcel Dumitru Doina Duca-Tinculescu, 1981, vol. V, 1640-1644, de Marcel-Dumitru Bucuresti, 1985, vol. VI, 1645-1649, Silvia Vätafu-Gditan, Bucuresti, 1993. Georges Duby, Mdl Moyen Age, Paris, 1987, p. 50-52. Ovid Sachelarie, Mostenirea monahilor in vec'dle noastre orcinduirijuridice in Bisericii», XXVIII, 1969, nr. 1-2, p. 103-110.
www.digibuc.ro
Violeta Barbu
74
4
pot transmise, de asemenea, cui doreste, libertate a situatie paradoxald, care contrazice regula in a fost amdnuntit ceea ce priveste Imperiul Bizantin, ei afldndu-se dreptul justinian14. Documentele interne acest cadru juridic: e vorba de zapise, ori de
domnesti, continua, cu titlu personal - deci nu ca membri ai de efectueze tranzactii de ocine, vii, livezi, etc. Dintr-un
-,
21 de diate doar 4 sunt in beneficiul unei mändstiri. Raportat la mare de testamente ale laicilor care-si monaaverea unui stic numai pentru obtinerea dreptului de inhumare proportie este semnificativá pentru atasamentul puternic de averea personald a celor ce intraserd in monahism. documentele se proportia elitelor sociale de total de simpli monahi nu este mai mare de 12 %: 12 cazuri de de din 140. privinta documentele sunt parcimonioase, numai dintre ele furnizeazd un minimum de elemente necesare alcdtuirii unei tipologii a motivatiei care le-a alegerea. mai cazul unui mare boier, singurul de in 1620, fiul lui Ivan mare Tudor Rudeanu, mare sluger pentru foarte scurt timp din Ruda frate cu marele Teodosie Rudeanu, cu Istvan tul cu logofk. A fost de ori: mai cu Stanca, lui din a doua cu Despa. Stanca a fost mama lui Chirca, mort cu mama sa in 1601, potrivit textului unei inscriptii de pe una din crucile de in biserica de la Ruda 16 Tudor Rudeanu a avut trei copii care au ajuns la maturitate: Chirca, viitor mare stolnic, mare mare ban, Tudosie clucer Zamfira, sotia unui Nan biografia lui Tudor mare sluger Rudeanu neldmurite apecte. Cel priveste optiunile sale politice la domniei lui Mihai Viteazul. Moartea celei sotii a fiului Chirca (2 mai 1601), cumnatei sale, Caplea, sotia lui Istvan logofk, Ion Neaga, surcu copiii venit noudsprezece zile mai textul unei alte inscriptii consemnat pe fapdin biserica Rudenilor a dat prilej pentru diverse comentarii. tul preotul victime la curtea de la Ruda, li se mai rincea, nu puteau fie urmarea unui gest de represiune politicd, Ion Ionascu 19, Constantin Rezachevici 20 21 au oferit diferite ipoConst antin 13 14
Ibid., p. 105. Emil Herman, Die Regelung der
in den byzantinischen
gOrientalia
Cristiana Periodica», X, 1944, p. 23-44 ; Gouillou, La classe dei monaci-proprietari nell' Italia bizantina (sec. X-XI) Economia e diritto canonico, «Bulletino dell'Instituto il Medio Evo», LXXXII, 1970, 159-172 ; John Philip Thomas, Private Storico Italiano Religious Foundations in The Bizantine Empire, Whashington, 1987, p. 37-58. during The AnVioleta Barbu, «Sic Discours pon Death in Régime, Rev. Roum. d'Hist., XXXIII, 1994, nr. 2, p. 101 - 122, cf. Arthur Aegyptus, XII, 1932, p. 55-64. Steinwenter, Byzantinische 16 Ultima edilie la Constantin medievale din epoca modernd a niei. istoric Arges (sec. XIV 1848 ), Bucuresti, 1994, p. 409, nr. 606. 1
din 28 sept. 17 Doc. grec Arh. St. T. Rom., CXLII/4, pectiv 29 sept. 1650. conjecturare, a fost 18 C. op. p. 410, nr. 607; data, obtinutä
raportare la cea a inscripiiei precedente. Craiova, 1934, p. 125. " Biserici chipuri din
res-
20 L'attitude des boyards valaques envers Michel Brave et Simeon nouvelles données concernant les boyards Rudeanu, in RRH, XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 254-258. 21 Ruda et les boyards Rudeanu d'Arges pendant l'époque de Michel le Brave, in RRH,
XXXII, 1993, nr. 3-4. p. 264.
www.digibuc.ro
monastica a elitelor sociale
5
75
teze asupra cauzelor acestor morti näpraznice. timp ce Ion Ionascu fäurea scenariul unei pedepse administrate de Mihai Viteazul boierilor Rudeni ce se pärtaserä de el, studiile recente ale lui Constantin Rezachevici Constantin lan opteazä pentru varianta unei a lui Simion Movilä impotriva celor doi Rudeni, Tudor Istvan, rämasi fideli lui Mihai Viteazul, fapt dovedit de un intervalul 20 octombriepresupus popas al domnului la curtea de la Ruda 25-26 noiembrie 1600. Mai mult chiar, pentru a explica totusi absenta capului familiei dintre victime, precum ascensiunea in rang sub un alt Constantin Rezachevici 22 imagineazd o reorientare a politicii lui Tudor Rudeanu, care, disparitia familiei, ar acceptat sprijine pe chiar cel ce ordonase asasinatul. In ce ne priveste, credem ipoteza unei represiuni sângeroase, rent care i-ar fost mobilul, räspuns mai multe intrebäri: cum se diferenta de noudsprezece zile dintre data primelor decese (2 mai) cea a ultimepatru (21 mai) ? de ce rdzbunarea a vizat numai membrii familiei nu, in mul rând, pe capii acestora ? de ce verbul «poguben» glosat muri de moarte
violentd» este utilizat numai in relatie cu ultimul personaj, preotul Marincea ? Cum trebuie interpretatd atunci scrisoarea din 10 februarie 1603, prin care, Tudor Rudeanu, ca boier favorabil Movilestilor mari, cu alti jinul regelui polon ? Tuturor acestor nedumeriri li se mai poate in aceea sursele noastre istorice, atât cele literare cele documentare, nu consemneazd pentru Vechiul Regim cazuri de prigonire la extinctie a familiei caz de hiclenire a capului acesteia, sau, caz, represaliile nu atingeau femeile pruncii, ci numai pe credem, cu prea multa adulti. ipoteza unei morti cauzate de räspunde satisfäare avantajul obiectiilor ridicate anterior. intr-adevär, analiza extinderii calamitätilor epidemiilor in române intreprinsä de Paul Binder Paul Cernovodeanu un climax al ciumei perioada 1600-1605 24, iar documentele
despre retragerea trupelor generalului Basta din Tara Româneasa din pricina ciumei, a foametei Cariera
a dizenteriei rosii care bântuiau in 1602
a lui Tudor Rudeanu nu este spectaculoasd: pentru doar o sub domnia lui Simion apoi postelnic mare sluger Movilä (iunie 1620) timpul domniei lui o perioadä de aproximativ 10 ani aceastä va detine dregdtoria de sluIn acest interval, Rudeanu a achizitionat un numär de mosii printre care: Ciomägesti, Priseaca, Sultänesti, Curtisoara 27 1628-1629, poseda ocine Serbänesti, Chirca. Curtisoara 28, unde va stäpâni mai târziu fiul Tudor Rudeanu s-a 1632-1633, prila mänästirea Cozia, probabil act de la care din 6 mai 1633 ca Teofil in judetul
C. Rezachievici, op. cit., p. 258. Hurmuzaki, S II 2, p. 265. Cavalerii Bucuresti, 1993, p. 75, fig. 5. P. Cernovodeanu, P. Binder, op. cit., p. 112. N. Stoicescu, Diclionar al marilor din Tara resti, 1971, p. 236. 27 Ion Ionascu, op. cit., p. 126-127. DRH, XXII, s.v. indice. DRH, XXIV. p 75. 22 23
www.digibuc.ro
Moldma, Bucu-
76
Violeta Barbu
inceput, i se ascultarea de oduhovnic» iar peste un an, la 19 aprilie 1634, semneazá ca egumen al mändstirii Cozia31, cea mai rdspundere pe care a avut-o noua sa intrucât s-a demonstrat deja cu multe decenii nu existä nici o acest personaj] mitropolitul care a aceeasi Ca fost mai sus, el al mosiilor administreze patrimoniul care 1638. In tot acest rästimp ca monah Rudeanul», fie ca «pdrintele Teofil Rudeanul», fie ca «Theofil coziianul, unchiul Rudenilor», diferite pricini ale mändstirilor Glavacioc Slätioarele, in prezenta lui rudele fac cu se pentru rumâni (1636, aprilie vinde ocine (1638, octombrie cum se poate constata, statutul de care a depus votul nu este, pentru Tudor-Teofil Rudeanu, incompatibil cu vechea lui conditie incât, toate aparentele, tocmai a unei ruperi efective de viata a alegerea pe care un persoriaj cu o astfel de pozitie a prea multe drame de Cazul nu este de singular se pot aminti aici alti fosti boieri deveniti monahi care nu abandoneabunurile Udrea cu numele Teofil, proprietarul unor case din Târgoviste (1642) 36, ban din cu numele . resc de Paisie Mara (1640)38 cea a doua categorie de motivatii o reprezina tunderea in monahism trânete, in schimbul acorddrii de azil (asistentd). Fenomenul, mostenit din Bizant", la sfârsitul Vechiului Regim românesc este tot atât de frecvent ca este viu practica vdduvelor. Tudor logoat din unui mare drese Läudat mare intre 1582 cu numele de Teodosie la mändstirea Ruda El o mostenise pe vara sa, Maria Boldeasca, jupânita lui Dragomir postelnic din Boldesti, pe care o asistase pe patul : «a mâinile lui»42, desi, mod cu totul straniu, documente mai vechi o murit copii», el amintesc cu numele de Ifrosina43. numai cu cap, o cinste din partea rudeniilor lui nici o ingrijire de la n-a avut «in vremea lui de sldbiciune de cu exceptia nepoatei sale, a sotului acesteia, Stan le partea lui de mostenire Stanca
de pe urma varei sale, Maria. Restul averii
satele
Ibid., p. 140, doc. din 23 iunie 1633.
Ibid., p. 315. privire la initropolitul Ungrovlahiei Filitti, op. p. 265. X, 1931, nr. 56-58, p. 449 I. 10 august 1638. Arh. St. Buc., Doc. ist., DRH, XXV, p. 278-279. .
S.
(1637-1648),
Arh.
Catalogul documentelor, IV, p. 580.
Ibid., vol. V, p. 297. p. 126. Ibid., vol. 38 D. Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor Bucuresti, I, p. 231. 1913-1916, Hospital in Birth of Byzantine Empire, Baltimore, 1985. Timothy Miller, DRH, XXV, p. 164-165. Ibid.
42 Ibid.; DRH, XXI, p. 430-431: «si-au lásat i se alte greli o au pomenit i-au fapt DRH, VII, p. 5. DRH, XXV, p. 164-165.
www.digibuc.ro
40 de sdracuste tut au läsat pe
o pomeneaslui».
Vocafia monastica a
sociale
77
de la moarte vor disputate de restul mdnastirea Märgineni, unde petrecuse ultima parte a vietii". La «boale grele nevoie sdrácie», postelnicul Jane din Câmpulung, in mändstire aducând cu sine ultimele 40 de ani de cdsnicie, släbiciunea mea, 3 din zestrea sotiei, de m-au la pdrintele am plecat capul la sfânta sldbiciunea mea» la de toate bucatele de ce am pohtit»46. care-I ingrijiserä in «mânându-se vremea ani, tot slab Cele trei printr-o neputernic», sunt, autografd. Dionisia probabil cu Datca, sotia lui Dräghici dorinta de a fi document din 7 ianuarie 1643, banul, la moarte de primitä i de la mändstirea Banul din schimbul unor vii, a 7 stânjeni de in dealul Verne§tilor, a unor ea vase pentru vin i a caselor de la vie. unei femei, mändstire de contravenea flagrant tuturor pravilelor monahale mod cu totul surprinzdtor, existau care monahale una de una de coexistau fiecare cu stare de fapt, total respectiv stareta ei. nu pare fie, cazul un accident, fie fac la domnie cum au cu alti egumeni i Dar monahia sate
Dionisia nu este singurul caz de acest
Teofana monahia, mama lui Mihai
mändstire de ca Marina, jupâneasa la Tismana ai dreplui Sârbul stolnic, contestd, in donate de de a tul n-au i n-au ingrijit-o». Uneori in ciuda faptului persoana respectivd s-a o imbrace, copiii se o s-o pe mama astfel de poate ne sugereze la moarte» nu cei intrau propriu-zis mändstire depuneau voturile. Iregucare «se de forme foarte diverse, laritatea complet de sub controlul Bisericii. Deseori, cum o un document anterior domniei lui era doar o Matei Basarab, de raporturi de familie de patrimoniu: doi frati, Nectarie diacon zilele
Viteazul,
la moarte pe
«ob§te» sui-generis,
care
testate Patriarhiei de Alexandria, a fost de de-al doi-
lea51.
tuna
Dar, de departe cazul mai interesant este al monahiei Magdalina, la Viforâta 1634, unde a venit prada ce m-au padat mi-au luat tot, d-am la 52
DRH, XXIV, p. 192-195; in aceste documente, personajul apare cu numele resc de in documentul din 4 august 1638 (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., VI1/4) i se den Vlädeni». spune «Tuduru Arh. St. Buc., M-rea LXII/17, 31 octombrie 1648. Placide de Meester, De monachico statu juxta disciplinam bizantinam, Vatican, 1942,
p. 184-185.
Doc. din 21 septembrie, 1648, Duca-Tinculescu, documentelor, vol. VI, p. 470. Catalogul documentelor, vol. VI, p. 276. Ibid., vol. V, p. 99. DRH, XXI, p. 108-109, (1626). DRH, XXIV. p. 454.
www.digibuc.ro
Catalogul
78
8
Violeta Barbu
pentru
nimeni din neamul ei «nu se-au aflat ...] Locul ales, mándstirea Viforâta, a fost portretizat astfel de
episcopul
Petru Baksi : «Dar aceste citeascd, nu nu sunt claustrate, nu stiu recia slujba, ci s-au adunat acolo niste care nu mai sunt de un pe lume stau acolo, detin atâtea posesiuni merg unde au vânt, este un lucru nepotrivit lipsit de cuviintd, sunt Monahia Magdalina, ce nu nici ea la un ultim lux, acela de a fi in mändstire de roabele ei nu este alta din apriga lui Caragea mare ban, cum majoritatea actelor. Banul Mihalcea a transmis, asa cum se va vedea, o parte din voluntarisdin puternica sa personalitate sale. Diversele portrete ale contemporanilor 54 ni-1 descriu ca pe un cu «prea frumoasd», cu de diplomat de curtean, intelept, iscusit, ambitios, neinfricat, mester conducerea ostenilor. Sfetnicul mai apropiat a lui Mihai, negociator ambasador al domnului la curtile europene, eroul de la mort chide aceeasi care asasinase domnul, banul Mihalcea s-a cdsätorit Marula, au unuia din fratii probabil banul. avut patru copii urmasi 56, un singur mort de trei fete : Mihna din Cârstesti, Dräghici din Preda, clucerul Radu Buzescu jupdneasa lui dican din Cine era acest ginere al lui Mihalcea banul ? Genealogia lui Badea (Bddican) din se deruleazd intr-un document din 20 ianuarie in care se precizeazd Badea era lui Badea comis nepot al numele de loan. lui Radu vistier din Greci, cuscrul lui Mihai Viteazul, Badea comis era deci frate Radu vistier din Greci Cepturoaia Dragomir, totii lui Dumitru postelnic din Cepturoaia linie Badea tar cobora din puternicul boier Radu Pasadia, despre a descendentd
prea putin. Mare paharnic, mare postelnic in perioada 1525-1548, Pasadia a avut doi : Radu Dragomir, ambii dregdtorii59. Lui Nicolae Stoicescu erau cunoscuti acum doar urmasii lui Dragomir. Din documenacesta tul privitor la mostenirea lui Badea (1630, 20 ianuarie), a fost Pasadia
momentul când a devenit cu niste de strdbunicul Stana era de mama sa, Stana monahia. Se poate deduce de aici fiica primului fiu, Radu al lui Radu Pasadia Maria vol. V, p. 216. Victor Papacostea, Un colaborator al lui
Viteazul : banul Mihalcea, in vol.
Bucuresti, 1983, p. 242-245; $tefan Andreescu, 64-66. materiale de istorie medie, vol. XII, 1994,
lui Mihai Viteazul, in A.N. XCII/44) vorbeste despre Documentul din 16 iunie 1642 (Arh. St. patru copii, nu cinci cum crede Dan Plesia, marelui averii lui Mihalcea ban veacul al XVIIdespre ban Mihalcea din la din 5 VII 1973 a Comisiei de genealogie, heraldica la lea, (comunicare ; autorul numärä Andreescu, p. grafie), ms. consultat prin amabilitatea D-lui din Cornesti. tre banului pe Despina, solia vornicului
58
Ibid., doc. din 16 iunie 1642. DRH, XXIII, p. 60-62. Andreescu, op. cit., p. 54-55. Grecianu, Genealogiile, vol. p. 244-245. p. 84 N. Stoicescu, op. al bunicului ei, Radu Pasadia, in vechiul pomelnic Nu ei apare aläturi de Andreescu, Observatii asupra pomelnicului Argeplui,
Glasul Bisericii, XXVI, 1967, nr. 7-8, p. 810-826.
www.digibuc.ro
a elitelor sociale
9
79
61, au avut un singur pe Preda din Albesti, cu Rudeanu, El a fost lui Stanca, de frate a pdrintelui Teofil Rudeanu. Biografia jupanesei din episoade palpitante, rememorate este de un document din 15 iulie 1634 63, care ldmureste, care parte, jupaneasa a fost Modul care jupaneasa se victimizeazd face parte din atitudinea ei permanent vindicativd viitoarea de monahie Magdalina ucisese «doi copii de ce au ei». s-a petrecut a doua domnie a lui Radu Mihnea, care, informat despre faptele a trimis de au adus-o la divan au stat pentru moartea acelor doi copii de Nici plata a desugubinei de moarte», poate indupleca pe domn, care «tot a stat fapt cu strictete prevederile Pravilei: «Pedeapsa ucigkoriului nu este alta numai moartea. De-ar nestine boiaren sau de-ar nu se va folosi cu aceea de pedeapsa uciderii, ce tot se va pedepsi nul muiarea de va face ucidere, ca fiecine den cei mai prosti oameni» Ca de la ea rdutate». gaseste o stradomnului, tagema, pe Stanciul logofdtul Cepariul, «cu un de ascunde de 1500 de ughi de aur, bani ce doamnei Marghita, mama lui Nu ni s-a documentul prin care a fost la domnie, pentru ucidere, dar este posibil ca autorul moral fi fost logofdtul Stanciu, care devine astfel tinta ei. ersiunea reuse5te, domnului este integral deturnatd asupra Cepariului, care e adus legat de marele Goga in provizoriu este cu totul : Stanciul Cepariu, ajuns «la mare nevoie este nevoit greutate», dupa ei satele suma Ohnesti, ca de domn. Cepariului, Dumitrasco postelnic Ivasco postelnic redeschid pricina 1634, acum Magdalina, este la judecatd. Omorului comis anterior, acum sperjurul, pentru nare pe Stanciu logofdtul, prin care impinsese la in sprijinul ei o carte de afurisenie a mitropolitului Grigorie. Dar domnul Matei Basarab porunceste o neobisnuit de crute nici bani, osteneald. Cartea de afurisenie este prin Stan sluger tocmai la Chioi, unde se anchetarea boierului din Cepari. Goga armasul implicat Goga pe care o numeste «rea sub blestem cu episcopul de ase in cap cu mitropolitul veresc de acea trebuie mosiile fiilor lui Stanciu Cepariul. La numai divanului, ea zile de la testamentul a renunta la lupta pentru avere. Tot de mincinoasd se face pricina cu ruda sa, Radu mare Cocordscu, ginerele sora Prin
care pare mort
murit
de 1634
62
DRH, XXIII, p. (doc. 20 ian. 1630). Testamentul lui
lui Badea spätar,
:
spätar din (1633)
Preda era «mic de
in DRH, XXIV, p. 105, in
soliei sale, Stanca. 63
Ibid., p. 436-439. lnreptarea Legii (1652), ed. intocmitä de un
Bucuresti, 1962, p. 235. 65 Doc. din 16 iunie 1642,
nota 55.
www.digibuc.ro
coord. de Andrei
80
Violeta Barbu
succesive, bogatul puternicul sfetnic al lui Matei Basarab pe cea mai importantd parte a domeniului banului Mihalcea: de Sus, dreptul Piscanii de la Pod. Pentru a-si de posesie, deja recunoscut de domn, Radu i-a cerut rita, probabil in acel moment singura a banului Mihalcea, hrisovul movechi al familiei, spre a scoate cu chinovar iaste obiceiul siile dobândite de el. pretinde nu mai este in posesia ei, ci a potului ei, Radu banul Buzescu, care sub prestare de jurdmânt, luând afurisenie de la mitropolit. Un litigiu asemändtor s-a iscat jupâneasa nora ei, Stanca, norei moartea sotului, cu postelnic. Soacra dreptul de in Domiresti testamentul Dobroti, pretinzând ei este mincinos Ca recunoaste jure, acuzatiile ei sunt mincinoase : acesti ai lui Matei Basarab i-au fost dat acest zapis murna lui Preda jure cum nu adevdrat, ea, i-au dat lege jure, gura ei au mdrturisit cum iaste precum Singurul nepot cartea acelor » direct al foarte Constantin, fiul lui Preda al s-a stins din averea unde a 68, unde carte 69 murit. Nu este exclus ca ultimul mostenitor al averii lui Preda a vine
sale»
sora lui Udrea
fosta jupâneasd a lui Leca avut intentia de a se mändstire, daniile de mosii de testament slujindu-i lui Constantin probabil pentru a spulbera obiectia atunci diata, nu era «vârstnic» Cazul tezele din Albesti, dincolo de anecdotica lui, mulate de istoricii care s-au ocupat de statutul femeii in Evul Mediu Occidental (Régine Pernaud Eileen Power G. Duby M. Perrot 76, Y. Ferroul etc.), ori de viata cotidiand a femeii bizantine (Evelyne Patlagean) Cum baza boier credincios al lui Mihai Viteazul, de pe piatra de mormânt din 1640
DRH, XXV, p. 190-193, 16 decembrie 1635. Greceanu, Genealogiile, vol. I, p. 298-300, 21 februarie 1666. 68 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 292, 293, 320, 321, 424, 754, 777, 1061. Ibid., p. 396. Nu putem stabili momentul de pe ce cale Preda spatar mai apoi, Constantin erau ai mostenitori, inclusiv peste avecare ii rea de la fratele ei, Udrea, mort mama Grecianu credea lui Preda, era Genealogiile, vol. cu Grdjdana, Udrea Badea, lui Radu clucer I, p. 289.
71 Inscriptii medievale ale României. Orasul Bucuresti, vol. I. Bucuresti, 1965, nr. 644, cf. doc. din 27 se spune 1654 (Arh. St. Buc., Ep. sfânta mändstire au fost cursul anilor 7150 <1641-1642> ». 72 s-a cum zice pravila ca cocon zapis el a fost de sau nu». (17 ian. 1641), Catalogul documentelor, vol. Duca-Tinculescu, V, p. 133, cf. diata lui din 27, oct. 1640, al mun. Bucuresti, nr. de Dintre lucrdrile colective a se vedea : La vie quotidienne des femmes au Moyen Age, Hachette, 1991; Femmes et chritiennes, dosar in «Notre Histoireo, nr. 116, 1994. La femme au temps des cathédrales, Stock, 1980. Les femmes au Moyen Age, Paris, 1949 76 Histoire des femmes, vol. 1990. Secret des femmes, Emis-Chiron, 1994. Structures sociales, famille, chretienté Byzance, Londra,
www.digibuc.ro
monasticd a elitelor sociale
11
81
de a lumii feudale era proprietatea funciard, de a mosteni de a cherna a semna contracte, de a testa, de a poseda in pe de-a-ntregul importanta in justitie in justitie de a consideratd de prejudrepturile de care se bucurau societate personalitatea multor istorici drept extrem de ca in Comportamentul elitei sociale feminine in monahism nu se problemele patrimoniale; unele la implicare cazul nici la privilegiul materniatii. Din mándstirea care vietuieste, nu numele de Paisia a lui Nica mare fosta din inchisoare. aceeasi datoriile fiului ei, Preda o mai nahia Efimia vinde episcopului Ignatie al Ramnicului o mea, de am in am dat-o pentru mele, am azut la un la episcopie, un copil» Desi episcopul a adus-o mare al martor zapisul de du-i liturghie timp de 40 de zile, cel miei este chiar fiul ei, Sima. se poate vedea, Vocatia monasticd a elitei sociale nu presupune, de a unei morti nici asumarea, practicarea votului acelasi timp, pentru lume, cum era tipicul tunderii in monahism. rasei monahale se poate afirma epoca spatiul de care ne Nici unul din mitropolitii de promovare nu este pentru boierime un care s-au succedat timpul domniei lui Matei Basarab : Grigorie, Teofil, Ignatie elitelor. Mitropolitul Grigorie, care mai ales nu provin din de neam, cum credea Nicolae Iorga a 1627 1637 nu era promovate sub pdstorirea lui, ci monah reformele de grec de la mändstirea Ivir, asa cum el insusi mändstirea lui de zestrare de inchinare a mändstirii Stelea din Bucuresti le promovase restrictive pe care el Spre a nu contrazice metanie toate daniile sale nu provin in inchindrilor, mitropolitul adevereazd de la din veniturile mitropoliei, ci din «molistenia de de la crestini». Deducem de aici, ca in ori epitrahilul meu i-am acesti ierarhi nu dispuneau cazul urmdtorului mitropolit, (1637-1648), Teode avere personald, deci nu fâceau parte din clasa proprietarilor de fil, fost episcop al Ramnicului (1619-1637) s-a bucurat de simpatia domnului, diverse 86, originar din Nicopole, trimis, ca Ignatie consacrate statutului juridic al femeii in Vechiul putinele studii in en Valachie pouvait-elle al lui G. Fotino, La Regim românesc este 1928, p. 113-122. Rev. hist. du sud-est européen,
Eileen Power, op. cit., p. 42. DRH, XXII, p. 95.
Catalogul documcntelor, vol. V, p. 335. religioase a románilor, Bucureti, 1929, vol. 727. p. 280, cf. propria declaratie a mitropolitului in Hurmuzaki-lorga/XIV, 1, 84 DRH, XXIV, p. 421-428, doc. din 10 iulie 1634. BOR, LXXXI mitropolitul Teofil al Ungrovlahiei, a D. Ple§ia, Cluj, 1979, p. 60-61. p. 1103-1106; Virgil 1964, nr. Duca-Tinculescu, 83 Istoria Bisericii 82
Al.
a
Ignatie, mitropolitul
in
istorice»,
RIR, XII, mitropolitului Ignatie 1940, nr. 1-2, p. 385-404 ; Iona5cu, Data diata mitropolitului din 20 dec. 1662, 1943, 46, 50-55, studiu care se lui Teodor, egumen al Coziei, sunt amintite un, «zapis la petrecanie»; printre obiectele mitropolitul un cort ; Aurelian Sacerdoleanu, «leagdn», 1964, nr. 11 12, p. 1085-1099 ; nr. 11-12, p. 1 054-1 077; BOR, LXXVIII, in BOR, LXXXIX, in epoca lui Mat ei Biserica din Tara loan
1971, nr. 5-6, p. 578-584. . 1330
www.digibuc.ro
Violeta Barbu
82
12
misiuni diplomatice. Mai mult chiar, mitropolitul este un caz notoriu, ridicat prin puterea encomiasticd a cuvintelor lui Daniil Panoneanul din predoslovia Legii, ca prin portretul pe care face Paul de Alep 87 rande model al omului de extractie de din Râmesti, devenit sar la Bistrita, apoi egumen la Tismana, episcop al mitropolit (1648-1653). El ilustreazd perfect conceptia despre «blagorodie» in Pravila cea mare: nobletea nu nastere ori averi, ci in crestine cu care omul se 88 Judecând litatea mitropolitului 89, nu e greu intrevedem care erau aceste virtuti ce i-au asigurat ascensiunea: ele cu totul de sfera pragmaticd constau abilitatea de a administra cu chibzuintd, dinamism un patrimoniu cu nimic diferit de cel al unei averi boieresti: iazuri, mori, livezi, rumâni, tigani. Averea personald a mitropolitului cu patrahirul» integral ce fusese depus de Matei Basarab, era considerabild; sume importante sunt läsate mostenire membrilor familiei domnului Radu Leon mändstirilor de la Sf. Munte cât se poate constata, votul avea o valoare pur cu o exceptie, intr-un document din mai 1641: «nu este cu cale rdscumpere rumânii cu bani» 91 prevederc introduce o restrictie practica sanctionatd de domn la 20 mai 1633: «nu este volnic egumenul rdscumpere rumânii dedinile ctitorilor» A existat, in perioada de care ne o preocupare din partea domniei pentru reglementarea a statutului mändstirilor a vieluitorilor din ele. La anului 1640, hrisoave emise succesiv se printre altele, «mändstirile se conduc toclegiuite de ziditorii ctitorii pentru ctitoriile personale ale domnului, egumenii fie dintre numai de acestia, amestecul ierarhiei bisericesti. Toate acestea au fost la sfârsitul lunii aprilie a anului de patriarhia de Constantinopol cu tot Cu toate fie schimbat prevederile pretindeau ca egumenul an tocmai ca se preintâmpine Inavutirea lui 20 din cei 68 de egumeni atestati in 96 au avut o egumenie 10 si 20 de ani, ceea ce ei corespundeau modelului de bun administrator: Leontie, egumen la (1639-1652), Serapion la Arnota, aceeasi perioadd, Vasilie, egumen la Bistrita (1629-1653), Nectarie la Bradu (1641-1653), Varlaam la (1639-1657), loan de Gomionita la Dealu (1646-1655), Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru,
88 V. Cândea, op. cit., p. 62-63
VI, p. 194.
C. Erbiceanu, Testamentul data mitropolitului al Ungrovlahiei, in BOR, XXVI, 1902, p. 296-297; despre prestigioasa lui activitate ce a ajuns mitropoGeorge I. Negulescu, lit mitropolitul Ungrovlahiei, Bucuresti, 1900, V.
op. cit., 62-66.
90 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., 15 aprilie 1668; cu mentului publicat de C. Erbiceanu (v.n. 89), testamentul a inedit. 91 Duca-Tinculescu, Catalogul documentelor, vol. V, p. 190. 92 Ibid., vol. IV, p. 55. Ibid., p. 112-113, 118-119. Ibid., p. 179-180. Ibid., p. 190, doc. din 15 mai 1641. 96 Pentru aceste date am utilizat Lista egumenilor din Tara ms., mitä de membrii colectivului de editare a izvoarelor Evului Mediu de la Institutul de lorga».
www.digibuc.ro
Vocalia monasticA a elitelor sociale
13
83
la Menedic (1634 1655), la (1636-1648) etc. Pentru activitate culturald domnul a apelat totusi la alogeni. Tipografiile de la Govora, Câmpulung mândstirea lu au fost instalate administrate de adusi din Grecia, Serbia sau Macedonia: Meletie Macenumit egumen pe la Govora Melchisedec din Peloponez loan de Gomionita. Lor li se de peste munti Daniil Panoneanul, din Moldova, episcopul Venedict, ajuns egumen al Glavacioeului. La capaul acestui excurs, se poate afirma in monahism se bucura de conservarea intactá a privilegiilor statutului mirenesc. Pe de parte, a castei, egumenii, creeaserd, modelul boierese, un stil de viatä similar, beneficiind adesea de un statut comparabil cu al episcopilor. Uneori, cum este cazul primise dreptul domnesc de a Arges, exercita de a judeca, prin urmare, printre altele, de mortasipie, delictele de moravuri. erau indrituiti din punct de vedere moral exercite acest privilegiu, cu greu o putem Totusi, in acest sens, un document din 1649101 este asupra laxismului moral al unor monahi, de din Câmpulung femeile fäcând mandstirea (1638-1658),
la
Plumbuita (1636-1649), Atanasie la Sf.
de de mascara». Prin urmare, toate aceste certe avantaje pe care le prezenta in fond traiul in ciuda vocatia monasticd a boierimii a ramas la un indice modest, ce teza Tara Româneascd. clerului schimb, pentru paturile de jos, in plus de putea o schimbare a conditiei economice, culturale uneori, ca in cazul mitropolitului Stefan, chiar a celei sociale. cale de ascensiune a intotdeauna inveromâne pe tot parcursul Vechiului Regirn, timp ce in cinate, ar fi Serbia, din 1330, mod formal se interzicea fiilor de accesul la eclezisatice, din cauza numdrului prea mare de Cu alte cuvinte, in epoca lui Matei Basarab, cea spirituala (consageografie structuri paralele, domenii de putere a ale raporturi le vom putea defini mai precis, atunci când se vor perspectivd diacronicd in lumina noilor surse publicate, alte cupluri de
boierime-dornnie
G.T.
2, p. 20-25.
Bisericd-domnie.
M-rea Govora
Macedoneanul, in BMI, 1982, nr.
egwnenia lui
DRH, XXIV, p. 242 245. Violeta Barbu, din Peloponez, vol. Studii comunicári, Duca-Tinculescu, Ibid., vol. VI, p. 545. au C. Jirecek, La civilisation
din veacul al XVII-lea : Melchisedec
1984, p. 57-61. Catalogul documentelor, vol. V, p. 70. Age, Paris. 1920, p. 16
www.digibuc.ro
17.
www.digibuc.ro
FENOMENE DE SOCIAL-POLITICX TARA ROMÂNEASCA IN VEACUL AL XVII-LEA (Partea a
: A DOUA
A SECOLULUI AL XVH-LEA) * CONSTANTIN REZACHEVICI
RÄSCOALELE SLUJITORILOR" (OSTENILOR) DIN DECENIUL VI, CELE MAI PUTERNICE MISCÄRI SOCIALE DIN TARA ROMÂNEASCA IN EVUL MEDIU
timp de 16 ani, miscarea din 1637, la care ne-am nu se mai referit prima parte a acestui studiu, in vremea lui Matei gistreazd nemultumiri ale slujitorilor, in 1653 seria celor mai violente fapt, cele mai intense sociale pe care le-a coale din evul mediu. Specificul structurii noscut Tara veacul al XVH-lea mare parte din slujitori" tuite platiti acordarea de de a dus prin scutiri la marea revendickilor, din strict militare (legate primul de plata lefilor etc.) de la inceputul acestor in cereri cu caracter social. De in haine militare, care in vreme de pace slujeau cu schimbul, restul pdmântul, practicdnd meserii sau negot, s-au ridicat impotriva timpului unor dregdtori domnesti, nu numai in calitate de slujitori, ci din pricina unor
nemultumiri iscate din viata Interesant din acest punct de vedere este a Letopisetului Cantacuzinesc, cu vederea de cerceun pasaj dintr-o cu ridicarea slujitorilor vara anului 1653, impotriva atorii perioadei, a lui Radu armasul lui Ghinea vistierul unul dintre s-au slobozit la Vdrzariul i-au o slujitori a studiului, cuprinzând prima * Partea a secolului al XVII-lea, a apärut materiale de istorie medie", IX (1978), p. 59-84. Intärzierea peste másurä a publia doua, redactatä o datä cu cea dint& (trebuind acum fie actualizatä sub aspect bibliografic), nu s-a datorat autorului, ci vechiului comitet de desigur perioadei de intrerupere a aparitiei publicaliei de se In vremea lui Matei Basarab, lefegii români deplin in structura putând vorbi de acum de categoria pe care am numit-o a slujitoreascä" a mercenarilor slujitori" (Constantin Rezachevici, Mercenarii in române in evul mediu, in Revista de istorie", XXXIV (1981), nr. 1, p. 70). 2 Pentru incadrarea rdscoalelor cu caracter militar din 1653-1655 in actiunilor pe plan european din veacul al XVII-lea, cf. L. Demény, Die Rolle des Soldatende acest elements in den Volksbewegungen des 17. Jahrhynderts. Der Charakter des Sejmen-aufstandes in der Walachei in Jahre 1655, in Ostmitteleuropeiische Bauernbewegungen, Budapest, 12.-15. 9.1972, Budapesta, p. 95-101.
Studii
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 85-117, 1996
www.digibuc.ro
Constant in Rezachevici
din trup
puind-o in mânca cu ferneea cu la
2
zicea o va duce la casa lui o va frige o va el blestema zicând lui l-au adus
aut.)3. sociale, desi nu sunt amintite in cronicile interne, care relacauzele imediate, de ordin militar, ale izbucnirii rdscoalelor din 1653-1655,
un de cauzele fenomenelor amintite in cele din caracterul popular al acestora4. A explica inceputul din 1633 ca o revoltd" tot de greci, de Matei Basarab ocârmuirea Munteniei" 5, sau ca o provocare a lui Constantin $erban. dorea asigure
cu ajutorul slujitorilor succesiunea la tron a privi unilateral, chiar eronat cauzalitatea acestora. Ca cazul tuturor rdscoalelor, cauzele generale ale celor din 1653-1655 situatia grea a populatiei, din rândul se recrutau slujitorii. inräutätirea situatiei este un proces caracteristic intregului veac al jafurile vinderea domniei pe sume mari, nerea ostilor turcesti in etc., se intâlnesc in alte decenii ale veacului 8, constituind fenomene obisnuite ale crizei secolului domnia lui Matei Basarab, bine intâmpinat de s-a caracterizat printr-o indsprire a politicii de impunere printr-o reprimare a de ale maselor, inclusiv ale slujitorilor, de 1653, printr-o neobositd a fugarilor din pricina birului a Este epoca când feudali rumâni cu cap pentru din rumânie se face cu capetele", rumânii sunt numiti Este epoca când boierii lipesc" mo,vie" 14, iar un postelnic din Stângacea Istoria 1290-1690. Letopisetul Catacuzinesc, ed. C. Grecescu D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 152. Pentru abuzurile comise de Radu Värzaru calitate de armas: inceput-au veninul asupra sdracilor ] Nu scdpa de el nici boiariu, nici negutdtor, nici nimeni", cf. ibidem, p. 154. Lucrarea lui Lidia L. Demény, N Stoicescu, seimenilor sau popuBucuresti, 1968, tocmai acest caracter popular al amintite. A.D. Xenopol, Istoria romailor din Dacia ed. IV-a, Bucuresti, 1989, p. 49.
N. seimenilor lui Basarab, in Analele Academiei mâne", M.S.I., S.II.,t. XXXIII, 1910, p. ; N.C. Bejenaru, Constantin domniei, Arhiva", XXXI (1924), nr. 1, p. 21-26. Critica acestei teze la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 64-65. $tefänescu, L'évolution de l'asservissement des payeans de Valachie juscu'aux Cf. réformes de Constantin Mavrocordat, in Rev. Roum. d'hist.", VIII (1969), nr. 3, p. 495-497. din vremea lui Matei Basarab, in Studii", XII (1959), Cf. D. Mioz,
nr. 2, p. 53-54.
Mateiu asternea
ed. 1960, p. 105, afirmä: Iar deaca au trecut variantä a Istoriei au ajuns locul romänesc, iar säracii esia de pärere bunä cale, ca sä nu-i calce calul pre inchipuindu-sä precum era când mer-
gea Hristos la Vithaniia... "
-53.
Cf. D.
op.
p. 56
urm.; Lidia
L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 35-
Act din 26 februarie 1644 (Arh. St. Buc., 27 martie 1644 (Arh. St. Buc., D. I., XLIII/57).
XXXIX/18).
12 Act
13 Act din 20 august 1646 (ibidem, XLIII/89). din 31 octombrie 10 noiembrie 2) iunie 1649 CLXV/62). Cf. Bucuresti, IV/22, 23; D. L, CCXCIX/ 1646, 3 iunie 1652 etc. (Arh. St. Buc., 142).
www.digibuc.ro
Fenomene de
3
(II)
7
permite, pentru plata incompletd a unei datorii contractate de
Turceni (ca
ridice nevoile dajdea din Craiova, la altii le trimitä armasi casa lui, ei rumâneascd. au fugit, frica armasilor s-a in Astfel de abuzuri (ca epoci de se
femeile
dintre
liberi din
pe unii in le
la
de groaza
desigur in alte perioade ale veacului XVII, dar ele cunosc o agravare o mult Basarab. epoca lui Opozitia impotriva acestei de lucruri, forme obi,snuite pentru veacul XVII, se de 1653. Obisnuite sunt nesupunerea la lucru" fuga de pe mosii, uneori chiar, Tara drept consecintd Ultimul fenomen o asemenea amploare, neplata birului a 1638 Matei Basarab cu marele sfat al hitlenia a megiagi>lor, de la o de vréme se-au pre fugarilor pe acei care nu se vor satele la un anume termen'8. nu a avut efect19, care aveau datoria pe (rosii, au fost obligati spre domniei lui Matei Basarab birul acestora Nemultumirea nu e de mirare pe slujitori au participat la miscárile din 1653-1655 alte sociale 21 Desfäsurarea acestora a cunoscut mai multe faze. care poate de la Finta (17/27 mai 1653) 11/21 iunie 1653, 22, fruntea acesteia se doroGheorghe Rákóczi H anunta potolirea alte ate" (de slujitori) 23 Principala de care se bantii seimenii, revendicare, in era plata lefii pe trei 24 le dea trei Act din 2 ianuarie 1647 (Arh. St.
Tismana, LXXXIX/7). Un document din 16 februarie 1647 vreme de foamete pre urma läcustelor" (idem, m-rea ms. 218, f. 57v-58). Alte epoci de foa mete amintite documente au fost in timpul lui Radu sau zilele lui Gligorie Ghica CXCVI actul din 15 februarie 1660, idem, /111; cf. La 14 ianuarie 1643 Matei Basarab mändstirii lucreze ei n-au vrut asculte sä meargä la lucru sä lucreze, ce au särit la egmenul slugili poslusnicii i-au luoat toiagul den i-au (Arh. St. Buc., episcop. Arges, LXIX/9). Peatru fuga la sud de Dunäre, cf. actul din decembrie 1650 (idem, D. I., CXCVII/217). 18 Act din 25 august 1638 (Arh. St. Buc., mitropol. T. CXXII/9). anii urmätori acte din 10 ianuarie 1644, 8 ianuarie 1646, Fuga täranilor 6 iunie 1648, 11 decembrie 1650 etc. (Rev. ist", XVII (1931), p. 312-314 ; Arh. St. Buc., rnitropol. CXLIX/15 ; D. I., CCXCIX/I28, CXCVII(217). Actele amintite mai sus din 6 iunie 1648 ldecembrie 1650. Cf. Nicolae Stoicescu, 18
Matei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 61-70. seimenilor 21 Cf. Paul I. Cernovodeanu, dorobantilor din Bucuresti 1655, Bucuresti, 1961, p. 24 urm. 22 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei L. Demény. N. Stoicescu, X, Bucuresti, 1938, p. 263. Lidia p. 60, tul un act intern din 23 iunie/3 iulie 1653, care este insä ulterior lui cronologice privind Rácóczi, din 11/21 iunie 1653. Cf. W. Zekely, Unele in ultimul an al domniei lui Matei Basarab, inIstros", Braila, 11-III social-politice actul din 11/21 iunie 1653. (1981-1983) p. 305, care 23 Istoria Tdrii Românesti, ed. 1960, p. 114-115 ; Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 108-109. Eud. Hurmuzaki, Fragmente din istoria III, Bucuresti, 1900, p. 243. Acelari scrisoarea lui Gheorghe Rákóczi II, din 21 iunie 1653, citatä mai sus, motiv este indicat de leafa pe N. Stoicescu, Matei Basarab, p. 206-207. care vorbeste
www.digibuc.ro
4
Constantin Rezachevici
88
Letopiseful Cantacuzinesc), promisä de domn Finta. Slujitorii pe Ghinea vistierui din
pe Radu mare nu le pre domn Faptul este confirmat de relatdrile ulterioare ale Letopisefului Cantadea de relatarea cuzinesc privitoare la cariera celor doi 25, cât interesantd dentului imperial de la Constantinopol, din 30 iunie 1653. i-au de la relatare trei mari boieri a fost provocatd de armasul plátitor al ostirii", care a refuzat cu vorbe aspre pedestrimii leafa pe trei luni, luând solia de 50 de oameni la el pentru a in vederea de
arma Värzarul -
cronicile interne -
ei
aliindu-se cu aceasta, pedestrimea a fost de a pe care s-o asmute impotriva ei, a ravälit palat impotriva sa a boierilor care erau complier. executia acestora, intreaga o§tire i-ar fi jurat lui Matei Basarab impotriva lui Vasile Lupu scrisorile lui RáDocumentele contemporane : relatarea mai sus, , kóczi din 21 27 iunie 1653 nu slujitorii s-au ridicat cronicile acum scaunul se cerându-i cum interne. Este limpede Matei Basarab atras nemultumirea slujitorilor de acestia. prin aprobarea atitudinii lui Ghinea vistierul Radu arma§ul
plus, când trecuserd doar putine zile de la campania lui Vasile Lupu Timu cu Socol clucerul Tara Româneascd, boierii amintiti, Hmielnitki au fost acuzati de tridare" de cu inamicul, acesta constituind un alt motiv al executdrii Gheorghe Rákóczi II G. Kraus slujitorii Faptul sus, in casele domne§ti de nici o unde
domnul
lui, supt paturi, prin poduri, prin
pre ace§ti
supt
denaintea lui, i-au luat, ", in vreme ce Matei Basarab nu putea
cutremura locul de groaza o§tire de la curte alt, numai blestema" 29, (oastea permanentd) se rdsculase, domnul nedispunând de trupe credincioase pe cât
ce
ed. cit., p. 153-155. la 30 iunie 1653 (Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 243o scrisoare din Constantinopol, la 26 iunie st. n. 1653 (ibidem, p. 244, nota 1), 244). la Poartá confirmä faptul era cunoscutd. 27 La 27 iunie st. n. 1653 Gheorghe Rákóczi II scria mamei sale: Impotriva autoritätii voevodului (räzvrätilii - C.R.) n-au fäcut nimic, n-au spus nici un cuvânt, ci dimpotrivd chiar de credintä, färä solicitarea acestuia, i-au depus noul obicei, in ränd pe Evanghelie" (Lidia scrisoarea L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201). din 21 iunie 1653 principele declarä cä slujitorii au de se tie, toatä supunerca voievod vrcmca acelci au trimis irfi, in cari cerând de la Vcdä cu toatä au acei Istoria
Reniger,
26
(A. Veress, Documente, X, p. 263).
Ibidem ; G. Kraus, Cronica Transilvaniei cd. G. Duzinchevici, E. Reus BucureVi, 1965, p. 157-158, 159, cit., p. 154-155, Radu intre mare [...] sämänd Matei Vasilie Racoti, craiul Ardealului, zicând multe unul i-au au plämädit pizma mare Ion". Istoria ed. cit., p. 115: Radu Popescu, op. cit., p. 109.
www.digibuc.ro
5
Fenomene de crizd social-politia (II)
care astfel
le
89
din Târgoviste, Acestora s-au addugat 1653 domnul recunoaste End sluj(i)torii asupra Ghinei vist(ier), luatu-l-au tocma den casa
la 23
pe Radu armasu -
scos la câmp la toate glotil
un alt document - 1-au ucis slujitorii
vreme ce 31,
acelasi timp Miscarea ar fost - s-a literatura prin interventia trupelor lui Rákóczi, care (la cererea lui Matei Basarab Românesti 33. Aceastä principelui la 9/19 iunie 1653) s-au apropiat de hotarul versiune a principelui ardelean34 nu este de alte izvoare, portul rezidentului imperial la din 30 iunie 1653, amintit mai sus, ca scrisoarea lui Rákóczi din 27 iunie s-au potolit uciderea boierilor vinovati de neplata Cu toate cestea, un document intern slujitorii - care cu putin ostile moldovene detasamentele lui Rá, erau gata kóczi. La 16 februarie 1655 din a imptrumutat 22 de ughi pentru a se din rumânie (rdsculatilor s-au deci rani), un cal, când a mers la Teleajen se cu ungurii36. Oricum, la putul lui 1653 se Matei Basarab anunta odihneste pace de multele feluritele ce mi-au venit in timpul de
A doua Dar odihna bdtrânului domn a fost de cärilor din sânul slujitorilor a curând, probabil chiar a doua L Ionascu,
-
a
a
pe marginea volumului Monografia judefului Romanali, in Arh.
XVI (1937), nr. 89-91, p. 191-192. 31 Act
dreptate, ca un St.
p. 115).
mitrop.
30 iulie 1654, care silnic volnic,
Pe câmpia Ialomitei,
Radu mare
a cotropit mosii in
s-au intâmplat vrerne de 1-au ucis slujitorii LXXXVIII/8).
curtea de la
(Arh.
ed. cit.,
Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 59; N. Stoicescu, Matei Basarab realitate, solia lui Matei Basarab a sosit lui Gheorghe Rákóczi joia 22 iunie st. n. 1653 (A. Veress, emis deci la 9/19 iunie, actul mente, scrisoarea lui Rákóczi din 21 iunie st. n. 1653, desip. 264), când miscarea era, propriile considerente cronologice, W. Zekely, op. cit., contradictie chiar p. 305-306, initial intrarea trupelor lui Rákóczi in Tara Româneascd ?!) finisp. 209.
teste brusc lucrurile" (p. 303). A. Veress, op. cit., p. 263. Românesti In scrisoarea din 27 iunie din armata de retinerea s-a potolit: cu moartea a trei care au fost invinuili de ostasi de nedreaptd a lefilor (Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 201), a aminti despre concursul sale. Actul este citat gresit de Lidia L. Demény, N. StoiArh. St. Buc., op. cit., p. 132, sub anul 1656, socotindu-se se la lupta de la (16/26 1655), desi are 7163=1655 februarie 16. patriarhul Ioanichie de Constantinopol, la Matei Basarab 1653 (Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Bucuresti, 1915, p. 195, nr. CCLXXV). sultanul Miscarea din mai-iunie 1653 n-a afectat trimiterea haraciului la ; drept
pe Matei Basarab
scaun la 14 august 1653 (Eud Hurmuzaki, Fragmente,
248).
www.digibuc.ro
p.
90
Constant in Rezachevici
lunii august 1653 38, durând E greu de precizat au fost izvor pentru a doua
la moartea lui Matei Basarab (9/19 aprilie 1654). 39 sau mai multe valuri de räscoale. Singurul sunt cronicile interne iar acestea a
doar limitele cronologice amintite mai sus (august 1653 - aprilie 1654). nu au avut aceiasi intensitate. Cea mai puternicd, a avut la inceputul intervalului, când dorobantii seimenii dintr-o preumdin Târgoviste 1-au impiedicat pe Matei Basarab, care se blare Argesi", nu de intre in cetatea de scaun: zicând
le mai trebuie le mai fie sau se cálugäreascd. dornn, ci, sau sä din Deci au nu cu toti boiarii lui, obidit, din josul orasului, 3 zile. nici läsa sä-i a intervenit domn cronicile interne - numai le dea bani ce Matei Basarab le-au din dästul". lumina acestor relatári, credem reizbucnirea actiunii slujitorilor s-a datorat nerespectärii de august 1653 a promisiunii domn, nici de a le acorda lefile Mgäduite de la Finta. Cauza nu era lipsa de bani Basarab a läsat un bogat tezaur41), ci firea mai mult
deck strângkoare de care däduse domn in ultima vreme Faptul slujitorii Nimenilea nu le putea sta dovedeste - dorobantii seimenii - se bucurau de sprijinul tuturor
de osteni. Este interesantä relatarea Letopisefului Cantacuzinesc, care reconstituind cuvântarea lui Matei Basarab credinciosi, celor care i-au numeste pe acestia boiari slugi" 44 (slugile" fiind tot de neam boieresc, spre
deosebire de slujitorii" recrutati din päturile de jos ale populatiei). Faptul cä räsculatii erau numerosi, prea intregime o dovedeste pentru a fi nimiciti intentia domnului de a executa doar pe conducdtorii acestora : toti cei mai
mari"
Faptul autoritatea domneascä era incapabild avut drept consecintä aceastä tinând a räsculatilor, atacarea caselor boieresti46. Zapise
Elena,
miscarea, a de compozitia in februarie 1654
Cronicile interne inceputul acestei etape a moartea doamnei august 1653, când Matei esit-au in preumblare cätre Argesi" (Istoria
ed. 1960, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 109), ori domnul emite un act la la 10 august 1653 (Rev. ist"., X (1924), p. 264-267), la 16 august 1653, când desigur päräsise resedinIa, un altul privind Glavacioc, färä indicalia de cea a grämäticului (Arh. St. Buc., m-rea Glavacioc, XXXIV/32). Cum Poarta confirmase pe Matei Basarab la 14 august 1653, este greu de crezut Siavus de Silistra, vroia sä-1 inlocuiascä din domnie in aceeasi fapt pentru care la 30 august domnul cere ajutorul militar al lui kóczi (A. Veress, Documente, X, p. 270). Mai aceasta pare o cerere deghizatä de ajutor impotriva propriilor slujitori. La inceputul toamnei lui 1653" iarna lui 1653-1654", cum cred Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 62. ed. cit., p. 115-116 ; Radu Popescu, cit. Radu Popescu, op. cit., p. 111, afirmä urmasul lui Matei, Constantin sä veselia avuliea cea multä ce de la Matei vodä". 42 Despre zgârcenia lui Basarab din perioadd, cf. Paul de Alep. in tori despre VI, Bucuresti, 1976, p. 131, Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 56. Istoria ed. cit., p. 116. Ibidem.
Ibidem, p. 217. Radu Popescu, op. p. Iar ei nu mai ci ca niste lupi
pre la casele boiarilor [...]
; cei
apucara de talhärie" (Istoria
216).
www.digibuc.ro
mari zurbale". noaptea zbiera umbla
ziva
ed. cit., p.
Fenomene de crizä
7
(II)
amintesc de mosii cumpdrate de oarneni simpli mând relatdrile cronicilor interne. cronica
miscare a avut drept lui Radu Popescu -
- C.R.), de sta
48.
-
ingrozise Solutia
91
cum sugestiv se boiarii de frica (a de Matei Basarab,
sätul de necazuri ca acestea", cu care a trecut" iarna 1653-1654 a fost chemarea in
sd-i
sau a 30.060 de véste de toate pärtile
ajutoare de la Rákóczi cu care pue supt sabie toti cei mai mari,
ca niste tâlhari... "4°. Cronicile interne, care privesc cu
pe
Matei Basarab, nu amintesc nimic despre incercarea acestuia din1654 de a reduce seimenilor, sau chiar a-i desfiinta, dându-le astfel prilej de domnul ca peste 1 000 de seimeni care aveau femei copii fie pusi la bir, ce s-au luat toate libertdtile au trebuit lase armele". Alti 500 de au fost trimisi slujeascd lui Gheorghe Rákóczi Transilvania Moartea lui Matei Basarab impiedicat apel la interventia urmasul Constantin a propus mai solutie pentru remedierea crizei prin care trecea Tara Româneascd, una dintre cele puternice crize de la intemeierea statului. Solutia initial de Constantin
$erban - tinând seama el a fost ales domn cu sprijinul acordat nu numai de boieri curte, ci de toti slujitorii" - a fost satisfacerea cererilor materiale ale dorobantilor, seimenilor altor categorii de slujitori. Dispunând de bogatul tezaur al lui Matei Basarab 52, el a
din vistierie
un haraci deplin" pentru slujitori, in ce restul a fost de bir doar timp de trei luni. Dorobantii au fost scutiti de ; slujitorii au primit uniforme noi din postav bun", iar cdpitanii podoabe de pret. Lefi le da din Slujitorii au fost primiti la masa cu dreptate Aceastä solutionare a problemei slujitorilor" n-a fost acceptatd de care nu puteau uita tulburdrile ce au cu sânge boieresc ultimul an al dornniei lui Matei Basarab. Constantin a fost considerat prea bland" Boierii - ne informeazd K. Mikes, comandant al lui Rákóczi, care se afla in Tara actul din Acte din 9 februarie 1654 (Arh. St. Buc., Cantacuzino, 19, nr. 1, 2). Cf. lui Radu Värzarul in cu zapise luate de ostile" care i-au jefuit casa (idem, m-rea Trivalea, 11/3). ed. cit., p. 109. 48 Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. cit., p. 117. Ibidem ; Istoria G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 172. Istoria ed. 1960, p. 117. 52 Radu Popescu, op. cit., p. 111. Românesti, ed. cit., p. 119. Aceste relatári infirmä cronicaruN. Stoicescu, op. cit., p. 194), care Constantin lui J. Szalárdi (la Lidia L. lefile seimenilor, vistieria ban n-a mai contrazish de cronica atribuith lui Radu Popescu), acest fapt hind cauza räscoalei seimenilor din 1655. ed. cit., p. 117, 119, considerd om bun blând", Istoria prilejul milostiv", räscoalei din 1655 numai de bun n-a dat dovada. 20 mai 1654
www.digibuc.ro
92
Constantin Rezachevici
Româneascd in iunie acuzat tu niciodata n-ai pedepsit pe eel vin-ai pus ucis pe noi a boierilor primejdia ce va de aceea este" Mai mult, erau gata capabil alt domn, din mijlocul le apere cu mai fermitate interesele 56 aceste conditii, domnul trecu fireste de partea din sânul parte, de Matei ca Basarab, birnici in intregime corpul seimenilor pe mai urmau desigur seimeni si rosii, Aceiasi sa o intr-o a doua slujitorii din alte categorii, in primul rând, dorobantii, socotiti vinovati de din 1653-1654. deslimpede Cronicile lui G. Kraus, J. Szalárdi si David Herman fiintarea seimenilor - ca solutie pentru iesirea din criza prin care trecea boierii statul feudal -a fost de Constantin urma pe Radu Popescu domnul s-au cu mestesug seimeni din sfetnicii" fiind desigur boierii din preajma sa. Acest lucru este confirmat de interesantele ale rezidentelui S. Reniger, care din primdvara anului 1655, nefolosite de problemei, o asupra primejdioasei muntene, care produce a la o vie Rezidentul imperial la Constantinopol mentioneazd, la rândul indemnul pentru dat cei mai de frunte ostirii dintre boieri prin aceea, stdruinta sfatul i-au dat lui Constantin cu de a concedia o parte din cetele sale de legii [...] indeosebi pe toti seimenii a aproape o mie la numär [...] Urmând sfatul boierilor Constantin luat de a dizolva a trimite corpul seimenilor intreg, celelalte un exale ostirii mare parte se gândea numai pedient practic spre a scoate acest lucru de ostentatie la de primejdie cu lefile Motivul invocat de domn a fost se face cheltuiald tara acum, nefiind nici un nu trebue si se al pe cu atâtea desert" La sfatul desigur, el a seimeni de dorobanti alti slujitori, promitând celor din 16/26 februarie 1655, in cadrul unei lefile seimenilor de o Pretextul sub care au fost concentrati slujitorii a fost o trecere pentru ziva amintia mai sus. Tot atunci au fost concediati 200 de seimeni care se prezentaserd conform ordinului K. Mikes p. 292).
Gheorghe Rákóczi
la 17 iunie 1655 (A. Veress, Documente, X,
La 18 iunie 1655 K. Mikes au ales domn pe Preda vorpe principe nicul Brancoveanu (ibidem, p. 294). G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 177. Intenlia de a rumâni pe seimeni este cronica lui David Herman (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, seimenilor, p. 71). Cf. Nicolae Stoicescu, Constantin Bucurqti, 1990, 33. 58 G. Kraus, cit. in urma lui Rákóczi II); cronicile lui David Herman J. Szalárdi, care personal Constantin cu platá ar lost inclinat de seimeni pedestra0", la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 193-194. Radu Popescu, op. cit., p. 112.
Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 275-276.
61 Radu Popescu, cit. Ibidem ; Istoria N. Stoicescu, op. cit., p. 70. 63 Eud. Hurmuzaki, op.
ed. 1960, p. 120-121. Cf. p. 276.
www.digibuc.ro
Lidia si L. Demény.
Fenomene de
9
social-politicd (II)
93
Cronicile interne, concrete, a doua zi, a prezenta 17/27 februarie 1655, s-au sculat cu totii dorobantii, seimenii asupra boierilor vinuindu-i ei sunt pricina de pe domn seimenii
din
Nu s-a observat S. Reniger - faptul
utilizate, mai sus, relatdrile rezidenizbucnirea rüscoalei a fost de concentrarea data din Bucuregi. A doua zi pentru adunarea ostii (trecerea revistd), deci la 17 27 februarie 1655, rezidentul imperial - in despre au sosit 700 de seimeni, care licentierea celorlalti camarazi ai dat silinta despre soarta ce-i astepta, pe ceilalti slujitori la Ei au aprins fläcdrile care era indreptatd S. Reniger - mai ales contra boierilor ce concediere (subl. aut.). s-au refugiat parte la palatul Cedând puterii, domnul a fost nevoit pe acestia in lefegiilor priveascd cum ei au fost sub ochii lui in ciuntiti Apoi lefegii [...] au in casele boierilor, au prädat avutul Aceste sunt confirmate mai aproape totul de cronicile interne, de realitate plus, un act contemrelatarile narative din Transilvania poran la 17 februarie st. 1655 s-au sculat slujitorii curtii, dorobantii, seimenii multi boieri au jefuit toate casele ale de au tuturor boierilor" toate categoriile de slujitori s-au putut Faptul ca la un in aceiasi zi a fost posibil, cum aminteam mai sus, concentrdrii in vederea asa-zisei treceri in
Este interesant de observat documentele interne amintesc pe primul oastea de ca seimenii (al pe dorobanti, mai numerosi era 1655, cum am de vreo mie). Inscriptia crucii
intre
Papa postelnicu de Constantin Brâncoveanu pentru pomenirea uciderii Brâncoveanu, aceasta a avut când s-au asupra domnului a boiarilor la leat 7163 (1655)" 68, seimenii nefiind nici un act de la Constantin pomeniti. Alexe dorobantul din teni, judetul Dâmbovita : sculatu-s-au cu ai lui potrivnec(i> hoti, asupra domnii meKe) a tara, de au boiarii au avut ei cu domnia mea" jurdmântul care au o parte din rosii Dorobantilor seirnenilor s-au 70 trecu de asemenea de partea G. Kraus - iar Multi oaste de Constantin nu se la ceata acestora deveni de mare,
-
; Radu Popescu, op. ed. cit., p. Hurmuzaki, op. cit., p. 276-277.
64
66
p. 113.
acestea cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, Act din 1655 martie 29, ibidem, p. 73, Cf. N. Stoicescu, Constantin I, Bucuresti, 1965, p. 471. medievale ale
Arh. St. Buc.,
p. 74.
erban, p. 34.
CLVIII/26.
s-au iidicat de au 1966, nr. 7-8, p. 651; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 80). Cf. inscriplia din 1668 de pe mormäntul lui Papa Brancoveanu ucis pe vreme a neamului boieresc" (N. lorga, asupra domnu ce s-au dorobanlii, 70
Un act din 4 iunie 1656
boiarii..." (Mitrop.
documente, XV2, p. 74). G. Cronica Cernovodeanu, (P. G. Kraus ar confundat pe rosii 71
ed. cit., p. 177. cum
parte a a de partea dorobantilor, p. 41 43). Nu credem Lidia L. N. Stoicescu,
op. cit., p.
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
94
de ei, desi avea la el ostasi lefegii unguri, polonezi, simtea in gata de dragoni soldati (= nemti - n.a.), care erau mereu de cu extinderea rdscoalei in la ea au participat de asemenea O ranii dintre care, de altfel, se recrutau slujitorii, ale interese corespondeau general ale acestora. informatii externe,
au ajuns la 22.000 de oameni fortelor sociale ridicate la din primul moment, domnul era prizonier al a un caracter extrem de sângeros. Faptul se 76, nu exista o de represiune feudali la distitilor, ei in mare parte osteni de meserie, a pe acestora. Cronicile interne consemneazd numele boierilor ucisi prima zi a rdscoalei ca niste dobitoace". acestia se aflau numeroi pitani desigur, dintre cei pentru planurile de de Constantin dintre ei desfiintare a seimenilor. boierilor ucisi in prima zi - este mari dregdtori, aflati de Constantin cu rostul slujbei apreciat de izvoare narative ardelene 17-32 Acesta a sporit mai apoi cei ucisi sau prädati prin judete, despre care mdrturisesc numeroase documente Apare adesea, sub o se-au ridicat asupra sau alta, afirmatia a tot neamul au din cap cap vecin pre vecin, fin pe nay, 81 .5i nu pre Bucureyti, ce la mai multe case, de 82 La 12 martie 1655 principele Transilvaniei era informat o de a lui Gheorinteresantd scrisoare
ghe Rákóczi aceeasi zi regelui Jan Kazioriginal aflat in Polonia, mierz, relateazd pe larg despre izbucnirea dramaticd a rdscoalei pedestrimii din Tara despre ei boierii Acestia fug in munti 85, peste 72
G. Kraus, op. cit., p. 177-178.
Un act din 11 mai 1655 un s-a ridicat cdnd s-au sculat sluboierii au au jefuit acest rude au toate casele boiere$ti Gavrea casa boierului domniei mele Radu (Dudescu) au luat toate bile zapisele au fugit un D.I., (Arh. St. CXXV/19). Alte la Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 78 P. 1. Cernovodeanu, op. cit., p. 63 urm.; Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op.
p. 81-82.
N.
Istoria
cit., p. 84-85.
Studii
docwnente, IV, p. 126, 269.
ed. cit., p. 122. Cf.
Lidia
L. Demény, N. Stoicescu,
Románesti, ed. cit., p. 121-122; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Multe dintre cele consernnate in cronici sunt confirmate de documente. La 20 aprilie 1655 1653, menlioneazd banii dali la fiul lui Socol clucerul din Corndbeni, ucis de slujitori dorobanli slujitori pentru jefuite cdndu au de frate-mieu C(d)rstea clucer" (Arh. St. Românesti, L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 74. Ibidem, p. 75-77. Studii documente, V, p. 549). Actul din 28 iunie 1655 (N. Istoria ed. cit., p. 123. Miron Costin, Letopisetul Tárii Moldovei Opere, Bucure$ti, 1958, ed. P.P. tescu, p. 170. 78
Cf. Lidia
A. Veress, Documente, X, p. 287. relatare Constantin Rezachevici, a lui Gheorghe Rákóczi regele Poloniei despre inceputul räscoalei slujitorilor din Tara Româneascá in 1655 (in pregdtire pentru tipar). A. Veress, boc. cit. 83
www.digibuc.ro
Fenomene de
11
social-politieá (H)
la pasa al Silistrei, in Transilvania sau in Moldova mai mitropolitul Ignatie alti boieri peste Carpati, cer ajutorul lui Rákóczi,
rdsculatii i-au de atäta de nici
jefuit : pdn
cu sabiia in noi, doo-trei dentru mijlocul nostru..." N-au mänästirile 88 Insistám asupra acestor fenomene, deoarece migarea 1655 nu este numai cea mai atunci Tara 89, ci limp ea este cea mai miscare de mase la sud de Iesirea din a fost preconizatd de Constantin urma sfatului prin interventia lui Gheorghe Rákóczi 11 a lui Gheorghe din Moldova Poarta, anagajatd in 91, nu avea trupe cu sponibile pentru o interventie Tara de la inceputul principele Transilvaniei socotea nevoie veghem asupra gloatelor obraznice 92 Prin interventia impotriva din Tara - la trimise pe ascuns de domnul muntean - Rákóczi asigure ascultarea lui Constantin $erban, reusise pe cea a lui Gheorghe pentru ca ajutorul armat al ambilor domni, mai departe la infäptuirea celorlalte planuri ale sale privind obtinerea coroanei polone. Interventia a lui Gheorghe Rákóczi 11 Gheorghe a avut in iunie 1655 Silit de parte asigurau pe de vor de extern, care va de partea 96, Constantin informa pe ascuns pe Rákóczi, Gheorghe pasa de Silistra, despre tirile acestora, a fost nevoit acelasi timp la ceputul lui iunie 1655 el a izbutit slujitorilor pe care pe comandantul seimenilor, care jucase un rol de frunte in vremea de
e
din 1653-1654,
sub forma unei impozante delegatii
(235 de oameni) la Rákóczi, care i-a arestat pe cei mai locul conducdtorilor firesti ai rdsculatilor luat
dintre ei
astfel
(Radu
ed. cit., p. 122. N. lorga, op. cit., IV, p. 34. N. Stoicescu, Constantin p. 35. Istoria Tdrii ed. cit., p. 122-123; Radu Popescu, op. cit., p. 113. Cf. Lidia 5i L. Demény, N. Stoicescu, op. p. 77-78; N. Stoicescu, p. 35-36. Cum apreciazá Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 75. Moldovei, ed. 1958, Radu Popescu, op. cit., p. 113; Miron Costin, Letopiseful de la Teleajin, in Arhiva", XXXI (1924), nr. 3p. 170-171. N.C. Bejenaru, Crucea Rákóczi 4, p. 288 jalba" lui Constantin 91 Lidia L. Demay, N. Stoicescu, op. cit., p. 88. 86 Istoria N.
cit. Cf.
92 A. Veress, Documente, X, p. 287. N.
Radu Popescu, op. cit., p. 113; G. Krauss, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 178; urm., p. 33-36; Lidia L. Demény, N. Stoidocumente, IV, p.
cescu, op. cit., p. 92
urm.
se arata dispus sä Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 277. Constantin reconfirme ultimul tratat de de Matei principelui o suma N. Stoicescu, op. cit., p. 100, 194-195). Basarab (Lidia L. urm. Cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 117 96 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 281. G. Krauss, p. 122-123, cit., p. 180; Lidia L. Demény, N. Stoicescu. op. 223; N. Stoicescu, op. cit., p. 39.
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
mare paharnic, Buliga mare
de fapt lui Constantin
mare
12
de dorobanti) 98, credinciosi
dintre care unii vor träda
timpul luptei oastea
rdsculatilor.
In ciuda faptului in rdsculatilor domnea o mare ostile lui Gheorghe Rákóczi II n-au izbutit cu cele moldovene inaintea hotdrâtoare, fuga lui Constantin in pasa de Silistra n-a produs lui locul rândul ales domn Hrizea mare paharnic din indirect cu milia lu Matci Basarab) 100, armata slujitorilor munteni a fost (16/26 iunie 1655). La aceasta a contribuit trädarea de la Buliga, comandantul artileriei, al altor prealabild pe care o aveau cu Constantin multi cdpitani, cronica - ce au avut cu Constantin cu pribegii (din oastea lui Rákóczi - C.R.), cu steagurile au plecat s-au dus oastea nându-se cu boierii acelasi timp, Radu mare paharnic si alti au fugit la Costantin infrângerea a fost de un masacru al pedestrimii si nu rdzboi sau vreo rdscoalei. dar aceasta n-a pus 1655 din Chiar la ardeleand de la Gherghita, un nobil relata drurnul este de temut, nici nu pot umbla De abia din cauza lotrilor" 27 1655 incepu a de la Pentru a suplini lipsa fortelor de represiune, in Tara a aproape un an in 3.000 de osteni unguri nemti condusi de tanii 1. Borsos A. Gaudi Un timp mai scurt au cdpitanul 200 de lefegii poloni lui Rustem mârza, de Gheorghe In ciuda cumplitei represiuni initiate de Constantin despre care cronicile interne ne-au zguduitoare1°9, intre care se au continuat lupta septembrie 1655, focare ale rdscoalei izbucnind la Bucuresti, Daia, la Gherghita, Rusii de Vede, Craiova, Orasul de etc ale slujitorilor au izbucnit in anii urmdtori. complotul de seimeni, Priboi, boier viteaz luptdtor", care urmärea fostului ed. cit., p. 124, variantd. Istoria Tárii Miron Costin, op. cit., p. 171. Istoria ed. cit., p. 124-125; Radu Popescu, op. cit., p. 114,
Stoicescu, op. cit., p. 40. 101 Lidia
p. 41-44.
L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 143-145; N. Stoicescu, op. cit.,
Radu Popescu, op. cit., p. 115. ed. cit., p. 125, variantd. Ibidem, p. 125; Miron Costin, op. cit., p. 172. A. Veress, Documente, X, p. 297. ed. cit., p. 126. Istoria seimenilor, p. 157-158, nota 14. N. L. Demény, N. Stoicescu, Lidia p. 47-48. Leafa oamenilor lui Rákóczi era plätitä de domn din lorga, Studii documente, asupra seimenilor dorobantilor rämasi (Istoria darea de 11 galbeni pe an ed. cit., p. 127, variantä). ed. cit., cit.; Miron Costin, Tärii Istoria
p. 173-174. Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 116; Miron Costin, op. cit., p. 174. Lidia L. Dernény, N. Stoicescu, op. cit., p. 153-154, 158-159, 165-173.
www.digibuc.ro
Fenomene de
13
social-politicd (11)
97
pe Constantin in decembrie 1656", probabil scopul inlocuirii lui cu Hrizea aflat in Transilvania, a fost repede descoperit ajutorul lefegiilor lui A. Gaudi K. Mikes, miscarea din 1657 a prod us noi tulTara Româneascd. Cu ajutorul a 400 sau 500 de siiméni, era rumâni de dorobäntesc strânsi de Racoti de paza scaunului" din Alba "2, vremea campaniei din Polonia, Hrizea a izbutit scape din prinsoarea ardeleand, trecând muntii Tara Româneascd, la Bistrita El trimise câtiva seimeni de partea sa oastea de a lui Constantin aceasta izbutit, fi dus la o intern& Este interesant de subliniat prinderea lui Hrizea G. Kraus - s-a datorat boierului care s-a despre aceasta pe Constantin ; faptul dovedind dusmänia boierilor de seimeni parte din seimeni, lipsiti de munitii, au fost Kraus la o mändstire (probabil Bistrita din cronicile vreme ce adevdrata cu ostile gréle" domnesti, conduse de Preda vornicul Brâncoveanu, Radu stolnicul Ivasco Cepariul, a avut la Târgul si biruiti
-
Miscarea lui Hrizea din 1657 nu s-a putut transforma intr-o intru cât n-a fost in interior, ei a avut timp foarte scurt eliberarea lui de la Alba a avut la 23 martie st. n., la 8 aprilie st. n. 1657 a fost executat la Târgoviste "6).
sociale care au inceput Tara Româneascd la sfârsitul domniei Matei Basarab, traversând intensitäti diferite aproape domnie a lui Constantin constituie expresia a de care urma gatei domnii a lui Matei Basarab. de prestigiu pe plan extern, ea a buit pe plan intern la agravarea populatiei, ceea ce era mai periculos pentru domnie, a nemultumit armata, care constituia principala de represiune a statului. Nucleul, in cea mai mare parte a timpului forta principala a slujitorii rdsculati nu urmäreau a boierimii (in ciuda executiilor a numerosi atât mai putin a celuilalt mare stdpânitor Singurele informatii despre acest complot la G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 186-187. Cum G. Kraus Priboi, care fusese oarecum cdpetenia tuturor rizin 1655, se mai in noiembrie 1656 arestat de Rákóczi la iar uciderea lui Constantin urma zi mergea la bisericd", credem a avut prilejul din decembrie 1656. 112 Istoria ed. cit., p. ; G. Kraus, op. cit., p. 201-202. 113 Radu Popescu, op. cit., p. ; Istoria cit. Hrizea s-a bucurat de sprijinul unor nobili maghiari, al unor din oastea lui Rákóczi, la trecerea peste de ajutorul satelor (Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 177179).
G. Kraus, op. cit., p. 203. Pentru aceastä identificare, cf. Lidia L. Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. G. Kraus, op. cit., p. 202, 204. caracter antifeudal ale slujitorilor chiar ale rosilor au mai avut in aprilie 1660, Constantin a organizat, din Ardeal, o expedibie impotriva lui Gheorghe Ghica: Si s-au adunatdorobantii sul. i din rosii din toate atele, de lui. de hohiile obicinuite jefuind bucatele boierilor tot ce (Istoria Trii .Románefti, ed. 1960, p. 142). 1330
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
98
14
colaboreze cu de mosii sate -mándstirile. S-au declarat de acord pe care-i socoteau favorabil revendicdrilor din andul au ales undomn, Ei nu rdsturnarea ordnduirii feudale, ci satisfacerea nu al ci al in a unor revendicki proprii, dar acealsi timp, nefiind doar o aralte sau matá de simpli lefegii, ca europene, ci oameni de erau recrudin niti (seimenii), organic legati de tali, ei au revendicdrile acestora. La masele au sprijinit direct ca totusi intre cele sau indirect actiunile slujitorilor, se o
a lui Matei Basarab, Vreme de mai bine de un sfert de veac, domnia slujitorilor, au impiedicat formarea unor partide boieresti mai apoi atidistincte, lupta pentru putere. Domnia a lui Constantin tudinea boierilor de problema slujitorilor", de relatiile cu Poarta, 1659, sau de Mihnea III, au favorizat reaparitia boieresti a fenode legate de acestora pentru putere. LUPTELE DINTRE GRUPARILE ALE LEURDENILOR DIN DECENIILE VI-VIII
Ca urmare a participdrii lui Constantin de Gheorghe Rákóczi Gheorghe la campania principelui ardelean Polonia turcii expresia - i-au retezat lui Rákóczi ambele aripi, domnul din Moldova din Muntenia" 118, doi maziliti inlocuiti prin Gheorghe Ghica respectiv Mihnea III (martie 1658). Noii domni unul albanez, iar
grec (Mihnea III era numit la : Givan-Bei, un grec distins indernânatec"1"). Poarta prefigura prin aceastd introducerea domniilor pentru a evita pe viitor hainirea (fanariote"), ca de Cronicile interne atribuie mazilirea lui Constantin dorobantii si unii cdpetenii surpa" cu puterea turcilor", le-au ridicat la iaste tot una cu iaste hain cu de izvoare externe, dar el constituie nu este care seimenii
care slujitorii o nutreau impotriva celui care-i in anii urmiltori. stare de spirit din 117
nr. LXI.
pldngerilor pe vor putea pe domn 121. Faptul ecoul pe
apoi a
in
Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 293; Hurmuzaki, Documente,
Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 301. Ibidem, p. 297. Istoria au fost de neamul lui grec
1655
ca in iarna anului p. 49-50,
118
119
ed. 1960, p. 131, Mihnea acesta 1-au chemat lane Surdul, iar pre 1-au che-
mat din botez Franli". Andrei Pippidi insä, abia De la data ei (a revoltei antiotomane a lui Mihnea III in 1659 - n.a.) incepe in istoria principatelor epoca fanariotä" polibizantind in in XVI-XVIII, Bucurelti, 1983, p. 215), in vreme ce pentru Florin Constantiniu, Defectiunea lui Petriceicu", in Moldova, la 1673, a Poarta prefigureze" regimul fanariot, prin numirea ca domn protofanariot" a lui DumiCantacuzino (De la Viteazul : observalii asupra politicii externe Studii materiale de istorie medie", VIII (1975), p. 130). 121 Istoria Românevi, ed. cit., p. 130; Radu Popescu, domnilor RomâneVi, ed. 1963, p. 118.
www.digibuc.ro
Fenomene de crizä social-politicä (II)
15
99
1658, desi dispunea de o ostire relativ numeroasd (25 000 osteni de 7 000 nu strdini), Constantin rezista fortelor turco-tdtare care aduceau in pe Mihnea III, cdci ostirea lui s-a unit cea chiar la prima ciocnire" Mai Letopiseful Cantacuzinese, ostil slujitorilor, dorobantii seimenii conduceau pe turci de robiia Noua domnie in conditiile grele creiate de jaful ostilor turco-tdtare, locuitorii in timpul iernii prin munti câmpii spre deosebire de Mihnea III era de modelul sdu-Mihai Viteazul - al nume luat din vara lui 1658 125, nu avea un domeniu de dregkor in urma sa, nu era cdsätorit cu o boieroaicd o prin care s-ar boierimea de cuvânt, era Cei 400 de lipsit de o sprijinul retragerea ostilor nu puteau constitui o protectie eficientd impotriva lui Constantin care se Transilvania recâstige scaunul. Chiar plus, boierimea i se numirea sa, o solie de a cerut vizirului nu-.1 pe Mihnea domn, neavând averi la scaunul, va stoarce din sumele pe cele destinate propriei 127
Autoritatea domneasca trece acest moment printr-o crizá. din momentul sosirii sale in Mihnea a de partea sa pe la pe cei prizonieri129, apoi pe pribegi : trimis-au la preste munte jurdmânt. au venit jupânése tot de s-au lui" de era inchinare putem aprecia prin prisma angajamentului de pe care o din care au revenit in Constantin pe in Transilvania, la 29 aprilie st.v. Stroe acestia se Leurdeanu, numit de Mihnea mare vistier decembrie 1658), Filipescu, Radu fost mare stolnic (ucis de Mihnea in 1659), comisul Radu Mihalcea Cândescu (numit mare clucer iunie 1658 apoi executat anul urmdtor), Dräghici Cantacuzino
clucerul Chirca Rudeanu etc. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 300. 0 luptä sträjile celor a avut (ibidem, p. 301; Istoria Românefti, ed. cit., p. 130, variantä. Cf. Al. Cioränescu, Domnia lui Mihnea III Radu) 1658-1659, Bucure0i, 1936, p. 31 urm. 123 Istoria ed. cit., p. 131. 1658) care mentioneazä : când au fugit bäjenie la Mihne (Arh. in St. mitrop. LVII/4); la 5 1662 Tudor postelnic zilele Mihnei vodä ni s-au prinsu robii de ni s-au robitu femeiele copie i-au robit turcie" (ibiCf. Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 303-304; Al. dem, m-rea Cernica, nescu, op. cit., p. 35-36. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 60. 126 Ibidem, p. 36. din Dacia IV, ed. 1993, p. ; Al. 127 A. D. Xenopol, nescu, op. cit., p. 29. Lia Lehr, Mihnea al 128 Al. Ciordnescu, op. cit., p. 33. Cf. III Radu) Studii", XXVI (1973), nr. 6, p. 1163-1164. (1658-1659), Prii Românefti, ed. 1960, p. 132. Cf. Paul de Alep, in VI, p. 257. N. Studii $ documente, IV, p. 56-57. este (7167 in de 7166), in acest act o parte din boierii la Alba lulia, se din lui Constantin care se asigura astfel de un lui 1658, desigur, intern. 122
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
a scurtei sale domnii (1658-1659), putem Referindu-ne la de conduitä Mihnea III a aprecia ca linie de partea dregdtori predecesorilor Ca mare el mentinut sa pe pe Constantin Cantacuzino, cumnatul lui Constantin iar ca mare lui Basarab (decembrie 1658). numit pe Udriste Ndsturel, Barbu Poenaru fost mare stolnic al lui Matei Basarab, devine mare vornic, Radu Mihalcea Cândescu fost mare comis al lui Constantin erban, devine mare clucer, e mentinut de mare vornic, Radu Gheorghe din Popesti, cumnatul doamnei Elina a lui Matei Basarab, devine mare Pârvu e ridicat la dregkoria de mare vistier, Badea din Comani la cea de mare stolnic, iar Neagoe Sdcuianul e mentinut dregatoria de mare postelnic etc. Pe acestia el a avut inamici ai ca grecii apoi mare ban, sau Manu (Mano), mare Trufanda, pe meste mare postelnic, dar acesti greci, de fapt, formau o minoritate divanul lui Mihnea III apar personaje mai putin insemnate, ridila ca Dumitru mare (august 1659), cate pentru. Manta mare comis din Câmpina, Vasilie mare stolnic, Mihai Argetoianu, mare sluger, Gheorghe Ghetea, mare paharnic, negustor din Nicopol, venit in (Vladislav) din Belcini 132, sau din rosii la dreMihnea de mare pitar, apoi de mare sluger. de la inceputul domniei, o parte a din divanul lui Mihnea III o detineau dregdtori din domniile anterioare pe care domnul a Pe locul al doilea se situau dregdtori militare, sau oameni ridicati pentru divan de Mihnea. Nici unii, nici altii n-au constituit o pentru pretinsul mai 1658 la Constantinopol se al lui Radu Mihnea. Noul voievod Munteniei, Givan-Bei, are tara lui reputatia unui câstige incapabil, nu prin scrisori iubirea stima ei, prin soli relatii secrete cu Rákóczi astfel nu va avea decât o domnie de aceiasi probabil de de aceiasi provenind din mediul boieresc, Constantin a organizat, se pare, o expeditie Tara pe Mihnea Româneascd, la turcii din Giurgiu. Numai cu sprijinul pasei ar reusit acesta din in scaun134. Pentru Mihnea III, pe animat de ambitii celor ale modelului - Mihai Viteazul o solutionare a prin care trecea autoritatea domneascd putea devenise veni pe de o parte printr-o Gheorghe Rákóczi (care avea suficiente forte pentru a se opune turcilor), pe care s-a bazat stdruitor la moarte, pe de alta, prin reorganizarea ostii de Nu era vorba despre refacerea" ostii ci de reorganizarea ei. adesea exprimate in literatura Contrar istoricd, Constantin A. D. Xenopol, op. cit., p. 163, tulburdrile contra grecilor".
temei
sub Mihnea III reincep
al p. 184, dar trimiterile acest lucru. incercarea de identificare a boierilor lui Mihnea Ill de care Al. Ciordnescu, op. cit., p. 53-54, multe erori. 133 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 304. 134 Radu Popescu, op. cit., p. 120-121 ; Al. Ciordnescu, op. cit.. 38-39. 135 Cum se crede Al. Ciordnescu, op. cit., p. 57. 132
la izvoarele pe care le
N. Stoicescu, nu
www.digibuc.ro
Fenomene de
17
social-politicd (II)
101
Serban n-a lichidat corpurile seimenilor dorobantilor, cu mai putin pe cele ale altor slujitori. lzvoarele in ciuda executiilor ordonate asupra slujitorilor anii existe la 1655, aceste corpuri seimeni 136, decembrie 1656 la curte erau mai bine de 1 000 cronica Constantin fdcuse in cele din cdrti de ertdciune" pentru titii
de partea sa pe slujitorii nemultumiti de la Mihnea a inema 1655 gasindu-si dorobanfii Au fost organizate noi steaguri de slujitori, indeosebi dorobanti (sd tot neamul dorobantesc") bataie seimeni. Au fost comandate tunuri pistrealince" la Sibiu, s-a ridicat o s-au facut erbdrii", imprejurul Radu '39 (pe locul celei a lui Sinan pasa din 1595). Faptul de la inceputul domniei Mihnea a sprijinul fostilor dorobanti ceale reale rdsculati de la 1655(au luat procura bani osteni, a instituit turi")140, faptul mai apoi, pentru atat pentru boierii de silite din cat pentru cei din fostii in, schimbul unei taxe,sa se inscrie in iunie 1658 s-a incoronat cu fast bizantin, ca un molele" militare faptul
narh"
a luat nurnele Mihail", dupa
al eroului de la Cdlugäreni, a carui
manifestdri care prevesteau o domnie propus s-o urmeze 143, ca puternicd, au nemulfumit profund marea boierime a III au iesit la de Sentimentele boierilor cu prilejul campaniei impotriva lui Gheorghe Rákóczi vizir toamna de accepte planul lui 1658, acestia au refuzat impotriva turcesti, in cu principele ardelean. Conjunctura favorabila (Poarta cu venetienii in lupta cu rdsculatii din Asia Mica), ca asigurdrile de colaborare venite de la Venetia, Roma, de la imperiali ca-
zaci, pentru a nu mai aminti de sprijinul direct interesat al lui Rákóczi, asigurau anuine sorti de acestei tentative Opozitia boierimii sub pretext noi G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. cit., p. 187. Radu Popescu, op. p. 118; ceea ce efectivele sale relativ mari (25 000 cum am mai sus) cu care in februarie 1658 pe Mihnea III. teni de ed. cit., p. 132, 138 Radu Popescu, op. cit., p. 119. slujitorii incepurd ei a-1 domn ca acesta n-au mai venit in Tara Rumâneascd, zicând 136 137
vrédnic iaste ca un sfânt". Ibidem ; AI. Ciordnescu, op. cit., p. 57-58. cit. Radu Popescu,
141
rilor hicleni op.
a fost extinsä treptat de la satele domnesti la sate ale räscumpärdrii apoi la toste satele aservite, aparlinând boierilor mändstirilor (Al. Ciordnescu,
p. 55-56).
N. lorga, Studii documente, V, p. 306. amintite nu dovedesc Mihnea III era un sprijinitor al rumânilor. Se cunosc numeroase porunci prin care-i cu asprime pe ace5ua asculte de stapânul bor. La 26 martie 1658 porunceste rumânilor din Brâncoveni aveli a ascultare de pdrintili cum ascultat Piscu ai acum. de naentea potLa inpaca, de nu (Arh. St. Buc., m-rea de iunie 1658 porunceste rumânilor din sä asculte de lordache frufanda mare postelnic, cum a-li ascultat mai denaenti rumâni ca naenti vrém
...",
marl urgli
scandal" vor avea (Arh. St. Buc., D.I.,
CCV/171).
Fragmente, III, p. 308; Al. Ciordnescu, op. cit., p. 60-63. Cf. M. Cioran-scu, op. cit., p. 75 urm., pärerea a lui Andrei Pippidi, p. 211-215. Tradifia politied 143
Bud.
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
102
18
de oameni [...] lar turcii sânt putérnici, mari biruesc sântem o la Apus", opozitie la care au atras unele lumea, de la sabiia iaste militare (care afirmau hanul cu tätarii antiotomand. Mai mult, de a dus la planului de Transilvania, boierii la Cera4i, pe unde oastea domneascd urma pe domn, determinând oastea urmeze, cu artiin apropierea taberei turcesti vistier Pârvu Vlddescu, cu câtiva boiari cu multe cdpetenii de slujitori slujitori" noscut de pârât pa§ii pe Mihnea de hainie, dezväluind intentiile sale cerând domn pe Preda Brâncoveanu146. pa§ii, Mihnea III a increderea, trePrezentându-se cum vom vedea, el apoi la executarea pe ascuns, -a boierilor cdpeteniilor militare mai apoi o astfel de a avut informatiile furnizate de marele postelnic Alexandru probabil Au atunci in august 1658 : Pârvu vistierul Vlddescu, Istratie prin sotie Constantin marele postelnicul Leurdeanul, de ro*ii, Badea de Preda mare ban BrânBârsescu, act din 9 decembrie acela§i coveanu, candidatul boierilor la domnie un sat al lui Preda Brâncoveanu, prietenului care Mihnea Matei an, de juramânt", pe drept capi ai boierilor Balogh, domnul Istratie postelnicul. Ei sunt acuzati atunci Preda Brâncoveanu, Pârvu
o§tile sultanului, s-au sculat asupra când domnul a ajuns la Teleajen, domnii mele domniei meale a cu rea ficlenie, ca fiind luate pe seama Ca atare ajunsu-i-au leagea ijudecata mo§iile cu numeroase sa familie, domneascd.149 Constantin Cantacuzino mare de prea multe despre planurile retras la (Prahova), de executie in Moldova, sale antiotomane, a izbutit descompletat iarna lui 1658-1659, Mihnea Divanul va sine doar pe Manu mare ban, pe Barbu Poenaru, vornicul pe de Sus, comisul Manta din Câmpina, fostul negustor Gheorghe Ghetea, mare harnic,
pe pitarul Vlad (Vladislav) din Belcini.
ciuda pârilor bdtrânului Constantin Cantacuzino, care s-a marele vizir la Bursa, Mihnea III continuare increderea turcilor, angajând chiar lefegii din rândul 145
p. 84-87. 146 Istoria
Tárii
ed. cit., p. 133 - 134. Cf.
Al. Ciordnescu, op. cit.,
ed. cit., p. 134 variante; Radu Popescu op. cit., p. Popescu, op. cit., p. 130. cit.; Hurmuzaki, XIV, p. 159; Paul de Alep, Ibidem ; Istoria acum a fost ucis op. cit., p. 89-90, crede VI, p. 274-275 ; Al. anul urmätor. Udriste Nasturel, desi cronicile interne aratä limpede cä aceasta a avut (1658-1659), Bucuresti, Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Mihnea al Cf. 1982, p. 128-132. uciderea boierilor munteni, Mihnea Radu Act publicat de N. 147
Rev. ist.", V (1919), nr. 8-10, p. 162-163. Popescu, op. cit., p. 123. Istoria ed. cit., p. 134-135; mai mari ai lui C. Cantacuzino, Dräghici, aflat Transilvania, dova au venit slujea ca postelnic pe lângä domn. Românegi, ed. cit., p. 136-137. Istoria
www.digibuc.ro
Molerban,
Fenomene de
19
103
social-politicä (II)
modelul In vara anului 1659, pregdtind marea antiotomand de lui Mihai Viteazul - Mihnea III a luat o care aminteste mai Alexandru (nu este exclus ca acest erudit domn, care cunostea de bine istoria lui Mihai s-o cunoscut pe cea a domnului moldovean). Nu era trädare a marilor vorba de un act coleric, ci de o menitä o pentru ridicarea Cronicile interne dmnul au cercat aceasta" impotriva turcilor, abia lucru ce acestia l-au nu tare ca acesta, ce nu-I va putea scoate la cap va veni peire nu s-au turburat asupra boerilor zicând nu vor stea cu el. pentru 1659154, poate scula asupra turcilor". Cu prilejul unui la curte, doi au fost de beslii si dorobanti : vornicul Radu Mihalcea Cândescu, frati ai Udriste Ndsturel, clucerul Diicu Buicescu, fostul mare stolnic mare stolnic Radu Färcäsanu, postelnicul Danciu cu Badea Vasilie Cdmpineanu, clucerul Stroe Bdrsescu, marele Mihai din vel 155 za si alti multi Noul divan care apare ca mare vornic al de Jos Gheorghe sunt comandantul ostii de ajutor in Moldova lui Constantin metinuti Manu banul, Radu Stroe Leurdeanul vistierul, Manta comisul Mihai Argetoianu câtiva noi veniti (Dumitru pe postelnic) 157, Gheorghe stolnic, Cantacuzino paharnic Neagoe cu antiotomand din toamna anului pe domn in marea 1659. Pe aceasta Mihnea comandanti din rândul slujitorilor. $i alése den neamul dorobantesc de puse capete mari preste : vel armas, vel
Dar actiunea antiotomand in fel ca cea a lui Mihai teazul in -a avut alt cel asteptat de Mihnea. Coplesit de multimea inamicilor, el se retrage Transilvania, scdpând cu greu - cu mari sume de bani - de a fi predat turcilor de slujitorii incitati desigur de boieri de boieri avusese Mihai Viteazul, lupta polonii de un paralelism in mare Curtea de Arges, dar Radu Popescu, op. p. 123. Istoria ed. cit., p. 137, Vornicul Radu Mihalcea Cândescu, care face parte dintre boierii ucisi, apare ultima in acte la 4/14 iulie 1659 Lista marilor dregdtori, in St. mat. de ist. med.", IV (1960), p. 568). Uciderea boierilor a avut aceastä 1659 (pentru de 15/25 ultima datä cf. Al. Ciordnescu, op. cit., p. 125. Lia Lehr, Mihnea al Ill-lea, p. 1172, crede derea boierilor a avut probabil la lunii iunie sau in prima a lunii iulie"). 152
ed. cit., p. 137-138 variante; Radu Popescu, op. cit., p. Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 172-173 intocmai textul lui Al. Cioränescu, op. cit., p. 125-126). 156 Istoria ed. cit., p. 139. 155
Cf.
157 Unele
din acest divan propuse de Al. Ciordnescu, Domnia lui Mihnea
p. 127, nu sunt corecte (banul Manul nu este un credincios adus de Mihnea de la Constantinopol", el apare in divan ca mare postelnic din 1631 ; iar marele nu e un Radu Cocoräscu", ci Radu Sintescu). 158 Istoria
pe placul
ed. 1960, p. 139 variantä. uciderea boierilor a fost (ibidem, p. ; Radu Popescu, op. cit., p. 124). Cf. Al. Cioränescu, op. cit., p. 130 urm. Istoria III, a poporului
curesti, 1987, p. 286-289 ; Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, op. cit., p. 182 urm.
ed. cit., p.
; Al.
www.digibuc.ro
op. cit., p. 168.
20
Constantin Rezachevici
104
parte voit de Mihnea, intre celor doi domni, deosebirile trebuiesc de asedin criza in care se afla automenea subliniate. Mihai Viteazul n-a incercat sä ritatea mai ales 1593-1595 prin masive executii de eliberat sate de rumâni. Cele sunt specifice lui rnijloace de din Mihnea III. a evidentiat orientarea in Domnia crâncenä pentru a lui Mihnea general aceastä a boierimii muntene '61. Nu mai putern vorbi perioadä, ca de altfel de o grupare boiereascä filoturcd, deceniile ca atare, de o alta antiotomand, ca vrernea lui Mihai Viteazul Radu Admiratorul lui Mihai in efemera sa domnie sä concentreze in jurul nici pentru un scurt rästimp o grupare antiotornand, ca sprijin slujbä dupä ultimul al domniei sale. Chiar ultimii dregkori pe care-i mentine al boierilor (din 1659), n-au constituit pentru Mihnea un sprijin cient. Ne de ce i-ar mai putut aräta Stroe Leurdeanu mare vistier, pe Istrate Leurdeanu mare ce cu un an urmä executase postelnic. Ultimii dregdtori mai ai lui Mihnea (Stroe Leurdeanu, Gheorghe dornnului asadar, in Neagoe Säcuianu etc.) se culat al luptei antiotomane: adversitatea fatä de cu totul alt motiv deck Constantin Cantacuzino a sale clientele" boieresti. de dreExecutarea de Mihnea la scurt interval a unui numär de frunte ai de prim rang plan figura, de a impus pe atunci in viata Matei Basarab. internä, a bätrânului postelnic al Letopiseful faptelor familiei interesatä in salein Tara lunga sa spre deosebire de grecii a cu o din 1611, Constantin Cantacuzino, lui Radu se asimilase intru totul, conform conceptiilor din aceea vreme, sta pentru acel bun, Avut-au säraca de de toatä vrémea pentru binele ei de tarii, ca el era mosnean cu case cu olate, ca alti prea mult. Desi grec de origine dinCronica nu tr-o familie care se amestecase din veacul XVI), treburile prin cdsätoria cu Elina fiica lui Radu pärintii a boierilor Craiovesti mostenitoare a unei bune pärti a averilor acestora 163, de Constantin Cantacuzino putea fi socotit la 1659 un adevärat Numitul Constantin postelnicul Genealogia Can tacuzinilor , de o parte cu clironomia ( = mostenirea) de la socrul (Radu - C.R.) de la cumnatul Basarab voevod (Constantin Serban - C.R.), s-a de altä parte, s-a märit al lui ipolipsis, nu numai era Cantacuzino ginere de Basarab, ci mai mult cu ce se incuscrise cu doudsprezece farnilii din cele mai a stare ale Valahiei, prin fetelor sale"
-
-
Române,sti, ed. 1960, p. 133. 162 Ibidem, p. 146. Cf. Constantin Rezachevici, Domeniul (1970), nr. 3, p. 473 urm.
p. 82.
al lui Radu
Mihai banul Cantacuzino. Genealogia Cattacuzinilor, ed. N.
www.digibuc.ro
Studii", Bucure§ti, 1902,
Fenomene de
mau o clienteld
social-politica (II)
familiile acestora, urmasii
nurorile de numeroasd,
105
for-
pe drept cuvânt putea fi socotita - a
fost la vremea ei -o ceau parte - aliate prin
grupare boiereascd (Cantacuzinii"). Din ea - familiile lui Diicu Buicescu, Gheorghe Ghetea, a hatmanului moldovean Alexandru care se Anastasia Buhus, sotia lui Gheorghe Duca), ale lui (pe care in 1672 Cantacuzinii" Cantacuzino), Gh. in vremea lui 1-au cerut domn), neamul al lui Filipescu, Radu Cretulescu, lui Constantin Brâncoveanu), lanachi Catargi, Papa Brancoveanu Unii dintre boierii cu care barânul Cantacuzino s-a incuscrit Corbeanu etc. erau elemente levantine, nu de mult venite (Gheorghe Ghetea, socrul lui altii erau greci, stabiliti in Moldova $erban Cantacuzino), Catargi, cu Ancuta Cantacuzino). Genealogia Cantacuzinilor mentioneazä chiar a postelnicului s-a cdsätorit Balasache, din familia lui o sache Muselim din Constantinopol 166, adversar al Cantacuzinilor din vremea plus, unele din familiile amintite mai sus, unite prin aliante lui Mihnea familiale de postelnicul Cantacuzino, erau legate prin aliante de grecii fond, lupta boierilor stabiliti mai demult in nu se - cum in deceniile doi trei ale veacului XVII nu s-a dat grecilor
mânteniti, ci a grecilor
taringrádéni", socotiti venetici, care nu trägeau"
Este interesant de subliniat faptul la nevoile" 23 iulie 1631, impotriva grecilor
hrisovul lui Leon din domniile teara a fost semnat de Constantin Cantacuzino (fost) mare postelnic 168, cu de toate era el insusi grec, dar venise Tara decenii. lui Radu cu Elina, timp se prin aceasta, cum aminboierilor de chiar al marilor team mai sus, S-a mentionat mai demult boierii Cantacuzini nu conduceau o partidd al cuväntului, intelesul de cum s-a considerat nationald" vreme literatura Dar nici inamicii nu formau o partidd greceascd" 171, propriu-zisd. In fruntea acestora se din vremea lui Mihnea III, cum aminteam mai sus, Stroe Leurdeanu 172, cu Matei Basarab Constantin $erban, chiar cu Constantin Cantacuzino, printr-o 173 Cf. I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti, 1919, p. XXVIIIXXX; crede ca una din lui Mihai Cantacuzino, postelnicului Constantin, a fost Maria Cf. N. Stoicescu, Dictionar al Cantacuzino, sub voce. 166 Mihai banul Cantacuzino, op. cit., p. 81. Cf. I. C. Filitti, op. cit., p. 252. ed. 1960, p. 137.
D.R.H., B, XXI
,
p. 413.
III, Bucuresti, 1964, p. 201. din Dacia A. D. Xenopol, IV, ed. 1993, p. 185, pornire care pe Cantacuzinesti tot mai mult catre sprijinirea intereselor de acea de Constantin Cantacuzino purtárii familiei sale". directiune data N. lorga, Istoria poporului romänesc, III, Bucuresti, 1925, p 78, pe Cantacuzini nationalisti"; ed. II-a, 1944, p. 116: Cantacuzinii reprezinta partida C.C. Giurescu,
aceea a boierilor
171 Cum crede A. D. Xenopol,
de cit.
activitatea acestuia, cf. Marcel Ene, Marele 172 Pentru viala Rev. . de ist.", XXXIV (1981), nr. 8, p. 1495-1511. Istratie Leurdeanu a fost cdsätorit cu Ilinca, lui Nicolae 173 Fiul
Leurdeanu, a
cumnatä a postelnicului Constantin Cantacuzino. Acesta din lui Radu urmä i-au fost cuscru (lui Stroe Leurdeanu - C.R.), au pre fata lui un fecior "(Istoria a lui Constandin, anume ed. 1960, p. 151, care bine inforcu Cantacuzinii,nucredem transmite o informatie matä in despre fiica lui Stroe Leurdeanu). lui Cantacuzino
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
106
22
seama de rolul proeminent al lui Stroe Leurdeanu adversarii Cantacuzinilor", grupare acum istoriografia problemei drept a trebuie de fapt a Leurdenilor". Din ea mai
fäcea parte Dumitra§co Cantacuzino Taringrädeanu, nepot de frate al postelnicului C. Cantacuzino, care 1-au crescut casa lui 1-au tinut ca pre feciorii lui boerit" intrigant cunoscut la vremea sa (pe care I. Neculce, el, sugestiv : om nestätätor la voro(a)vi, tälpiz, amagitor, de cei de la Fener din Tarigrad" energicului Stroe Leurdeanu, in care 1-a determinat sä-1 pârascä, cu el, la Grigore Ghica pe
postelnic Cantacuzino, aducându-i acestiva moarte - pentru un boier in Participanti la gruparea Leurdenilor", ostilä Cantacuzinilor", erau trimisese in 1659 Necula grec de la Rumele", pe care Mihnea cu alti la Constantinopol, pentru a obtine executarea postelnicului Cantacuzino Balasache grec tarigrädean"177. Dar afara lui Dumicare trece trasco Cantacuzino, care detine dregatorii doar intre 1662-1664, a celorlalti doi, mai sus, care participd la divanul domnesc ca protejati ai lui Radu Leon, in 1666-1667 respectiv 1668, apoi in 1669 unul executat celälalt alungat din 178 (toti trei având deci o activitate
mentelor -
cronicile interne contemporane - märturii autorizate ale eveni-
zise greci in cadrul grecesti" Dirnpotriva, spre deosebire de ceea ce s-a afirmat in literatura putem spune majoritatea aceastä grupare de Stroe Leurdeanu, o formau boierii de : Constantin mare paharnic, lui Radu Värzaru, el amestecat in sângele lui Constandin postelnicul", Preda Buc§anu mare loCepariul mare medelnicer, cu Bälenii, Rudenii Filipescu 181, Gheorghe mare ban (socotit pânä acum in literatura Hrizea Karidi conducatorul acestui partid al Balenilor"), ginerele stabilit deci de o genedin (grec doar dupä tatä, Gh. din ratie mare Staico mare paharnic din Bucsani,
färä temei nepot ed. cit., p. 148-149, 151,11 socoteste Mihai Cantacuzino, de vär premare" al postelnicului C. Cantacuzino, in realitate era fratele postelnicului. Letopiseful 290. Bucuresti, 1982, Opere, ed. Gabriel Mama lui I. Neculce era varä cu Dumitrasco Cantacuzino, care a domnit de Moldova (1673-1675 1684-1685). ed. cit., p. 137. 177 Ibidem, p. 157. 178 N. Stoicescu, al C. C. Giurescu, op. cit., p. 116,
sub voce.
din partidul Bälenilor" fäceau parte Stroe Leurdeanu, Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu precum o de greci", pe care nu-i numeste, desigui, pentru nici nu existä ! Mai Marcel Ene, op. cit., p. 1504, veniserä numerosi greci... " justificare cä Din 1652 [...] in greci amintili Tara in deceniile sapte-opt ale veacului XVII, ca Manolache mare paharnic (1667), adus in de Radu Leon, sau Lascarache Ruset mare spätar (1677-1678), adus din Moldova de Gheorghe Duca, nu fac parte din vreo grupare reascä, ci sunt oameni de incredere ai domnului. 181 Istoria campania de ed. 1960, p. 151, 152, 161, toti trei au la Ujvar (1664).
www.digibuc.ro
Fenomene de crizä social-politia
23
107
Dräghici Cantacuzino, Radu cumnat Constantin Brâncoveanu, Neagoe
din Izvor, inrudit prin mare vornic, Radu-Toma 182. mare ban, Alexandru Gheorma mare serdar, cu altii mai dintre acestia, in frunte (sau prin Stroe Leurdeanu, erau chiar de sânge) cu Cantacuzinii, dar interesele personale situau in chiar tabere adverse. divanele celor domni de la Gheorghe Ghica la contin decât o proportie Cantacuzino, de greci, comparativ cu care erau aceia a boierilor de Doar atunci Cantacuzinii in sfatul lui Radu Leon apar câtiva venetici" (Necula mare paharnic clucer, Manolache Balasache paharnici Cariofil [lanache Hartofilax] sau executati mare vistier), repede domnia protectorului rest grecilor din sfatul domnesc este neglijabil. acestia amintim doar pe Nicolae (Milescu) mare pe Dumi1660 trasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier 1663-1664, ultimul crescut in casa unchiului de boier postelnicul Cantacuzino, ca un tean. Ca atare, programul luptei impotriva grecilor (venetici) agitat de gruparea Cantacuzinilor ca platformd de impotriva verse, nu avea un temei
indeosebi din decemul trei al veacului XVII grecii" venetici erau socotiti atât
Tara Româneascd in Moldova vinovati de toate relele asupra (mai cu asupra boierilor pdmânteni). Nicolae Costin vorbeste de rdul
neam al grecilor", socotind pedepsit pre care pun piciorul grecii" greciii nu vor I. Neculce extrem de sugestiv sa putea fi scosi din Moldova din Tara Româneascd: nici or fi boiari, nici or cum le acéste doao (nu Alungarea grecilor" era de din vremea lui boierii a celor prin care leacul universal pentru a iesi din diferite perioade de Leon In deceniile sapte-opt ale veacului XVII aceastä a fost trecea se soli priiateni de Cantacuzini", care acuzau boierii adverse da jaf omoare boiarii cei ca cu streinii
Care sunt in realitate cauzele care au declansat puternica adversitate a celor ? Cele de ordin general constau obisnuitele rivalitäti pentru avantaje materiale, sporite in conditiile dornniilor slabe" care au urmat, ca o crâncena (pentru boieri) stdpânire a lui Mihnea III. Vorbind despre domnia lui Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, LetopiGheorghe boieri din gruparea : Cantacuzinesc cu la casa lui Gheorghe dvornicul, de noaptea sfat Ibidem, p. 163, 170, 175, 184; Radu Popescu, op. p. 130. boierii de erau socothi greci stabiliti de aproape o generatie in (ca Manul banul, Hrizea Karidi din Popesti, Statie Socoteanu), aproape toti boiestdpânind sate etc. roaice lui Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Este evident de temei tacuzinilor, ed. N. 1902, p. 97, Radu Leon a adus de greci cu sine, de la Constantinopol, pe cari, oränduindu-i, au cuprins toate boieriile dregatoriile lerii,incat boierii pârnânteni nu mai la nici o 185 Letopiseful Moldovei, ed. I. $t. Petre, Bucuresti, 1942, p. 455. 186 Cronicarul moldovean mai $i in Tara Munteniascd de ori, ränduri s-au grecilor de au neciste räutaté. nu s-au mai putut de dânsii" Letopiseful doao Moldovei, ed. 1982, p. 301). ed. cit., p. 152. 187 Istoria Tdrii 183
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
108
24
(din gruparea - C.R.). Cantacuzino domnii cum s-au nu le zicea ei tot boeresc la nu-i mai vârtos pizmuia numai batjocoresc. sunt caraccáci nu 1-au pus ban mare la Craiova" 188 Astfel de teristice intregului ev mediu românesc cea dintre Cantacuzini" aceasta se leni" (de fapt Leurdeni ) este desigur cea mai bine vor ucide pre acei 3
de
ce
banul, Radu
cronici interesate, denumite din
epoca
a Cantacuzinilor"
conflict. a Beilenilor", care relateaza pe larg al izbucnirii conflictului dintre Cantacuzini partiGrigore Ghica, la zanii lui Stroe Leurdeanul constituit executarea de urma 20/30 decembrie a postelnicului Constantin Cantacuzino, indeosebi pârilor lui Stroe. Fapta model turcesc strangulare), postelnicercetare 189, a prod us o puternicd impresie asupra cului a partizanilor conflictul Cantacuzini gruparea lui Stroe Leurdeanu stare Molgermina din 1659, când dintr-o C. Cantacuzino fugar marelui vizir, dova, urma persecutiei lui Mihnea dobândi atâta pe care-I de acuzatiile domla Brusa, nu numai se numirea dar reusi un an mai târziu, lui Mihnea, nului lui Gheorghe Ghica in Tara Româneascd nici un an de domnie lar când, o noul domn, neputând strânge haraciul, a fost mazilit chemat la de zabava cu el a fost chemat C. Cantacuzino postelnicul ca schimbe horaciului". Cu ocazie postelnic izbuti nu numai scape vizir de a transforma Tara Româneascd pasalâc, ci avea Chiupriuliul de la moarte pe Gheorghe Ghica: pre Costandin iubit .
Mai mult chiar:
acéia vizirul porunci lui Costandin au lásat pre domn Românegi. Acesta dinta domniia voia tocmeascä" este punctul maxim al ascensiunii carierii politice a bdtrânului Cantacuzino, mai puternice crize a autoritätii el marcheazd Poarta numeste din Tara veacul al X VII-lea. Pentru doi domni (Gheorghe acesta, Grigore Ghica), dintr-o familie 194, pre cine va
voia lui ce-i va
Ibidem, p. 163. Ibidem, p. 149, se Stroe Leurdeanu Dumitrasco Cantacuzino 1-au pârât iaste pe Constantin postelnicul Radu Popescu, op. cit., p. 129-131, menlioneazd faptul acuzalie care credem acestuia, $erban Cantacuzino, uneltea ia domnia nu era de vreme ce Serban va unelti in acest fel in mai multe rânduri, intr-adevdr va obline domnia. Cf. Marcel Ene, Stroe Leurdeanu, p. 1505. "° Istoria C. ed. cit., p. 136 137, variantd, p. 136, unde se vizirului de Cantacuzino s-au s-au curtenit la dânsul foarte bine i-au dânsul". N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LXIX. 192 Istoria ed. cit., p. 144-145. 193 Ibidem, p. 146. 194 Ghica (Gheorghe Ghica), di nearnul lui spune I. Neculce, de cuvinte, Opere, ed. 1982, p. 186. A. D. Xenopol, din Dacia ed. 1993, p. 167, crede Gheorghe Ghica era de neam albanez din grecesti". Cf. precizarile lui Paul Cernovodeanu, privitoare la Gheorghe Ghica al MolAnuar. Inst. de Arh. A. D. Xenopol", dovei (1658-1659) sa 1983), p. 121 133; Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionaire hisXIX (1982), p. 333 352; torique et généalogique des grandes families de Gréce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983, p. 297. 189
www.digibuc.ro
Fenomene de
25
(II)
109
care nu pretind nici Radu" etc.), vreo
de (ca Leon Mihnea cu fostii domni ai române. Libertatea alegerii urmasului lui Gheorghe Ghica este pe unui boier, o aceasta
domniia
ce-i va
voia lui
si
tocmeasca".
este mai avantajos nu domnia sale, usor de condus si care suporte eventual mazilirea represiunile C. Cantacuzino a propus pe Grigore Ghica, pe cunoscuse timpul pribegiei din Moldova (1659), la curtea bdtrânului Ghica, care incheiase tot atunci (la aprilie 1659), un puternic de cu mai mare 196. pretendent, de rude, partizani rners-au singur de au la Constandin rugaciune, ca domn, va ca un ce-i va zice va face. Costandin postelnicul i-au luat domn pre evanghelie zapis cu mare a lui ca sá-1 ca pre cinsteasca cum cá Costandin pohtit de la el nici dea boerie, nici nimic, pace la casa lui Zapisul de amintit de s-a pästrat, prin el Grigore Ghica postelnicului: nu am a amesteca pe dumnealui la banilor, nici la puiu pentru bani nici la boierie amestec, nici o de doinnia mea, ci a se la casa lui, ca o a si a si nici la bântuiald, [...] ci am domnia mea cu ce va fi prilej peste an, fie pentru hrana lui, credincios; nici crez cuvintele cuivas, de ar ce ar aut.) domnia mea odihnesc credinta lui" septembrie 1660 Grigore Ghica, abia sosit in postelnicului Cantacuzino, un timp capuchehaie a sa la De te-ai dus neata de la mine, am mut surd, orn". El acorda postelnicului puteri depline, echivoc: Eu din cuvântul dumitale nu nici dela mine eu las asupra dumitale de toate vei socoti faci [...] Foarte pui poalele-n te nevoiesti, pentru mine pentru dumneata, noi una aut.) aceste conditii, Constantin Cantacuzino devenit arbitrul domniei Rornânesti, mentorul conducdtorul lui Grigore Ghica, ca in vremurile trecute imunitate, scutindu-1 de sarcini interne chiar de , care pus fel in subordinea domnului ocupând asadar aceste conditii, considerând pentru ci pentru o
Cf. 196
N. lorga, op.
$i, de se va
p. LXXI. vremea a ne
, iar sufletul fim Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. cit., p. 96). Ghica
cu trupul
actul
Gri-
de altul" (Mihai banul
Istoria Tdrii ed. cit., p. 146. o a cronicii interne, Gheorghe Ghica Idsase pe Gligorie, la vizirul déte pe Costandin postelnicul Cantacuzino sfetnic chivernisitor" (ibidem, p. 144). realitate, posteinicul Cantacuzino s-a intors Tara Romaneascd, de la Adrianopol Grigore Ghica, de el considerändu-se ca un mai mare al (N. lorga, op. p. LXXII). Mihai banul Cantacuzino, op. p. 84 85. 199 Ibidem, p. 86 89. 200 Pentru domnilor greci Iarigrddéni", care cddea picioarele lui bani ruga ca pre unul din ei domn", cf. ed. cit., p. 146. Din la moarte (1663), C. Cantacuzino nu lui 1660 nici un in doar titlul de postelnic, devenit la el ca un al doilea divan, la casa Gligorasco au luat domnia" (ibidem, p. 148). lui, precum
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
110
26
pe care nici unul din boierii n-o mai avusese veac al XVII-lea, era ca divergentele gruparea sa cea a lui Stroe Leurdeanul se adânceascd. de la inceputul domniei, Grigore Ghica, care s-a dovedit a avea personalitate organizatorice deck se actele amintite mai sus, de capitulare fata Cantacuzino 203, a echilibreze in divan proportia reprezentantilor celor Doar Dräghici, mai mare al postelnicului Cantacuzino, a fost mare paharnic (fratii primind dregátorii in afara divanului : ca al doilea Constantin ca al doilea postelnic Filipescu a iar dintre partizanii Cantacuzinilor, devenit mare numit mare mare ; 1662 Radu Cretulescu. vreme ce partizanii lui Stroe Leurdeanu, el insusi mare vornic (1661-1665), mai multe dregdtorii in divan (Preda Bucsanu Gheorghe mari bani, cel din 1663 mare Leca mare Dumitrasco Cantacuzino Tarigrädeanu mare vistier etc.). Aceiasi incercare de a asigura, scopul domnesti, a sa,
domnia o acest
librului
componenfa divanului
membrii celor
de partea si la domnii : Radu domnul in realitate, Leon, Antonie din Popesti, Gheorghe chiar Serban in a doua domnie Grigore Ghica (1672-1673), parCantacuzinii tizanii nu nici un in divan Unii domni, ca Antonie din Popesti, chiar o cele alte cazuri se o alternare aceiasi dregdtorie a reprezentantilor grupdrilor adverse. Cu exceptia lui Grigore Ghica, din 1663, a lui Cantacuzino, nici unul din domnii amintiti nu se spriexclusiv pe una sau alta din cele Grupdrile la mai ca cele de la inceputul veacului, nu sunt imuabile, clecursul vremii se produc treceri dintr-una in alta (cazul lui Badea Uciderea postAnicului C. Cantacuzino, la 20/30 decembrie 1663, trei ani de domnie o campanie norocoasd Imperiul habsburgic, Grigore Ghica Recunoscute atât de Letopisetul Cantacuzinesc, care-i era ostil (ibidem, p. de Radu Popescu, Istoriile domnilor ed. 1963, p. 128. In septembrie 1660 Grigore Ghica, care aflase turcii vor din nou bei in Tara consideriind numai postelnicul poate acest pericol, pune in el (... ce-ti va voia, vei face cu mine. Numai nevoitor de scoate din gura neprietenilor mei", Mihai Cantacuzino, op. cit., p. 88), de rezultä pozitia sa de acesta. Istoria ed. cit., p. 148. Constatarea se pe analiza a compozitiei tuturor divanelor domnesti din perioada septembrie 1660-octombrie 1688. Dacä, de sub Radu Leon, Gh. e mare ban (1665-1669), Stroe Leurdeanu e mare vornic (1661-1665), in schimb, din gruparea a Cantacuzinilor, Radu Cretulescu e mare (1665-1672), mare vistier (1664-1665) etc. ExemCantacuzino mare spätar (1665-1667), pot fi aduse din celelalte domnii amintite. I. Din politica a lui Antonie din (1669-1672), in Pagini din trecutul istoric judetului Prahova, 1971, p. 8. In 1672, la pentru reinnoirea domniei, Antonie boierii credinciosi au caimacami pe logofdtul Radu Cretulescu, din gruparea postelnicestilor",. pe fostul mare ban Gheorghe din cea adversä (Radu Popescu, op. cit., p. 145). Partizan lui Stroe Leurdeanu, a acestuia, a fost de Cantacuzini, nu lipsind mult taie capul (Radu Popescu, op. p. 140), dar apoi revenire de Grigore Ghica (ibidem, p. 156), trece in cele din de partea Cantacuzinilor, unicul cu Maria, lui Cantacuzino (Istoria Románesa, ed. cit., p. 188; Mihai banul Cantacuzino, op. p. 257).
www.digibuc.ro
Fenomene de
27
social-politicä (II)
111
permis incalce legdmântul" postelnic la Adrianopol fatä de (chiar acesta nu era vinovat de acuzatiile care i le pun in Stroe Leurdeanu cronica dar afirmatia umbla domnia a pare cum aminteam mai sus, conflictul intre cele
Nu vom insista evenimentiale a conflictului dintre de intrigi, inlocuiri din dregdtorii, executii, schingiuiri, peste hotare, in de mosii, inchideri la persecutarea
acestea.
familiilor adversarilor etc., de care s-au vinovate la rândul ambele toate acestea constituind un aspect al crizei sistemului politic din Tara
1663-1680, sunt cunoscute in toate amdnuntele adesea de o cruzime cronici reflectând interesele grupdrilor adverse (Letopisetul Cantacuzinesc, Cronica ) chiar a unor din (indeosebi cea a anonimului catolic din vremea lui Cantacuzino letopisetul lui I. Neculce etc) Ceea ce ne intereseazd in chip deosebit este felul in care conflictul dintre cele a contribuit la domnesti, mai ales la intensificarea dominatiei otomane indeosebi pe plan politic. din septembrie 1660
Grigore Ghica, unealta postelnicului Cantacuzino, afirma e gata satisfacd toate cererile turcilor, neputând, dar mai ales nevrând li se impotriveascd, ce va voia, vor lua, vor cere vom da, cum ieau ei ce este voia din tári, cu boieresti - structurate in perioada nu orientdri politico externe, ca la sfârsitul veacului XVII, ci interese interne in lupta domnii numiti de diferite, mergând la amenintarea cu pâra la chiar sprijinirea rilor interne. Poarta, in ascensiune sub vizirii nu le ridice domni de aprobarea ei, ca in vremurile lui Radu Matei Basarab 208 De a la turci pe Grigorie sä-§i dea dajia, läudändu-se el 1-au popit
op. cit., p. 90).
de
ed. cit., p.
ca hain", de a
impiedicat locuitorii Grigore el va despopi" (Istoria ; Radii Popescu, op. cit., p. 130; Mihai banul Cantacuzino,
Radu Popescu, op. cit., p. 129-131. a fost täiat la nas, pentru numise domn". I. Neculce, Letopisetul Tdrii Moldovei, ed. 1982, p. 203, Dräghici Cantacuzino ar acceptat, dupä Antonie din (1672), ales domn (ca aceia furnizatä de Neculce Dräghici, care era mort din 1667, a
fost ucis de Grigore Ghica) este contradiclie cu relatdrile cronicilor interne, care aratä boierii au cerut atunci domn pe Gheorghe vornicul (Istoria Romdnesti, ed. cit., p. 164); Radu Popescu, op. cit., p. 145). N. Despre Cantacuzini, p. LXXVII-LXXX, are o atitudine pärtinitoare de Cantacuzini., postelnicul Cantacuzino s-a ridicat jafului practicat de Grigore Ghica asupra rntr-o lucrare mai nouä N. cu totul eronat Grigore Ghica ajunsese un atât de înfocat prieten al grecilor, , cä puse zugrume pe bätrânul Constantin Cantacuzino, care era acestora" (Istoria poporului III, Bucuroti, 1925, p. 77). VII, Bucure§ti, 1980, 451-453. 211 evenimentelor conflictului dintre boiere§ti a fost pe larg relatatä de N. Despre Cantacuzini, ed. 1902, p. LXXX A.D. din Dacia Xenopol, Istoria IV, ed. 1993, p. 180, urm.; C. C. Giurescu, 1944, p. 115 Istoria III', ed. urm.; desfä§urarea conflictului in vremea lui Antonie din Popesti a fost tratatä de I. Iona§cu, Din politica a Rornddin nesti in domnia lui Antonie p. 7-19 etc. Cf. Andrei Pippidi, Pornind de la o carte despre Radu Popescu, Anuar. Inst. de Ist. Arh. A. D. Xenopol", (1988), p. 437 urm. Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902, p. 88.
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
112
28
Constantin 1664, boiarii s-au dus la domnia pentru Dumitra,co Buzoianu din boier obscur, in mâna lui Stroe Leurdeanu 213, sultanul numise deja pe grecul tarigradean
Dimitrie
care,
drept fiul lui Leon luat numele de n-au mai cutezat mai altul, tenu vor mai pe lar in 1672, Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, a fost chemat la pentru reinnoirea domniei, când Cantacuzino spatarul banul cu ai au candidatura lui vornicul, socrul lui Matei Cantacuzino, pretextEnd Antonie iaste slab trebue fie mai tare", marele vizir le-a dat un domn cu de fier" - pe Grigore inamicul postelnicestilor". 216 Tot vreme, cronica domnul devine obligat se prezinte la la al treilea an, turcii obicei, domniea". Fiecare astfel de deplasare era de sume importante sultanului dregátorilor Portii, sume care nu erau trecute decât de cele pentru cumpdrarea a domniei. Faptul prin domni Poarta - de felul lui Radu Leon (1664-1669) neangajati fatä de nici una din grupdrile boieresti rivale, dea acestora un arbitru care adune jurul boierii indiferent de orientarea e de printr-o fiscalitate Domnul strain venind de la Constantinopol impresurat cu multe datorii, asupra multe nevoi gréle
Radu
Carei,
boiarii
"
grecii adusi de Radu Leon n-au cuprins toate
plus, chiar
boieriile dregdtoriile domnul incercând la dregdtorii boierii numai apoi cand ambele s-au declarat nemultumite de politica sa 220, introducând greci in divan, nu este mai putin grecilor adusi de acest domn a fost ridicat. fraze scurte, de culoare, cronica situatia Tara i-au datoriile. El au i-au de bani s-au Plata datoriilor pentru reinnoirea dom-
niei - sume gdtite" nu de grecii" Radu
aduce un nou val de datoriile
porunci boierilor
ci de Dräghici Cantacuzino 222 nici biruri gréle
a
223.
Este amintit doar in Cronica (Radu Popescu, op. cit., p. 133), nu in nu fi candidatul Cantacuzinilor". Letopisetul Cantacuzinesc, de unde p. 326-327. 214 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, cronica 215 Radu Popescu, op. cit., p. 133. intr-aceste vremi hainesc de noastre au poruncit fie obiturcii, dornnii domnul la mana inpäratului, cei, de al treilea an vreme au linut" (ibidem, p.136). domniea acest obicei 216
Ibidem, p. 145-146.
Ibidem, p. 144. Istoria ed. 1960, p. 155. Mihai banul Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. 1902. p. 97. in ciuda recunoasterii de Radu Leon a vinovdiiei lui Cantacuzinii pentru nimic pentru cu moartea postelnicului, n-a pedepsi, Stroe Leurdeanu in (N. Documentele Cantacuzinilor, ed. le lumindu-se in schimb pentru au pierdut in a doua parte a domniei sale pozilia 1902, p. 72-75), iar adversarii pe care o dobandiserd in timpul lui Grigore Ghica. 221 Istoria ed. cit., p. 156. 217
222
Ibidem, p. 157-158; au fost puse la
www.digibuc.ro
Fenomene de
29
social-politica (II)
113
satisfactie (Stroe Leurdeanu n-a fost efectiv pedepsit de Radu agite din lozinca luptei impotriva grecilor, acuzandu-i de toate relele (Letopiselul Cantacuzinesc aceastä pozitie) chiar o o boierilor slujitorilor domnului. Leon) 224, Cantacuzinii n-au
Acest fenomen de are un caracter artzficial. Chiar nu socotim cronica a Bdlenilor", ce totdeauna ei pe Cantacuzini (care vor mai mari") 225, relatdrile capuchehaiei muntene la care cona relatdrile acestei cronici strangerea din banilor de haraci au provocat a lui Radu Leon 227, vedea domnia primejduitd la Amenintdrilor acestuia ei le-au puns zvonul domnul, de greci, a pe boierii Mdemnându-i pe se rüscoale. Marele Cantacuzino a trimis porunci cdpitanilor iuzbesilor oamenii se prezinte la Bucuresti astfel Cantacuzinii beneficiind de sprijinul slujitorilor. La 3/13 decembrie 1668 229 boierii prezentandu-se la curte pregarda domneascd a seimenilor luase armele una dintre porti era deci vietile le erau primejdie, au dat semnalul slujitorilor, care navalind la curte au dezarmat garda Bucurandu-se de sprijinul slujitorilor al mitropolitului Theodosie, boierii s-au retras la mitropolie, prin sunteul clopotelor porul la Radu Leon a fost nevoit scrie mitropolitului cerandu-i intervind pentru linistirea la mitropolie si iar apoi se duse el
au avut boierii" Drept urmare, la 9/19 decembrie 1668, domnul un hrisov pentru izgonirea grecilor, care din 1631 in pe al lui Leon Pentru Cantacuzini aceasta nu lichida motivul de nemultumire impotriva domnului, acesta dregatorii pe boierii va mentine cele rdsculati, acestia trimit o impundtoare delegatie la 234, care obtine din 1669, mazilirea lui Radu Leon Este interesant de remarcat, paza curtii mazilirii, garda domneascd a fost a fost 236, favorabili boierilor rdsculati. Nu e mai slujitorilor de 224
Marcel Ene, Mare le
Stroe Leurdeanu, p. 1 506.
Radu Popescu, op. cit., p. 137. 226 Eud. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 342-344, rapoartele agentului imperial 14 ianuarie-20 iunie 1669, alcdtuite pe baza spuselor capuchehaiei muntene. Ibidem, p. 342-343. 228 Radu Popescu, op. cit., p. 137. Capuchehaia munteand, care era agentul lui Antonie din Popesti, favorabil Cantacuzinilor, relateazä planul lui Radu Leon de a ucide pe boieri acestora posibiliajutorul gärzii sale, a fost demascat boierilor de un pämântean, tatea sä se organizeze. Data ed. cit., p. 159. Istoria Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344. 231 Ibidem ; Istoria cit.; Radu Popescu, op. cit., p. 137,
gloata" s-a adunat la mitropolie. 232 Radu Popescu, cit. ; Eud. Hurmuzaki,
cit.
Magazin istoric pentru Dacia, I, p. 131. 234 Istoria oamen', iar cit., cuprinzând pân la 200 capuchehaia (Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 344). doar 30 de boieri mai de 236 Pentru metodele machiavelice intrebuinlate de cl. Radu Popescu, op. cit. 233
p. 137-138. 236 Eud. Hurmuzaki, op. cit., p. 345.
8-c. 13:0
www.digibuc.ro
114
30
Constantin Rezachevici
putin lipsit de interes faptul permite tot acum un oarecare Pavel grec" spere obtinerea domniei Românesti, cronica nu era la prima incercare de acest fel 237 Cantacuzini a lui Radu Leon, criza de decenii (1669 - 1688) urmasii lui domneoi se urmdtoarele Radu Leon la Constantin Brâncoveanu au fost din domnii, unii pierzându-si chiar Cantacuzino), indeosebi (Grigore Ghica, urma uneltirilor postelnicestilor" (Cantacuzinilor). Antonie din Popesti (1669-1672), desi favorabil Cantacuzinilor (jupedepseste, sfârsit, pe Stroe Leurdeanu, la mändstire) 238, desi tutelat de acestia partizanii banul, Radu Cretulescu etc.), care-i reglementeazd chiar felul de trai 239, a fost in cele din socotit de ei bdtrân slab", Cantacuzinii având partea de mazilirea sa 240 Explicatia acestui fapt in incercarea domn de conciliere a ca fapt care nu convenea Cantacuzinilor le depärteze pe toti boerii (din gruparea C.R.) le boeriile, dea la ai 242, Cantacuzinii au pretextat existenta unui complot" al adverin frunte cu Gheorghe Contrar tonie s-a multumit doar pe vinovati" pentru scurt timp, exileze la ba mai mult, pe Ivasco mare comis zicând lui Gh, nu fie lui Antonie Grigore Ghica, aprig prigonitor al Cantacuzinilor altele la a doua domnie (1672-1673) 245, a fost mazilit de sultan lui Cantacuzino Faptul o moarte groaznicd" - recunoaste de Cantacuzinesc - l-a ajuns curând la Constantinopol, nu pare a fi fi agiunsu uneltirile Cantacuzinilor. Dzicu unii - scrie I. Neculce tacozinestii cu un doftor fie Nici Gheorghe Duca (1672-1678) numit domn cu sprijinul activ al Cantacuzinilor pe care i-a ocrotit in prima parte a nu s-a bucurat de aceasta. Vdzându-i pe Cantacuzini poftesc domn cele necuvioase, peste voea peste putinta lui", Duca a 237 Radu Popescu, op. cit., p. 138. ed. cit., p. 161-162; Radu Popescu, op. cit., p. 140, lui Neagoe Säcuianu i s-a nasul, iar Badea pe punctul de a executat, a fost iertat de Cantacuzini. Cf. Marcel Ene, op. cit., p. 1 507-1 508. 239 Despre pe care i-o oranduiserä la curte Cantacuzinii ticäitului" Antonie Neculce Letopiseful cf. Radu Popescu, op. cit., p. 143, 202. Moldovei, ed. 1982, Radu Popescu, op. cit., p. 145. Istoria ed. cit., p. 164, interesat cä Hrizea vistierul membri ai grupärii Leurdenilor", la turciauumblat de stricat domniia lui Antonie vodä". 238 Istoria Tdrii
241 Cf.
Din politica
din Pope,sti, p. 8-9.
externd a
Romdnegi
domnia lui Antonie
ed. cit., p. 163, confirmä Radu Popescu, op. cit., p. 142. Istoria Tdrii acesta era un motiv de al adversarilor Cantacuzinilor. datat in toamna anului 1669, A,a-zisul complot" a 30 septembrie noiembrie st.v." (I. op. cit., p. 13). 244 Radu Popescu, op. cit., p. 142. p. 149-150; Istoria ed. cit., p. 165-168. Radu Popescu, op. cit., p. 158. Letopiseful 248 Istoria
Moldovei, ed. 1982, , p. ed.
231.
Mihai Cantacuzino i-a
www.digibuc.ro
domnia.
13
Fenomene de
31
social-politica (II)
115
contrabalanseze influenta gruparea chemând din Ardeal pribegii 249 Faptul acevtia au obtinut dregdtorii importante (Stroe Leurdeanu a ajuns mare apoi mare vornic, Neagoe mare ban, Hrizea din Popevti mare vistier etc.) 1675, ascultând sfatul Duca a prigonit timp pe Cantacuzini i-a pe ultimii de domn. Trei ani mai târziu, $erban Cantacuzino, profitând de lipsa lui Gheorghe Duca, plecat campanie asupra Cehrinului, fugi partizanii la turci, obtinând domnia Românevti mutarea lui Duca in Moldova Devi Cantacuzino (1678-1688) a avut o domnie mai ca cea a rdzbunându-vi cumplit familia pentru suferintele pând din 1663 252, ce a pecetluit simbolic luni cu supravietuitorii adverse el se stinge, abia de 54 de ani. Vinovat de
moartea sa e socotit de Radu Popescu, Constantin stolnicul Cantacuzino, care mai târziu au mdrturisit el au omorât frate-sdu 254. Dimitrie Cantamir a fost oträvit de un servitor al pus de fratii Constantin stolnicul Mihai Cantacuzino, de Constantin Brâncoveanu, nepotul
care erau impotriva legdturilor sale cu imperialii255.
I. Neculce,
mai obiectiv decât cei doi autori citati mai sus, totuvi el zvonul despre otrdvirea domnului de fratii Constantin stolnicul Mihai tarul: era un voia" groaznic: nu veghea Devi spre sfârvitul domniei lui Cantacuzino s-a mari rivalitatea celor boierevti, a Cantacuzinilor" Leurdenilor", criza autoritätii domnevti toate mult atenuatd, sub un forma amestecului stolnicului C. Cantacuzino politica nepotului Constantin Radu Popescu, op. p. 161. Istoria ed. cit., Duca avea nevoie de ajutorul adversarilor Cantacuzinilor, pentru
tendenerau mai priceputi
la stoarcerea banilor din Radu Popescu, op. cit., p. 163-164 ; Istoria ed. cit., p. 171-175. 251 Istoria ed. cit., p. 174-175 ; Radu Popescu, op. cit., p. 170-171. 252 Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 172-176; VII, p. 451-453. 253 ianuarie 1688 Cantacuzino cdsätorit o cu Gligorasco postelnic, lui Ivasco nepot al lui Gheorghe Bäleanu, dar atunci acesti ai sale erau impacarea sirnbolica intre cele putea avea (Istoria ed. cit., p. 184-185; cf. Radu Popescu, op. cit., p. 185; N. Stoicescu, Tárii de rudenie dintre domni marea importanfa 'or pentru a a Moldovei (secolul secolului al XVIII-lea), in Danubius", V (1971), p. 120. 254 La vremea lui se zvonise in l-au oträvit Costandin stolnicul, Constandin Bräncoveanul, nepotu-säu" (Radu Popescu, op. cit., p. 187). 255 despre stdrpirea familiilor lui Brdncoveanu a Cantacuzinilor, ed. Paul Cernovodeanu Emil Lazea, Bucuresti, 1995, p. 3. Cf. Dirnitrie Cantemir, Fiala lui Constantin Cantemir, ed. N. 1924, p. 72. Alexandru Popescu, .Ferban
Cantacuzino, Bucuresti, 1978, p. 164-166. 256 Neculce mai cä tätarii erau gata pe atunci cine la ce arii hi vinit Tara Munteneasca, de n-ar hi murit atunce" (Letopiseful Moldovei, ed. 1982, p. 321). De nu se sfia uz nici $erban Cantacuzino, pentru adversarilor politici (ibidem, p. 317; Radu Popescu, op. cit., p. 175).
www.digibuc.ro
Constantin Rezachevici
32
in va unelti pieirea) cele din urmä pilduitoare, Brâncoveanu lichideazd ultimele de Staico boieresti anticantacuzine, Bucsan, refugiat la Ohaba in pretendent la tronul Rornânesti din 1690, de orientarea preimperiald, a interesantä activitate am reconstituit-o alt prilej 259 de
Brâncoveanu 257
1693, printr-o ale opozitiei
indelungata sa domnie, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) n-a fost scutit de intrigi alt capitol al
chiar de comploturi boieresti, dar acestea relatiilor dintre domnie boierime.
de-acum un
extern pentru pe plan intern autoritätii domnesti luate de Mihnea au nemultumit marea boierime a cumplitele executii de boieri din 1638 1659 au adâncit ruptura intre domn boierime. ca aceasta se impotriva domnului, dimpotrivd, din 1659 se pun bazele a puternice grupari boieresti, având la interese personale de lupta pentru putere dându-se pentru una din ele sub vechea continut real, al luptei impotriva grecilor tarigrddéni", pe care nu de mult istoriografia a acceptat-o ca atare. Ca secolul al XVI-lea, când am asistat la
lupta pentru putere a Craiovestilor alte boieresti, aliate sau nu dornnia, ducând la ridicarea in scaunul domnesc a unui reprezentant al Craiovestilor, Neagoe Basarab, tot astfel, 1659 gruparea Cantacuzinilor" (familia ca atare prin Elina Cantacuzino, lui Radu erban, a Craiovestilor, al domeniu mostenit parte prin a acapareze puterea impotriva adverse, concentratä initial in jurul lui Mihnea ridicând cele din in scaun nu unul, ci trei reprezentanti, in frunte Cantacuzino. Puternica economicd a Cantacuzinilor ca mostenitori ai unei insemnate a domeniului Craiovestilor, fapt care n-a fost subliniat trecut, a fäcut ca aceastä grupare de Constantin postelnicul Cantacuzino, dar numeroasä de fapt dintr-o familie, clientela legdturile ei de (un clan) fie mult mai de cea Aceasta din al adevárat a fost in realitate Stroe urdeanu (al Istratie, o a lui Mihai Viteazul $erban, a trecut un timp drept prezumtiv la domnie al lui Matei Basarab), fapt pentru care socotim mai numirea de gruparea Leurdenilor, 257
nu
unchii
Constantin
stantin Rezachevici, 28-29.
ed. 1960, p. 195, referitor la sfatul lui Constantin Matei Cantacuzino, privitor la imperialii. Cf.
Bracoveanu -
Con-
1690- , Bucuresti, 1989 ; p.
6,
domnilor Radu Popescu acum, la Constandin au inceput ficleneascd den fala vederea oblinerii domniei pentru 5tefan, Constandin stolnicul, toate tainele nepotu-sdu Constandin (pentru le stiia toate, nu ca pre un unchi, ci ca pre un 1-a pe acesta la de ed. 1963, p. 203, 209). (Istoriile domnilor Tärii Dimitrie Cantemir pomeneste lui Constantin stolnicul contra lui Brâncoveanul la povestire despre familiilor lui a Cantacuzinilor, ed. cit., 258
Cantacuzinii
- n-au fost odihniti la
pururea au fost
un domn,
p. 19-20). p. 82-86, 88-89, 110-112, 154, 156, nota 18,
p. 19-21 pentru acuzaliile aduse de Brdncoveanu Cantacuzinilor, cf. 259 Constantin Rezachevici, op.
p. 160, nota 40, p. 163
164, 229.
Idem, Domeniul boieresc al
Radu
www.digibuc.ro
p.
tabelul I, p. 488-491.
Fenomene de
33
social-politica (II)
117
era mai pe reprezentantii de având Cronica care s-a dat in trecut numele de gruparea Neagoe interse proprii, unite doar etc., familii in vederea impiedecdrii obtinerii de Cantacuzini a monopolului puterii. Spre deosebire de cea mai mare parte a boierimii moldovene din aceeasi perioadd, care, orientatd spre spre introducerea continua din deceunui regim de libertdti nobiliare" de tip polon 261, boierimea niile sapte-opt ale veacului al XVII-lea, indreptatd spre prin mai fruntarea dintre grupdrile sale, instalarea unui domn favorabil partidei influente, care interesele si ambitiile. Gratie sprijinului Constantin Cantacuzino aduce in scaunul Românesti pe cei doi Ghiculesti, Gheorghe Grigore, primii domni si de dinastia" autohtond, de ultimul ce incheiase cu el si fiul mai mare legaminte" de supuncre credintd, in termeni boierii de care pacta propuse initial moldoveni pentru alegerea lui Vasile Lupu 262, par simple paleative. Odata ajunsi in scaun, reprezentantii, putem spune, ai ambelor ca nu mai amintim de Radu Leon, ele, cauta totusi de ca factor dc mediere echilibreze prin diferite mijloace a acestora, indiferent de partea incliniu, scopul autoritätii domnesti. Recurgând uneori la mijloace extreme, a fost executarea Ghica a postelnicului C. Cantacuzino, arbitrul" domniei Românesti la inceputul deceniului al saptelea.
institutia domniei faptul caracterul traditional, ca expresie a autoritätii domnilor din perioada respectivd, trece prin cea mai puternicd se datoreazd intensificárii din veacul al amestecului : Radu Leon, personajelor matefära o Antonie din Popesti sau Gheorghe Duca, mai multi riala (domeniu) Cantacuzino sa acea care i-a permis lui autoritatea infruntdrilor dintre cele grupunând in buna parte tocrnai din in schimb ostilitatea propriei
princina concentrdrii abuzive in mâna sa a unei insemnate pärti din dorneniul cantacuzinesc.
Urmarea luptelor dintre cele boieresti din deceniile sapte-opt de istorion-a fost instaurarea ca atare a unui regim boieresc", in trecut grafie la jaloane conventionale, decenii interpretat mult mai nuantat, chiar sofisticat; plan structural discutatd pe discutabild parte 263, ci primul rând intensificarea dominatiei otomane pe plan politic 264 fiscal 265 (determinatd de instabilitatea domniilor); neincrederea in posibilitätile de colaborare autoritate, pregdtind baza domnii amintiti, de instaldrii in deceniile urmdtoare a regimului fanariot". 261
262 263
neased
Florin Constantiniu, De la Viteazul fanarioti, p. 131. Cf. Miron Costin, Moldovei, ed. 1958, p. 100. Cf. dezbaterea: Problema ca regim boieresc" in Tara Moldova, in Revista de istorie", XXXII (1979), nr. 5, p. 941 956.
264 Cf. aprecierile severe, chiar exagerate, ale comandantului imperial Antonio Caraffa, la 1688, despre domnului de turci (N. lorga, Un mare Onditor italian despre luptele din sud-estul Europei : Vico, Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. III, t. p. 339). 265 Pentru haraciul ridicat al Tarii din 1678-1679 cf. Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul secolul al XVII,ea, in Rev. de ist.", XXX (1977), nr. 8, p. 1443.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
IOBAGI DIN TARA ROMÂNEASCA MOLDOVA STABILITI IN SECUIME IN SECOLUL AL XVII-LEA S.
ultimele decenii privire la istoria secuilor din secos-au concentrat asupra problemelor sociale, administrative cercetäri lucräri speciale despre istoria iobägiei in legislative. Nu existä acelasi rästimp, cu toate fondurile arhivistice ale familiilor secuiesti sunt foarte aceste fonduri bogate. De sunt contracte de din care vom extrage acum doar pe cele care o a problemei, din afara spatiului secuiesc (Moldova, Tara ele privesc pe iobagii Tara Fägärasului). Ceea ce caracterizeazd este faptul ei au venit de departe nu apartin categoriei iobagilor locali, care de altminteri sunt necäutându-si dreptätile contextul dat. multumiti de soarta la asemenea dreptäti, ci deocamdatd schimb, nu Nou venitii, traditiile se sträduiau numai limba proprie. De fapt, acestia intr-o doreau numai un adäpost sigur, pentru ei familiile ca
Studiile publicate
supravietui in acele vremuri tulburi. coincide cu imprejurarea mai ales la inceputul secolului al Sosirea XVH-lea, nobilii secui sau oamenii avuti putut permite ca, pe iobagii de la fata locului, sä iobagi din alte zone. Prezenta in secuiesc decenii ale secolului al XVII-lea este de evidentd, Gabriel intr-o din lustra din anul 1614. a dispus recenzarea De exemplu, numärul total scaunul se ridica la 290 de oameni, un
indice foarte ridicat pentru acea in Treiscaune, numärul nou-veniti(advenae ) pare sä fost foarte sazut deoarece in aceeasi nu s-a creat o
-
Aceste izvoare prelucrate de noi pun in evidentä trei categorii sociale ambianta secuiascä: nobili, iobagi - eventual inclusiv membrii familiilor ale iobagilor Actele care intocmeau actele de juzii abia mentionate sunt documente separate concrete. ca atare, ele ne posibilitatea de a pune eventual, de a la cu privire la viata cotidiand a iobagilor. au Prima intrebare ar : cine sunt acesti iobagi de ? ntrebare ar : care a fost cauza care i-a silit sä intre in ? Am intrebare: care erau drepturile scrise sau mai putea pune o Conscriptia din 1614 - Filiala Arh. Statului Cluj-Napoca. Arh. Scaunul Odorhei,
Lada Secuiasca nr. 56; Imreh István
Pataki József, Structura satului secuiesc la sec. XVII, Bucuroti, 1978. la Arhivele Statului, Filiala Gheorghe Originalele documentelor se Fonduri familiale : nr. 36, 49, 50, 65 in Arhiva - Budapesta-Fondul familiei Antos, P. 5, pachetul 1. tul sec.
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 119-125, 1996.
www.digibuc.ro
120
Kinga
2
de de ? nescrise, care trebuiau respectate mai este eventual refugierea in tinutul de problema fugii la care s-ar etnice, mäsura care poate sigur stabilitd. chestiunea originii in discutie aceste pe : cauza 1) Originea
Pe baza documentelor adunate de noi reiese aproape o de iobagi familia au sosit in Treiscaune in valuri succesive. anii 1630 1647 la curtea nobilului Donáth Mátyás de la Lunga au venit 11 iobagi. anii 1647 -1652 la curtea vilduvei lui György Barabás din Secuiesc s-au legat ca intre 1680-1686 include 12 indivizi, iobagi 6 oameni. Al doilea val a cei care au devenit iobagii lui Antos din Reci. lar anii '90 ai secolului, iobagii sositi la gospoddria lui Barrabás György cel din Albis au de 14. general, acesti oameni traversand defileul Oituz, întorsura Buzdului, Tusnad au sosit din Moldova. Dar nu numai de acolo. Trebuie spus precum ei nu au venit numai pe drumurile comerciale binecunoscute, ci pe de parte, nu veneau singuri, ci aduceau cu ei sotii, teci de munte. De exemplu, in 1639, Sztojka Jonas a sosit cu lui, Marina. Vasili a venit cu sotia lui, Ilona. Un oarecare Radu a adus cu 1648, curtea nobilului Donáth doi fii o sine Treiscaune nu este precizatd Cauza sosirii acestor iobagi caz. aceastä Totusi, cunoscand istoria epocii, putem sustine a deplasdrii este intre Moldova din urmdtorii factori: diferentierea Trannu in ultimul foametea, bolile desele de la silvania, De exemplu, un grup de iobagi moldoveni veniti la curtea de anii 1680-1686, are o cu cele mai sus amintite. lui Antos, prelungit dintre poloni turci dintre 1672-1673, al Este cunoscut a fost Moldova. Cei care au putut, au fugit in munti sau, mai de rui gospoddriile. Vicarul apostolic Vito Transilvania, departe, luzzi, in 1682, raporta papei despre starea satelor unde catolici, precizand tutti fugiti" sau adesso tutti fugiti". Descu privire la mai multe preotul stare Johannes Battista pre cucze, care, despre starea nefericia a Moldovei sub turceascd, scrie Polonia, Tara Tkarilor mare parte din locuitori sunt siliti silvania
din primdvara anului 1685 ale actele de sositi din Moldova : toti au fugit din pricina foametei la Reci sunt mentionate cauzele deplasdrii a preturilor foarte ridicate. limpede iobagii s-au legat de dintre aceste acte 2) Din a decis nu numai soarta lui, ci voie nesiliti de nimeni. Prin acest act, Demetrasku Dumitru s-a legat de la la a familiei respective. De la urmas, irevocabil" de familia Do-náth. la Secuime au lucrat parte din iobagii veniti meseriile acest Stoika de exemplu, era grup era destul de restrans. ; Barbu din ca pielar; Ilie loan Orosz erau Moldova muncea in atelierul lui de butoaie (dogari). dintre iobagi erau necalificati, Cea mai mare Magyar Benda Kálmán, Moldvai 1967-1706 (Diplomatariu maghiari din Moldova), vol. II, Budapest. p. 699. referitor la Ibidem, p. 710.
www.digibuc.ro
3
stabilili in Secuime
121
3) Nu numai iobagii au avut fatä de cum reiese din documente, ci invers. Stäpanul, fiecare materiale dispozitie psihologicd, a asigurat existenta iobagilor. Este cunoscut faptul in secostarea de al XVII-lea, mereu, averea nu consta de bine ci in forta de Este gospoddria imobiliard, de la sine inteles in aceste conditii, au sä-si protejeze De aceea, in act forta de se poate prevederea voi ocroti voi fi in caz de nevoie". nu numai ocrotirea era unica obligatie de Acesta se preocupa de ajutorul pentru inceputul existentei iobagului in noua situatie. De exemplu, Donáth Mátyás a dat unui iobag suma de 2 o de o de Moldovai Simon András, pe de parte, a tat un animal de tractiune; Constantin de la curtea lui Antos, fiind necdsätorit, in va se i-a promis va o o pereche de o astfel diferente dintre iobagi de la bun Se Aici pe o iobagii, desi subliniem trebuie inferioard, totusi Multi au avut case, animale, nu erau arabil in folosintd. gäsim in actele de 4) Uneori se mentiuni addugate, elemente cu privire la viata ulterioará a iobagilor. De exemplu, Olah care loan din Tara cinci ani a murit. Este in actul initial se precizeazd dacd va muri in fiind foarte bolnav", sotia copii lui vor ocrotiti de - iobag reprezintä eventualimai delicat punct din relatia 5) nu aveau tatea fugii iobagului. Cu toate uneori cazurile de dorite
de iobagi. Astfel, un iobag Orosz István fugind din curtea lui Donáth Mátyás ani la vechiul din tinerete, a revenit totusi iobagilor fugiti secolul al XVII-lea a fost de mare, - numele au ajuns in inventarele gospoddriilor fie puse in aceste acte de separatd. Nu este problema fugii era foarte bine conturatd. Din aceastä ne putem da erau tratati mai flexibil, faptul fugii, iobagii veniti din era strict interzisä fuga in alte tinuturi ale din Transilvania. Pentru de Dintr-un de 62 de acte de Transilvaniei, dar numai in cazul unic al lui Keresztes György din Borzesti (Moldova) s-a Transilvania, dar precizarea este interzisd fuga nu numai Moldova". Motivul acestei interdictii totale a fost acela respectivul avea foarposibilitatea reantoarcerii la locul de origine era teoretic te mari datorii. aceasta era limitatä de iobagului. Este adevdrat, conditii, etc. ia bun de la cum ar fi: sä nu datorii, nu era afara legii, din unghiul de vedere al Päräsirea curtii Existä multe documente incheiate Tara latiilor cu Moldova care includ principii Transilvaniei voievozii Vasile la 26 octombrie 1638, tratatul a vietii cotidiene. De Lupu pentru aceastä I are o Gheorghe La 29 sprijinul lui Akos Barcsay ca sä iunie 1647, Nicolae logofätul din fugiti de la el iobagi robi Veress Andrei, Documente priviteare la istoria Ardealului, Moldovei vol. X, Bucuroti, 1937, p. 51. Ibidem, p. 205.
www.digibuc.ro
lobagii secuilor nobili
din
In cursul secolului al XVII-lea
Gospod. nobiliard
Numele iobagului
de bastinä
Anul sosirii
1
2
3
4
1. Antos György din Reci
Moldvai Simon Moldvai Vaszily Tamás György Albert András
Locul
Moldova
1680 1685
lui Barrabás György Tárgu-Secuiesc
Bacso Csösz Havasalföldi
,
3. Barrabás György junior
Moldavai Mákszim Helmulusz Opra Barbulli Pap Koman Popa Olah Szöcs Andronik
Bogdan Opra
-1
1686
1 1
1
Tara
1681
T. Româneasci
1682
1
Raduly
2.
6
1
,
Raduly II. Barzan Balazs
5
1
Albert Márton Rab
Kosztandi Havasalföldi Juvon Koman
familiilor de
necunoscut Moldova
1685
1647 ,
1651
1652 1648
,
1676
1
-1
Istinko
Tg.-Secuiesc 1642
Oros Simon
www.digibuc.ro
Margit
Juvon
--
Jakab
Jancsi Sztojka Opra Farkas Kicsi
--Bogdan
7
-
Katica
-
Buna 1
-
8
5 2 2
2 2
4 2
4 7
1
1
1
1
2 1
7
Thodora Demeter Thodor Markus 2
2
1
Mezei Daniel Laszlo Marton Rekeczei
Olah Todor Csihány György Kavdcsany
Gligor Fânos Grozava 4. Benkö István
4
3
Tara Româneascd Moldova
1694 1690
Moldova
Niztor
1689 1685 1690
1691 ,
1630
5
6
7
-
-
-
--
1
3
1
--
Turia de Jos 5. Bogdán Gergely
Purkerai
6.
Olah Zanos
T.
1617
Zalko István Demeter
Moldova
1668 1669
1668
Covasna
Benedek
7.
Surce
Ferencz
8.
Mátyás,
9.
Lunga
Cziagandra (!) Mihaly
Lemnia
Olah alias Varga
necunoscut Moldova
Bálint Moldvai
Moldvai Barbuly Demetrasku Dumitre Poharnok Simeon Stephan Raduly Jonas Sztojka Kirilla
1630 ,
Vaszily
1618
,
1632 1648 1649 1647
Pränesti Loc necunoscut ,,
1639 1647
www.digibuc.ro
---
-
Marina
---
4
1
1
János
8
-
1
1
1
5
1
--
1
1
1
2 1
2
2
5
2
--
4 2
István Ferenc
1
3
3
2
10. Dombi László István
Olah Zanos
Moldova
1685
11. Gál
Köhalomszéki Simon
Moldova
1667 1677
lib
12. Gyárfás Pál
Orosz Orosz
Tara Româneasca
1616
, ,
13. Hizó
Simon
1686
14.
Kranik
1692
Lemhia
Kádár Trinka alias
15. Kálnoky 16. Kelemen Ozun 17. Lörincz Benedek, Gergely,
18.
Loc necunoscut
1675
Moldova
1656
Loc necunoscut
1689
Orosz
Chilieni
iki Miklós Istefan Marinka
1679
Olasz Vaszi
19. Olasz Jakab, Doboli de Jos
Szász Bálint
Brasov
1682
20. Székely Chilieni
Gruzdai Szöcs
Tara (Gruzda)
1687
TOTAL NOBILI=20
IOBAGI=60
-
www.digibuc.ro
1
1
-
6
7
-
--
2 3
1
-Esztán
-
-
18
27
Lörincz Kata
8
10
1
1
1
3
2
116
lobagi
in Secuime
125
concluzie, au existat reglementdri foarte clare in relatiile Transilvaniei cu extracarpatice, pe baza de iobagi Secuime ar fi putut opri de care am vorbit mai sus. totu$i nu au Lucrul este mai interesant ne aceste reglementdri se aplicau totu$i in alte zone, cum ar fi cazul fugilor din Tara exemplu, februarie 1674, un iobag din Tara fugind, trebuia prins oriunde s-ar afla, Transilvania, in Tara sau in Moldova". Ne referim acum la cazul Boier Simon al iobag Oprea Paraschiv a fugit. incheiere, putem spune iobagii stabiliti in tinuturile secuie$ti, reiese din documentele examinate, erau intr-o situatie mai favorabild de iobagii locali (din Secuime), dar de iobagii din restul Transilvaniei. 6) Aspectele etnice ale documentelor. Toate documentele pe care studiat au fost redactate in limba numele originea este precizata - din cei 100 de oameni sositi, marea majoritate vorbeau o structural apartineau unui alt spatiu in aceste documente nu elemente de discriminare, care ar fi putut le mai existenta in noul mediu. Cunoscand normele locale de convietuire, putem spune originea epoca nu a constituit respectivd un obstacolin viata de zi cu zi. In toate aceste documente numai un sinera - anume etnia gur lucru era mentionat De exemplu, Moldovai
-
Joan, Sztojka Joan erau olah" roman". Paharnicul Simeon, Stan Ráduly erau olah" din Vaszily era din Moldova. lui Bineinteles Orosz István era Chirila Ruszul", Trinka Kádár, la pentru
ei nu era prea u$or se adapteze spatiu cultural cu totul diferit de al La urma urmelor spiritul actelor de nu se deosebea cu nimic de mentalitatea multi-culturald a Transilvaniei din al XVII-lea care apartenenta grupurilor de oameni la o categorie primul de tialul economic (in general). Acest reiese foarte bine din faptul pe nobilimea maghiard, au avut aceleasi drepturi nobili de origine ace$tia au avut dreptul de a participa la adundrile de in care puteau aprobe sau legi, interese pregdtirea intelectuald. La fel am putea emigrarea sau imigrarea din in Transilvania nu depindea nu era conditionatd de originea canismul acestor deplasdri demografice era pus in miscare de toate de cauze economice, sau calamitäti naturale. Foarte multi din Tara de exemplu, au fost siliti muntii sau in Secuime, multi igani au venit din Moldova Transilvania tocmai din aceste ratiuni. Interpretarea din izvoare este cu cu este vorba mai de fapte petrecute cu secole Pe cele mai sus, dorim emigrarea este un fenomen foarte greu de raport cu realitatea, tocmai de aceea este deosebit de impoi lui Din datele pe care ni le voarele se usor la variate interpretdri, functie de interese politice ideologice dintr-un anume moment. Pe de parte, interpretdrile de acest tip pot sluji, la la fabricarea unor teorii chip evident contrarii lui istoric. D. Prodan, L. 1976, p. 566-567.
M. Ursutiu,
Trii
www.digibuc.ro
vol. II, Bucurott,
www.digibuc.ro
DOCUMENTAR
SIGILIILE SPIRIDON CRISTOCEA
in jurul anului 1643 ca simplu in cancelaria Matei Baa lui s-a desfäsurat pe o de aproape 30 de ani din care 11 ani a detinut mari dregkorii. aproape 20 de ani de activitate cancelaria domneascd, cu anul 1661 el a inceput urce treptele acelui cursus honorum care-I vor conduce la cea mai mare dregkorie a (mare ban 1669 aprilie 22-1672 ianuarie 5), ce in timpul domniilor lui Grigore Ghica Radu Leon detinuse pe cele de mare vistier (1661 ianuarie 28-1663 mai 3, 1664 noiembrie 27-1665 decembrie 2) mare vornic (1666 nuarie 7-1669 februarie 24)1. Desi provenea dintr-un mediu 2, a reusit intre rapid in clasei dominante a vremii fie unul din fruntasii boierimii muntene in al treilea sfert al secolului al XVII-lea. mentalitdti practici enesti, el s-a adaptat, formä in continut, exigentelor clasei la care a aderat. Mare al el a adoptat specific clasei sale conindividualizeze, fectionat un sporeascd autoritatea propriu menit in acelasi timp afirme categoric drepturile sale. Pentru Mares, participant activ la viata social-economick culturald, existenta unui sigiliu propriu a fost o necesitate, chiar un bun cunoscdtor de carte, actele cu semndtura proprie. Ca in cancelaria domneascd, a inteles rolul juridic de necontestat pe care sigiliul avea diplomatica romaneascá, prezenta acestuia pe un act documentului respectiv autoritate. De aceea, el confectionat un sigiliu propriu cu care validat actele emise. multi ani in cancelaria domneascd, a cunoscut sigiliile unor feudali laici ecleziastici servindu-i, ca de inspiratie pentru cel propriu. primul boier din neamul el confectionat singur sarab, cariera
sigiliul
a prelua ceva de la
care n-au avut un
propriu. Cercetarea documentelor permis identificarea a patru sigilii folosite de de-a lungul carierei sale politice, sigilii pe care le prezentdm in continuare. N. Stoicescu, Dictionar al XIV-XVII, Editura enciclopedicâ 2 in câteva documente se zapisul din den
,,Studii
din Tara
Moldova, sec.
BucurWi, 1971, p. 110.
au fost scrise de Mares au vândut un rumân lui
sotia sa adeveresc martie 1647, (Arh. St. Buc., Doc. ist.,
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 127-132, 1996
www.digibuc.ro
128
Spiridon Cristocea
2
1. Primul sigiliu pe este imprimat pe un zapis, din 1665, când era mare vistier, prin care mändstirii Cotmeana moie in Grosani, prirnind in schimb jumätate din Mogosesti, pe apa judetul 3.
Fig. 1. Az, Mares vist.
1665, M-rea CotmLana,
mia". Aprilie
cu 3.
Descriere : Sigiliu, de formä octoganalä (12 x 12 mm), imprimat in tus,
are in câmp un scut
talpa rotunjitä. Scutul, in este timbrat de o coroanä trei fleuroane din e pene de strut, de câte o stea opt raze. sunt imbracate de se
lambreehini.
M" din câmpul scutului este prescurlarea prenumelui Mares, Gheorghe. Sub se aflä semnatura autografd Az, vist. importantd prin faptul mentiope care o detinea prin numele, provenind de la satul unde-si avea biserica. mai bine imprimat, apare pe zapisul din I aprilie 1667, sigiliu, când era mare prin care mändstirii Tutana mosie Esciori, primind in din Muscel. Pe sigiliu, este intärit si semnätura Az, dvor. am lit mia"
-a
Idem,
Cotmeana, 111/3.
Mdnistirea Radu Voda, XIX
www.digibuc.ro
129
Sigiliile lui
3
când a fost confectionu confine nici un element de datare, nu nat sigiliul. Imprimat pe zapisul din aprilie 1665, sigiliul putea fi confectionat chiar
de 1661 pe când era nu se
in cancelaria domneascd. sigiliile de mare vornic (nr. 2)
mare ban (nr. 3) care sunt creatii artistice deosebite, acest prim sigiliu este din acest punct de vedere o realizare destul de in a unor elemente cum sunt scutul, coroana, lambrechiniii dovedesc compozitie se normelor artei heraldice. din 26 mai 2. Cel de al doilea sigiliu al lui Mares, aplicat pe 1668 6, a fost confectionat, potrivit legendei, in 1666 cu ocazia de mare Chiar
Fig. 2. ban". 21 aprilie 1669, M-rea Govora,
in continuare descrierea sigiliului de pe cartea marelui mänEstirii Tismana mosiei din 13 mai 1668, prin care de la Erghevita, Emil Vârtosu Descriere : Sigiliu rotund, diametrul 3,3 cm, timbrat direct pe verde. un personaj dedesubt cu tului, picioare, privind din boieresc, marele caftan mâna un toiag, pe umeri pe cap;
la cingdtoare. Pe margine, un liniare, in interior, intre ele
se
cerc liniar in exterior, legenda
[t
KW ...
vel
7174
Idem, Mändstirea Tismana, XI/14. Idem, Cozia, LX 50.
Introducere, cercet. de ist. medie", I (1950), nr. 1, p. 163-164; pentru sigiliul de mare ban, ibidem, p. 153-155. vol.
Emil Vârtosu, Din sigilografia Moldovei Edit. Academiei, 1956. 518. Cf.
a idem,
Stud.
9- c.1330
www.digibuc.ro
in
130
Spiridon Cristocea
Sigiliul lui complet deteriorat, mai apare pe ca mare vornic, cartea din 26 mai 1668 megiesi pentru pricina dintre popa Banu Stroe din Dragoslavele, care nu mai este prin Deci anii 1666 sigilii: pe cele perso1667 valida actele cu nale cu ce avea confecde mare vornic cu (nr. 1),
in 1666 cu ocazia acestei dregkorii (nr. 2). 3. Ocuparea, incepând cu data de 22 aprilie 1669, a dregdtoriei de mare ban, a fost sigiliu cu care a validat printre altele, de confectionarea unui
Fig. 3. Az,
dvor.
cu mâna mia".
am
Radu
aprilie 1667, M-rea
XIX
acest sigiliu este mai mare de documente. Primul care este validat un in scaunul Craiovei" din 21 iulie 1669, ban o carte a (a patra) din Cerneti mändstirii Govora stdpânirea unei prin care acest sigiliu a fost descris tot de Emil Vârtosu de mare Ca Descriere
Sigiliul rotund, diametrul 3,8 cm, timbrat direct pe hârtia un personaj verde. dedesubt picioare, boieresc, marele ban al Craiovei, araspre stânga, pe umeri caftan de brocart, in pe cap are cu guler de bescuri la supeun toiag cu trei noduri in dreptul piepeste rior, pe când tului,
tului.
Pe margine intre
cercuri liniare legenda : marele ban [t Jupan al Craiovei leat 7177 (1669>]. Arh. St. Buc., Mändstirea ampulung, LX/50. Idem, Mändstirea Govora, XIII/14. Emil
op. cit., p. 512-513
www.digibuc.ro
Sigiliile lui
5
131
Pe act, sub sigiliu, se semndtura autografd Mare ban". Sigiliul lui mare ban a mai fost aplicat pe acestuia din: 23 1669 (detcriorat), 24 august 1669 12 s-a intipdrirea uleioasd), 29 august 1669 13 (cázut, s-a uleioasd), 4 septembrie 1669 14 s-a intipárirea uleioasd), 15 septembrie 1669 martie 1670 16 s-a intipdrirea uleioasd). 4. de al patrulea sigiliu pe cunoastem se pe un zapis, din 26
1672, prin care face danie mändstirii de la Cornetu, ctitoria sa, partea lui
de mosie de la Titesti.
Pentru mai
finalul zapisului, scris de Musat pus-am peceatea am
Fig. 4. dvor". mai 1668, M-rea Tismana,
Descriere
se consemneazd: mea ca
13
Sigiliu octogonal (16 x 14 mm), imprimat in tus, in scut oval cu ornamente baroce, cu o fascie pe verticald cu o Scutul este timbrat de o conturnatd (mierld?) asupria de o de lam-
brechini miniaturali. Dedesubtul sigiliului se biv ban, am semnátura: Eu, mia". Ca primul, nici acest sigiliu, prezentate acum pentru prima nu convreun element de datare. El putea fi confectionat inldturarea lui din dregátoria de mare ban, dar de acest eveniment. de acest sigiliu, zapisul din 26 iunie 1672 mai are unul, pe al lui Fiera, lui Mares, care se semneazd: Eu, Fiera, Marq ban, am lit mia". Arh. St. Buc., Doc. ist., Dintrunlemn, XXIX/5. Idem, Bistrita,
12 Idem,
Idem, Brâncoveni, XXII/41. Idem, Episcopia LXXXVII/8. Idem, Doc. ist., CLXXXV/65. Idem, Coleclia I. 1/103.
www.digibuc.ro
Spiridon Cristocca
132
Fig. 5. Eu,
mia. "26 iunie I. Ionacu, 1/103.
biv ban, am 1672,
Descriere
6
octogonal (14 x 12 mm), scut rotund cu curile usor scobite; in scutului o corabie cu trei catarge, cu flamuri in Scutul timbrat de un coif arcuri din care ics lambrechini care-i flancurile. Deasupra coroanei pluteste sase raze flancatä de initialele chirilice (Fiera Bajescu).
,
1 Fig. 6. Eu Fiera,
mâna mia. 26
Mare ban, am
iunie 1672, Coleclia I.
1/103.
Comparand acest sigiliu cu cele patru ale tatälui putem constata era nu a preluat de la elemente care sä demonstreze apartenenta la aceeasi familie, el
destul de original.
www.digibuc.ro
PE CONTRIBUTII PRIVIND RELATIILE BAZA UNOR DOCUMENTE DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL GHEORGHE
sârbi Contactele multiple dintre români intreaga a evului celor mediu reprezintd o constana a popoare. Situate la nord in zona de confluentd dintre lumea musulmand sud de in
Europa Occidentald, cele popoare au intretinut, ciuda evostatale diferite, strânse legdturi-economice, politice, militare, culturale matrimoniale-influentându-se reciproc. Necesitatea unirii eforturilor militare fata dusmanului comun (Semiluna), apartenenta la aceeasi arie spirituald matrimoniale cea bizantino-ortodoxd-, strânsele casele domnistate au contribuit la mentinerea acestor din cele toare familiile contacte. Cucerirea Constantinopolului (1453) modificdrile politice care se vor registra in Balcani din acest moment reprezintd contextul politic care domnii basileilor, bineinteles la dimensiuni mai mici, purromâni au preluat bizantin, fenomen numit de N. tând mai departe Byzance aprés Byzance". Patronajul desfäsurat de domnii români prin numeroasele impormonahale de la Sf. Munte Athos, Sinai 2 se va tantele danii acordate asupra mändstirilor sârbe disparitia statului sârb sub loviturile extinde danii domnesti care fac obiectul studiului nostru, una de otomanilor. Cele de la Grigore Ghica (de fapt o reinnoire a celei a la Matei Basarab, prin care se acordau anual sfântului intasului de la Studenica câte 6 000 de bani", fratilor care vin, pentru cheltuiald" 600 de expansiune)
Despre legäturile matrimoniale dintre români N. Anca patronagiul ei literar (1360), AARMSI, s. III, t. IV (1925), p. 3-4; Filitti, Despina, princesse de Valachie, fille présumée de Jean Brankovitch, RIR, t. (1931), p. 241-250; Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români jugoslavi, Cercet. Lit., III (1939), p. 141-218; Ion Radu Mircea, Petre Nästurel, De l'ascendance de Despina, épo-
use du voévode Neagoe Basarab. A propos d'une inscription slavonne inédite, Romanoslavica", Anuichi, bisencesti t. X (1964), p. 435-437; din XVII-
XVIII, BOR, an 97 (1979), nr. 7-8, p. 878-879. 2 Referitor la ajutorul acordat de domnii români la Sf. Munte Athos Sinai, N. Muntele Athos in lega AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914), slavo-româ din p. 447-517; Grigore Nandris, Muntelui Athos, Bucula din Sfântul 1936; T. Bodogae, Athos, Sibiu, et les Rou nains. Recherches sur leur relations du Nästurel, Le 1941; P. siécle 1654, Roma, 1986; du Vezi anexele I
Studii
materiale de istorie mcdie", vol.
p. 133-144, 1996
www.digibuc.ro
Gheorghe
134
bani", nu fac deck
demonstreze
2
acest patronaj material
o
cultu-
ral exercitat de domnii români4. Mändstirea Studenica, cu bramul Adormirea Maicii Domnului, situatä pe un afluent al Ibarului, muntoasd5, a fost ctitoritä in ultimul sfert al secolului al de Nemania (1168-1196), primul suveran i-a fost conferit atributul de autocrat" ctitor al Hilandar de la canonizat sub numele de Sf. Simeon. Disciplina regulile noului de cult vor fi stabilite de Sf. unul din lui Nemania, devenit din 1219 primul arhiepiscop al Serbiei, considerat de intemeietorul bisericii sârbe Devenind un veritabil mausoleu al Nemanizilor" moriahal de la Studenica se va bucura de o foarte autonomie, considerat cea mai importantd mändstire din Serbia; unii istorici folosesc chiar sintagma l'époque de Studenica" pentru a desemna o distinctd in istoria regatului shb, cea a trecerii de la vasalitate la Bundstarea economicd ce a caracterizat cele state feudale românesti in timpul lui Matei Basarab Vasile Lupu a permis celor doi domni manifeste de hegemonie" intreg spatiul de bizantino-ortodoxd. in cazul lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, ajutorul acordat mändstirilor sârbe poate explicat atât prin dorinta acestuia de realizare a unei monarhii bizantine pe meleagurile moldave 13, prin originile sale sud-dunkene 14, in ceea ce-1 priveste pe Matei Basarab motivatiile acestuia sunt de
o
Despre rela¡iile in evul mediu, Ion Radu Mircea, Relations culturelles roumano-serbes au XVI RESEE, t. 1(1963), nr. 3-4, p. 377-421; Barbulescu, .Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie en liaison avec la question Macedo-Roumain, Iasi, 1912; N. Serbänescu, bisericesti, culturale politice
MO, t. XV (1963), nr. 5-6, p. 307-317 ; Radu Flora, Din
(Privire de ansamblu), Panciova, 1964; idem, iugoslavo-romiine. 1968 ; idem,
(extras); Petronel Zahariuc, Relatiile lui Vasile Iasi, XXXI (1994), p. 99-107.
Noi contributii, Panciova,
Lumina" (Pancevo), XXII (1968), nr. 6, biserica
: un nou document,
G. Bals, la biserici din Serbia, Bucuresti, 1911, p. 2-6; Gabriel Millet, L'ancient art serbe. Les eglises, Paris, 1919, p. 22. Ljubomir Maksimovi, L'ideologie du souverain dans l'etat serbe et la construction de vol. Studenica et l'art byzantin autour de l'annee 1200 (red. V. Kora), Beograd. Studenica, 1988, p. 36. G. Bals, op. cit., p. 2.
Ibidem, p. 9; C. Jirecek, La civilisation serbe au Moyen
Paris, 1921, p. 4 (extras).
Bréhier, L'arhitecture serbe au Moyen
tefan p. 47.
Aläturi de ctitorul Vukan, regele Radoslav
aici au mai fost ; pt. detalii,
sosia lui
Paris, 1920, p.
; Louis
sotia sa Ana, L. Maksimovi, op. cit.,
Jovanka Kali, L'epoque de Studenica dans l'histoire serbe, in vol. Studenica et l'art byzantin.. .", p. 25-34. Referitor la mänästirea Studenica, P. Petkovi, Beograd, (red.), Studenica, Beograd, 1968; M. Kasanin, V. Kora, D. Tasi, M. 1924; Mihailo Studenica, Beograd, 1970; Sima irkovid, Vojislav Gordana Babié, Studenica Monastery, Belgrade, 1986; Djuraje Bogkovi, Studenica. Reflections sur sa genese et ses ra-
p. 125-132. E. Turdeanu, op. cit., p. 170. Pavel Josef devniho pisemnictvi jihoslovanuv, Praha, 1873, p. 113115; P. Zahariuc, op. cit. N. Iorga, Vasile Lupu ca al de tutelarea Patriarhiei de Constantinopole a Bisericii ortodoxe, AARMSI, s. II, t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236; Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient Ortodoxe et avec le patriarcat de Constantinopole, Balcania", (1945), p. 66-140. 14 Zahariuc, op. cit., p. 101. cines, in vol. Studenica et l'art byzantin.
www.digibuc.ro
româno-sarbe
3
135
optiune este determinatd de dorinta acestuia de a continua traditionala a domnilor munteni de sprijinire a ortodoxiei sud-dundrene, drept model pe nu numai, Neagoe Basarab 15, cel mai mare a secolului al XVI-lea" ctitor din lumea a fost sesicontemporanii domnului, astfel, in prefata la Antologhionul de vonesc (Campulung, 1643), Udriste (care a jucat un rol important in politica culturald a cumnatului ... cari din domnii de mai nainte ai neam familie prea al de prea prea bunul prin urmasi se trage, prea Neagoe de odinide binefkátor al - s-a ca prea buna domnie a voasträ, care aici de mari binefaceri, cum in a nu s-au pomenit niciodatd Atasamentul lui Matei Basarab fatä de mostenirea spirituald a mai din grija lui Neagoe Basarab reiese fundatiilor religioase puternicei familii a boierilor Craiovesti din traducerea limba a lucrdrilor: lui Neagoe Basarab pentru prima Teodosie patriarhului de Gavril Protul 19, in timpul domniei sale.
Un al doilea motiv care a influentat politica de sprijinire a bisericii reprezentat stransele legauri mediul in timpul sale. acest sens numerosii mesteri de origine ce au activat tipografiile munce au poposit la curtea celui incununat cu tene 20 sau ierarhi asemänat un al doilea Constantin din sfintii mari acestora pe patriarhul ai Romei Din Gavrilo anul 1653, in drum spre Moscova, va face demersuri pe Raici care cei vederea realizarii unei doi domni antiotomane (nu este lipsit de faptul tocmai acestuía Matei Basarab i-a misiunea hatmanul Bogdan Hmelnitki) 22 sau pe episcopul de aplandrii conflictului Brankovici, ce se va retrage la mänästirea Comana nopole, acest context, dania lui Matei Basarab mändstirea Studenica (14 acestui important martie 1644), prima danie actiune mult mai vastä de sustinere a bisericii monahal, se Astfel, primul care a beneficiat de milostenia domnului muntean a fost mänästirea Milegeva, a doua ca Studenica 24, aspri (1633) i-a acordat suma de 10 000 dania de 4 000 de aspri Radu Creteanu, Traditions de famine dans les donations rownains au Mont Athos, vol. Etudes byzantines et post-byzantines, I, 1979, p. 135-151. E. Turdeanu, op. cit., p. 151. române,sti, I (1508-1647), Bucuroti, Sacerdoleanu, Predosloviile 1938, p. 91. 18 R. Creteanu, op. cit., p. 139. fost traduse in Octavian Iliescu,
lui Neagoe Basarab ?,
Arges", 1967, nr. 10, p. 6-7.
cit., p. 896. p. 170-171; S. 20 E. Turdeanu, op. P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., I, Bucuresti,
1959, p. 19-20. Anuichi, op. cit., p. 886; vizita lui Gavrilo Raici este amintitä 22 sträini despre Bucuresti, 1976, p. 107. Anuichi, op. cit., p. 886.
de Paul de Alep, VI (ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru),
E. Turdeanu, op. cit., p. 164.
25
act de la Radu Leon (1655) emis danie este mentionatä favoarea op. cit., p. 116-118 (text mänástiri. Documentul a fost publicat de P.J.
p. 89-92 (text R. Flora, Relatiile de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275. 900 (trad.);
trad.); S. Anuichi, op. cit., p.
www.digibuc.ro
Gheorghe
13C
4
Papratie (Bosnia) 26 (1644, noiembrie 20) cea rea Trebinje de 1 800 de aspri (1646, iunie 15) cazul lui Matei Basarab, dorinta de a urma exemplul oferit de Neagoe Basarab, strânsele cu spatiul sud-dundrean reprezintd tot atâtea motive in a justifica dania acestuia mändstirea Studenica, in ceea priveste pe de-al donator, Grigore Ghica, nici legdturile de familie nici cele lumea nu pot constitui argumente in a explica dania sa. a exclude practica reinnoirii vechilor danii ale de care noul domn ajuns scaun, credem actul lui Grigore Ghica are alte semnificatii. Astfel, analiza a daniilor lui Grigore Ghica din perioada 1661-1662 ne pune in fata unui de care s-au bucurat fapt evident: atentia printre ai Matei Basarab. Amintim ctitori se acest sens, daniile care rile Sadova 28, Câmpulung Arnota Mitropolia de la goviste ; in toate aceste cazuri este invocat rdposatul Mateiu voievod". actiune demonstreazä adoptarea modelului ctitoricesc intruchipat de Matei Basarab, ca cazul lui Constantin de Grigore Ghica. preluarea averii in cazul lui Constantin de obligatie urmasi, s-ar constitui pentru continuarea politicii acestuia, optiunea lui Grigore Ghica, credem rolul decisiv detinut politul I al Ungrovlahiei, revenit scaun din sprijinul acestei idei vin afirmatiile din actul lui Grigore Ghica prin care lui Matei. Basarab, Arnota, (jud. Dolj) cu tot venitul déca a fi domnu toti rumânii: ... Rumânesti au multe mändstiri case aici in pentru pomena pent]ru sufletul domni
op. cit., p. 115-116 (text
ment. de I. Bärbulescu, op. cit., p
p. 337. 274; E. Turdeanu, op. cit., p. 173; R. Flora, Relagile SMIM, VI (1973), p. 326din arhive 27 Damaschin Mioc, Materiale trad.); ment de I. Bärbulescu, op. cit., p. 275; R. Flora, Relaiiile iugoslavo328 (text
; S. Anuichi, op. cit., p. 897. române, 715, f. 984-984 28 Arh. St.
(1661,
7).
11). 29 Ibid., M-rea Câmpulung, LXI /27 (1661, XXVII XXVIII/7 (1661, august 5) Ibid., M-rea 31 Ibid., M-rea Arnota, VI /3 (1661, august 5). 0 copie a acestui document, ce se Arnota, Rm. Vâlcea, 1937, la B.A.R., a fost publicata de D. Cristescu, Sfânta p. 132-134. 32 Ibid., ms. 127, f. 395-395 anul 1653, mitropolitul stefan este depus de Matei Basarab, acuzat cä a fost cei ce au stricat orânduiala s-au ridicat impotriva domnului", Hurmuzakip. 195-196. Istoricul N. Stoicescu in lucraDocu-nente privitoare la istoria rea Matei Basarab, Bucuresti, 1988, 209, pune depunerea mitropolitului t fan de care domn ca urmare a participärii acestuia la evenimentele tulburi din primavara lui 1653, invocând drept a capului bisericii munt ne (acecasi idce in SMIN , X(1983), argument originea I nu au fost insä elucidate, motivele depunerii mitropolitului p. 135). Considerärn aceastä presupusa participare la evenimentcle amintite mai cu totul de altä nu aminteste nimic 15 aprilie 1668, mitropolitul acest sus. De altfel, diata sa depunerea sa pe seama ...poate fi fostu pentru noastre au din graiurile sens, Mitrop. T. Rom., CCCLXXXII/I a). Fragmente din acest do(Arh. St. data mitropolitului cument au fost publicate de: Constantin Erbiceanu,
t
:
al Ungrovlahiei, BOR, an 26 (1902), p. 296-297; R. Creteanu, Un egumen al Tisal Ungrovlahiei, MO, t. XXIX (1977), nr. p. 120-121.
www.digibuc.ro
137
vréme acolo in besericd. au i-au scos oasele de limbi oasele in urma lui Constantin Mihne a domnu deca la Arnuta, tot degrupate, le-au trimis cu cinste toc[ma ac]olo la aceastä foarte Deci o mändstire la era precum au fost poftit alte mili ce-u mai adaos rdposatul Mateiu acolo, nevoie... mea lui prilejul, am socotit ce i-au fost n.)... am mai adaos al Rum rintele mitropolitul mai sus, Arnotei, acest sat noi sfintei mändstiri ce ale mitropolitului tefan I familia plus, luând considerare strânsele sa activitate culturald 36, rolul in perpetuarea timp Brankovici a modelului ctitoricesc al lui Matei Basarab reiese mai claritate reprecele domnii. elementul de
dania lui Matei Basarab este prima de
stadiul actual al acest gen se
mändstirea Studenica,
cum am mai precizat, de§i
vechile privilegii ... de la sfânt
document
noWii", in cazul
vorba de un simplu formular de cancelarie. perioada ulterioard, afara lui Grigore Ghica, avem informatii privind reinnoirea acestei danii de tefan Cantacuzino Constantin Brâncoveanu 5, ianuarie de
38, toate invocând dania lui Matei Basarab 39. sunt necesare câteva precizdri: a)
referinte privind actele de danie ale lui Matei Basarab
Ghica Studenica apar la o serie de istorici (J. I. V. Petrovie4z, E. Turdeanu43, R. Flora", S. Anuichi 45, N. Stoicescu46), ele nici nu au fost publicate prezent nici nu cunoa§tem locul Arh. St. sarab este relatat
M-rea Arnota, VI/3. Episodul profandrii mormântului lui Matei Ba-
de Paul de Alep, VI, 251. Stefan al Ungrovlahiei va hirotonisi mai ca preot, apoi ca arhiereu pe Sirnion Brankovici, mitropolitul Ardealului. Tot el va hirotonisi ca episcop de pe arhimandritul Simeon Kordici; pt. detalii, S. Anuichi, op. 890. Despre activitatea mitropolitului I Ungrovlahiei, George I. Negulescu, I, mitropolitul Ungrovlachiel. 1647-1668, Bucuresti, 1900; loan Biserica din Tara epoca lui Matei Basarab, BOR, an 89 (1971), nr. 5-6, 579-581 ; idem, Les voievodes de Valachie et de Moldavie et les patriarches ortodoxes d' Orient dans la seconde moitie du XVII Bul. Rom.", Freiburg, t. VIII (XII), 1980-1981, p. 137. Dania este : Constantin Erbiceanu, Material pentru istoria a BOR, an (1887-1888), ; I. op. cit., ; E. Turdeanu, op. cit., 180; R. Flora, Din relatiile 42; V. Petkovie, op. cit., ; S. Anuichi, 912. op. cit., 38 Dania este mentionatä de: J. Vui, I, Beograd, 1901, 156-157 ; V. Petkovie, op. cit., p. ; E. Turdeanu, op. cit., 182; R. Flora, iugoslavo-
p. 339; S. Anuichi, op. cit., 912. V. Petkovie, op. cit., Vuié, op. cit., 155-156. 41 Barbulescu, op. cit., 275. 42 Petkovid, op. cit., p. 5-6. E. Turdeanu, op. cit., 173, 177. R. Flora, Din relatiile p. 41-42; idem, Relatiile iugoslavo-romiine, p. 337-339. S. Anuichi, op. cit., p. 897-898. 46 N. Stoicescu, op. cit., p. 136, n. 42; Dania lui Matei Basarab este a Scretariatului Serbiei Secretariatul Tärii Românesti, din 22 ian. 1851, privitoare la neacordarea de 100 de ani a acestui ajutor, Catalogul documentelor Tárii din Arhivele Statului, V (1640-1644), de Marcel Dumitru-Ciucä, Doina DucaTinculescu, Silvia Bucuresti, 1985, p. 533.
www.digibuc.ro
138
Gheorghe
6
de pdstrare, redate facsimilele intr-o monografie a acestui monahal 47 Prezenta in lucrare determind credem ele se gäsesc in arhiva Studenica 48 b) Termenul folosit pentru a desemna moneda in care urma se nia nu este cel de aspri" (cum se in majoritatea studiilor amintite mai sus), ci cel de termen a semnificatie a determinat controverse istoriografia de aceea tradus cu termenul generic de bani", pe numismati clarifice problemd. c) Modalitatea de reproducere a documentului ernis de Grigore Ghica nu ne-a permis descifrdm luna in care dania a fost vedere la J. documentul este mentionat cu data de 19 aprilie, la V. data de 19 ianuarie, criteriul principal pentru datarea acestuia 1-a constituit ponenta
p. 147, 151. Sima Cirkovi colab., op. 1924, V. Petkovi in lucrarea sa le aminteste ca
Octavian Iliescu, Pinegi : name de t. XXIV (1987)/2, p. XVII), AllA N. Stoicescu, Dictionar al dregdtorilor din XIV-XVII, Bucuresti, 1971 ;
SMIM, vol. IV (1960), p. 565-583.
www.digibuc.ro
izvoarele
din Tara
domnesc al
arhiva mänastirii. (secolele XVIMoldova, sec. Românesti secolele
ANEXA
1644 (7152) martie 14,
H
WT HHMIO
H
H
H
114M
MOMITEA H
H
H HOCTOM,
M
CA,
H
MOWW H
CA H
14KO
CA SCTp0HTH. K'h
HA H W
CTI10
H
H
CMS CA
.
WT HIM
H
344TO
CA
HOHTH
H
AtTO
11111M
THCAWA
WICTK
H
MOAHM H
CHtTOH HOMHAOR4TH H
ICTMKI
H H441'r
MU, MOAHM
SIMAH
H
WT VPHCTOC
H
: B8AHTE 01
H
H
NH W
II
H
Mil:
H
H
* Multumesc aceastä ocazie domnului Constantin transcrierea traducerea acestor documente. Loc alb.
www.digibuc.ro
pentru ajutorul acordat
Gheorghe
140 BEAHKTH
H
H'kHH
H
H
H H
H
H H
S
WT
O Tw
(rn.p..
www.digibuc.ro
románo-sârbe
3
141
cartea lui Moise a Facerii, scrie : Asa cum
Domnul Adonai,
raele ia aminte la cuvintele mele, din cât agonisesti tot anul dai zeciuiald din averea ta semintiei lui Levi, binecuvântalilor preor. Precum de lege in lege au strälucit prin milostenii därnicie, iar dumnezeiestii apostoli purtdtori de Dumnezeu ne-au pentru folosul mântuirea sufletelor noastre, ca prin priveghere post, ca prin milostenii ne de aceste toate räbdându-le ca Hristos. Astfel eu, robul meu lisus Hristos, Io Matei Basarab, din mila lui Dumnezeu domn voievod a Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit multi voievozi de Dumnezeu s-au veselit domnie putini au fost cei ce au mostenit impärätia cerurilor, de aceea, dar, eu m-am nevoit nu numai a cârmui ci de mântuirea sufletului. De aceea am ridicat spre cer, cuprins de de la Duhul Sfânt dumnezeiesti biserici mai ales aceastä rnändstire Stuimpärätesc in puterii gäseste dumnezeiescul hram al preacuratei Adormirii a preasfmtei stäpânii noastre Näsatoare de Dumnezeu pururea Maria, pentru am cum a avut vechi privilegii de la sfânt nostri a altor domni. ardoarea cu care au fost cuprinsi ei, tot astfel am ne numim noi ctitori privilegiul nostru de prin care oferim in an nästiri obroc mii de bani care vin, pentru cheltuiala, sute de bani. De aceea dar, rog numele lui Dumnezeu ca ne inscrieli in domniei mele pururea ne pomeniti sfintele voastre sfântul pomelnic pe ciuni la proscomidie, iar noi in vremea vielii noastre suntem datori totdeauna a milui a sfânta mai sus zisul obroc. cel plecarea domniei mele, cui va incredinla Domnul Dumnezeu va cepe schiptrul a Tara Ungrovlahiei, mä rog in numele lui Dumnezeu, ca acest hrisov al domniei mele miluiti sfânta mändstire din agoniseala cea data Dumnezeu de Dumnezeu, cu ce va cum Hristos a poruncit a : Fiti milostivi, eu", celelalte. La aceasta aveti iertarea pdcatelor la cumplita cea de a doua venire acoperämântul preacuratei noastre toare de Dumnezeu pururea Maria ne ne a sta de-a dreapta lui Hristos, judecdtorul drept priveascd spre altul cu vesele in lia cereascd, in veci, amin. dar martori punem domnia : jupan mare ban al Craiovei jupan Dragomir mare vornic jupan Radul din mare logofat jupan Stroe mare vistier jupan Preda din Brâncoveni mare jupan Socol din mare clucer jupan Dumitrasco mare jupan Radu Mihalcea din Pdtârlage mare comis jupan Drägusin din Deleni mare paharnic jupan Constantin mare ispi avnic, iste al doilea logofät. am scris eu, Soare orasul de scaun, la Târgoviste, luna martie, 14 zile, de la Adam anul 7152 Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Românesti.
Io Matei voievod (m.p.).
ANEXA II
1662 (7170)
:
H
MOA,
WT HM4HTd C13010
www.digibuc.ro
,,TdKO Hd
142
Gheorghe
4
H ROOHOCHTH
H H
WKH
H
WT
H
Ad
3IMM
H
MHOSH
H
CA, HW
H
8CTPOHTH.
AHT, H
31MM
CA MU H
CA
H
AtTO, H
MdC
KdKO
WT
H
MU 110
PdAH
H
MU 110
A4
KdKO H
OCHOACTIM MU
H
Wh
MU H
H
H4C Wh
H
H
OCHOACTF4
110
HMEHEM
THp'h
H
WT
PHCTOC
h$AHTH
H
H
WT
H
H
H
H
H
KEAEAHMH
dM1111.
8Ko H
H H
H
KM
KM
H
KTOpTH
H WT
t
43,
8
ktT
(m.p..
www.digibuc.ro
H
www.digibuc.ro
Gheorghe
144
Israele Domnal Adonai, agonise$ti in tot anul dai zeciuialä din averea ta de lege lege au strdlucit Levi, binecuväntatilor preohi". Precum de Dumnezeu prin milostenii ddrnicie, iar dumnezeie$tii apostoli priveghere sufletelor noastre, ca prin pentru ne-au ca de aceste toate post, ca prin milostenii ne Hristos. mila Hristos, Io Gligorie Ghica voievod, Astfel eu, robul voievozi Tara Ungrovlahiei, mi-am amintit a lui Dumnezeu domn cei ce au mo$tenit s-au veselit in domnie putini au de Dumnezeu ci de cerurilor, de aceea, dar, eu rn-am nevoit nu numai a spre cer, cuprins de de la Duhul rea sufletului. De aceea, am dumnezeie$ti biserici mändstiri, mai ales dumnezeiascd mändstire al preain puterii Serbiei, dumnezeiescul Studenita, noastre de Durnnezeu, pururea curatei Adormiri a preasfintei sträa avut vechi privilegii de la sfânt dornnia mea Maria, am no$tri a altor domni. cu ardoarea cu care au fost cuprin$i ei, tot astfel am obroc, in fiecare an, acum, prin care oferim privilegiul iase sute de bani, cum este al mii de bani care vin, pentru domnia mea hrisovul räposatului domni, cum am de mai vreme de la pe acest obroc mai sus-zis. Matei Basarab voievod, domnia mea am intärit acest hrisov al domniei mele de Pentru aceasta am domniei mändstiri Studenila de intocmire, cum scrie mai sus, ca fie mele domniei mele pe noi numele lui Dumnezeu ca ne De aceea dar, rog in sfintele voastre pomelnic pe domniei mele pururea ne noastre suntem datori totrugdciuni la proscomidie, noi vremea deauna a milui a sfânta mändstire cu mai sus-zisul obroc. Domnul Dumnezeu (cu linerea plecarea domniei mele, cui va acest numele lui Dumnezeu), ca schiptrului Ungrovlahiei, rog mändstire din agoniseald hrisov al domniei mele de Dumnezeu, Hristos a poruncit a cu ce va cum : Fiti milostivi, Dumnezeu, cum eu", celelalte. La aceasta iertarea pdcatelor la cumplita cea de a doua sa venire preacuratei noastre de Dumnezeu, pururea Maria ne ne a sta de-a dreapta lui Hristos, vesele in priveascd unul spre altul cu cel drept cereascd, amin.
In cartea lui Moise a Facerii, scrie: A$a
ia aminte la cuvintele mele, din
dar martori punem domnia : pan Preda mare ban al Craiovei pan Stroe mare vornic pan Chirca mare pan mare vistier pan Toader mare spätar pan Badea mare clucer Mihaiu mare stolnic Constandin mare comis Dräghici mare paharnic Coste mare postelnic. ispravnic, Catacozino al doilea logofät. am scris eu, Dumitrasco logofät, la Bucuresti, luna..., 19 zile de la Adam 7170(1662). Io
Gligorie Ghica voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tärii Românesti. Ghica voievod (m.p.).
Loc
www.digibuc.ro
RUSO-OTOMANI PENTRU NEGRE LA INCEPUTUL SECOLULUI
BAZINULUI AL XVIII-LEA (UN DOCUMENT
DIN ANUL 1703) ADRIAN TERTECEL
Istoria faptul sale importante strategice economice, bazinul Negre a fost, antichitate, un spatiu de rivalitate (dar de contacte multilaterale) intre diverse state popoare. Scitii, tracii, vechii greci, romanii, bizantinii, slavii, hazarii, cumanii, italienii (genovezii venetienii), turcii otomani, românii, bulgarii, ucrainienii gruzinii au stdpânit, in diverse perioade, total sau partial, tdrmurile Negre Strâmtorile (Bosfor Dardanele). Trebuie subliniat faptul doar trei state au izbutit, epoci diferite, controleze in intregime bazinul pontic. Este vorba despre roman, bizantin Imperiul otoman. Fiecare dintre acestea a reusit (pentru câteva secole) transforme Marea intr-un
lac interior al a izbutit (in anii 1484-1774) sä Negre (hanatul atar al Crimeei devenindu-i
practic toate din 1475). exceptie a reprezentat-o, pentru un secol, litoralul gruzin (cucerit de abia 1579, in timpul rdzboiului otomano-iranian din anii 1578-1590). Ca la apogeul a din Marea un lac interior
al imperiului (folosit mai ales pentru aprovizionarea Istanbulului a armatei otomane), nepermitând nici unui alt stat se apropie de litoralul acesteia Otomanii nu au beneficiat de o prea de problemele de pe care ei au trebuit le bazinul Negre la finele secolului al XVI-lea prima a secolului al XVIIlea din pricina incursiunilor cazacilor de pe Nipru Don, stdpânirea regiunile pontice avea fie gray din a doua a secolului al XVII-lea) din cauza politicii expansioniste a Rusiei in PontuGheorghe I. Brdtianu, Marea De la origini la cucerirea vol. II, Bucuresti, 1988 ; idem, Chestiunea Negre (curs universitar dactilografiat), vol. I-II, Bucuresti, 1942-1943. 2 Subliniem faptul de la secolului al XVI-lea, doar comerciale (engleze, olandeze, franceze veneliene) mai primeau, foarte rar, dreptul de a Marea Vezi: Inalcik, The Question of Closing trunde Black Sea
the Ottomans, in Arheion Pontou", t. 35, 1979, p. 74-110 ; Robert Mantran, bul dans la seconde moitié du XVII-e Paris, 1962; Paul Cernovodeanu, E and of Free Trade in Black Sea in the the Century. General Survey, in "Revue Rou-naine d'Histoire", t. VI, 1967, nr. p. 15-22; Evliya Ju al de I-X (vol. I-X), Istanbul, 1896-1938; B.H. Sumner, calatorie), Petro ve manl the Great and the Ottoman Empire), Istanbul, 1993 (traduccre d n Imparatorlulu in E3ref Bengi Ozbilen); Faruk Bilici, La politique française en Mer Aoire 17471789 ). Vicissitudes d'une implantation, Istanbul, 1992, p. 21-94. ,,Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 145-152, 1996.
10 - c. 1330
www.digibuc.ro
146
Adrian Tertecel
2
lui Euxin a Strâmtorilor. Sub domnia tarului Petru Mare (1689-1725), Rusia se afla proces de dezvoltare pe toate planurile. Ea visa pe nordic al Negre, iar apoi la Strâmtori la Constantinopol (Istanbul pentru otomani, pentru popoarele slave
pentru românii medievali), asigurându-si astfel iesirea la mdrile calde"3. Folosind prijejul oferit de indelungatul dintre Imperiul otoman
(Imperiul habsburgic, Venetia) din anii 1683-1699, Rusia acesteia din in anul 1686. Zece ani mai tarziu, 1696, trupele lui Petru cel Mare au ocupat cetatea Azov (Azak), iar apoi (1697-1698) alte cetäti teritorii din apropiere, producând astfel o in sistemul stdpânirii otomane asupra bazinului Negre. de urma la Karlowitz (1699), de infrängerile fata Imperiului habsburgic, Poloniei Venetiei, Poarta le-a cedat acestora teritorii. De asemenea, prin Liga s-a
pacea de la Istanbul (1700), au trebuit accepte (pentru moment) asupra cetätilor-porturi Azov Taganrog4. Rusia deci iesire doar la Marea de Azov. Ea aplicarea planurilor pontice, intrând cu Saxonia Danemarca) in Rdzboiul nordic" contra Suediei (1700-1721) pentru a-si asigura accesul la Marea Pe tot parcursul Rdzboiului nordic", Petru Mare s-a din rdsputeri evite declansarea unui nou ruso-otoman. Tarul dorea un asemenea doar incheierea Rdzboiului nordic" cu Liga bândi de la Istanbul otomane o
Poarta avea nevoie de câtiva ani de refacere deci nu putea risca imediat un cu Rusia spre a-si redola de
asupra bazinului pontic) 6 anii 1700-1709 (de la pacea de la Poltava) au reprezentat pentru relatiile rusoAmbele
se pregdteau
intens pentru un ruso-otoman pe care fiecare spera declansa moment favorabil. Importanta schimbare raportul de forte din nordul, estul sudestul Europei prin victoria de la Poltava (1709) asupra regelui suedez Carol al XII-lea (silit astfel se refugieze Imperiul otoman, la Bender), i-a pe otomani trebuiau atace imediat Rusia de a fi prea târziu ca tarul Rdzboiul nordic" apoi toate fortele sale Poarta). Profitând de faptul tarul putea trimite Portii decât o parte din fortele sale, armata padisahului a câstigat rusootoman din 1710-1711. Prin pacea de la Vadul Husilor (22 iulie 1711), confirmatä apoi prin tratatele ruso-otomane din 1712 1713, Poarta a reusit astupe bresa crede Rusia 1696 a bazinului Negre la pacea de la Kaynarca (1774). De asemenea, ea consolidat, pentru teva decenii, dominatia (suzeranitatea restrictivd) asupra Moldovei Moldova (1711) Tara (1716) au fost instaurate I.P. Tu5in, Russkoe moreplavanie na Kaspiiskom, Azovskom i Cernom (XVII vek) (Navigalia Marea Marea de Azov Marea Neagra in secolul al XVIIlea), Moskva, 1978, p. 86-158; Akdes Nimet Kurat, ve Rusya (Turcia Rusia), Ankara, 1970, 1-10. S.F. Oreskova, Russko-turetkie naciale XVIII (Relaliile ruso-turce la secolului al XV1II-Ica), Moskva, 1971, p. 26-33; A.N. Kurat, Prut Seferi
(vol.) I, Ankara, 1951, p. 38-48. pacea de la Prut), S.F. Oreskova, op. cit., p. 32-33; A.N. Kurat, op. cit., p. 54-62. 6 S.F. Oreskova, op. cit., p. 40-49.
(Expedilia
www.digibuc.ro
Rivalitatea ruso-otomana
3
147
domniile fanariote (care au durat 1821). Poarta nu mai avea incredere in domnii (intrucat acestia sprijiniserd in secret sau deschis - Rusia) Acestea au fost - prezentate pe scurt - cauzele, evolutia efectele acerbei rivalitäti ruso-otomane asupra bazinului Negre distincta exploziva 1695-1714. continuare, ne vom opri mai amänuntit asupra raporturilor rusootomane in anii 1700-1709 (care, la prima vedere, par a reprezenta o de relatiile dintre cele imperii). Constatdm faptul istoriografiile din diverse au opinii diferite aceasprivintd. aceste pot categorii. Prima categorie (care include istoriografiile occidentald) este reprezentatd anii 1700-1709 au constituit, in general, o de istoricii care considerä de relatiile dintre Rusia liniste Cu exceptia turcologului Mustafa Ali Mehmet, practic istoriografie in aceastä opinie priveste cea de-a doua categorie de päreri (care include doar istoriografia aceasta sustine un mic de istorici anii de aparentä liniste 1700-1709 reprezintd, de fapt, o de permanentä tensiune, pregdtiri de dare, suspiciuni in relatiile ruso-otomane. istoriografia cum am doar turcologul M.A. Mehmet este de aceastä
probabil datoritä spatiului limitat oferit de lucrarea sa de asupra istoriei otomane (anterior) de studiul privind valoarea Cronicii lui Mehmed Rasid ca izvor pentru campania de la Prut (1711), M.A. Mehmet destul de putine sprijinul opiniei sale de faptul seama de toate aspectele sus-amintite istoriografia s-a ocupat doar in de raporturile dintre cele doua imperii intervalul cuprins pacea de la Istanbul bätälia de la Poltava), ne-am propus aici sä facem o caracterizare a evolutiei relatiilor ruso-otomane anii 1700-1709 totodatd, punem la dispozitia istoriografiei un document otoman de cancelarie (referitor la aceastä problemd) practic necunoscut nefolosit in tara Este vorba despre scrisoarea imperiald tarului Petru cel Mare S.F. Oreskova, op. cit.,
de sultanul Mustafa al II-lea (1695-1703) 16-25 iunie 1703 Safer, sene 1115). Acest
57-187 ; A.N. Kurat, op. cit., cult II, p. 728-731 ; M.A. Mehmet,
turcilor, Bucuresti, 1976, p. 251-255; idem, Cronica lui Mehmed ca izvor penStudii", nr. 4/1961, p. 925-931 ; Paul Cernovodeanu, tru campania de la Prut 1711 ), Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1713), "Southeastern Europe" (Arizona State University U.S.A.), 5, 1978, p. 88-101 ; Veniamin du (Charles XII et les Roumains), Bucarest, Ciobanu, Les Pays Roumains au 1984, p. 87-154; Bogdan Murgescu, - istorie universald (600-1800), Bucuresti, 1994, p. 125-131; Adrian Tertecel, Izbucnirea rdzboiului ruso-otoman din 1710-
bazinului Negre (un izvor otoman), in Revista istoricd", tom V, 1994, nr. 11-12, p. 197-1 209. 8 Vezi (mai ales): B.H. Summer, op. cit., p. 11-26; S.F. Oreskova, op. p. 32-56; T.K. Russkaia diplomatiia na Bosfore naciale XVIII 1700-1709 ) (Diplomatia la Bosfor la inceputul secolului al : 1700-1709), in Istoriceskie zapiski",
1711 pentru
1959, t. 65, p. 252-271 ; J.T. Chance, George and the Northern War, London, 1909, p. 21-27;
L. Demény, P. Cernovodeanu, politice ale Angliei cu Moldova, Tara Transilvania XVI-XVIII, Bucuresti, 1974, p. 209-212; V. Ciobanu, op. cit.,
p. 87-94.
M.A. Mehmet, Istoria turcilor, p. 249-251; idem, Cronica lui Mehmed Rasid..., p. 921-924.
www.digibuc.ro
Adrian Tertecel
148
4
informatiilor pe care le document este foarte important nu numai a Porti de relapozitia ci datoria faptului documentul pe care prezentdm acei ani. Mentiondm ruso-otomane 1953, limba turco-osmand alfabetul arab), aici a fost publicat la Ankara
regretatul prof. dr. Akdes Nimet Kurat Pe un ton reprezentand un amestec de fermitate
de
politete (amenintarea prezentd, este doar voalatd), sultanul de§i nu trecuserd nici trei ani de la semnarea tratatului de pace ruso-otoman de la Istanbul imperii deveniiat in 1700 pe termen de treizeci de ani), relatiile dintre cele de tensiune constau construifoarte tensionate. Cauzele acestei sus-amintite) a Kamenka (§i, (contrar prevederilor rea de granitele Hanatului Crimeei consoliani, a Samara) peste Taganrog ace§tia a cetdtilor-porturi Azov (Azak darea lärgirea de construirea din ordinul tarului (la Azov, Ta(Taygan ). La acestea se ruse§ti din Marea de destinate ganrog Voronej) a unor rdzboiul,
Azov.
(care nu puteau fi considerate deck ca fapte ostile Aceste actiuni randurile tätarilor crimeeni ale osta§ilor Portii) provocaserd rusootomani stationati in teritoriile nord-pontice ale imperiului. Un otoman putea, de aceea, izbucni la statutul Este foarte importantd acea parte a acestei scrisori care se Negre. Aceasta era consideratd ca fiind un lac interior international al man, unde nu era permis accesul nici unei ambarcatiuni cu insistentd tarului ordone finalul scrisorii, ruse§ti din Marea de Azov (prin autodistruKamenka lichidarea se amonte pe fluviul Don). Sultanul considera numai gere sau retragere de tarului (chiar consolida pacea ruso-otomand. El putea in cazul care solul otoman trimis la Moscova cu in mod delicat) la Istanbul cu un mai repede nu era expediat aveau se vorabil din partea suveranului rus, relatiile dintre Rusia ruso-otoman mai mult, ajungându-se chiar la un nou deterioreze (documente de cancelarie izvoare Celelalte izvoare otomane de pe deplin continutul scrisorii imperiale prezentate mai sus. narative) de scrisorile imperiale trimise tarului de noul Este vorba primul lini§te (dar, de fapt, de sultan Ahmed al (1703-1730) anii de mare tensiune) engleze, franceze, olandeze, suedeze, italiene Izvoarele ruse§ti, la putin ca informatie germane din acea furnizate de izvoarele otomane ale vremii. De exemplu, esenta rapoartele ambasadorul Angliei la Istanbul, Sir Robert Sutton, mentioneazd anii 1701-1706) consolidarea fortisale (pe care le-a expediat la Londra, navale ruse§ti din regiunile nord-pontice, ficatiilor si a fortelor terestre
contramdsurile otoinane (inclusiv operatiunile intreprinse in
din anii
II), Ankara, 1953, p. 709-710. Anterior, un lung fragA.N. Kurat, op. ll ment din aceastä scrisoare fusese publicat (in transliterare cu litere latine) de cätre istoricul turc nal in lucrarea sa Osmanlz Devrinde Bogazlar Meselesi (Problema torilor in timpul Imperiului otoman), Istanbul, 1947, p. 33-34. Vezi nota precedentä, precum anexa articolului de
A.N. Kurat, op.
p. 79-105 ;
Tukin, op. cit., p. 34-38.
www.digibuc.ro
Rivalitatea
5
149
respectivi de
flota in apele Negre). Ca in rapoartele celorambasadori occidentali acreditati la Istanbul, in rapoartele lui Sutton se vorbeste pe larg despre de putin a lipsit ca Poarta un contra Rusiei in decembrie - ianuarie 1703 (sub conducerea marelui vizir Daltaban Mustafa concluzie, ceea ce priveste caracteristicile principale evolutia relatiiruso-otomane in anii 1700-1709 (considerati istoriografiile rusk occidentald drept ani de liniste in raporturile dintre cele imperii), (in opiniile istoriografiei turce. ntreg acest interval, Rusia a existat o permanentd stare de tensiune de accentuarea rivalitätii privinta bazinului Negre. Doar angajarea principalelor ale Rusiei directia Baltice cadrul Rdzboiului nordic" din anii 1700 -1721) nevoia unei pauze pentru refacerea fortelor resimtia de lungul dezastruosul cu Liga (1683-1699) au ca pacea dintre cele imperii dureze din iulie 1700 tot acest noiembrie 1710. timp ambele s-au pentru un nou ruso-otoman. Acesta a fost de la 9/20 noiembrie 1710 motivele pe care le-am men-
mai sus). La
acestei scurte analize publicdm, sub de textul ginal (in limba turco-osmand), transliterat in alfabetul latin, al scrisorii imperiale adresate de sultanul Mustafa al II-lea Petru cel Mare la 16-25 iunie 1703, cu traducerea sa transliterarea, traducerea au fost efectuate de noi - A.T.) Punem astfel la dispozitia istoriografiei un izvor otoman referitor la raporturile dintre Rusia in intervalul cuprins pacea de la Istanbul de la Poltava (1700-1709). va ajuta la clarificarea, istoriografia a principalelor caracteristici a evolutiei relatiilor ruso-otomane legate de rivalitatea dintre cele imperii in bazinul pontic) intervalul sus-amintit, a cauzelor izbucnirii rdzboiului ruso-otoman anii 1710-1711 (cu consecinte foarte importante nu numai pentru Rusia, regiunile din imediata vecindtate a Negre, ci pentru Moldova Tara *
13 Pentru ansamblul rapoartelor lui Sutton din acei ani, vezi : Public Record Office cu marele vizir Dalta(London), State Papers, Turkey, dos. 97/21, 77-216. ban Mustafa Pasa, vezi: ibidem, 96-124. in intervalul 1700-1709, drepRusia a cerut in repetate tul de a naviga cu cordbiile sale in Marea sau, cel putin, dreptul negustorilor rusi de a veni la Istanbul pe otomane. Autoritätile otomane au dat mereu rdspunsuri negative la aceste cereri (vezi : S.F. Oreskova, op. cit., p. 37-38). Despre fortificatiile construite (sau reparate) de otomani in regiunile nord-pontice in anii 1700-1709 despre activitatea flotei otomane Marea (Cronicd), (vol.) in acei ani, vezi: Mehmed Rasid, in acei ani intre cele Istanbul, 1865-1866 (1282 H.). Permanenta tensiune imperii se cu
A.N. Kurat, op. cit., cilt (vol.) II, p. 709-710. Transliterarea textului original
limba turco-osmand) din alfabetul arab noi pe baza alfabetul latin a fost efectuatd de filologii turci contemporani. Aceste regulilor aplicate istoricii asemenea cazuri de sublinierile) reguli corespund actualului alfabet (latin) al limbii turce. Parantezele rotunde anumite cuvinte din textul traducerii ne In interiorul acestor paranteze am asezat mai importante din textul original limba turco-osmand), o serie de completdri scurte explicatii destinate mai bunei intelegeri a unor propozitii concepute la origine in al sens este mai greu de deslusit pentru cei nefamiliarizali cu vocabularul, topica logica acestei limbi, precum cu realitätile Imperiului otoman.
www.digibuc.ro
Adrian Tertecel
150
TRANSLITERARE hümâyfm:
Moskov
refi'-i cell ve'uldnin
ola ki:
vasil olicak ve iki
Hakk ve Feyyaz-
fahri Peygamberimiz Habib-i
mü-
ve
ve ezkâhâ'nin mucizdt-i cteba Hazret-i Muhammad Mustafa 'aleyhu efzal ve melcâ'-i olan el-berekâti ile merci'-i selâtin-i sulh ve tecdid ve revabit-i ve müvâlât nimiz ile bundan akdem ve ittifakin ve tesdid olunmagla müceddeden paydar ve ve olan vüdd-ü ile mukadderât ve müstevhendti bilkülliye mündefi' ve müstetir ve ba'd hifiz ve mabeynde hâsil olan dostve itminân taraf taraf mülteme ve müntesir olmagi ve ve istihkâminin olan esbâb ref' ve ilgâsi dahi ve zü suyu cdnibinde sinur iken bu siydnet-i emr-i idügü câniucunda tarafinizdan kale ve kezalik Azak ve Taygan ve Varones'de sefain Bucak ve ahalisinden Kirim halkinin ve Nogay karib olan serhadd-i Taman ve Kuban ve ol sugür havalisinde mukim olan Yedisan ve dekir-i mansremin dagdaga-i bais olmagla Der-i devletmedâr-i
eylemi5lerdir. Fi nefs el-emr sinur ucunda bu kale binasina ve heymâlik-i mahrusemizden ol havaliye musakib ve mukarib olan ahdlisinden olan muhafizin-i sinur ve ve olan Kirim halki ve irk-i hamiyetlerini müstetbi' olmagla tarafinizdan asâkir-i mansüre-i sebep olur amâle dostluga muvafik etvardan olmayub ve kezalik bu makule nedir Azak ve Taygan ve Varones'de sefain tedarikinin dahi el-haletü hazih-i cihet-i Karadeniz bilkülliye kabza-i tasarruf-i hüsrevânemizde olub kimmalm olmamisdir. muktezdsinca aherden bir kayigin Karasenin olmamagla 'ahidnâme-i Bir gayri ma'ber ve derya yokdur ki Azak ve Taydeniz'e çikmasina mesag olmadugu oluna. Inkiza-yt gan ve Varones'de islenen gemiler ol tarafa tesyir olunmasma evâili ise bu eyyam-i müddet-i sonra gelecek zaman gemiler ve otuz sene sulh ta'yin olunmusken bu müddet-i sulha terekkub ile limanlarda medide yatub ve ve eger sefain ihzärinin olunub hâsili eger smur ucunda müceddeden kale bir niyeti mutazammin haseni olmayub ve tarafeynin emniyeti sdlahadan olmagla istikrâr-i sulh-ü muhill olan bu makule esbabin tarafinizdan ref'i 'âtifet makrunumuz ile hâsil olan dostlugun ve devami nâme-i mütesudür olub Dergâh-i muallâmiz müteferrikalarmdan kidvet ül-emdcid ferrika Mustafa-zeyyede mecduhu - bu husus ve dahi bu hususlara eger zikrolunan kale ve eger teallik kilinmistir. kelâma i'dâd olunan sefainin eyyam-i tarafiniza bir vechile haseni dahi olmamagla mabeynde hâsil mukteve bir sulh-ü ve ref' ile Kirim halki ve ol karib olan serhadd-i mansüremiz ahaüzere
lisinin sikâyetleri ref' olunub dostluga muvâfik ve msâlahadan olan tarafeyve istimrdr-i emniyeti ri'âyet ve ve müstetbe olur. Keyfiyet ile mu'atebe-i aliye-i padisahdnemize avdet etdirmeniz Ve maileyhi meks men et-tebaül-Hüdd. Fi Safer, sene 1115. es-seldin TRADUCERE Scrisoare imperiald
Moscovei Moskov
La sosirea preamdritului semn impdrätesc sultanului) clauzele
cunoscute cele ce bunei
a acestei
Mai
de
au fost reglementate
:
purtând tugra*-ua (scrisoare), au fost rerelatiile de pace
* parafa (monograma) sultanului. Era desenatä (caligrafiatd) la inceputul cumentelor oficiale otomane emise (in mod expres) in numele sultanului. forma unui triunghi baza Conhinea numele sultanului respectiv al acestuia, epitetul el-muzaffer daima (vesnic ingâtor).
www.digibuc.ro
Rivalitatea ruso-otomanA
7
151
etenie** (intre voi)
fundamentala Curte, care - prin minunile nenumärate prin rnilostiviri binefaceri ale lui Allah cel Preainalt, absolut ale Profetului Muhammad Mustafa, acoperit de glorie infinitA, mAndria virtutea celor lumi (a viilor a mortilor), favoritul lui Allah Trimisul ales, asupra lui fie belsugul rugAcelor virtuosi - este scaunul de apel supusä inchinare) ale marilor sultani monarhi. De pentru ca aceastä reinnoitä, puternica prietenie pace intelegere acord fie penti u ca soarta destinul sAu sä fie ferite protejate de rele, iar semnele sigurantei sA se in toate este trebuie indeplinite lucrurile necesare prieteniei existenic noi intre Imperiul otoman Rusia) trebuie eliminate lucruri.e care stint potrivnice acesteia. mod lac parte din aceste respectarli prevederilor
Dar, cu toate acestea, rästimpul care a trecut de la voi autoritätile ruse) o cetate (numitä Kamenka) hotarul nostru, in regiunea Nipru suyu) de asemenea, construit la Azov (Azak), Taygan) Voronej Varone,v). Aceste fapte au provocat o ingrijorare in inimile pot porului din - care face parte dintre locuitorii de la hotarul nostru ocroti de Allah aflat in apropierea acelor regiuni ale ostasilor cei biruitori care stationeaza in tinuturile nogailor, in Bugeac, Yedisan, Oceakov Taman, Kuban in alte de din acele Din aceastä (supusii nostri sus-pomeniii) au trimis de ori al (scrise) asupra acestei situalii la Poarta puterii). Pe scurt, inceperea construirli (de cAtre voi a) unor de citali hotarele noastre a dus la strnirea zelului datoriei in turbulentu-
lui popor (tAtar) din Crimeea - care face parte dintre locuitorii acelor ale noastre cele bine päzite ale Imperiului otoman) apropiate de sus-amintitele regiuni precum in celorlalti ostasi biruitori ai no0ri, ca frunza iarba, oameni de ai hotarelor päzitori ai granitelor (Imperiului otoman). Accasta (nedoritA) a fost (deci) provocata din partea din vina) lnceperea (de voi a) acestor nu este o potrivit prietenia. de asemenea, nu am putut afia de ce este prezent construirea (de catre voi a) unor la Azov, Taganrog Voronej. in intreginle sub Marea Karadeniz) se noasträ impärateascd (otomand). nu este a fi pretentiilor potrivit noastie este limpede ) nici o apartinând nu are voie zona in Marea De asemenea, nu existA aceea) un alt canal pentru navigatie sau o mare, sä se pretinde ca acele care sunt construite la Azov, Taganrog Voronej ar fi pregAtite spre a fi trimise parte. S-ar putea, se construiesc afirma (din acele gAndul la vremurile de expirarea (ruso-otomane din anul 1700). Dar acum ne aflam abia la inceputul perioadei de pace. (potrivit tratatului ruso-otoman din 1700) durata acestei este de treizeci de ani. vreme de este absurd ca acum, cu se construiascd (de voi) nici un motiv apoi acestea fie timp indelungat in in asteptarea perioadei de pace. Deci, pe scurt, (de voi a) de cetäti hotarele noastre (de cAtre voi a) unor nu sunt tapte care bune. sigulanha celor (Imperiul otoman Rusia) parte din prevederile pcli. Pentru consolidarea continuarea prieteniei existente intre noi intre Imperiul otoman Rusia) este eliminarea de voi a acestor fapte sunt contrare bunei Din aceste cauze
cu acest scop, a fost redactatä aceastä a noasträ scrisoare ) aducatoare de slavitä de demnitari. Cu aceastä scrisoare imperiald pentru chestiune, a fost trimis la voi (din partea noasträ) gloria! intre cei generosi, care face parte dintre de la Curte. De asemenea, el a fost imputernicit prezinte prin viu grai (mesajul nostru) referitor la problemele sus-pomenite. Cu voia lui Allah Preala sosirea sa, - deoarece sus-amintita cetate, precum corabiile construite ** Este vorba despre tratatul de pace ruso-otoman de la Istanbul (3 14 iulie 1700). membru al speciale de cavalerie (aproximativ 600 de persoane) cu paza escortarea sultanului. Membrii acestei gärzi se bucurau de numeroase onoruri privilegii. De multe ori, unii dintre ei erau in solii foarte importante (din partea sultanului). numele al solului otoman in aceastA Mehmed Mustafa (vezi A. N. Kurat, Prut soare era ve
www.digibuc.ro
Adrian Tertecel
151.
8
in locurile sus-pomenite nu sunt de nici un pe timp de pace nu nite le distruge potrivit prevederilor bunei tente (acum intre noi). Astfel plangerile de poporul
lucruri bineveprieteniei exisdin Crimeea de alti locuitori de hotarul nostru cel ocrotit de Allah aflat apropierea acelor regiuni atunci de Rusia in preajma granitelor nord-pontice ale Imperiului otoman). Asemenea fapte binefäcdtoare pentru prietenia (dintre noi). Conform prevederilor se va ajunge astfel la obtinerea sigurantei celor (Imperiul otoman Rusia). acestea vor duce la respectarea, intärirea pästrarea in continuare a (intre noi). Se (mult) pe sus-pomenitul (Mustafa), de la voi ci trimiteti la al nostru Înalt Prag sultanal, mai repede) cu rdspunsul vostru privind problema pacea asupra celui care calea Domnu!
(Scris)
prima
a lunii Safer, anul 1115 H****.
**** 16-25 iunie 1703. Calendarul musulman (lunar) este numit calendarul HegiCalcularea sa incepe de la Hegira Profetului, adia de la de la Mecca la Medina (16 profetului Muhammad a adeptilor 622). Anul 1115 H. corespunde intervalului 17 mai 1703-5 mai 1704. Luna Safer este a doua a calendarului Hegirei. anul 1115 H., Safer corespunde intervalului 16 iunie - 14 1703.
rei" (Hicret
www.digibuc.ro
ERORI IN CRONOLOGIA DOMNILOR DIN TÄRILE ROMÂNE SECOLUL AL : STUDIU DE GIANI RUSET MARIETA CHIPER
In cronologia unor domni din române au intrat circuitul date care au prin a acceptate ca reale a se mai proceda, de cele mai multe ori, la o a in lumina unor surse mai de curând sau mai mult cunoscute. Dintre listele cronologice, unele au un anumit stadiu de cunoa§tere la un moment dat, altele au preluat, credem automat, date cunoscute din studii sau cronologii anterioare. Aceasta nu nu deosebiri de listele cronologice cunoscute datare in prezent, mai ales toate cronocirculatia logiile au luat in considerare elemente identice -
sau toate elementele - cunoscute privind inceputul sau sfârsitul unei domnii. Stabilirea unor criterii multiple oricum, comune in cadrul unei dezbateri specialisti ar fi deosebit de mai ales in cazurile care
domnii munteni sau moldoveni nu au mai fost ale§i de sau doar de ci Erori de cronologie se confirmati sau numiti de uneori pentru perioadele anterioare, dar predomind, opinia cazul secolului al XVIII-lea.
Care este - pentru a ne referi doar la acest aspect - inceputul domniei din ? Firmanul de numire ? Sosirea urcarea pe tron a
cele momente au trecut nu numai domn ? Uneori, ci chiar luni. Analiza informatiilor dintr-o categorie de izvoare istorice insuficient am avut prilejul asupra in teza de doctorat de pe vechi manuscrise i - anume : române*ti ca izvor istoriccoroborate cu alte surse istorice importante cunoscute general, o mena contemporanilor care marcheazd inceputul domniei din motalitate efective a domnului la mentul sosirii sau Ia§i. Dar, dincolo de stabilirea unor astfel de criterii luate, de chiar nu intotdeauna considerare de principalele liste cronologice evident, erori ale de datare mai mult sau mai putin explicabile.
-
Am pornit de la premisa
principalele liste cronologice cu autoritate din ultima
tate de secol sunt cuprinse in A. Sacerdoteanu, Thdrumári in istorice (Bucuresti), Introducere, vol. I (Bucuroti), 1956, 1945, p. 251-264 ; Documente privind istoria anexa I, p. 485-496 ; Istoria României in date, Bucuroti, 1971, p. 453-460; Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri
Bucuresti,
1971, p. 698-714. Datele cele mai complete sunt furnizate, in opinia noasträ, de D.I.R., semnatä de C.C. Giurescu Dinu C. Giurescu. de amintita Introducere, vol. Ultima lucrare cuprinde numeroase alte elemente plus - atunci când s-a dispus de datele
corespunzatoare (data emiterii firmanelor de numire sau mazilire, data inträrii domnilor in cele capitale etc.),
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 153-155, 1996
www.digibuc.ro
Marieta Chiper
151
2
dorim cele ce demonstrdm succint poate convingätor ca studiu de caz - ceea ce ni se pare a cea mai mare neconcordantd intre admise de cronologii realitate pe baza unor surse istorice edite dar, credem, insuficient analizate pentru Toate cronologiile consultate de particulara Tara domnie a lui Manole Giani Ruset perioada mai 1770intre 5 noiembrie 1769 - 10 octombrie 1771, precizând 1774 a existat o administratie aceastä Astfel formulat, ar rezulta Manole Giani Ruset a fost ales de fie a fost instalat ca domn de luni rusi (altfel, cum ar putut ajunge domn la inceperea ocupatiei pe tron 15 se - conform acestor cronologii - in ruse narative insuficient luate ocupatiei ruse ?) consideratie amintesc Manole Giani Ruset fusese numit domn de turci 3 ce rusii se la un moment dat, insuficient precizat, din Bucuresti - rusii revin apoi, numesc pe Manole Giani Ruset care, retras in Oltenia, va Bucuresti ulterior va trece in sudul a mai reveni pe tron4. prin a fi exprimat explicit, din contextul relatdrii cronicarului evenimentele mai sus mentionate s-au petrecut anii 1769-1770. furnizeazd informatii necunoscute din alte izvoare insemnare reduce cu un an (!) perioada domniei lui Manole Giani Ruset, este partea care priveste acest episod din in cronologiile noastre. nare: 1769, au venit muscalii la noiembrie 6 au Tara Româneascd 7 luni. La mai 7 s-au intors inapoi leat 1770. Tot la acest leat 1770 au venit mai, #-au domnit 6 cu turcii. Tot la acest Ieat 1770 au Manoil Tara Româneasa la noiemvr(ie) 14, tot la acest veleat, muscalii venit la leat 1774, inchiindu-se pacea la iul(ie) au Tara la octo(mvrie) 10, tot intr-acest muscali au 5 10. ceea ce ne priveste, considerdm relatarea din M.C.). insemnare cu realitatea de un alt izvor narativ. De fapt, insemnarea este cronica atribuitä lui Naum Râmniceanu (cunoscutd sub denumirea: Catagrafie de istoria Prii Românegi, 1290-1834) in partea intitulatd: Hronologhiia domnilor Cantacuzino despre adunarea ce au clucer Dimitrache era se cele mari, graf se precizeazd: Atunci, este
2 In amintita tezä de doctorat, pe baza analizei comparative a informatiilor cuprinse in vechile insemnäri românesti a celor cunoscute din alte surse istorice am stäruit mai mult asupra unor imprecizii erori cuprinse listele cronologice aflate circuiatia sä putem prezenta mai larg, cu alt prilej, rezultatele acestei analize extinse la nivelul secolului al XVIII-lea. atribuit lui Enache Kogälniceanu precieazd In Tara Româneascd, pe anului 1769 inceputul anului 1770), domnu n-av, ce aceste vremi o catanele turcii" apoi trebile pen toatä tara care Manole Giani Ruset ajunge domn (Pseudo-Enache Kogálniceanu, loan Canta, Cronici Zmeu, BucurWi, 1987, 147). de Aurora Ilie editie
In Tara
di oasti -au trimis peste Oltu, la di au cu sufletul Tara nici tuiu, ni(ci) de au cu Musunolu la Vidin, di i-au dat voi di au trecutu in tara a faci cit., p. 149). (Pseudo - Enache Kogälniceanu,
Manoli-vodd ca
au
au ales o
locuri Cari vrem(i) acolo,
Insemndri de demult (Ia§i), 1975, nr. 6, p. 299. I. o campanie in Tara Româneascd, prelungitä 6 In noiernbrie 1770, a avut in directia Craiovei, ceea ce confirmä relatarea din insemnare (vezi A.N. Voina s i polskimi Konfederatami s 1769-1774 g., II, god 1770, St. Petersburg, 1886.
www.digibuc.ro
3
Erori cronologice
155
Romiiantov feldmarsal cu vizirul de Basarabia, s-au tras rusesti din Bucuturcii, au resti. De care, domn pe Manuil Ruset ce fusese postelnic Craiovii. 1770-89. Manuil Ruset viind Bucuresti oaste turceascd au domn la luna lui 14 leat 1770" Ambele izvoare considerd incheiatd deci domnie la 14 noiembrie Manole Giani Ruset, fugit cu turcii din Bucuresti 1770. Chiar mai putut
exercita, pe o parte a teritoriului - in Oltenia - atributiile de domn, pentru
scurt timp, aceasta nu a mai fost cazul noiembrie 1770. argumentele privind rectificarea limitelor cronologice Considerdm domnie vor convinge pe specialisti asupra necesitätii unei noi ritoare la abordäri a problemei cronologiei domnilor din Tara Româneascd Moldova, de mult diferentiate -, ci nuchiar ar fi de stabilit date noi - nu mai de o zi, cum am demonstrat in cazul lui Constantin Brâncoveanus.
Naum Râmniceanu, Catagrafie de (1290-1834) - titlu pro- editie Marieta Chiper, manuscris, p. 102. Autorul hronologhiei" descrie apoi domnia lui Manole Giani Ruset, revenirea rusi1or plecarea domnului. Lovindu-se muscalii turcii Plumbuita au fugit turcii dânsii Manuil guvernarea lärii perioada ocupatiei ruse : Venit-au de la Brasov vornic Nicolae Dudescul Panä clucer Filipescu, pe orânduindu-1 divanul Rurnânesti i-au trimis la Bucuresti. Deci mai adunându-sä boierii au luat orânduialä alti au pus comendir divanului pe un granadir Meder numitii boieri au fost povätuitori de la leat... la leat... albe text), au muscalii in (p. 103). Vezi Dionisie Eclesiarhul, HroDumitru nograf 1764-1815, Nicolae Stoicescu, 1987, p. 35. Vezi Nicolae Revisti XI (1925), p. 1-4. scrisoare a lui Manoli Marieta Chiper. istorie româneasa in optica vechilor pe din in Constantin Bräncoveanu (coordonatori: Paul Cernovodeanu, Florin epoca Constantiniu), Bucuresti, 1989, p. 262-274.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
t PAUL BINDER (1935-1995)
La 9 iunie 1995 a din la Brasov, dr. Paul Binder, un merituos cercetätor al geografiei istorice deopotrivd al istoriei culturale a Transilvaniei evul mediu. orasul de la poalele Tâmpei la 9 martie 1935, Paul Binder se trägea dintr-o familie cu istoria culturald a sasilor ardeleni. bunicul farmacistul Franz Binder (1820-1875) din Sebes, intreprinsese mai multe Africa la izvoarele Nilului Alb), patrimoniul muzeistic al orasului natal cu o colectie de piese etnografice plante africane. pasiune a cercetdrii s-a transmis cu aceeasi intensitate lui Paul Binder.
ce a urmat studii secundare la Brasov, Paul Binder
pregdtirea academicd prin absolvirea de geografie-geologie a Universidin (1952-1956). A activat apoi, 1956-1959, ca profesor secundar la Jimbolia (jud. Timis), revenind orasul natal, undeintrerupere
(1961-1964), când a predat geografia la Bod - Paul Binder a alternat cariera didacticd la diferite licee brasovene (1968-1986) cu o activitate de documentare in calitate de bibliograf bibliotecar la Biblioteca Regionald Brasov (1959-1961, 1964-1968). Aplecarea lui Paul Binder spre cercetarea manifestatd de la inceputul carierei sale didactice, a fost 1971, prin obtinerea de doctor in geografie al Universitätii din Iasi teza Geografia a de vreme din Pensionat de eforturile, cu (1986), Paul Binder avea consacre de acum mai energie, realizdrii numeroaselor sale proiecte de cercetare. la Inceputul activitdtii sale indreptase atentia Paul Binder mai ales asupra unor aspecte de geografie istoricd, dar al relatiilor culturale românii sasii ardeleni, cu impresionana a informatiei de care dispunea, studiile de istorie vor deveni precumpänitoare. Rodul acestor acumuldri au fost o serie de publicate in tori transilväneni fn vechea (Erdélyi a régi Europában, 1976); de colaborare cu Transilvania (Céhes élet Erdélyben, 1981, vách Géza); Trecutul nostru comun (Közös múltunk, 1982); Cálátori prin Imperiul turcesc (Utazok a török birodalomban, 1983). cu deschiderea de evenimentele din decembrie tivitatea impuls. didacticd a lui Paul Binder a primit un Cercearile intreprinse in bibliotecile din Budapesta, dar timp teca Muzeului säsesc din Gundelsheim/Neckar (Paul Binder devenise membru al Arbeitskreis für siebenbargische ), i-au prilejuit tirea a documentatiei de care dispunea. De asemenea, predarea curs de istorie a sasilor ardeleni la din Debrecen Szeged (19931995) a contribuit, la rându-i, la stimularea activitdtii sale de cercetare colaborare cu Rezultatele au fost pe Paul Binder a publicat 1993,
Paul Cernovodeanu, o istorie a catastrofelor naturale din trecutul României Studii
materiale de istorie
vol. XIV, p. 157-158 1996
www.digibuc.ro
158
Necrolog
2
la 1800), sugestiv intitulatd Cavalerii apocalipsului. Un an mai târziu (1994) la Budapesta o lucrare privind istoria onomasticii familiare a toponimiei din districtul Bistritei Rodnei intre 1698-1865. acelasi an a lumina tiparului o interesantd istorie a bisericii maghiarilor ghelici din Transilvania (1542-1860). Moartea surprins pe Paul Binder in activitate creatoare, rdpindu-i posibilitatea incheierii unor de mare dintre care amintim: Lexicon Transsilvanicum (o documentatie pentru toate din silvania istoricd), lzvoare maghiare ale istoriei un catalog al nobilimii din Transilvania (Nobilitas Saxo-Transsilvanica ). stingerea din a Paul Binder, medievistica din România pierde un slujitor deosebit de harnic temeinic, al crez nestrdmutat a fost pe triva celui exprimat la secolului al XVIII-lea de un geograf ardelean Michael Lebrecht: Trebuie cunosti patria, vrei o i-a
COSTIN FENESAN
www.digibuc.ro
I.
Documente privind istoria Romdniei. A.
(1384-1625). Indicele nunielor de persoane, editie
Academiei Române, Bucuroti, 1995
veacurile
de I.
Editura
p.]
o deosebitä, oferind o Volumul constituie perspectivä asupra informatiei documentare cuprinse in cele 11 tomuri ale vechii de surse interne DIR, A. Moldova, tipärite intre anii 1951-1957 El se altei valoroase ce editorialä tot de AI. I. Indicele numelor de locuri intocmit pentru aceeasi un distins specialist al Institutului de istorie Nicolae lorga", a lumina tiparului, de asemenea, prin strädaniile reputatului dasal, loan Caprosu, la La capätul unei munci de decenii, in cadru institutional, Al. I. a reusit sistematizeze informalia din circa 5 000 de acte interne molda%e, detectand aproape 6 900 toponime mai bine de 24 000 de onomastice, ce i-au slujit, in parte, la alcAtuirea studiului Satul Moldova medievald. Institutiile, editie de Dinu C. Giurescu, cadrul Editurii Stiintifice Enciclopedice, la Bucuresti, in 1986. Asadar, acurn dispunem de insemnate mijloace de lucru pentru a prospecta mai istorice din vechea a Moldovei, dintre Siret Nisti u, de-a lungul a circa 250 de ani, realitäti ce se coreleazä in românilor din cele trei state de la sud-est nord de Carpati. Referindu-ne la Indicele numelor de persoane, de vom remarca faptul nu afläm numai in fata unui adevärat Atlas" al umane din moldav, ci al unei date privind existenta marcate de efortul de identificare sistematizare a structurile populatiei, statutul diferitelor categorii ale locuitorilor, din timpul voievozilor Petru I (1384) Roman (1392) domnia lui Radu Mihnea (1625). Tinând de unele elemente specifice onomasticei din acest areal, Al. I. a inserat toate numele de persoane in ordine alfabeticd, pornind de la forma in care sunt mentionate in documentele vremii, trimiteri de la numeroasele patronime, la locul unde precedate de prenume3. De acea, pentru familia acestea apar in ca un singur lui: Constantin, Gavrild, Gheorglie, leremia, cititorul este indrumat la (vol. p. ). Desigur, tehnica Simeon, Toader Vascan nu constituie un impediment in efectuarea unor cercetdri de genealogie, desi gruparea onomasticelor sub indicativele patronimelor o mai imagine asupra de rudenie. Ceea ce trebuie relevat chip deosebit este efortul autorului de a identifica a stränge mii de trimiteri informative privind familiile nobiliare din Moldova alte neamuri boieresti, in ascensiune din a doua jumätate a sec. al XVI-lea veacul un mozaic de date de cursus honorum, asupra proprietätii, a evolutiei domeniilor stapânitorilor de dimensiune a existenlei locuitorilor dezlaici clerici. Lucrarea oglindeste väluind nu numai structurile boierimii, dar aspecteldin categorii sociale, a - in numär de 83, a tiganilor totalizind dependente (vecini), a robilor a 1679 de suflete-bärbati femei, norninalizati in paragrafe deosebite, in partea de a cu Erata la Indicele numelor de locuri, editat 1990. lumului. Acestora le o perspectivd Onomastica din prezenta lucrare deschide o ce prereflectatd de mii de trimiteri despre doamne, cneaghine, zenta in societatea a mame, sotii, fiice ale atâtor locuitori din marea Este vorba nu numai de de proprietate, de succesiune, ci a actelor de danie la läcasuri de atestarea drepturilor cult din ortodox sau de vânzare a unor mosii in imprejurari dramatice. din in robie lui Mihail Trifan clucerul, Astfel Anghelina, timpul lui Ion jos a satului Vlaiceni pe Viteaz, va da acestuia o treime din pentru
Enciclopedia istoriografiei D.I.R., A, informatii Asupra Bucuresti, 1978, p. 405. Documente privind istoria veacurile XIV-XVII 2 Cf. Alexandru I. de I. Caprosu, Editura Academiei 1384-1625 ). Indicele numelor de locuri, Bucuroti, 1990. Cf. Indicele numelor de persoane, p. 1-752.
Studii
materiale de istorie medie", vol. XIV, p. 159-164, 1996
www.digibuc.ro
Recenzii
160
2
printre altele, situatia cneaghinei Este la nepoata lui Alexandru Läponeanu, care, la Camenita, vindea Dorohoi, lui Costea Bucioc paharnicul satul Bobuloti, stau märturie de ale lumii räsdritene, Numele inserate volumul de nord-est de Carpati, care au cunoscut fapt explicabil pentru locuitorii de la sud de Sute de sunt marcate de onomasticele mai bine de un mileniu crestinismul exemplu, apelativul specifice Calendarului ortodox, de la Ana la Zaharia. dar for6, in peste 800 de alte mai bine de 500 de cazuri apare mele loana, Ion, toponimiei ale mediului apoi forma derivatd, Ionago Sunt vizibile tot ca reverberarea ceptate apelative : Nemleanul, Nistru, Nister sau contactelor cu alte etnii spatfi de locuire, cum o dovedesc numele: Cazacul, Grecul, Rusul, Ungurul sau Ungureanul, acesta din urmä definind, posibil, pe transilväneni stabiliti 70 de galbeni Ana,
Moldova.
DIR, A. Moldova, sec. XIV - sec. XVII, numelor de persoane la aspecte din organizarea teritorialä a statului, punând in bunä functiile atributiile detinute de atâti locuitori din cinul boierimii din alte straturi ale pârgarii la dregdtorii satelor, la populatiei, de la urbane, ierarhi la clerul secular sau parohial, cu forme specifice de organizare bisericeascä. de la credincioasä din domnia lui De un protopop, care slujise la acel Teodor protopop, trimis de Mihai Viteazul in Polonia pentru a-i deterAlexandru cel se pe Moldova, atestarea preomina pe arhiereii din sate, arguri orase pune rosturile bisericii ca principald institutie a stanumai sub aliniatul Toader, popa" sunt mentionati 20 de tului. Vom observa spre de la 1444 la 1624 8, figurând la numele Toma, popa", preoti, intervalul 1555-1621 Prezenta clerului pe un mai larg areal, precum a diecilor, grämäticilor, logofetilor, nu numai in activitatea din cancelariile domnesti, ci nemijlocit angajati märturie procesului dezvoltärii treptate a plan local la alcdtuirea a numeroase inscrisuri, rândul päturilor de ale cultural ecleziastice, a române la intersectia unor vechi de Pozitia a lumea statutul de autonomie, au favorizat stabilirea europeand din Orient, de
a unor grupuri de locuitori, constituti de un de la Suceava. Aici,
lui Norco",
comunitäti etnice, spre exemplu aceea a armenilor rumânesc" actele interne amintesc 1609 de fapt explicabil dacä avem
vedere
din 1401
Bun recunoscuse lui Ohanes episcop armenesc", ca volnic asupra armenilor cu dreptul episcopal", dându-i pentru aceasta scaun dintre ei, cum se cunoaste, hind angrenati activitäli economice. Suceava" 12, cititorului imagini ale Indicele de aduce dramatice care s-au reverberat asupra locuitorilor moldoveni, evenimentialului. adesea sub vom referi astfel la incursiunile sträine, mai precis la aceca a lui a fratelui säu Schender-beg, de Basarab care au prädat la 1481, sub Lunca, Mare pe iulie 30,
actul din 1610 iunie
Cum se
II, p. 297-298).
A,
XVI, III, p. 6 p. 254 Indicele de persoane, p. 307-333. Ibidem, p. 333-348.
de confirmare a amintitei danii (D.I.R., XVII persoane, p. 21).
8 Ibidem, p. 675. Ibidem, p. 696.
numele diecilor, grämäticilor al logofetilor este amintit pe areal moldav, intre scriitorii documentelor, al zapiselor numärändu-se preolii. Un scria zapisul pentru Därmänesti, in 1607 (idem, p. 67). Ibidem, p. 519 (cf. doc. din 1609 ianuarie 28, in D.I.R., XVII, A, II, p. nr. 254). 12 de persoune, p. 526 (cf. D.R.H., A, I, p. 21-22). Existenta vechii comunide täti armenesti este diferitilor locuitori apartinând acestei etnii, cum au fost armeanul ndicele persoane, p. 101); la Siret figura 1610 un Haceri.s, armcan (Ibidem, p. 275), ca un armean (ibidem, p. 526). Un Andahur, negustor figura ca martor la Suceava in 1609 p 25). 13
p. 17 (cf.
A,
p.
www.digibuc.ro
16
Recenzii
3
Moldova Faptele de arme din primdvara anului 1600, când Mihai Viteazul a pätruns ecoul in confirmarea unor pria trei state perioada ce a vilegii pe care voievodul le-a acordat, cu deosebire, läcasurilor de cult. Dar, staurmat diferite documente aveau referiri la lui leremia de pe Miletin de la bilitä de Baba cdpitanul de haiduci al viteazului localnici, ale pe Prut, incriminând pierderea hrisoavelor de proprietate ale multor insolit chiar atunci când Cancelarul" Zamoisky cu Cazacii Zaporojeni" pe voievodul Moldovei care Tara Româneascd din surse interne totusi alte aspecte ale raporturilor dintre statele de la sud mai vechea danie a principelui muntean Neagoe de la est de Carpati, evidentiind de figuBasarab datorat lui Al. I. mänästirea Moldovita De asemenea, in un al lui Radu Mihnea, care efectua 1616 vânmazilul, din zare la dintre cele din vremea domniilor 16, ca o expresie a mai bunelor alternative a voievodului ambele Principate.
sub suzeranitatea
va fi
mai ales din a doua jumätate a
sec. al XVI-lea apoi cererilor tot mai insistente ale Imperiului otoman, pentru proConstantinopolului sau pentru oaste. De aceea, de alimente cerute pe care trebuiau gelepi negustori turci sau din lumea greceascd sunt atestati printre trimisii Teodor Cazachis, Teodor Maglieros, Teodor gorstina oilor anurne : de meseriasii" negustorii Teodor erau angrenati toni in de märfuri, in special in centrele urbane. deci. doar câteva imagini desprinse din multitudinea informatiilor din problematica noastre, care aparline deopotrivá tarâmului incorporat in lucrarea volumul ca istoriei, genealogiei, demografiei sau domeniului institutiilor, ce girul medievistului Al. I. pe un elaborat de mare utilitate pentru viitoare cercetäri, - care invedereazd läudabild a prof. I. Caprosu. DIR, Socotind a fi de mai subliniem importanta Indicelui persoane, la la A. Moldova meritul celor doi specialisti la alatuirea finalizarea lui, ne vom referi câteva aspecte legate de tehnica realizärii volumului, ce a reclamat un efort deosebit, o angajare impresionantd. Aceasta nu a putut exclude totusi lapsusuri erori2°. De exemplu, la inditrebuia cativul Onciul (Ocniul), vistier" apoi anul nepot lui lui trimiterea la volumul din veacul XVII, I, p. 82" 21 probabil, omisiun.i din faza (1603)", de a lucrdrii. Uneori se fac deficiente de alfabetizare a indicativelor, de exemplu la p. 543, prin intercalarea numelor Pântelei... Pârvan, Pentelei... ", care intrerup succesiunea
a onomasticelor Päntelei... Päntoaia... Pärvan...
22
in lipsesc trimiterile orientative, necesare detectdrii persoanelor al de atribute diferite in actele timpului. Ne figureazd in forme deosebite sau la 1605 aprilie 2, astfel la cneaghina, lui Barlädeanul datele dintr-un fiica lui " care apare insä in vedea la Erina Prodan, de asemenea in documentul act ulterior, de la 1620 Nastasca, lui lui Ion Prodin 1605, relevat mai sus, figureazd sub trimiterea deformatd ibidem, p. 292 (referintele de persoane, p. 59 (sub indicativul Baba Viteazul); se p. 453 (indicativul de sub aliniatul leremia Movild - partea D.I.R., XVII, A, I, p. 120-doc, din 1603 decembrie 15. 17
de persoane, p. 495. Ibidem, p. 644. Ibidem, p. 275 p. 663.
Olteanu C. mediu, Bucuresti, 1969. se 19 Referitor la negustorii din Wile române medievistica C. Rezachevici, perspective p. 1292 urm. Rugasevici", apare, spre 20 La onomasticul 18
Mestesugurile din Tara
Pentru care existä deja studiul lui in
bibliografia la P. Cernovodeanu
in RI, 33 (1980), nr. 7-8,
in Mariei formude larea satul Mariei" (Indicele persoane, p. 456); la trimeterile de la indicativul Baba vol. II 318, - XVII vol. 27, 318", trebuie
de persoane, p. 529.
21 22
23
Ibidem, p. 542-543. D.I.R, XVII, A, I,p. se
doc. din 1605 aprilie
p. 202.
11 - c. 1330
www.digibuc.ro
; cf.
de per-
162
Recenzii
sora meniionatä in zapisul din 1610 iunie 20, nepoatele lui Copaci mama ei la indicativul Oliusca Semne de intrebare precizarea de la onomasticul Anastasie, episcop de mitropolit de Suceava, la 1566-1569 1576-1578, anume" Anastasie, egumen al Putna deoarece in omonimi, doar la Anastasie, egumenul Neaml (1528)" se Putna" acesta s-a aflat egumen al La indicativul Andriiu, fiul lui Gorghici, martor in in domnia lui Lupu 1601)" precizat este vorba de o in locul anului tiv, evitandu-se o situatie anacronicd, cum s-a procedat, de altfel, pentru Hrana" 29, atestat el in apar apelative cum este Sobolea, bis de la sau Teterna, biserica de la nu numai in numelor de deja amintitdar in de Referitor la indicativul deoprecizain el se cele 50 de sebire de toponimie - cuprinse in actul de la 1428 11, retipdrit in seria Documenta Romaniac A. vol. Bucurevi, 1975, la Falsuri, VI, 424-425, in noua edilie de acte interne existand deosebiri p. de text din DIR, XIV-XV, A. Astfel nurnele Sevco biserica de la in DRH, A, 1, in forma
Datoritá unor lapsusuri de trimitere nu am putut-o detecta
Cecei,
-
apelativul Zanevici"", este acum Zane-", in noua scr,e DRH, A, cit. Publicarea in D.R.H., A, a documentelor necunoscute editorilor
D.I.R.-ului, A. Moldova, care au folosit in anumite actelor respective, a condus implicit la amendarea la din prima serie A. De unele observalii acest sens, pentru ca cititorul sa ale unor apeLttive din prezentul Indice de persoane, edilie,
de cea veche
Caprosu, va valoroase sub
copii sau
defcctuoase ale
unor onomas.ke, la alte era indicat ca in
se
prevenit asupra posibilelor stabilite in noua seama de
acum, pentru tipar de Al. I. Gonla Moldoyei, dupa cum alte ca un dar de prel pentru cercetütorii au lost a mai bine un secol, in cadru instituiional, de-a Romane.
C. Klan Sardegna, Mediterraneo e Atlantko tra Studi storici in memoria di Alberto Boscolo a cura di Luisa D'Arienzo. Volume primo La Sardegna, 686 p., volume secondo, Mediterraneo, 532 p., volume terzo, Cristoforo Colombo e la sua epoca, 529 p., Bulzoni Editore, Roma, 1993
monumentald de studii memorici istoricului Alberto este rezultatul vei prietenilor, colegilor discipolilor Culegerea a fost conceputd in trei mari volume Sardimei, Mediteranei lui Cristotor Columb epocii sale, adica probLmaticii aczlor domenii carora Alberto Boscolo le-a consacrat o mare parte a activitülii sale Ibidem, p. 490. Ibidem, p. 527.
Ibidem, p. 24. Ibidem.
p. 31. 29 Ibidem, p. 185. Ibidem, p. 613 p. 665. Cf. Al. 1. Goma, Documente privind itoria
(1384-1625), p. 235, indicativul * Sobolesti (Sobolea, terna, sat, Suceava. 32 de persoane, p. 599. p. 749.
A. Moldova, veacurtle
257 - pentru
Cf., spre exemplu, Leon Simanschi, Autenticitatea ,si datarea unor acte publicate in coDocumente privind istoria Romaniei", in «A.D. Xenopol», la$i", (1964), p. 87; ibidem, pretins act moldovenesc luga voievod, in RA", (1974), nr. p. 297;
se Ion T. Sion, [Documenta Romaniae Historica], 2. Observagi asupra indide nume, in AIIA «A D. Xenopol», XXI (1984), p. 533-534; etc.
www.digibuc.ro
5
Recenzii
Primul volurn al acela dedicat Sardiniei, se deschide cu Alberto Bosco lo, ambele semnate de Luisa D'Arienzo, coordonatoarea generalä a patru studii care cuprind ale diferitelor aspecte ale activitälii istoricului italian, studii semnate de personalitäti apropiate acestuia, ar fi Aldo Penasa, Luigi Bulferetti, Federico Udina Martorel. Felipe Mateu y continuare, volumul contine un numOr istoria Sardiniei din perioada evului mediu timpuriu de 27 de studii care Sunt, cu rare exceptii, studii de istorie zorii sardä, de mare valoare studii referitoare la relatiile Sardiniei dar regatul aragonez Spania. problema tratatelor diplomatice sardo-aragoneze Astfel, Francesco Cesare Casula 1326, 1323 Antonello Mattone se ocupä de administratia flotei de galere in Sardinia aflatä sub dominatie spaniolä. Alte studii pe care am dori sä le amintim aceastä prezentare se referä la organizarea a insulei epoca dominatiei bizantine (Giovanni Lilliu), la unui medic evreu Sardinia secolului XV (Michele Luzzati), la organizarea muncii in orasul Cagliari in (Gabriella la Repetto), la imaginea insulei in cdteva nautice din 1575 1622 (Anle), la räscoalele antifeudale dintre 1793 1796 (John Day), la comunitatea greaca din gela Cagliari de la sfrsitul secolului din prima a secolului XIX (Carlo Pillai). Celestudii ale acestui prim volum, la fel de interesante de valoroase sub aspect dar ne sä le pe in parte, se pe care la probleme de istorie maritimä, de istorie a de geografie istoricd, de istorie a dreptului, de de istorie a artei culturii din Sardinia. studii de-al doilea volum culegerii, cel consacrat Mediteranei, cuprinde 31 abordeazd probleme de istorie economicd, culturald cu prime asupra occidentale a Mediteranei a relatiilor italo-spaniole de la inceputurile evului mediu in exemple sunt elocvente in acest sens. Juan Vernet in linii generale, navigatia din Mediterana Occidentald in secolul X, Manuel Riu lace teva pertinente observatii asupra Cronicii lui Liutprandi, Jacques Heers se de putcrta poputerea economicd in Mediterana intre anii 000 1 500, Salvatore ramontana aborproblema conditiei femeii in Sicilia secolului XIV, iar Josefa Mutgé i es pune in valoare Neapole in timpul räzbonoi inforrnatii documente cu privire la relatiile dintre Barcelona iului Genovei din 1333-1335. Deosebit de important, din punctul nostru de vedere, este studiul lui Conde y Delgado de Molina, Las cuentas un de nave catalán en (1369 ) (pp. 217-256). Prin publicarea unor documente ceatestä intensitatea prezentei comerciale catalane in capitala Imperiului bizantin, istoricul spaniol indirect, acele opinii care pe negustorii navigatorii catalani pe a ca in a bazinului Negre din secolul La fel de interesante ca aport tratare sunt celelalte studii din acest ca al lui Maria Teresa Ferrer i Mallol referitor la actiunile corsarilor catalani impotriva Genovei anul 1370, al lui Francesco Giunta despre pirateria in Medittrana la starsitul secolului XIV, al lui Alfonso Leone despre dintre Neapole Sicilia in epoca aragonezä cel al lui Luis Suárez Fernández despre relatiile dintre Ferdinand Catolicul Genova, la alianta din 1493. Alte studii se la Sicilia ca exemplu de societate sclavagistä medievald (Henri Bresc), la felul in care Zurita redactat (Angel López), la relatiile dintre genovezi corsicani, mai la acele elemente specifice pentru liunile de colonizare din Mediterana medievalä (Jean A. Cancellieri), la iconografia sigilografia viceregilor Cataloniei in secolele XV-XVIII (Jesefina Mateu la activitätilor corsare pentru Mallorca prima decadd a secolului XVI Santamaria),
dinalul infante don Fernando ca guvernator al Milanului in anii 1633-1634 (Quintin la Fronda de la secolului XVII cum se ea in docurnentele nun_ liilor apostolici (Raffaele Belvederi). Al treilea ultimul volum al culegerii, din 24 de studii, se la Cristofor atât sub aspectul contriColumb la epoca sa. aceste studii au o deosebitä documentare, sub aspect ul manierei noi, moderne, de bordare a diferitelor probleme. Volumul este deschis de studiul lui Paolo Emilio Taviani referitor la geniul la lui Columb. studiul lui Geo Pistarino despre cinile culturale ale in care tocmai un imposibilä" a lui Columb, imposibilá ca el, dominat in mare de o profund religios, a fost care a distrus mitul esential al evului mediu, al rnilenarei crestine a europocentrismului. Antoni Riera i constructiile navale din Catalonia care a premers descoperiri geografice (13501450), iar Osvaldo Baldacci se opreste asupra mijloacelor de navigatie folosite de Columb in
www.digibuc.ro
164
6
Recenzii
prima sa cálátorie spre Lumea studii sunt consacrate aportului italian la descoperiri cum ar fi al Luisei D'Arienzo referitor la coloniile genoveze din Sevilla, Cádiz, Jérez Puerto de Santa Maria in preajma anului 1492, al lui José Hinojosa Montalvo despre negustorii perioada de trecere de la evul mediu la din Valencia epoca al lui Marco Spallanzani despre negustori care au ajuns la inceputul secolului XVI. in Lumea Un studiu care ne-a relinut in mod deosebit atentia este eel semnat de José Enrique López de Coca Granada y los turcos otomanos (1439-1516) (pp. 185-199). Aici sultanul Bayezid al II-lea a fost solicitat, iarna ajuse aratä 1486 1487, sá toare regatului Granadei, lucru pe care 1-a 1487, a trimis o escadrá in apele diteranei Occidentale sub comanda lui Kemal Reis. Acest lucru poate fi considerat ca un element important pentru stabilirea datei la care s-a pacea dintre Bayezid al II-lea Mare, opiniile celor care o anul 1486. In concluzie, cele trei volume de studii pe care le-am prezentat foarte succint in rândurile de mai sus reprezintd o incontestabild realizare italiene contemporane, a calitatea corespunzand, din toate punctele de vedere, tuturor exigenlelor actuale. Dar, pe indiscutabild, aceste volume ne mai dezvdluie o calitate la fel de mare, anume in zilele noastre cooperarea pe care a internalionala, ele fiind rezultatul colabordrii dintre istoricii italieni, spanioli francezi. colaborare, standaportul mai multor istoriografice, realizarea unor astfel de culegeti care dardelor actuale de este o imposibilitate. EUGEN DENIZE
www.digibuc.ro
RECENT EDITURA ACADEMIEI DORINA N. RUSU, Istorla Academiei Române. Repere cronologice, 1992, 338, p., legat, 290 lei. tipärite In PAUL MIHAIL, ZAMFIRA MIHAIL, Acte in limba sarabia, vol. (1812-1830), 1993, 412, p., 450 lei. M. MACREA, NICOLAE GUDEA, IANCU MOTU, Pfaetorium. Castrul de la Mehadia, 1993, 215 p., 390 lei. asezarea la admiBucovinei, vol. I (1774-1862). MIHAI IACOBESCU, Din nistratia militará la autonomia provincialá, 1993, 550 p., 600 lei. AL. ZUB (sub red.), Victor Slävescu, 1891-1977, 1993, 114 ,p., 315 lei. Mare, 1993, 340 p., 1 200 lei. ALEXANDRU SUCEVEANU, Alexandru 1993, 150 p., 216 lei. ELIZA CAMPUS, Ideea federalä In perioada Inscriptii medievale din epoca modernä a Romäniei, CONSTANTIN (sec. XIV- 1848), 1994, 648 p., 1 900 lei. istoric diplomatie In secolul al XVII-lea. VENIAMIN CIOBANU, române in raporturile polono-otomane-habsburgice (1601-1634), 1994, 248 p., 800 lei. 1831 a faza APOSTOL STAN, Agricultura 1864, 1994, 192 p., 100 lei. româná din Franta, 1994, 124 p., 100 lei. PETRE TURLEA, DIN CLUJ-NAPOCA, Documenta Romaniae INSTITUTUL DE Historica, C. TransIlvania, vol. XIII, 1366-1370, 1994, 934, p., 3 850 lei. NICOLAE LIU, Revolutia francezá, moment de 1994, 448 p., 2 800 lei. GHEORGHE PLATON, AL.-FLORIN PLATON, Boierimea din Moldova In politicá (Date secolul al XIX-lea. Context european, evolutie statistice
observatii istorice), 1995, 204 p., 6 500 lei.
EUGEN COM$A, Figurine le antropomorfe din epoca 1995, 224 p., 5 500 lei.
pe teritoriul
ISSN 1222-4766
Lei 3000 S.C. UNIVERSUL" S.A.-cd.
1330
www.digibuc.ro