Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Corespunzatoare Nevoilor Fundamentale

r"11

AUTORI: .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU LUDMilA RACHIERU GHERGHINICA GAL LIANA pARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARIA ZAMFIR

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

:"'1.'"

corespunzatoare

nevoilor fundamentale

/ Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

1-"'

.

I

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii, 20082 vol.

I I

ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9

COLABORA TORI:

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare nevoilor fundamentale.

MARIANA ARDELEANU MARIUCA IVAN LAURA MUNTEANU

- 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.) II. Gal, Gherghinica

IULIANA VISOVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN

III. Dorobanlu, Elena

I

GHI DE URSI

614.253.5

.1<.

'("J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y

i~

CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE

'.

....•.

,

I

I

[(~--~J-0

I:

,

I

VoL I

[ ,(I.'.

il

Coordonator lucrare

LUCRETIA , TITIRCA

•

::

",i:. [

I

1~

d

~

.I

Redactor de carte:

II

Tehnoredactor: Tehnoredactare computerizata ~i coperta:

II

Corector:

r

\

~, l

.

i~;'

-:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r. .•~,'.-r-~-

Dr. Mihail MIHAILIDE loan DUMITRENCO Gina MANCIU Constanla

MARINESCU

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131

EDI:T"URAVIATA MEDICAlA Bucure!j)ti

TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80 ,-.r.'

ROMANEAscA

->

v.

fA

m

;ll:J

d »

»c

•••••••••

:z

c

~C\

I:;:;~Z

»0-

:z ~ n

m$",..,

»~C s:c ..••

c:ZZ

Z

-".V"m c-

~~O

0'-0 _c

~~J: c::»-

~C\

o

:r: :z

m

~

c

n

;: .

;,",

!,.

~~'.

;

~

~:'.

••

<

~

_

•••

,,',.....

• •••••

'N

•••

'.......

•..••

..

,,"

, ..'~.,,'

v",.'"\,,

"

"r

"-'I';,~',.

, ,

. ":'~" ... :

(.1':,';'

;,,""'

","(,';,'w,;.o,,;

,'.'.i,', ,•..•,.

'I""""'''''''~~-"

<'1

f

I

I I I I I I I I I I I', .~ I ~

.

:~

';j i,

.1'

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi. Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor de nursing. Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/ 2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle. lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire. Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire, inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi: hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore. Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra. Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii. Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii (organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor menlionate anterior . Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

5

------------~

I

r De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata lumii sa lie ceva mai luminoasa. $coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale. A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica prolesioni~tilor. De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale (OMS, UNESCO, UNICEF etc.). Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este urmatorul: "Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate . . Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele $i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile familiale In timpul profesiei mele. Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma voi devota celor pe care Ii lngrijesc". Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente: Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP (Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn cel de Asistenta sociala.

• i,

~

,i

;;~

~.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11 asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul. "Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui dainuie uneori pentru todeauna. Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit". Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

~ ~

Dr. Mioara MINCU,

•Sit.

medic primar, director general al $colii Sanitare Postliceale "Carol Davila"

~

i '.,:,:,"..""--

nV1BINAREA STIINTEI CU VOCATIA DE NU'RSA fndreptaru/

de faNi se adreseaza

sanitare postliceale

in ega/a masura

$i asistenJi/or medica/i

Conceptul

de ingrijire

Henderson,

completa!,

prezentat

aid

6 .' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,.

t.:.".,

c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'".7. ,-:

(profesori

cursanJilor de la $colile

de nursing sau practicieni).

are la baza modelul

cu e/emente dintr-o larga blbliografie

elaborat

de Virginia

de speda/itate.

Acest

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine p.e benefidarii

ingrijiri/or,

sa of ere ingrijiri

mai bune, individualizate,

complete

continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul

$i

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre nursing

$i procesul

de ingrijire,

/ucrari

elaborate

de autori americani,

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca nursing,

de planul

de ingrijire,

in suficienta

masura noJiunile legate de procesul de

cu toate implica/iile

acestora.

.

.1

englezi,

francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor medicali. nu am c1arificat $i aprofundat

I I I I I

sanitar,

in formarea de baza $i continua.

Este lnsa greu de

I I

crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale, cu nuanJe/e

$1 impfica/iile

for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In /egatura

cu noile no/iuni

sprijinul Ministerului

de nursing

Sanata/ii

doar un mic numar de reprezentan/i materia/ele

bibliografice

nu sunt sufidente postliceale.

au fost atelierele-curs

$i Familiei.

de perfec/ionare,

cu

Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i

ai profesiunii

de asistent medical.

Oricum,

primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate

pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare

De aceea, am considerat

ca elaborarea

- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,

8

~

,

formarea $i informarea

asisten/ilor

unei lucrari care sa constituie

un ABC al nursingului,

medicali in conformitate

care sa ajute /a

cu orientari/e actuale in

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

7

I I I I. I.

,,>I

• " .•....',~j;,,:,

I I I I I I I I I I I: Ii t

I~l~ 'I~ i:.,.::.

i::

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului, ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini. To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare. Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu ca singurul modelposibil. Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _ lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In educa/ie $i formare. * ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism. Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana. Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza; autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului. in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

8

ri';,',,'

~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. ",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante. Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate, oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic adoptat astazi In majoritatea /arilor. Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate renun/a. Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini ,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau "persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar. De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate. Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite. Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta este doar lntredeschisa. Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

•• I

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in diagnosticul de ingrijire autonoma. Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire. Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model $tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt. Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune? Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului, sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse in manualele existente. Lucretia TITIRCA

~\

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSA procesul de ingrijire (de nursing]

I I I I I I, I I I I I I I

,'"

CAPITOLUL

INTRODUCEREA

:'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~

_ j', •• :' -,'.

I

IN

PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape de noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului (sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe

Nirz.h!inqalfl.-

..

-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeauna clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa, rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze. Reproducem c~Heva definitii ale nursei: ~OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL

1. NURSA

1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_ -_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali; -.----.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJi -

A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'" _ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor Medic~;~---'-----".-----.-----.-----

,.

i

_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este definiilideconsiliul Asistentilor ._--"-"'~-~'--"-"Medicali, ._-'..... In concordanta ---._-_. .. .-. cu [email protected]:..ea$i experi~1119_sa; . Ul)f1ii _ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ ln.deglinirea acelor.procedurisi care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,

__

~"'''--,~.....-,---

.

t

.,-....-....,.--~

---------------------------------------

dar sa nu faca 0 procedura •

__

___--~-~--~.-~.~-.-

.... _---------

-

-

pentru care nu este calificata .

•...

'.-

.•..._._".••. ~. '"

n.'-'_'''

.-.

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie. "Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor (C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1 milion asisten/i.

13

.11

r-

Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatirea elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar $i pentru categoriile auxiliare.

I~

2. NURSING

deiinTtla--'a.M.S.

Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca: 1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_ a sanatatll cuprmzand:'~-~'-

2. Nursa i~nd:

este

pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn

. --:Erom~re~.~~JJ~L . .. --prevenirea imbolnavirilor

de

studil1

~ ...

ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __ hi!ndi: te c.~ I. de!? tVarst~nJQate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' -comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..<

-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, a celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

definilia

Virg1iiiei Aenderson

Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru descrierea nursingului.

De reJinut! ~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~ ... 4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile imp0r:!a_nt~ $i

'i:mume:

.

._....

definilia

"A:N.A.

2. prevenirea imbolnay,lrllor f..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.

4'~SlJhLioJeL~ 3. Nursa generalista

presupune:

- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQ u ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}

- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele - sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze) - sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa - sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti (capacitate

I

:1:'.

\]![ \\~~

-i

, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L r~C1n-le-:----'-----~.,,_._-------_.--

3.BaLU~_.

.

NURSEI

- individuale - familia/e $i

- de sanatate. 'i .~

de empatie)

'_Important!_

grup

-------

-

la problemele

actuale

sau potentiale

de

Ea este ca 0 mama ce actioneaza

c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui

$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost sionTsta". .

..mai_diverse ...De .. denumita "mama pJofe-

14

~ Jlj,

:M.

~

. ',.~'"'

"

- promovarea sanatatii - prevenirea bolii - ingrijirea

I

, ." 1. promovC!~anata.1iL,

,I""

I'

L

c:

2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel: ,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai sJinatos, sa-$i afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat mai curand posibil".

isau

3) A.NA (North American Association) da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a mentine Si a stimula sanatatea populaliei. Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras). Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al --'acestora. Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion ese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:

privind

rolul

--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge ~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri "In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data ar fi avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l i.. 15

I I .

I I I I. I I I I I I I

'~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.

__,~'~',,~i)/.::r..

{:~"I.:! l'

I.

__

, ~:~Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/--_. nursei._-"'--" in ,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~ societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: .. "-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e' (psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii des{lniltate". Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de . asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte. Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.
I!

I

I I I I I I I I,

4.J:U~..QIm__ E ~

NURSEI __

J

-

I

.. \.\!\.~

I~ "

de natura interdependenta

Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pedagogie etc. ,~

funclii:

profesionala

Fu nc~iile --fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta ___

de natura independenta

w.

.~

••

.. __

• __

•• ~_

••

_

Asistenta asista pacientul dirU?XomLfLioLtiativa, --== .-'~--. ~.-._--_ ..,---,"'-'"'-' .', . ... ..tempo,a, ..." sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn: . a) --:~D.fQ!1....atunci candel nU-$i poate indeplini independent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functie de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau sociale; b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu apartinatorii (apropiatii); c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $i il sustine; d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_. de natura dependenta

La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la padent modificarile provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.

H,

Asistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~ activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,. '-EXemplu: - actiuni depistare a tulburarilor fizic, psihic sau social; -- ..de _~-_. - -- -----.-- -- de argin . - actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are populatia in materie de sanatate; - actiunide rezolvare a problemeior psihosociale; - actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau unitatilor de ingrijire.

--:.~@~~9~~~!l1L_

j!l:

.jm~

£[email protected]_.aslst~nteL(l1edicale.sunt de natura: - inde.gendellia. - dependenta

Func~ia de natura interdependenta

De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul asistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de natura: independenta, dependenta $i interdependenta. Subliniem astfel: a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?l aSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qa ae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rir ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~' Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli de umanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codul asistentei medicale: .- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea ..s,an.atatii. - prevenireajmb.olna:\lirilor.... '. ..c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii ~i rec.LJPl'rare2,. .--~'-'"'.".-.,.,~.-.-...".. -

-- ._,

Aceasta...ceredin partea asistentei: 1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ .. 2: ~~.educe.pacLeQllL. 3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$ti din sistemul sanatatii 4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta sanilara ..... ..... . 5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i a cercetarrr:'.'--' . ~.__ .~----_.educativa

L

I

b )!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~" f?entr~2anii,tCite Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i . aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fii convingator. 17

r

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti, studenti (educarea personalului de nursing). economica

c)

f(,Jnc/ia economica -

organizarea etc.

Functia economicase';'eaiizeaza comportamentul etic. d)

-MONCA

de gestionare

- QestlOnarea serviciului, prioritatilor de aprovizionare

de cercetare

I). LOCI.&J)E

timpului,

precizarea

corelarea

ei

funclia de cercetare

pluridisciplinara):

- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L." - ambulatoriu

- J~~.uJ1YLL - Cercetare. - Educatie I

i.,

--$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_ (c:;Q!l2iI.U.g,eviata)

-:Ad mi o.lli1rillLY_r !~,: \iJ:

'-''''

- Demografig,

ri'; it,

':'-!_i&-

im ~';

-Igienic

I~ri

~.. mi'

~:

18

'-',

Obs!:.g;ne-II, ,

I

3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~ 19i~0..a:

1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1 DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI) ~_...~---------------.Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost orientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_ persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_ ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;i comunitatea In care acesta traie:;;te.

~'utia

ingrij.i.ci..IDL

15~re.nce Nightingale.a

Ingrijirile

au fost tributare

mai ales

cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....

A Ins[Stat pe laptul ca:- Tngrijirile nu pot sa demonstreze - aceasta treb! lie cedez-e-loclll dire. --

sa

(cu pregatire

I

I I I I .

Pana la jumatatea secolului al XX-lea conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.

patru functii majore ale nursei.

5.~OMEN!!:::. Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista ACTIVITATE

I

2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g '~,C_hirhJ,X9".iE;" ..p~diatrie, cologie etc.)

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;i atribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea Nursei Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).

---"---'--

-,rural - policlinica ..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane - amine batrfmi -

cu

Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt

Q.L

II'

- dispensar - urbC!O,

de

prin

ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare alaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activitatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing. in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta (Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente (administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi profesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.

descrise

I

1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu

. dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm. ---..---._ .

-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence Nightingale descrie aceste ingrijiri. Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei. Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica realizarea lor Tn serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe aspectele medicale, tehnice.

19

I,

I I I

......

I I I I I I I I I I If, 1:.:

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L, -_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~ -Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'.... .., -'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . .... -g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~ Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care a descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in anul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale, Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acestei conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa fie astfel centrata pe PERSOANA. Astfel, asistenta: - sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta - ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand - mana pentru eel caruia i-a fost amputata - dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida - sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza, Virginia Henderson).

Alte concepte de nursing De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului: FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe ~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.

;\{

11

,i@;

iii

VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptata .$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au 41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" ., MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge. HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau in cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea, retragerea. IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea. BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea inductiva ;;i abordarea deductiva. n

uiteljQ(

~~f~:,g~.~P!e~ceie~J

20

,

MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i mediul inconjurator. DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing. SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ. JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii. M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE ._ ...••.• ~"' .•~p..".,..._. '_."., ....,_~" .. = ..",

~'-T""'-"_-

._."., ..••••.. ,... ,_._.__..•.• ...".,--

'_"_'-~----"~.'

•• _ .. '"

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutie specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S. Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie), repartizate in 6 birouri regionale. Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent 50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: . 1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78, undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri primare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:' .•_AuJ.mDe.Lapoi:,...-"~Iansarea strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana, tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" . - 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiective" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC' - -.. .' .. "---' .--'- ..- ..... onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";rea ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'.......• ,.. . -..

'--4)

--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S. prioritatea nr. 1 - Comunitatea. 5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul in actiune" de J. Salvage). considerand

3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.) •._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•... 'c"._.'7 _ •.•~••.,~..•..•.•• "~''••'r.''''' ••.•••. n'' ....•.• ~._~

~.

.•."..,....~_~__.••..••• __ ._~.,

••_~ __

-~~.""~

__

,.

"'~ __ "_ ,_", "'","._'0

intel.eg?l!l:.

- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~ - accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate -"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n'

...:'cuparticiparea lor plenara. . -~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii. I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <

-

-.-.-----

,

21

.--

__'_"

••• ~_

••.• __

,.

'

••

H".'.'...

"I

r~

I

~ Defin~tia comunitalil

_.

15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJ ge.ografic determinat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0 forma de' gesti une admi rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii. -~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta medicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ". - actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii; - se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvoltarii ei;

innriiiri rle . prevemre se6lii1dara

r--

nrstrativ~:Tar

ingrijil:i~ ~~ire te!1lara

-----

- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire. Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce ne obliga sa gandim. in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingriji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri, oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gita partlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu. ---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qa Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.

--'~-------------------.-----.-I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind: ..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------. - p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente __ $j.QJ:>j5'n uite - r.~J)P..illill.ea.... ..

- _urgentele ..• _ ...-._, .....----,..........-l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume .... 1) ingnJm d~gY,gnir~LP..d.(l]gL~, 2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g __ ~ ':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ .. Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le (sustinerea familiei etc.). __~...

._-~~.,-=--~----=,--

Nivelurile ~

pIe\lenire primara

de interven1=ii:

1. Prin prevenirea primara'intelegem: - rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" - educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimentatie, contraceptie etc.) - prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

22

I'

2. Prevenirea secundara urmare$te: .- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea . ~ _-~,-,_..-,----agravarii sau a complicalli!2!::.-. Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii cautam noi, prin controaleperiodice etc.) -

....

3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in recuperarea persoanei.

Atentie! Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de pre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

~~ --

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu

--~"'---"-----.~ ..

-.

~L..

--'-"'-'-'-

1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S. 2. Initierea personalului'sanrra~r;--a cOhsum'atoriiorIn I.P.S. .~-----~-.:...----~-----. 3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S. --.,..----------_._.--._-- .._._--~---_ .... ,_.,-_. --,- ... _. ...

1.)dentifi~.lGee~

ce inseamna I.P.S.

I I I I I I I I 1

Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de caracteristici: - ciimatul, resurse de c!Q..a, caracteristicile populatiei, nivelul de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice, ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i f~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_ san~_

2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$.., j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia.. Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii -"I' rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S. ,---------- rT)_~di uI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt _....

~~creaz-(r

de

- mediu de mL!!l~~----: __ ?-_.,--~-._._. ctivitatea barbatilor, temeilor ._--~ .••••-•• " .••••••.--_. •• _' •...__,_ .• , O_".•• ..;...••.•"_. - alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~ .., - mediu ~colar --> copii u, __ .,'_-'

••• _

_'

••

Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune: - sa $tie sa asculte - sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi, familii, grupuri)

23

I

.. . ,- -

I ,I I I';

',,:,w,".

....

i'l I I I I I I I I I I I

- sa $tie sa utilizeze informatiile - sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni sanitare stabilite cu populatia)

Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere

It

2. Conceptii privind

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

sanat"$["'''~'

.-"------~----

":;'"dufafa.tfn:,-pufu

- mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'

j'

c.u

. __ , __'~~~~(lEu

de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.-

peroson~_,--.

Practicarea

"

'._'

~'.

.,

.

c..

a

activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $i (nursingul).

1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicel psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb aI:e ..$1 TninteractLu~,gu mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta. 7

--------.-~-,-.

24---"-'''-'"",-,

ale

.-.•....... .._.,... -

unor Tngrijiri de calitate presupune

1. Cunoa$terea

.

4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR

_.~ ..----"~-

definitii .

multe cuno$tinte $i e/emente de

competen/a:

~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,[email protected]. In..__ ._.~. 9mt,J.J.l., :-.~, .. a...1UCJ.,a.tor"II,o. t. s.a,n., itarj$L care Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilor de san~ta.~e.

Orice $tiintifice. noastra), ingrijirile

mai multe

5. '-~-~~~" COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE '~~~~""------' -' _..•...... _-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~

~f.~n£lmI~-:i~~LP.S.si a __

-..

:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie noua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment putand merge pana la respingerea social a a omului din anturajul sau.

Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:

rea socjala"~i

-'-~-""-'.'"

"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[ soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa $icjepa$i boala."

-,_.~_.......--~--~----~

noaseavaloa=

-..

,

-

.

~

"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c ..ute in moj:lClutonom, nu selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de' tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern" (Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului intern $i extern.) .

Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura, Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei, colectivitatii $i sociqtatii.

3. Sa se recu-

-

.'A1fe Cietmijil:----------

Important

b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJe pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. lucratoni sanitari '----..-.. . _. '-" -

sanatatea. Au fost formulate

,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' ....

Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara In comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~ famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri de f11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'.... ....

_ ..

"

. --aerrmrrao.M.S. a saaa@fL

renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii. Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de spus.

,

.'

Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate biopsiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/ are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea necesita/ilor sale':

- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat I

"i:.,' .•

j

II

unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing) -_.~ --'-

2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~--

3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9. I

1.SJIDDa~. terea unui

"!!IQfJe[~Qil=_ ceptu'!.L~~_. ingrij(re

Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te, o imagine mentala care favoriz?,aza reprezentar€??If![1ljtatii.

conceptuaij

~delul-conceptual (cadrul este' '(feCi 0 dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam "filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel, deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate, valori $i eLemente:-----Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se precizeze urmatoarele elemente: 1.~copul profesiei_

2: telul activit~~~:

..Q~D_?F£iClr~~ 1'\".

x

.1

3.

(0"11

sau

~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{sursele de dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa de forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte) 5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire, suplinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei) . ,6.cons~~.gei actiuni ~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului) 2. Cunol;ltintele acu:.,. mulate _"

.--

.=-

Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~ de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor. Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate. Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul este demersul $tiinjific.

De re!inut ~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~ la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'---.-moael de nursing -.---.---- ..--.................... .

ecadrueonce-ptuar" • -model conceptual .. __ ._._. -._-----~_ _.---.~.

.

__

••

~

'C

CONCEPTUAL --------.-.....

Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..

.

.:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i ~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea bolilor. Relaponale ..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei de a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unor relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate. Etice - curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i care regleaza buna conduita a asistentei. Legislative cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile ~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i a pacientului.

, ~,Cunoo{iterea de'ii1ers ulu i '"'$liintific ...

MODELUL ---

$tiin!ificfL - c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformarii asistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe -S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea, , explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-

tet7h7ee----.-.-

I I ,I I I I

CAPITOlUllI

..

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model: - Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.n tot complet prezent~nd.14 ~evoi fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:---'-' --.... . ... -- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividului in satisfacerea acestor nevoi' 01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu poate sa faca singur.~-"-" . .----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0 imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie. Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului.

-:B:

1J:OMPONENTEbE

.

.ESENTIALE

ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----..... ~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~: - postulate '--=--valori -- elemente a):,..QQPul profesieL ,~. telul activitatii (ben~J~I) c) rolul activitatii d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)

.------

'~raacoraafa:---'

--.-.. ..

... ,._,,--

1-<.

f) consecintele Postulate

I I I

Post! 1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJ i conceR.tuaL..£.nyJ1turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun! recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulatele Re e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt: -:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_ - individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamentale ..--. -- '- -- .. ---:: candJ.lUa..QlD nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este "complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'.-o.-.

•

I I

'---.J

26 27

" Valori sau

.credj;,-ie-'" _-----_

..

-

..

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: • asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi • cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,ea Ced€:lClZa 0 parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,'. ' "--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe .FClr~nlJ. P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici ~n-aIt-perS()Pi:l1 . . . .. .. '~.'-..",., " '--. -

.Elemente

-,

..

,

'

"'-.;

-.

'

'

Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:

5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii 6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te) independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie. 6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I" "scopului.

--

1. Scopul profesiei este:

- '-', ....._-----,,-,

0_-

"ameliorarea"

'

2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.

~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??U s.?::.~ire~lC:l~il easca .iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poata sa-$i satisfaca nevoile

prlllm:!D.SUSi.~.

->

--~-----

_.

Generaiitati _.------_._~'-=---"..... -,..

.-

----'"_. de gJavoJiza vindecarea; --". -----------~-~-.---~~_ ....-..-~"., - de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn. Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti, neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate care au scopul de a conserva sa.u a restabili independenta persoanelor lngrijite.

Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare. CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~.... ':!--'7.9.[ . necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf) fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.

2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionale este bene1icia~lJ~--adica. ~~~Q9Lla~sau,..grup.uL
l~t~;:~~;~a

Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~ blo-psiho-sociale, .~-----.._---_.~"---"."'cull;ur~le-~i spi,rituale---.. ..,,,.,.,

.

,

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale individului. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul prolesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa $tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane pentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a circ_\!.lat~, 2. a.bea $i a manca . 3. a.elimina 4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._ 5. a dormi $i a se odihni 6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,. 7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_ 8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele

obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI, bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul.

3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?! J)EJ.c::(m~::l au ..l12.e'rnbrii profgsLeC:::-.-"'Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL
S:~~;/~~~~~~~~: ..

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n: _~nacet~~ cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~-.---,--_.~-,.,.--'--_.~--

4. Sursa de dificu/tate Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile dsLojiP:S(L. .- - de foria ,

'.saje~s;JDJ~cauzatJi__ -<~-~~------

9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-'

..=sJe vOIDIL - de cuno$tinte Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea noastra. :,'

~:\ ::,

?R

_~----~-~~

1O.Cl.fQ!!lU.nic~.

11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca reliqia ~"'.~-~~~_.'~-' I.

12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii 13. a.se..r.e.crea.... 14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea

~'---'-_. ._--~-_.~.~ _.-."

')0

-

-_ __ .._---

.

p

~

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume: - }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica) -. 0 dimensiune psjhologic~ - 0 dimensiune sociologica .;;; dim~ii"

} ~ cultural-spirituala

-~ Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale. Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil. Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

j2.imensiunea socio-culturalL - c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau culturalffiPodanta aeG g entatieL Dimensiunea spirituala (religioasa) ~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc la evrei).

.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANEDUPA TEORIA LUI MAS LOW-

• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau nesatisfacenl celorlalte nevoi. Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0 resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea, cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala: -- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi - sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.

4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA

..

nevoiL.(t~.... a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qata fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia '-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a .respira. Ni se pare~~ ...-~-

• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca -, ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~ faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU. in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia di voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --. De exemg.lu:. -----P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~ioculturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.facerea nevoii. Dimensiunea psihologtc8 - ""'factOripsihologici ca' Irica alimente-

aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite _'.

30 ~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'"

"., ,:',f~i:'"';'"

.

I I I I I

Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice. Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__ dorimaTdorit. vrut}, de utilitate. 75efinijia homeostaziej: _ . ~ echilibru ~i de. [email protected] ~~ __ ~lls.!?~E?~a _InJr.e.djYj~[~~,proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la ~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.._ .

I'

-~~

o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta . _~

I\

AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~i de -~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: .. Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei efmd nevoia inferioara este satisfacuta. Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- . - Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda, antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului aeido-bazic. Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa, moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.

31

I I I I I I

~ ~~.

I I I I I I

lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

iN

.. ~ta , la adult .----

Depende'!1~ NEVOIA DE RECUNOA$TERE - de iubire - de recuno$tinta - de stima - de recunoa$tere a statutului, a competenlei - de respect

I I

...

'I t,

I \1:

.'

'(:1'

ijJ:'

l.. .

..ru'.r, ..... .~. . ~ : "j! .•

, •.•

~: i

~f"

. ii'

I'.'

~

\

---------

'.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A - nevoia de siguranla se manifesta In cazul nilor externe (pierderea locului de munca, mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc. - evenimente sociale etc. NEVOI FIZIOLOGICE - (nevoi fizice $i corporale elementare) - a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina, absenta durerii, anularea suferintei . - nevoia de aer, apa...

Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci cand nevoia inferioara este satisfikuta. .

" ii;.i

I

.

.

IiI

32

II'bun .. Atingerea. nive! echilibru unui fiziologic

ace.e,.,." ..t.abi.!...in y_ .a. ._t.'-.'.S .._.fCl.. fi?r:..e .._.... .a_..!!... e...l.l.~.i/o...__.,(.!cJ .r. ...Ie fl. _,i. '.".: $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care mdee!.!Deste...Jo.Qh19ul Insu'iL(singur),fara ajLJtorLJIunEiialte '~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i. Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.

I

!neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje.. a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" ., Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta (cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru satisfacere.a oevoilor fundamentale). Observafie: 'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura, interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

NEVOIA DE APARTENENTA nevoia de a stapani situaliile de a apartine unui grup de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup de a avea cui Imparta$i nevoia de putere

;

~

sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E

_

Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

.~I

.'l

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA.

I

I

Important de tetiJE!!.:..

__ I

_~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r" ~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are insatjSfacfie.iE~~' ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..

gracrae

De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un dispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta, Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv de sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera ca este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".

.,.,

Manifestarea

Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate, __ aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale

-dec.iepen- ~

-_

d~

__'

~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~-

~~_._"'._.

__

.~

''''''_,.,'_''C,

•• ,',"."

.., ...•.• _•.•••..•...••

__",.

iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).

~;

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_ manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea, manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala. Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata (apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea (dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau permanenta.

Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i! • __

.~

••••••••••••••••••

~~-..-....-.

w_'

ImportanJa practica:

~

-_.

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_. poate determina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependenta a fiecarei nevbifun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ..".',,.. ---~-"-----_ ..• •.....-_.---------_.-----~-~_.~.~._~----

Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire. Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.

Jipuri

Niveluri de

I

a nivelurilor de

Nivel1

Nivel2

Potenliala

.E5llsoana ~ste independenta $i autonomil

Persoana prezinta 0

Nive/4

-~

--

--~

--I?ersQana prezini~-o--'-

d~2end~N~-dep'_e-n~:N~

-

moderata

majora

Persoana prezinta 0 dependenta totala

Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru categorii. Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de dependenta, astfel:

,-

Actuala

D~-

canda

__

-

34

In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta este ACTUALA _ ----.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b actiunile vor fi qorec,tive..

_

-

Permanenta

----~

I I I _ I.

.

_

I' I I -j' I

Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine -.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~ ---

._p~na = nivel 1 _._-. __ la 14 _ .._ .._-----_ pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 = nivel 2 padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3 pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____ de la 43'la-S5 = nivel 4 .,- -----_._. -

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poate U$orsa apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune preventivil poate evita aceasta problema de dependenta.

[email protected]!J2!!!!e.

patru categorii de dependenla .. • Clasificarea Tn--___ ~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_ persoana ... ---._----......- ..•....ind~R.eDdenta___ , ..--_.

Daca problema de dependenta este posibil sa apara din pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 dependenta PO I ENTIALA. . In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

ca.~ia anumltor

dependen~a

Nivel3

~i nivelul de intervf;!n~ie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta: -:"potentiala -actuala _ - descrescanda ~erm..9nent~ Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.

~,

Tabel de coresponden~a

~~a

I I

-

---

Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--' gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.

35

---.J

,

I I I:~

UJ.'f=.....

~'\/'

,r

. ",".'"

'c'i(,;,!JIi"C'ii

.'

il

6. SURSELE DE DIFICULTATE .

I I I I I: I:

--------

,

4. Sursele de dificultate de ordin spiritual. ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c •..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_ sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Sla r.err9I~I:C:a@-i di!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maT ales) asupra persoanelor in v~rsta muribunzi. Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1. Factori de ordin fizic 2. Factori de crdin psihologJc 3. Factori de oraln social. 4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL 5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4) -:-de ordin

frzrc:--

1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te ~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~" .ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1 .~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la indMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0 paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0 excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0 imobilizare etc.)

-~

--

Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!iment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale (tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile de dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex. anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree, perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

...,.~rdin

'.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__ ~oQgLc.URriDQ..moble me/e g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ_~~ viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~ .tii~'CQDlu_iJitate, Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare, probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie sa Ie recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

psihologlc

social

l

-:th

'saura:

-:_,

-lipsa de .~

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe: ... ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ:g_~QQ$.tirll? c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:L satLstac.e~J:l~vo i~~'::. Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine, gJ----nosTInte despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---..

Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~? ---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__ :3.!:JE~~L~t~ ..Q!1if!:J!1at~ __ 9jf~fL_~slJ_?$upra manifestarilor- de dependenla.-UneonfiiSa IllJ~E2_po'ate. ._.--- --.._. __ .-_........C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgle . . .-..... .---.. -_.- .._-- ..

.~

__

.

.

- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra, cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului. Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este posibila: deficitul vizual sau intelectual. Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar $i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

~7

I

ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale. 2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea "diagnosticului de Ingrijire". CAPITOLUL III -.;2

:;t~

PROCESUL DE INGRIJIRE Prezentare

generala

Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire? • Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de sanatate.

e Dupa Genevieve

Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului $tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient. Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificata a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat posibil).

Etapele procesului de ingrijire Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape: 1. Culegerea de date 2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire) 3. Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Evaluarea

3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis' determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat); b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor). 4. Executarea, aplicarea interven/iilor Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor).

I I I I. I I I I I

5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost . adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic). Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii ingrijirilor? Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine. Demersul constituie deci un instrument: - de individualizare - de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or, coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire

1. Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a

Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu, In sensul ca pe tot parcursul muncH sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient. Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e de ingrijire.

38

39

I I I I)

<,:...J,~",j:,;i";,~.ra';'

-I I I I, I Ii I,

1:

Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un spirit deschis. Tipuri de informalii cu/ese Informatiile culese sunt: - date obiective - observate de asistenta despre pacient _- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-C - date continand informatii trecute - date conti nand informatii actuate - date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau de mediu/ Tnconjurator. o

o

Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui: - cunoa;;terea deficientelor pacientului - cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te: - Ingrijirea - sanatatea - spitalizarea sa - cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate. Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i potentiale. Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii: - date relativ stabile - date variabi/e

1:

Date relativ stabile

- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc. - Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie etc. - Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc. - Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare, sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._ - E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze, alergii etc. - Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.

I

Date varia bile

Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0 constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc. Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de

40

autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau neacceptarea rolului etc. A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la satisfacerea nevoilor. -Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia starii pacientului.

Surse de informa~ie Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie informatii, astfel: - sursa directa, primara: pacientul - surse secundare sau indirecte: - familia ;;i anturajul pacientului - membrii echipei de sanatate - dosarul medical - actual - anterior ...:..scheme de referinta (consultarea hemodializa)

sa recurga

unoI'

la diferitesurse

date;

cazuri

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile Indoiala urmatoarele: a) observarea pacientului b) interviul pacientului c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Observarea Observarea ramane elementul primordial, pe parcursul activitatii.

de

specifice: . ~.

dorite sunt fara

.."k'-~,.

I

de baza, pe care II folose$te asistenta

Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite Observarea este un proces mintal activo Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce marea sa "fragilitate". Observatia este filtrata prin mecanismele noastre emotivitate.

deosebita detalii).

de a sesiza, prin

observa, ceea ce determina senzoriaie,

de perceptie

$i

Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).

41

,..-

Implicarea simt;urilor

Interviul

In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt, vedere, auz, atingere ~i miros. Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoie insatisfacuta, 0 problema de sanatate: - fata trista saLJdenotand suferinta - agitatie sau descurajare - eruptii ale pielii, ictere etc. Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele - intonatia vocii - gemete, vaicareli, plangeri - zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase, caJdura membrelor etc.) Mirosu/ permite: - decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului -- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat - halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)

GeneralitaJi: /nterviu/-Intrevederea,

dialogul, discutia cu pacientul Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate. Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari de dependenta pe care Ie determlna. ." Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor (instrument de cunoa~tere a persona!itatii).

CondiJiile pentru interviu

Utilizarea observat;iei Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara. Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot - adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea, ! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.

E/emente de evitat

I

Asistenta trebuie sa se 'fereasca de: - subiectivism - judecati preconcepute - rutina $i superficialitate - !ipsa de concentratie $i continuitate

"'. '-'

Precizare:

,,'

In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monitorizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii medicale.

---

42

Abilitati ale asistentei de a facilita interviul

Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti: - alegerea momentului oportun pentru pacient - respectarea: - orei de masa - momentelor de oboseala ~i de repaus - a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind - asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime In ritmul sau - asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de confortul pacientului - interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0 comunicare eficace $i clara - de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un cornportament care sa reflecte: - atitudine de acceptare - capacitate de ascu/tare - atitudine de respect - capacitate de empatie Asistenta demonstreaza acest comportament prin: - mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a fetei - surazatoare (dupa caz) - printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.

Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/ Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul acestui Indrumar. Vom enumera cateva: a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise. intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau "nu".

43

1

I I I I I I I' I I I I I

~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al,

'),_">;.y;)

,

I",'"

",,'\i,P,",'\"

"', ",!,.hl',,,,.'"

<",,',

"""1'",..,,',)

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns monosilabic). I fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime. Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema care v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta " dumneavoastra In legatura cu somnul?" "i"" ,,', -' '", -, , Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri: - de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme mai creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut" (desfa$urarea unui eveniment). - de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de a proceda"). - de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata carne?"). b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu , pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles. c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesareatunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre somnul dv. ?"). d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti din cauza nervozitatii dv."). e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi: - prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului, - prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca Intelegeti ceea ce el simte (traie$te). Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE? pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa $tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.

I I

t.n~I"I<.~'"

.' ~, •••..•.••

Tipuri de interviu

va

I, Ii I':

I, I(! I,',,',',,' ,

iH

Seop

- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de schimbul de informatii, idei $i emotii .- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala - observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc - furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea Ingrijirilor .1..1.

Etapele interviului

- structurat - pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex.: "Cum va numiti?" "Cu ce va ocupati?" - semistructurat - condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

a. inceperea interviului - asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i explicand scopul interviului Ex.: "Bunil ziua die ... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dori sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?" - pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului b. desfa$urarea inferviului - asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror raspunsuri vor forma "profilul" pacientului - pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe rand, emitator $i receptor Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;a de oxigen pe peretele de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray bolnav?" Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spitalul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i, daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram rapid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?" Pacientul: "Nu, eram doar curios". Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lte probleme care nelini$tesc?" .. . Pacientul: "Da". este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului interviului Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In doua minute".

. va

c. concluzia interviului - la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari". "Am Inteles care sunt problemele". "Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific Ingrijirile".

va

Af;:

,

1

r-

Fi~a de interviu

Profilul pacientului Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de baza urmaloarele: InformaJii generale

"

/- nume, prenume -sex "",I - sl-are civila -;- ocupatie - religie - surse de sustinere

"';,"'

Antecedente familiale

- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie

Mod de viaJa, obi~nuinJe

- utilizarea de alcool, tutun, droguri - obiceiuri de munca, somn, alimentatie - practicarea exercitiilor fizice

Probleme de sana tate actuala

- apari!ia simptolilelor: - natura lor - caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,) - factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.) - masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora - cLino~tinte despre sanatate

Mediul ambiental Profilui psiho-social, ~i cultural

ELEV $COALA ANUL

DATA

_ _

slarea _ _ _

OBI$NUINTE DE VIATA ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional. DROG: dalnu/denumirea mod de administrare_______ CAFEA: dalnu/ocazional. Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _ Puis __ /min.; Semne particulare Alergii cunoscute: reactia

_ _

Aulonom serniindependent dependenl _ Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; Stimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ; Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/ altele ~ _

- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii) - securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii) -

Iimbavorbita, etnie ,~::-ccapacitaticognitive - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisfacerea nevoilor - probleme generate In raport cu familia, anturajul

I ~

1

DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul civila~ nr. copii __ ' religia profesia stalutul socialocupatia Iocul de munca DOMICILlUL: Localitatea casa camere LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.

STAREA DE DEPENDENTA

-

I

-----

-

- bolile copilariei, vaccinari - lraumalisme - spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor anterioare) - interventii chirurgicale - alergii medicamentoase - utilizarea lralamenlelor empirice

Antecedente medicare

STAGIU PRACTIC SPECIALITATEA '-----

-

ALTE PROBLEME DE SANATATE Spitalizari anterioare pentru Operatii/interventii Tratamente preserise Impresii din spitalizarea anterioara

la dala Iadata urmate: daJ"1u.

_ _ _

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE): Il!INOTA: In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul sistemelor ~i aparatelor: - examenul fizic - investigatii radiologice ~i endoscopice - explorari func!ionale - examene de laboralor

46

Data aparitiei Motivele internarii Probleme de sanatate (dependenta - P -) Sursele de dificultate (etiologia - E -) Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47

I I I I I I

_ _ _ _

I I

I I I I I I

I I,. j:':

i,:

I': I I I lIi! I I~I'; ::1:;

'l:':'}

ii'il"

:,:1:,

H\,

2. ANALIZA $IINTERPRETAREA

DATELOR

- caracterul schimbator al unui mare numar de date - subiectivitatea persoanei care culege datele - caracterul adesea urgent $i grav al situatiei. Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate , (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii). Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, sociologie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a datelor.

a doua etapa a procesului de ingrijire Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp be nevoia de a face zilnic dU$ este personala, particulara pentru 0 anumita persoana. o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul. Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiile etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

I

Departajarea intre manifestarile de independen~a $i manifestarile de dependen~a

1:1'1

'L',','t,'"

ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR $1 CLASIFICAREA LOR

l!,i'

ll\i:

••',:.,.i,.,:

!ii!

Ana!iza

,\::,i

'hi,

Ei

i'i!.

I'i:

~'!\! lf l,n j'ii Ii

'W:

Interpretarea

I

Analiza datelor se face prin: - examinarea datelor - clasificarea datelor: date de independenta - acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor -~ -date de dependenta - stabilirea problemelor de Ingrijire - recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor). Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi. Regruparea permite identificarea resurselor individuale. Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini sursele de dificultate. ,~~', .

De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de Ingrijire. Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,

Gordon, pe sisteme

=

sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

ComplexitaAnaliza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcina tea analizei ~i complexa. a interpreHlrii Diticultatea provine din: (diticultate) - numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi) - varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar, eehipa de ingrijire etc.)

48

,

Exemplu

~:I i

Comportamente ale pacientului care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

Comportamente ale pacientului care nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

- i$i ia masa regulat cu poM; - alimentatie variata care respecta normele; - nici 0 alergie alimentara; - hidratare In jur de 2000 ml/zi.

- lipsa poftei de mancare; - greutate la stomac atunci cand manaflCa; - dificuitate in a dormi de doua zile; - spune ca nu simte gustul alimentelor pentru ca este prea nervos $i se gande$te cum va fi la Intoarcerea lui acasa.

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru, datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil' nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta. Exercitiu: M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare ,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine, poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic, se simte in general anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite, An

--..,

,::.

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja. Manifestarile de independental_

Manifestari de dependenta - respiratie superficiala ritm 24/min - partea dreapta imobilizata - are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i pentru sustinerea mainii sale - nu poate sa-$i retina scaunul mult timp - incontinenta de fecale $i urina - ro$eata la nivelul sacrului - anxios In momentul cand se' ridica: Ii este frica sa nu cada - dificultate In a articula cuvintele, se piictise$te, se simte singur.

Diagnosticul de ingrijire (de nursing) Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un diagnostic de Ingrijire. Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza munca asistentei, pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale. Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru profesia de asistenta. In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au evoluat considerabilln materie de responsabilitate. Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta - asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ. Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973. Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica. .A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"

50

== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier). In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular (In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta lista de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).

Dif~rite definitii ale diagnosticului de ingrijire

l

Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire:

1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0 problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazata pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la planificarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle). 2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei, regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoire des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf). 3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala sau potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 41). 4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau ; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J. Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42). 5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI): "Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).

Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.

51

I I I I I I I I I I I I '1 I

.',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:

0""

I I I I I

.

.

Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing) Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale: 1. Problema de dependenta a persoanei 2. Cauza problemei de dependenta 3. Semne :;;i simptome 1. Prima parte a diagnosticului

Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei, problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, un comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabile. Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta). Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deteriorare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare. Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0 conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele. De exemplu:

-

alterarea starii de con$tienta... atingerea integritatii pielii . a/terarea integritajii fizice . a/terarea mobilitajii fizice a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie

Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia E = din cauza imobilitatii S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale. Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire: - diagnostic actual - cand manifestarile lobservabile;

I I, IIlj,!':ii"",

A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate. Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0 piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor nevoi fundamentale.

:'Ii

It

r:

Ik'I'" l<"":

I

~;:'i:' ~! i

;'~1il

,i,li):

pilL

:i!iJP i~Wii I""'"

Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;i Artexa 4. Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S. 1. Probleme de sanatate 2. Etiologia . 3. Semne :;;i simptome P E S Probleme de dependenta

Etiologia sau cauza

Semnele prin care se manifesta

sunt

prezente,

O'

Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire Actual

Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt validate $i cauza identificabila. Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;

depresive': Potential

•

Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de risc.

Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza imobilitatii': Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbarea

posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea

I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".

Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia asistenta poate sa ac{ioneze.

Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome si/sau interventii . . de colaborare Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies 'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare). In acest sens redam mai jos $i alte exemple:

'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'

1~,1I::il

dependenta ,

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne; - diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este sigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.

Posibil 2. A doua parte a diagnosticului

de

t;~

1

~

Ell:emple Exemplul1 Date culese: - amputatie de gamba stanga; - refuza sa-~i priveasca bontul; - i~i ascunde bontul sub cuvertura; - e!
Diagnostic de rngrijire: Alterarea imaginii corporale din cauza amputatiei gambei, manifestata prin...

Problema

conexa

Exemplul2 Date culese: - sta toata ziua la televizor, nu-I intereseaza alte lucruri - se apropie putin de alte persoane, spune ca se simte singur ~i se plictise~te, prime~te putini vizitatori.

L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume: - diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i -probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire). Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii patologice sau iatrogene.

Diagnostic de fngrijire: - sedentarism din cauza /ipsei de motivatie de a face alte activitati sau exercitii - sentiment de inutilitate din cauza lipsei de activitate sau - sentiment de singuratate din cauza izolarii sociale

Exemplul3 Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice: Diagnostice 1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin... 2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata prin ... 3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii controlului sfincterian manifestata prin... 4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata prin... .---'''''-'' -",: , . ---c. ", •• --

Problema conexa este definita astfel:' n. - problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie) corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga responsabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ). A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea: hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei, iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare, dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc. Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina problema $i cauza): - Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din cauza conditiei sale cardiace. - Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale. - Anxietatealegata de frica de moarte.

Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa

Precizare in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta - de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali vazut fn exemplele de mai sus. in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!). Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0 sursa de dificultate sau invers. Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

54

55

5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea) 6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in articularea cuvintelor Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu obiectivul bine precizat.

Problema conexa (de colaborare)

I I I I I I I I I I I I I I

..•.. ~~.

--'-"-

I I,

I I I I I I,. ; I I~::~1'~ J.i,l;.;...•

Exerci1=ii Cazul nr. 1

problemele de dependenta

M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp !}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate reunind problema :;;i cauza sa. PROBLEMA DEDEPENDENT}., Stare depresiva Sentiment de izolare

manifestate

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:

prin ... (vezi textul).

1. Date culese

Cazul nr. 2

din lista

PROBLEMA DE DEPENDENT}., Constipatie

1) Alterarea comunicarii 2) Izolarea sociala

- comunica putin, este retras - se simte singur $i Inlaturat

3) Anxietate

- arata ostilitate

4) Alterarea procesului

2. Date culese Pacientui

manifestate :

".

""'.::'.-:

prin ... (vezi textul).

Cazul nr. 3 1.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial). EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile.

Din cauza schemei corporale

56

2) Perturbarea

interrelatiilor

sociale

3) Perturbarea

cronica a stimei de sine

- "altadata eu puteam sa fac fata

4) Perturbarea sine

situationala,

,I

a stimei de

R=4

Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista, ginerele sau.

SURSA DE DIFICULTATE Modificarea schemei corporale Noua imagine corpora/a

SEMNE manifestate prin ... (vezi textul) ..

imaginii corporale

Prezentare de cazuri

.i'h "\;

Sentiment de rU$ine fata de ... Perturbarea imaginii de sine

1) Modificarea

- "eu nu voi mai ajunge sa ... " situCltiil()E.c~lor mai dificile pe. cand acum ... "

..

PROBLEMA DE DEPENDENT}., Problema de cuplu

de gandire

Probleme

se exprima In felul urmator:

- "eu ilu mai va/orez nimic acum"

~

verbale

R=2

SURSA DE DIFICUL TA TE Dieta saraca In fibre Lipsa de mi:;;care Lipsa de cuno:;;tinte SEMNE

I::

cea mai potrivita pentru

Probleme

- lipsa familiei sau a prietenilor

M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile. Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa, e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne, cartofi, paste tainoas.e :;;i produse de patiserie.

');

i8

to ate (sau numai) diagnosticele

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

i"

'~I::!~:I~

$i

Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre aplicarea practica a Ingrijirilor).

SEMNE

0~:

I;;:: ~:.' ~l~:

de dependenta

- vezi pag. 33 $i 34

2. Nu este obligatoriu sa utilizam NANDA sau alte c1asificari adoptate.

SURSA DE DIFICUL TA TE Doliul neacceptat Inca Pensionar,fara ocupatie

i~:'

..

AtenJie: 1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile

t if j

locuie$te cu fiica sa $i

Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe. Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste la concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun! deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale. ,.,.

..•

~,

~1

r;

. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru sintetizarea datelor culese de la dna T.: 1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice; 2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular; 3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale; 4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i asuma rolul (pianista); 5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei, R

r.i-

f[

~:.

I{

~, ~;.

e"

!r

=3

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta noaptea. Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa sa-$i faca siesta. Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia) R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a urina $i a diminuarii mobilitatii.

~

;i ~;: 'j

~

:!

....

,.:l'P'

Exerciliul nt". 3 Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi diagnostic. a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei Stabiliti prioritatile.

[: (r

..

Criterii care permit stabilirea unor priorita~i intre problemele de dependen~a Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie avuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama) homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja. Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai: 1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a pacientului; 2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie; 3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului; 4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta; 5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor nevoj' 6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~ 7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It (Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); :: 8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e afazic, sa comunice cu cop!ii). ;:' c

~ Exerc;.tiu/ nr. 1

;;

Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de' dumneavoastra: Operata 'in ajun pentru vezica biliara a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58

Exerciliu/ nr. 2 Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate: a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila) Stabiliti prioritatile.

Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire $i diagnosticul medical Diagnosticul de ingrijire

Diagnosticul medical

1. Tine cont de starea pacientului care traie$te 0 problema de dependenta $i de reaclia sa fata de aceasta stare. 2. Identifica un raspuns umah specific la un procent de boala particular, conditie sau situatie. 3. Se schimba 'in functie de modificarile raspunsurilor pacientului.

1. Tine eont de problema de sanatate 'in sine, descrie procesul, exemplu: artrita reumatoida, AVe

4. Nu exista 0 terminologie anume desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala de nursing pentru a descrieJeaetiavmana. '=='.-v' 5. Tine cont de sursele de dificultate (sau de factorii care contribuie) care cauzeaza problema de sanatate. Ex.: Aport caloric (excedent) 'intrecand nevoile organismului, legat de inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte. 6. Serve$te ca ghid 'in determinarea tipurilor de interventii nursing care vor asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata de arice nursa, sa promoveze reactii sanatoase $i un trai de calitate. 7. Orienteaza asistenta spre interventii autonome.

2. Identifica un proees anume de boala 'ill legatura cu patologia unor organe $i sisteme specifice. 3. De obicei ramane constant 'in decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat $i un alt diagnostic). 4. 0 terminologie anumita a fost desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala medicala pentru a descrie procesele specifice .debpala. e'" 5. Formularea sa nu impliea, 'in general, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.

6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea cursu lui obi$nuit al tratamentuiui medical pentru promovarea 'insanato$irii.

7. Orienteaza practicianul spre tratament medical.

59

-.-J

I I I I I I I I I I I I I I

I I

I"

3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR* a treia etapa a procesului de ingrijire Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca problemele de dependenta. Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e luate. De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de interventie cuprinde doua componente: a. obiectivele de ingrijire b. interventiile Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a problemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca. Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificarii problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse. Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de catre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.

I' I I I, I '.:.;: I I1 'nl I ,ll IJ~ '".

,'!

::i:'

Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i capacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind intervenliile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor. Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde $i sa-i solicite acordul.

ii, (':

n '1:

l,ll

i:

i:(

:

1

ir"' :. 'l".

:i';i

J~!

! Ii

~

.'i! 1;1,1

De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicati din pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sau unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat, i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale. Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv., putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?" Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea • "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"

~n

sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucram impreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i «f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?" In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa se comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveie propuse. Aceasta in cazul in care exista riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative. Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu, o metoda de a slab/Ii priorila/i/e: Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare, temperatura, confort fizic) Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica) Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) . Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.

a. Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pe care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma interventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, un comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces de formulare a obiectivului. Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiunea P?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii). . lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial paralizat: Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani) sau Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele sunt afectate), intr-o buna poziJ/e anatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire: "asistenta va verifica la fiecare 3 ore".

Caracteristicile

unui obiectiv de ingrijire

Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera sa Ie obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul (familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat. ~1

it

~ ~ ~

II 51 I

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~. S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~. Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~' S P

Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului de stomie de fiecare data". sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate minute".

1\; r~

specificitate: cine face actiunea? performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient? 1= implicare: cum se face actiunea? R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea? 0= observabil: cand?

iii'

=

=

~ [;' 2.~. ~.

I

Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:

Ca dna X...

w

Specificitate

Performanfa

I II

~;

~~

- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca dna x...'~

~'

I

Specificitate Performanta Implicare Realism Observabil

u; rik fX

- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana. pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa in/eleaga $i sa efectueze ... "

[~,~

It:'

m

~: :~;:

Specificitate CINE face actiunea?

~~ ~~;

Nota: in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"' in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi & supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'

it

/

Tntrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda

~~,

Implicare

Realism

i:~:,

- nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur sau cu ajutor). Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...•• sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"

..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice. 'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-, trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al :: capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~. disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~ "Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~; principiile inva/ate'~ Nota: Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe pacient principiile de lngrijire a unei stomii.

I

/

~

.~

I

Irnplicare

••

CUM?

Observabil

62

!I

Obs.ervabil

Tnce fel face pacientul actiunea?

c ••

'-'T~.~:A~~~ent

-.

11'0"1_-_

se face actiunea?

Realism iN CE MAsURA

se poate face actiunea? - comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" obserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

I I I I I

Perforrnanta CE FACE? Pasiv Activ CE se face CE se face de catre pentru pacient? pacien!?

[,i ~ l;'

63

I I I

I'

.

,~-

.4"

I Ii .', I I. I l I.. I\~:i,,: I II I!.''l!~'j" II I....',li 1 Ii" -ll:'~'iI::iiilIIJI 1'"''

Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand orbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara $i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de interventii executate de asistenta: Exemplu:

I::

:.:!'

j;:

- Asigurarea confortului (pat comod etc.) - Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc.) - Ameliorarea microclimatului...

ii'

i)

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de comportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventii executate de asistenta (sau alta persoana). De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil de realizat 100%). Obiective/e pot fi: 1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile 2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma 3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

i

i.il

:

Ii: !\

i\I' iiI,

lir ill

ili'

iill:, "

Exemple:

O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi (acesta este un obiectiv de interventie a asistentei) O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.

'.'i'{.:..'•..••.,

Ji!i! :,,:,}

!Iil',+,

:\; i~; \::~ .. :.

llit~!!.fr.: )

lilli'"''

i]l!::.:t"

"'d~!,:!::~,;

• :II~;:";'.''.:. '.

::j,.[:

I;I'!.".:

ill oJ,..

iiIQ:,J:jl

11

:

.... ;

i." :ili'ji

:l! I .1.1:

II

l:

"I,'

Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective. Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexie I a-degetelor $i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa

preseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu). Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen lung = peste 0 luna sa tricoteze. In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat ca obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In planul de Tngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind eforturi/e comune.

I'i

i".,.•. ,.1,...•..

Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

. De fefimJt:

Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$i parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!. Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcini zilnice obi$nuite.

64

.:"t-"-

Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/ momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau "a se eva/va /a trei zi/e" etc.

Exerci~iu de elaborare a obiectivelor Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare: 1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; 2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta 74 ani); 3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.

I

8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide). Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi. R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,. marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore. R2

!!I~';"J.":',

!',1,

Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani cu fraetura vindecata $; tara complicatii. Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt obiective/e permanente.

=

b. Interven~a a.doua componenta

a.:plal1ificarii ingrijiriior'"

Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta a pacientului. Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de independenta a pacientului . Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului. Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile, masurabile (evaluabile). . Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie: ' Ii. - sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa baie etc.);

~"

f -Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.); - sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -

apatra

etapa a procesului de ingrijire

~1 ~/

f;

Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii (ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..)

supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19i manifesta empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. Asistenta:

Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale. Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

(tara

~ ~ ~ ~ V ~;'

.~,

Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia (apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza problemei.

Exerci1=iu- pentru integrare

l'k;,

~ ~1 g

; ~ ri

evaluare)

Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din culegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0 bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t: In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei. Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuni putin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.

Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.

;f

Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]

rt:

~

ft' ~,~

Nevoia

rr

~ ~ f.\:

Date care demonstreaza dependenta

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

- Dificultate In a se deplasa; - Durere la nivelui gambei; - Are nevoie de ajutor pentru a umbla

Alterarea mobilitalii din cauza seehelei unei fracturi manifestate prin... (vezi nota de la sfar$itul planului)

Ca Intr-o saptamana el sa fie capabil sa se deplaseze pentru a merge la toaleta

Se fac exercilii pasive $i active ale membrelorinferioare de doua ori pe zi. Se determina pacientul sa mear- I ga cu ajutor de I trei ori pe zi, einci minute la Inceput I '$iapor=descand' un rninutln lie~ care zi

I---

~

r'

Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~ abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" ti Semm1tura: Maria Pop I:

A elimina

...

.-

.,

m

f:

,

- Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand - Nu suna decat dejena rnai multa Indra.z- suna; Ii subliniez foarte rar neala (a se disponibilitatea evalua la trei zile) asistentei pentru a-I ajuta - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica pacimai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului neee-

f;

66

I I

f.;

ASE mi$ca (a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U - In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~; urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g: l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a. pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'-Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii". Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca A coU' interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat: ~i: munica ::'. - cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.) ~:~ - orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data) ~ - natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila ~~ - semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile. ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor

F in procesul de ingrijire I I I

I I I I

~-'I I I I

67

.1

•

I I I

- Incontinen)a 0cazionala; - Dureri (uneori) In partea inferioara a abdomenului

I'

(u$oara incontinen)a) din cauza dificulta)ii In a se adapta pentru mobilizare

1-

A se Se hidrateaza Insuficienta hidrata pu)in; nu bea hidratare, legata lichideIntre mese de frica de a fi 0bligat sa mearga la toaleta

I, I,

.. '" '.' 1 I'.' :"'

.

".

,

:1.:

ma urinara normala o,a, de eliminare Intr-o saptamana

Ca el sa bea 1500 m! de Iichid In 24 ore (a se evalua zilnic)

"r.

1

!1]1';

iii;}W

'ii,;!

i!~::,n: ilL::' 'llil; 11.",,), '11"";1

I 1 1..:.." I iid' r Ilii..•"~":ilil,' ~i:il,:.'.":..'.i i.-.• '

1\1 \':

:1.. \',.'

ingrijirilor'!iii

,.1'... '...

••..

.1"

:W'

h

<,

I ,,]'!l

'1\ , ,1'1'"

I-'::'!\

rela1=ia asistent-paciEmt

In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea nevoilor fundamentale. pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre ca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila de disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituie un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

~ ~,

~ ~ ~ ~.

~

~ ~ ~ "

Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala, pedagogica $i terapeutica. • functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene • pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll (primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie a pacientului • terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de: -- acceptare reciproca - atitudine de: respect, caldura - Injelegere empatica faja de pacient.

t~>

,I

I'

Executarea

flf

Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa, consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.

:.~~:.-:;,,~.'f" ••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie ineficace; _ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor d-voastra; _ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.

sitatea de a urina atunci cand simte aceasta senza)ie pentru a evita incontinen)a. Se va conduce la toaleta la doua ore. Se lasa urinarul la Indemana pe timpul nop)ii. Se lasa porjia de apa la Indemana. Se explica necesitateade a bea cel pujin un pahar de apa Intre mese. Se ofera pacientului un pahar de suc la ora 10, la ora 14 $i la ora 20.

• •••• ».~ .•

In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, " asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii ~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica. Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere, ~.:~ re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie ~~. a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~ :;Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul ~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este supraaglomerata. .~ Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire ~ critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult, - Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei. a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau - Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie $i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze culegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja. Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu: - Intervenjii constante: Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. .. - Elemenle de-supravegheat: • comportament • reacjii la medicamente • funcjii vitale elc. - intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.

;;~ ;r

ij

h~

W

c:n

In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple circumstante: - atunci cand aceasta ajunge la spital - atunci cand se face interviul pentru culegerea de date _ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc. Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare terapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient. Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei forme de comunicare.

Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor, care trebuie sa fie in aten~ia asistentei

I

Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale tensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru acesta. Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala $i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru. Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic (anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul (ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la care ea acorda ingrijiri. Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta $i de a-I asigura. Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte ale organisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie

70

etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica. $in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele in var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii. Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere, de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa tina cont. Astfel, mai amintim: Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii $i stimei de sine). .

~'>..

instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de nelini$tea lor, de capacitate a lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii. Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa faca nimic mai mult pentru el.

I

. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, I obezitatea, menopauza, imb
sa

Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv. Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este

I importante.

0

pierdere cu repercusiuni

I I I I I I I I I 1 I I

-I

71

I

1-

!

I-

.•. '~.

I I I I' I' I I I 1 I I I I :1 Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati. Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor, toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii. De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine. Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice. !nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari. ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar daca ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par neinsemnate."

5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR (0

judecata) asupra progresului

a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere pacientului in raport cu interventiile asistentei.

.C.o;

.,"-

,="._,,~"

Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile planificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia. ''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-'

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea. De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore" sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat. Ce se eva/ueaza?

Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem sa evaluam doua aspecte: 1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la ingrijiri; 2. Satisfactia pacientului insu$i.

72

;~

I.

;

~ ..

1. Rezultatul

ob1=inut

.".:, ,",'

..' ~~'''''.~' ,." "." " •.,.•..

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.

De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii ... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia primului pansament dupa mastectomie".

"

Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai odihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine. Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu pacienta. Exemp/u de evaluare

e

Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum se vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercare de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins. Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii teama pentru relatiile sale cu sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta. Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0 culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate, sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca este cazul - proces ciclic. .

Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~ s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile). Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In permanenta.

2. Satisfac1=ia pacientului

Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0 buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i beneficiaza de 0 ingrijire excelenta.

,~-

..'- .--"~.-..

~ Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad rezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.), pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi. Cum se face el'aluarea? Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este obiectivul de Ingrijire. De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze observatia, sa indice data $i sa semneze. Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit. Precizare Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate In seama. Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare, pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii, ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat. Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare. Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate. Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome. "'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic. Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile medicale referitoare la: - limitarea activitatilor fizice - restriclii alimentare c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.

74

PARTEA A DOUA

NEVOILE

FUNDAMENTALE ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire

.:"

I I I I I I I I I "I I I I I

.' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .• ~•• tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~

I I I" Ii , . . I ~:.;, I

r .•..

:"

"Respiratia coree/a es/e Ie fel de necesara ca $i hrana'~ (Vechi proverb hindus)

~ .

~

,.

~!:

it~

..,

t

i

~)t!

~, A.RESPIRATIA c.t: ~j

;'f,

W

~

,

g1.

!:i/,'

f~

lil".

~

'.' " ' . I

t:i ~.

1

Ii

.l,~

I.

,r.,""

'.,!' •.•.."',....

iF'

c-;;:

'". ~.~

~.

~~ ..•

~ q~ ,l, .'~-:

I.'

"~~=-:.

~.;:}'=,_,~",;:_~_

;:;~

f""

~;; ~. ~:

~ ;.

~,

\t':

1

... !. 1::\1":,1

;.jl

~ It.

1/

1"\'

1

Illi

fl'lt

Ij1iMl"

1 .. 1" I.• I}

Defini~ie A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

~;'

':::;',:1

i

1. NEVOIA DE A RESP!RA $1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

i~' ~;

if

t{

[~ if;

I. Independenta in satisfacerea

nevoii d~ a respira

Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor respiratori, de functionarea lor efidenta. Etapele respiratiei: "a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i expiratia; ea este influentata de: - permeabilitateacailor respiratorii; - concentratia oxigenului in aerul respirat; - maturitatea centrului respirator bulbar; - expansiunea cutiei toradce; - functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia. b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de: - diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge; - starea peretelui alveolar; - marimea suprafetei alveolare 77

c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi $i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~: Este influenlata de: - cantitatea de hemoglobina din sange; - debitul cardiac; - numarul de hematii; - permeabilitatea relelei periferice arteriale d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.

Factorii Factori biologici

care influen1=eaza satisfacerea

I.~

Factori sociologici

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare ca la adult; - Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita minima; - Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la persoanele inalte; - Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai scazuta dedit in timpul starii de veghe; - Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia corespunzatoare a diafragmei; - Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori; - Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. persoanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic decat cele antrenate; - Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia; umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil; - Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei; vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina cre$terea frecventei; - LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil bunei respiratii;

78 L.

-

Amplitudinea

,-'

'-~.~;-

- este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficiala;

nevoii de a respira

----------------

Factori 'psihOlogici

r~.

~I'

Manifesta,; de independenta

_----,.----------------------- reprezinta numarul de respiratii pe minut Frecvenla - este influenlata de varsta $i sex respiraliei la nou-nascut - 30-50 r/min la 2 ani - 25-35 r/min la 12 ani - 15-25 r/min adult -16-18 r/min -"15-25 r/min varstnic

Ritmul

- reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este ritmica;

Zgomotele respiratorii

- normal, respiratia zgomotoasa (sforait);

5imetria ml~carilor respiratorii

- ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;

Tipul de wspiraJie

- sunt trei tipuri de respiratie: - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei; - costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice; - abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice;

Mucozitali

-

Tusea

este Iini$tita; in somn, devine mai

mucoasa respiratorie transparente, dense;

-

este

umeda,

secretii

redus8,

-teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,din caile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului,

Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei in satisfacerea nevoii - exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului -invata pacientul: - sa fad\. exercitii respiratorii - sa faca exercitii de mers, de relaxare - sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia - sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese copioase)

I I I I I I I I I I I I I

79

I

... ...•

,"-',_,"",C

I

,

II. Dependenta in satisfacerea

I;

in 1. 2. 3.

I:

'.' ...• ,.: ... I.•

satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele Alterarea vocii; Dispneea; Obstructia caiior respiratorii.

, _.• _M.

' •..'",~~" •.'

."'~".<"~._~ " '""'..~" .,..",. _,'",'',.-'

W,i••.. >..,".,.•. ",••,.•'.'•••. ,",

Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze; mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi-ratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor :;;i acumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.

probleme:

~~i

Manifestari de dependen~a ortopnee

- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul stand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)

Apnee

- oprirea respiratiei

Bradipnee

- reducerea frecventei

Tahipnee

- cre:;;terea frecventei

Amplitudine modificata

- respiratie superficiala

Hiperventilatie

- patrunderea

unei cantitati mari de aer In plamani

Hipoventilatie

- patrunderea

unei cantitati mici de aer In plamani

Tuse

- expiratie fortata, ce permite superioare de secretii acumulate

Hemoptizie

- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii - p'amani

Mucozitati (sputa)

- amestec de secretii din arborele traheo-bron:;;ic, mucus, puroi, sange, celule descuamate

"

.;: f'-':r,

~

2. Dispneea

nevaii

Surse de dificultate, care determina nesatisfacerea nevoii de a respira - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sau parenchimului pulmonar; tabagism; - obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice; dezechilibru hidroelectrolitic; durere;

Surse de ordin fizic

., .....•• ".••"" ..,....w.,;,..,~..

,.,•.•. , .." •.,.,•."••,"••" ••.•.....•.• , .••..•.. " •.", ..N'....

respiratiei respiratiei

~:

!jlj

Surse de ordin psihologic

- anxietatea; stresul; - situatia de criza;

Surse de ordin sociologic

- aerul poluat, umed; - altitudinea inalta;

Lipsa cunoa$terii

- cunoa:;;terea de sine; - cunoa:;;terea mediului ambiant; - cunoa:;;terea altor persoane.

I , . I•.......... lit' I IlL t 1. Aiterarea Il ~ ~~,~~.

.~

o

~.....f.. :'!.

i

-

Prezentam

trei probleme

de dependenta:

••. ~:- .•. '\.:;';",,;.",:'"".•.... -=:-"

,.' ,.".

vocii •••••.

~. ,''''

• .'0

Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare nas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator.

~

~.~. I '~I Disfonie

I 'I~..' .I:. .!,I..•~.•...

'l ~:.;'

Afonie Senzatia sufocare

- imposibilitatea de

de a vorbi

- lipsa de aer

~.

I

I

cailor

respiratorii

formate din

respiratie din ce in ce mai Dispnee de frecventa ajunsa la un grad tip Che~q:'le'=", . 'maxim; dupa care. frecventa Stokes scade treptat:;;i este urmata de 0 perioada de apnee. Ciclul se reia Dispnee Ki.ismaul

I, ~>~

.

degajarea

15"

- inspiratie lunga urmata de 0 expiratie fortata, apriee. Ciclul se reia

I

Zgomote respiratorii

- sunt de diferite tipuri: crepitante,

Cianoza

- tegumente vinete urechii, unghii

15"

I

romflante, sibil ante

'i-

...

I~

lif ~;

Manifestari de dependen1:a

- tulburari interesand inaltimea, ale emisiunii vocale, intensitatea :;;i timbrul vocii. Se mani.festa sub forma de ragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.

~

I !\t:.

~<'..

sau profunda

80

la nivelul

extremitatilor:

nas, buze, labul

R1 :.(;'

,

Q

-'L

3. Obstruc~ia ciiilor respiratorii

Oprirea epistaxisului

Poate fi prod usa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la copii - ca $i de deformari ale nasului.

- a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel - comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 minute - aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa - recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul

Manifestari de dependen~a ------>' ;;c;::....

- bolnavul respira pe gura

Secrelii abundente nazale

- secretii mucoase, impiedica respiratia

Epistaxis

- hemoragie nazala

Deformari ale nasului

- deviatie de sept, traumatisme

Stranut

- expirare fortata

Aspirajie pe nas

- smiorcait

Tuse

- eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta

Cornaj

- zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la distanta

purulente

sau sanguinolente,

~

-

J

I

-

depresiune inspiratorie a partilor epigastru, intercostal

I suprasternal,

I

care

~,

._.

Tiraj

'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui '-t',ezmte mu- umeze$te aerul din rncapere coase res pi- recomanda pacientului repaus vocal absolut r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala $i integre

'1.."

Respiralie dificila pe nas

moi

ale

Ij"

toracelui

m

- Interven~iile asistentei Pacientul cu deficienje respiratorii - ,'-,.. _.~ INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE OBIECTIVE ..

n,;",,,

Pacientul sa respire Iiber, pe nas

-

la nivelul nasului indeparteaza secretiile nazale umeze$te aerul din incapere asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore ,

Pacientul sa nu devina sursa de infeetie

I •• f_-

- intrerupe alimentatia solida - recomanda gargara cu solutii antiseptice - alimenteaza pacientul cu lichide caldute

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice

Pacientul sa prezinte rezistenJa crescuta taja de infecjie

- invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i de asemenea, aglomeratiile

Pacientul sa prezinte cai respirator'll permeabile $i o buna respiralie

- la nivelul plamanului $i bronhiilor - invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze

- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat) - administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheobron$ice

I ~ it ~ ~'

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica folosinta - educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale

~ ~,

g

~ ~ ~

Pacientul sa fie echilibrat psihlc

I'J •

1I I

!I

sputa - umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I - aspira secretiile bron$iee, daca este cazul I - invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie - asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nd pacientilor cu .' dispnee '

a'

~

I

I I

Pacientul sa inghita tara diticultate

~:

1I

- asigura pozitie antalgica - invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare - pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice)

'I

II

I

I I,

~,

82

~,

m

83

I

",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\.

(:<)'/;;\'~ ••••

~

,:

\11\.

>,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1Ji:1'U)<,.f!;

~'~n

,',i" '.",';.'-" ,

....., ..

" •..

;",(': :;",',.;

i'l

l

~&;:).

"Fiecare are varsta arterelor sale. "

.(1'

Manifestarile de independen~a

(Cazali)

B. CIRCULATIA *

~~r

Frecvenfa

'AAM

Defini~ie

~t

Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u' mi$carea .sangelLi in interioru! vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la organele excretoare. Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima, 1nconditiide integritate anatomica $i funclionala. Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a tensiunii arteriale.

IIIi!: :'T{::~:

:!t'

I,(!~: I. Independenta in satisfacerea I~~,i, I1; :., .... ".'""': .. ,,,'.: ..... : , I.. ::::'i"::

,",'

Reprezinta numarul de pulsatii pe minut - la nou-nascut 0 130-140 pulsatii/minut - la copilul mic

0

100-120 pulsatiilminut

- ..la,' ;.,'.N .~0•.€""""-ani

'0

90-100 pulsatii/minut . -'. ,~< " ~ .,~

0

60-80 pulsatiilminut

- la aduit - varstnic

Sfigmograma

c: peste 80-90 pulsatiilminut

a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota

circulatiei

Ritm

- pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic

Amplitudine (volum)

- este determinata de cantitatea de sange existenta In vase - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima - la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

Tensiunea pulsului

- este determinata de forta necesara In comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara

Celeritatea

- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile

Coloratia tegumentelor

- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior - tegumentele sunt calde

a) PULSUL

!

Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos $i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$tere dinconflictul dintre sangele existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

'::!,I"

.••'o.."'....•."" '.!

Factori biologici

,i'i"

~1 '"..''.,,' I ..,..•... ;

!l~' :::~:; ,-;.:

Ili!i'

l~::: ...", i.'

_::

_I

Factori sociali

"

- varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la

adult; de asemenea, la varstnici corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decal a celor 1nalte - somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mai redusa - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ." - eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care scade dupa Incetarea efortului

p-'"

'

•. -,

....•.

'" i,-,":"',

. '", ~ ,'''._'

••

-.c••• ,., ••••..,.;.....,

,

.'......

.'

"- ___

,_:'

.; __-., •

.,.

,_,

."

••

I I

- ina/limea

Factori psihologici

Ill.i

];1. I:;;(,'i

'}

Factorii care influen~e;azapulsul

;;'!:t;

1....'.-.)

,

I'

I

1. ••••

""j

b) TENSIUNEA

Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali. Factori; care determina tensiunea aJieriala: - debitul cardiac - forra de contraclie a inimH ~. ,. ..:.. elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~ - vasc6zitatea sangehir Tensiunea scade de la centru spre periferie. 1£.2.",

- emolHio ) • - pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului - manra

1-

mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat, influenleaza frecvenla pulsului

ARTER/ALA

-

••.•";:!;-:::< •••

Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala

jI

I

Factori biologici

- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura

ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la persoana varstnica

~.

'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar sa tratam nevoia de a avea 0 buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.

84

... i.

- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica

~.

decat In perioada de veghe

~.

~'

f1

O~

rJ

i.. i:.'.•...(,........

acavitatea - d;ur~a.produce0 cre$lete a tens.;unU artef;a!e;de

-

!:,!~:,,,

asem~nea, efortu.1fl~l~ produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia

1,1::::'.'

'li!i:~lig:

200

::i:li1,,'.

~lt::~1

l.•. :.0.~.j ! ~i;~~11'." iiii!!!![:

r

serviciu

. t

•

ta

,.

"2

~•.•••.••

'8

'.

17 ,.

.••

••

2'1

••••

! :i\iUI,.

Variatia valorilor tensionale la

II;

iJi';~~l.

i

Factori psihologici

-

Factori sociologici

- c/imafu/:

0

M'" •

II

••

•

•

persoana normotensivaJ24h

emojii/e: .bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii

- frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea tensiunii arteriale - caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea tensiunii arteriale

:1

:11

iii,

1',1

Manifestari

Iii

Tensiunea maxima se obline in timpul sistolei ventriculare

,'11

i!'111 1:

I::

~i: III

jliiL

Tensiunea

} i 1

I~ I

minima

se

ob!,ine in !!mpul diasto!ei

de indepe;ft1den~a

Varsta

'I

T.A. max

T.A. min.

1-3 ani

75-90

50-60 mmHg

4-11 ani

90-110

60-65 mmHg

12-15 ani

100-120

60-75 mmHg

adLift

115-140

75-90 mrriHg

.I) '::':'

varstnic

peste 150

peste 90 mmHg

Tensiunea diferenliala reprezint~i diferenfa T.A. max. T.A. min Mentinerea raportului intre T.A. max. ~i T.A. min.

Ex. T.A. dif.

=

T.A. max. 140 - T.A. min. 80

T.A. min

86

=

=

60 mmHg

T.A. max. +1 sau 2 2

nevaii

Circula1=ia inadecvata

It I.

nevoii

De ordin fizic

- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i; obstructii arteriale; supraincarcarea inimii

De ordin psihologic

- anxietatea, stresul, situatia rJ:.' criza

Lipsa cunoa~terii

- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare

Manifestari

de dependen~a

Tegumente modi,ficate

- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii - cia.nQtic?~. -:- C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I urechii.., ... I

'Iii ,.

Modificari de frecventa a pulsului

- tahicardie = cre~terea frecventei pulsului - bradicardie = scaderea frecvenlei pulsului

I:.

I..

I: ....•.

:

.••

,.

I" .,,'

:.,

I II. '

I I lI I j I I I .1 I :1

m'

I

i

I

independente;

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea de a avea 0 buna circula~ie

, IJ"

1~;'..:i

men~nerea

II. Dependenta in satisfacerea

.

I

I::i

"

I'.'. ~

ji

pe~trLl

clrcula~lel sangume

,.

arteriale

il\

asisten.tei

';duca padentul: - pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire) - sa-~i mentina tegumentele curate, integre " -:-sa ai~a 0 alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c10rurade sodiu - sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool ' - sa evite sedentarismul - sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia

~

._-

.Irtterven~ii1e

"

scad

acas~

M

~.i I

!

Modificari de volum al pulsutui

- puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil - puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice

Modificari de ritm at pulsului

- puis aritmic = pauze inegale Intre pulsalii - pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i alta slaba, urmata de pauza

\1

:1

87

I

r.x~~~ __

••

m

I:

I Il~ II::.' .. .•...••.•.. -•:•.•••.•. !' "

'-,"

:i::..:'"

:'~;: :"

Modificari ale tensiunii arteriale'

_ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale _ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale _ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A. min. nu se fac paralel - T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)

Hipo~ H~po~

-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~ - dimit:luarea cantitatii de oxigen in~suturi

':;',,"

- Interven~iile asistentei -

!'.'.

'. ;.\1.:

;,.i,"

Pacientui cu circulatie inadecvata

IT..-•... Ii

I,'.,',

~_'JH.:j, :.,}::' I:,,:::,,:,;, '

•... ..•..

.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa prezinte circulatie adecvaUI

- invata pacientul: • sa Intrerupa consumul de tutun, alcool • sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi • sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu din alimentatie _ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante - urmare$te efectul medicamentelor _ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,

.

!-,"'.:

!:,>::;:;:'.

, li!:!r1.~:': i-I,:!.;-:,

":,:;:'

il:':~!!i~' ":1',' ',

1

~!Il !iil~;

I~"'!L;'" '\ ;i'l'ij',\; '1'11;;\:

I,

~~" Ji,I!!!l' 1,\ 1:'\1.

(

'.l~ ;:;'.1,.

.

.;; 1'.1.::~~. ,.I...'I/.... ,.'.......',', :i...

""'H~:I'~,II:;'.•' :.l.I;~""

. 'II'~'"'' ." :1"1.'.-."

li.lt

Cand se masoara funcliile vitale

_ cand intervine 0 schimbare in starea de sanatate a unei persoane _ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe toata perioada spitalizarii $i la externare) - inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale nn

corespunzator ~i In ,.

- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozi(ie corespunzatoare $i in acela$i timp comoda pentru pacient) - sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea) - sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespunzatoare)

- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale) - sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale In raport 'cu starea pacientului - sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Observarea ~i masurarea respira~iei - evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al 'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului

Elemente de apreciat

-

Materiale necesare

- ceas cu secundar - creion de culoare verde sau pix cu pasta verde - foaia de temperatura

Interventiile asistentei

- a$ezarea pacientului In decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata - plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui

i;.,.. ,'.•.. , ...

Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.

- sa pregateasca material ;i'instrumentar stare de func(ionare

- sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, In func(ie de sex $i varsta

Seop

Evaluarea func~iilorvitale

1:1;1"~

,,1'1.".1,.

I

Rolul asistentei in masurarea funclii10r vitale

_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gradului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

Tehnicide evaluare ~ring •.. ijiri asociate nevoii de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie

!1':'1~:1 i,..i •,...i,!....

! '"t/ . ~.

Pacientul sa fie echilibrat psihic -

-'.,".

.••••, .•••••~

- inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala) - inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot influenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la pat timp indelungat)

masaje

,ji!I!;'

_"w

tipul respiratiei amplitudinea mi$carilor respiratorii ritmul frecventa

i

•• ;i'-'f.~•.'.

:",

r

.•••••••••.

"

.,"~

r;~,:

- numararea inspiratiilor timp de un minut - consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii) - unirea cu 0 Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI

Ziua

"

Zile de boala

D

R

T.A.

T

P

4(

51 61 7I

81 91 '101 111 121 131 141

1

2

5

3

4

6

7

8

9

- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.: Rs= 20respiratii/minut RD=18 respiratiilminut de amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat - aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a mi$carilor respiratorii

10 11

D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~

f

~,

3000

60

30

160

f

41°

o 1("

2500 50

25

h40

40

20

I l;:

I

38°

~.

I

1500 30

15

100

i

38° A

--

I

1000 20

,-

500

10

10

80

3r ~~.~.".. \

5

60

Masurarea

'"

C

IF "

V

,

Elemente de apreciat

: I

~;

-

,~:'

;

;

:-

,~.'.,1-, •

ritmicitatea frecventa eeleritatea amplitudinea - temporal

36°

i

0

0

40

:.=~:>

-apical

I:

~.~.I

35°

I

I

i

_,: -,'

; ,"~ •• ,.;",!-"

'., ,'J':.""

.! ~"(~'_i

., ~;,"~;"i.:x';NJ...'i:1'l'~fJ\i:~';.'~'/x~':,"" ',,','.'~

-- femural

' J'I.- .

/.

~

radial

tibial

.

Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului

J

1,1 . !

l8-pediOS , 0 0

-11'1

~,

90 - t;"JlO";'l'I:'J~;"J:::""I"i,.,,;:,'''':,.,;;,>

,

\

I I I I Ii

~I

functiei cardiovasculare

r£

i

IV ..

1- evaluarea

Scop

pulsului

I

0

l~

~

40°

100

1\

• NOTA: Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0 respiratie.

~.

2000

I I I I

~

t' >.

'J"V'''.;',~.'\:

j\

,',:,.,<'"\,...:'I..•••.-;,.fi1,,.~-t..,

91

1,1

<."'.,.,,, ....••.','..•,.''''',.,.

".",',.h)"..!~,',.";,

'>:...,.,'~""",_,~.,,,.,,.,,,,~_ .

{--

I I I I I Ii,

NOTAREA GRAFICA A PULSULUI

Locuri de masurare

- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)

Materiale necesare

- ceas cu secundar - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

Interventille asistentei

-

J-

Ziua

41

51

61

7I

81

9I ill1 111 121 Dl 141

Zile de boa/a R T.A. 0

1

2

3

4

5

6

3000

60

I.

T

'II I,] .

9

10 11

S D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [

[C

40

- numararea

100 38°

1500 30

15

100

pulsatiilor timp de 1 minut

- unirea valorii prezente obtinerea curbei

.

20

..:;,.'='"

- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru puisatii

40°

2000 40

"',.:J

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor

I

,

i

8

160 41°

30

25

2500 50

~;.'

P

7

pregatirea psihica a pacientului ' asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute spalarea pe maini reperarea arterei

•..

cu cea anterioara

cu 0 linie, pentru

- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i a caracteristicilor pulsului Ex.: 12.11.1996 Po =80lminut Ps = 90lminut puis regulat

38°

Masurarea

y ...•. j....•. !'-

tensiunii arteriale

!:"

[:':'

-

Ii!';:

1;

1

'L

I i I.".

1000 "20

10

80

37"

It.

"""

.,v

.C', \.

Scop ..

~."

..'.: '.' b :1:'." "

Elemente evaluat

..

.

il'., !ll •• ,.• I~ ,:,

500

10

5

60

0

0

0

40

36°

Materiale necesare

r~,i ,~I!i

~}

illl ..

35°

'11\'1'

~

'I.

'J!!'

.

II~:

_:

..,.

- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1.f!,sticit9tea &j,,9alibrul vase lor) _.

;

r

de

- tensiunea - tensiunea

arteria!a sistolica (maxima) arterial a diastolica (minima)

- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva'Rocci - cu manometru - oscilometru Pachon - stetoscop biauricular - tampon de vata - alcool - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

11!li:.':.,..

I""

:;I:"i

!T.

nil

Q':t

Fig. 2 - Tipuri de tensiometre

I

------~----[!

~

-

Metode de determinare

- palpatorie - auscultatorie

Interventiile asistentei

a. pentru metoda auscu/tatorie - pregatirea psihica a pacientului - asigurarea repausului fizic $ipSihictimp de 1? minut\3 - spalarea pe maini - se aplica man$eta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit $i in extensie (Fig. 4) - se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a man$etei - se introduc olivele stetoscopului in urechi

!1 ;.,,~;.

I NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE

I --,

Zkffl

Zile de boata 0

R

3000 60

~.

2500 50

T.A.

30

25

P

T

160

41°

140

:11 51 61 7I

81 91 101 TIl 121 131 14I

1

5

2

3

4

6

7

8

9

10 11

D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[ S [£

40°

liZ ).

membrana Fig. 3 - Sleloscopul biauricular

~~.

1ft.',:

man~eta

artera humeralii ---'-V,-

"'~;"

~,';

~

_:"'~:'-"

artera radialii

Fig. 4 .- Aplicarea man~elei lensiomelrului

- se pompeaza aer in man$eta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la dispari!ia zgomotelor pulsatile - se decomprima progresiv aerul din man$eta prin deschiderea supapei, pana '-.Gand se r;lfitcepe priC',,;,.h:zgomot arterial'(care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime) - se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata ~ se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai putemice

'"'OC""'''"W

•..•.'''.•?NC., .•" •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0'."'(".".-"'0;>:,<.(."

-,.00"'.;"'''''-;.''''''''''-'''''«'''''''ce.c.',,',

•.

..•. '," ', ...•h

.,,,.,, ••• ,......

' ",' •• ,,',".'.""-

20

100 , 38°

1500 30

15

100

38°

1000 20

10 . ...., ." ..

80

37°

.

-:'

i,

1 ;::

Ii

I

'.'

'''-.

~

,,;

;

"'.

0

10

0

5

0

60

-

36° -

40

I I I

35°

;

I

,"J,"""".""""",,,,,,,,.,,,",",,',,,

I I I I I I

I.~

'.

-',.~ .C:;.;"

,-

500

~

94

2000 40

1,,-,

95 'M',' .•', ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~'N<""."

"".M"W-"-,""

w ••. ".••..•. '''',., __ '''".,_".,~

.•" .•,•.• , •••••,.• " '••',__ ..•.•.• ,.• ,,,,'"" ••. ' . ,,,""

._._ •.•.' ••..• _••..••• _

_I,~.

. _. " ••.

I I I I

- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arte'riala minima - se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0 Iinie orizontala de cl,lloare rO$ie,socotindu-se pentru fiecare Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur - se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza spatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , . - In alte documente medicale se Inregistreaza cifric: Ex.: T.A. max.=150 mmHg T.A. min.= 75 mmHg - se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu alcool -

determinarea se face prin palparea arterei radiale nu se folose$te stetoscopul biauricular etapele sunt identice metodei auscultatorii are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorari functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994

INCITATIA

Inter\len~ii penti'"O men1>inerea sau favorizarei!f expansiunii pulmonare '0

"

•

'••

- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continand bile colorate - pacientul se a$aza In pozitie $ezanda - se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange buzele In jurul ei - se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la $ase secunde) - se scoate piesa bucala $i se expira normal - Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va respira normal

Spirometru de volum

- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum predeterminat - procedura cuprinde etapeie prezentate anterior

.2:;,<1,;,:

" .••

~"

~

"

~-,-"

••.••

-~'~~'''.

~.".- •. '

DRENAJUL

.• -

.;.'<;'.

.~l.

'::•• -:-,.,-.

TORACfc

EXERCITI/ RESPIRA TORI!

I I

Respiratia profunda

Respiratia diafiagmatica

- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort - pacientul efectueaza 0 inspiratie profunda $i 0 expiratie prelungita, cu buzele stranse - este de preferat sa se execute In pozitie $ezand - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-

tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu

96

0

patura rulata '

',~..,,,,~,.,,,:~:•..~'•••

SPIROMETRICA

Spirometru de debit

III DE RETINUT:

- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului - manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea - masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului - In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul pacientului -Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate

_,,,.,..

- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen sub coaste - se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa, sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea abdomenului - In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii abdominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra coborarii abdomenului - timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la 10 minute - exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi - dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In pozitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului

b. pentru metoda palpatorie

I I I I I ,I

~.~~., •..,"".'",,",.,~,i,'.~ ".,., ;."' ..',:1;J"";''')''';':;''~-'' ..'.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~' •.•

Scop

- drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala $i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului

Conditii esentiale

- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie obstruate - respectarea normelor de asepsie

Sisteme de drenaj

- cu un flacon de drenaj (Fig. 5): - este cel mai simplu n.,.

;;:;:;;""'i

r

- fu n cli onal itatea drenajului este atestata de aparitia unor bule de aer Tn lichidul din flacon - cu doua flacoane de drenaj (Fig. 6): -.acest . sistemarE;l' .•. avantajul masurarii secretiilor provenind din drenul to'" of racic cu mai multa .. '''''.~ precizie Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon - cu trei flacoane (Fig,7): - are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada presiunea In interior

Interven1=ii pentru

t~ !~

~

- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar - la un pacient cu 0 hidratare adecvata, 0 tuse siaM poate U$or disloca secretiile - se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi

Umidificare.a

- consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)I inspjrClt - pastreaza aeriene umede $i permite debarasarea secretiilor - se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate pe 0 sursa de caldura

Nebulizarea

- consta Tn adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat - se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)

Tapotament

- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata suprafata, timp de 1-2 minute -Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie - pacientul este rugat sa respire lent $i adanc - toracele pacientului trebuie sa fie acoperit - este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste fracturate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre

VibraJia

- pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;i sa expire lent pe nas - In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0 presiune u$oara $i oscilatorie - dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa expectoreze - este contraindicata la sugari $i copiii mici

cis:

6lj

~~~ ~ ~I

A

Interventiile asistent~i

,"

"!,~

."J.

"3:~"l<;

Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane

1-1-

a$eZarea pacientului Tn pozilie:;emi$ez€md explicarea tuturor manevrelor pentru a combate anxietate a pacientului

- fixarea tG~aGic

starea

i de

tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul .... .,., - observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii - observarea f1uctuatiilor flotorului - solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor - Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i schimbarea flaconului ~'I

•..•. '"_

\""71.';,,~';":

• DE RETINUT: - este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tn cavitatea pleurala

98

tubulaturii,

secre1=iilor

Hidratarea

nl

Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane

mobilizarea

~;

f t

I f

Drenajul 'postural

caile

- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor , - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .". - decubit ventral cu perna sub abdomen - decubit ventral cu patul Tnclinat la 20° - decubit dorsal - decubit lateral drept - decubit lateral stang - pozitie $ezand - la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund - se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau dispnee - este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau cu hipertensiune intracraniana

I I ,I I I I I 1 I

""I I I

99

...1-..

'..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;' ~;~~,",_~,

•.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!:}:k~,~j,_0~'; ••1i';i:;;'~,,,:';;

Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere

I I I Ii

INTUBATIA IntubaJia orofaringiana

I, I

I' j'

I

I

de Luere)ia TIti.eil I.mportant e.ste_, ~a

Intubatia traheala

'.'1'~

\

,~~~

': J,.!.

'! -,

\ /'

.............,;;

'jl . . /'

~,

j, I.>'~

'

I

-..'~~~# ' " \. >''>'\ "-~

ASPIRATIA Maferiale necesare

-

Inferventiile asistentei

',-'...''-';;';[\ \ !1 \\~".,:..2?' , "",", ~', ,c"::19A..

(

..-/.. ///.1'-

'<~.~,.!

'-=:-'::':'~

r-.;.

Fig, 9 - Pozilia capului penlru intubalie traheala

- se efectueaza sub anestezie generala (se mai poate utiliza $i anestezia locala a laringelui) - pozitia pacientului este de decubit dorsal (uneori se poate a$eza sub ceafa un sac cu nisip) (Fig. 9)

(L/

inn

!. /~~~ 4.(:-.~ ~\~

. s

Fig. 10-lnlubalie


orolraheala

::;~,:~'i~-:,;::",::,::,-:.',:"~:,~,:. I,.:.. : _"",;,~",,,,",""""~"

..

V""",,,, "_~~~' __

._.'"'-,,,

:. __ ~~_~., .. _,.:,~ ..• ,.,•.•,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.

tJ

-<.~

~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta rnanevra - sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau orotraheal (pe gura)

']!:[.

I'

f,y-)

V ..,.'

;.- \ .I/,,)' r-> ,_......,., ,<::' lunglmea canulel sa fie \ corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J - daca este prea lunga ~~'Y// ' / ar putea lmpinge.,,_ limba spre epiglota Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu $i astfel ar obstrua A. Iraejiunea mandibulei caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare - daca este prea C. pozilia corecta a pipei scu rta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala poate fi mentinuta In partea anterioaraa gurii C,'

'.'.;;'<

- capul se extinde mult sprespate - se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu bl~mdete - se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10) - cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic - tn cazul folosirii laringoscopulu'f lama curba nu este nece. sara lncarcarea epiglotei - se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta - se verifica prezenta sondei In trahee: - prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu de aer prin sonda - accidentele intubatiei traheale: - ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase sau manevre brutale - rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp lndelungat a balonului de etan$are - edemul de glota dupa detubare

" ,,' ~-"

'1'<~S.f"

I

I I I I

~:I J r.~A..,;

-.se.realize,am eu ajutorul, . plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C-.te~nicade introducere ,f i)l. r.(r,t:. ifif{' plpel Guedel este i''Y'., .:...,....J desc~isa In. "UrQente!~ I medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __

:

~.,

•••

OROFARINGIANA

SAU NASOFARINGIANA

dispozitiv de aspiratie sonde sterile (Nelaton) manu$i sterile solutie sterila pentru umectarea sondei prosop

- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta secretiilor In caile aeriene superioare - se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite ,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii". .,~" ., - se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan - se instaleaza pacientul In pozitie adecvata: - semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti - decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli - se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop - spalarea pe maini - 1mbracarea manu$i1orsterile - fixarea sondei la aparatul de aspiratie - masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus - umectarea capatului Iiber al sondei - introducerea sondei: - pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe "-~,C~,'

- manu$i sterile - seringi $i ace sterile - solutii pentru anestezie locala - solutii antiseptice - pregatirea psihica a pacientului ~ - explicarea procedurii - pregatirea fizica a pacientului - a$ezarea Tn pozitie de decubit dorsal cucapullnhiperexterisie - realizarea campului operator: - dezinfectia cu alcool iodat a n'1'1 \\ regiunii cervicale, anterior $i lateral servirea medicului cu instrumental' necesar efectuarii anesteziei locale $i Fig, 12- Canuie inciziei pentru traheostomie - dupa introducerea canulei, fixarea acesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e

- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale - se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata - se extrage sonda - se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0 aspiratie '-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30 secunde" ,,,", - daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In acest interval - se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intre aspiratii - dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se Indeparteaza prosopul - materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se pregatesc pentru sterilizare

~~((~.II

~)

ingrijiri dupa traheostomie

iii DE RETINUT:

- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie - nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei

TRAHEOSTOMIA

- consta In realizarea unui orificiu la nivelul traheei - prin incizie chirurgicala - $i introducerea unei canule prin acest orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe ',"\~~ ,..J..'~ \ aceasta cale '" ,~d - canula corect introdusa In trahee va ) __ -,I/jravea ca efect: (Fig. 11) ~ 1/J."'J.)7 ' c araritia. fluxu!ukanrian zgomotos /;~/,/,/1" If"!I,,/I- --,~, prin canula - afonie //I~'i-:l - aparilia de cele mai multe ori a 1/::::. ,;':.." ''" .::,.;."! tusei - ameliorarea insuficientei respira- Fig, 11- PoziJia canulei torii traheale

- supravegherea atenta a permeabilitalii canulei -. observarea plagii (eventuale '~'" '-"-, sangerari) : .~.~""" : •.. :' ._.,;:"c~-_"\ii.' : - toaleta plagll ~ ' __.' (daca apar cruste, acestea se Inmoaie fara a in- ~~~~ troduce solutii anI tisepticein orificiu) - umidificarea ~:~";' b ~ aerului inspirat /1~' - schimbarea canulei la intervale Fig, 13- Fixarea canulei stabilite de medic , - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi I :..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu soluti: '0,- ,; 'I' -instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,

_\~~,_, JIJ5

r"

/)~'rt;:Zf." .

Rolul asistentei In efectuarea traheostomiei

- preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar: - canule pentru traheostomie - trusa pentru traheostomie - casoleta cu campuri sterile - casoleta cu comprese sterile

...:,I:,-!'~:.',:'''~;~",;.1il'11;;

:,;j"<,"-

••••,. '":

~.-.~.~1;_".''..-,'(e!;C';'

,.

;'o..~,-~'~~,-,.'•.",~~ .' ..- ,--

.• ,,~ .. ,-.", - -...•.'r"'." ..•~.~..•.~' •..••rv:' •.•.'~ ,4,n:.:.;:r..-i,,".'.;',.1.1'~:~';.:;',,,i,;.••.,;~;. "I

,,-.J

Decanularea

J ~

102 !"i'!iti8£.ii9fW;'=R:.r,r~~.~I".i:

)---j

@(!~--=-,~\~

I

;

uII

I I ,{.~~f(ll . ,I./~/)/;~' I I

;2:z:~

Traheostomia

I I

/~r

','

'y:a

- dureaza aproximativ 0 saptamana - scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi, pacientul fiind supravegheat atent - daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele fara canula - trebuie precedata de 0 buna pregatire psihica a pacientului, care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie, mai ales In timpul noptii

103

i

I I I I I I I

~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~

I I I I,

ASP/RAT/A

- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor - prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor

Materi(;re neeesare

-

Interventii

I I I I I I"" I I I" j

I

TRAHEOBRON$/CA.

Interven1=ii pentru Seop

dispozitivde 'aspiratie sonde sterile manu$i sterile prosop solutie sterila pentru umectarea sondei comprese sterile

- asigurarea inlimitalii - pregatirea psihica a pacientului - pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nu este contraindicata - asamblarea echipamentului de aspiralie - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula - introducerea sondei cu mi$cari blande prin orificiul canulei (Fig. 14) - aspirarea secretiilor limp de cel"ffiult 10 secunde (peritru a nu produce hipoxie) - se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacien-

Seop .'''"""'

oxigenarii

tisulare

- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de: - scadereaoxigenului'aiveolar - diminuarea hemoglobinei - tulburari In sistemul circulator - probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

Surse de oxigen

- statie centrala de oxigen - microstatie - butelie cu oxigen

Precaulii in utilizarea surselor de oxigen

- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata - pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~ tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen - se vor verifica echipamentele electrice din Incaperea respectiva - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool) - apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea opusa sursei de oxigen - transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor In timpul transportului - buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un supor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba

Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica

"=--

favorizarea OX/GENOTERAP/A

tului

- dupa terminarea procedurii securata canula de traheostomie ~ ~....... ~ ~.'::'-,"i._~.

••.•.••• ~~.~

~o...,

- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a °";lcestora <" ," ,-=" to'~', <,.,

Ell DE REnNUT:

- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a pacientului $i de aceea este necesara 0 foarte buna pregatire psihica - secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile ce se impun (masca, ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii) - lehnica se va efectua In conditii de asepsie - nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei - In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie - sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care aspira $i sterile - calibrul sondelor sa fie adecvat - sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral - sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

104

Metode de administrare a oxigenului

a. prin sanda naza/a

- este metoda cea maiJrecve~ntutilizata - permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45% - poate fi utilizata pentru 0 terapie e termen lung - nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoasei nazale _ b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral) - permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60% - este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare - accentueaza sta.rea de anxjetate [T1aiales la copii '-oate cauza iritatia tegumentelor felei - nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei

I

===~-='-----

.;,l

:.l:~

c. ochelad P@r:Jtr:t.' oriQliW - sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari - se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati - sunt mai bine tolerati de pacienti d. corful de oxigen - rrecvent unilzat la cociL- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50% - are dezavanJ3jui ca atI"DQ,\3fera de sUD se incalze~te ~i se supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i expira in acela~i mediu - oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalatii de racire - In cort se pot monta instalatii de racire - copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca conul

- acordarea suportului psi hie al pacientului pe timpul administrarii oxigenului ~i combaterea oricarei cauze de disconfort - mobilizarea periodica a sondei - scoaterea sondei 0 data pe zi :;;i introducerea ei in cealalta nara - curatirea echipamentului la terminarea tehrliCii .

~

'\1 \1

con

Echipament necesar administrarii oxigenului

- sursa de oxigen _ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conti nand apa sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de metoda alea~ _ :..:;material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei

Interventiile asistentei

- pregatirea psihica a pacientului asigurandu-I de luarea tututor masurilor de precautie :;;i a~ezarea pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare (daca este posibil: pozitie semi:;;ezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara) - asamblarea echiparnentului - dez.cbstruarea cailor respiratorii - masurarea lungimii sondei, pe 0braz, de la nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 - Masurarea sondei - umectarea sondei cu apa sterila pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei -' intfOthi':';B,ea-sondei in nara :;;j.:fixareaaC0Si'[email protected] ..obrcur,-cu benz! de leucoplast (Fig. 16) - daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0 curea In jurul capului - fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriplia medicului - aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pulsuluj) - su'pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparilie a unor complicalii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc.) .

"Incidente ~i accidente i;' ,1'1

,. 4~

~t &

if'

~

fE

1j::

-;-

,

;fr "~"

,

Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale", de Lucrelia Titirca. --.::;;

_..•

_••-~,," ~""7,:;"";;';~-

"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. " (I. Gon!ea)

2.NEVOIA DE A BEA $1 A MANCA Defini1=ie Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.

I

107 if

•

II NOTA:

nu se deosebe;;te

106

h -.'

II DE RETINUT: - administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii - Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q - pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)

~.

i:

-----------~---,- ,:'-;rjt<"".-f';."ii",.t,,":,'~1'-" :!'~"':,",r

- daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna, lichidul poate 1iimpins de oxigen In caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-I - In cazul utilizarii prelungite a oxigenului, TncQocentratii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea: - IrItare locala a mucoasei Fig. 16 - Fixarea sondei - congestie ~i edemuf alveolar - fiemoragie intraalveolara -atelectazie __ - patrunderea gazului in esofag duce la QLstensieabdominala

I I I I I I I I I I I I I I

rJ I I I I I I I I I

I I I I I

",' "O"'."---"w",-"",*",","

I. Independenta in satisfacerea nello;; Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevoie de 0 cantitate adecvata de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $i natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime, activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala. o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale. Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin hidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor (diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate). La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie, afectiuni hepatice $i renale. ,"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, Tnacela$i timp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a hormonilor. Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij, hepatic, aparilia unei anemii $i, prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu formare de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri, anemii, evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator. Scaderea cantitatii este indicata TnbOTirenare, afecti!Jnifebrile. Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tn compozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara mprezinta rezRrJele de energie ale"organisITlt,!!ui-.$itesutului de suslill-f)repentriJ organele interne. !i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h Ratia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficienta pancreatica, hepatica, nefroza lipoidica, diabet zaharat, obezitate), boli febrile. Ralia de grasimi se mare$te In stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita arderilor exagerate). Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~:: ~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m.ajoritatea I'.,•. tmbolnavlrllor). : Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20 mg vitamina K, ceea ce se'. : asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _.. i.'

108

I

'

",",""

" "-'",---,

-

Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din :organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare. Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml; ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor. o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale. Organismul sanatos necesita In 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg; '18mg Fe;6 9 CI. "" Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.

Factorii care influen1:eazasatisfacerea Factori biologici

nevoii

- varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile In functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic - activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat cre$te metabolismul $i, implicit aportul alimentar - oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn functie de varsta

Factori psihologici

- emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana, astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza consumand mai multe alimente - anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare

Factori , ,sociol~2ici

. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese

1

I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.

cantitafe.crescutadEi'Hchide"

,

...

- statutul socio-economicdeprinderile alimentare bune se fortneaza din frageda copilarie $i, uneori, pot fi influentate de apar-j tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satisfacerea nevoii - religia - Tn functie de apartenenta lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, interzicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool), dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual - cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i superstitiile fiecarei culturi. -inn

.1

I

I

I

{~

I""'"

Manifestari

de independen~a

Cavitatea bucala

- dentitie buna - proteza dentara adaptata ~i in stare buna - mucoasa bucala roz ~i umeda -limba roz - gingii roz ~i aderente dintilor

MasticaJia

- u$oara, eficace - gura inchisa

Reflex de deglutiJie

- prezent

Digestie

-Ienta - nestingherita

Deprinderi alimentare

- programul meselor (3 mese ~i 2 gustari) - 10 ore repaus nocturn

Apetit

- poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana

Foame

- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca

~.

atletate

',';1'"

i"

~

i- aslgura

'

echmbruJ intre princlplile

nutritive fundamenlale

aslfeJ: 50-55% hldra)1 de

leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide '- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala: - 40% proteine de origine animala - 60% proteine de origine vegetala - 35% lipide de origine animala - 65% lipide de origine vegetal a L. asigura echilibrul intre aciditate ~i alcalinitate - calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i alaptare: + 30% - ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare: - glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram -lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram - proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram - eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului - alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului - Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i calitative ale diferitelor principii alimentare

'

I I I I I

II. Dependents in satisfacerea nello;;

- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta

Hidratare

- consum de lichide in functie de nevoie

Gust $i valoare acordate mancarii

-

alegerea alimentelor servirea mesei singur sau In grup traditii - obiceiuri alimentare educatie

Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei in satisfacereanevoii - as~stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarul de. GaJorH''flO 24- erer"1fl.functie de: activitate;'. _~ ," -In r~, 25 cal.lkg corp/24 h - ctivltate u~oara: 35-40 ca. 9 corp/24h -
110

Surse de dificultate Surse de ordin fizic ••

>,/,

.~~-.;

'-.

Surse de ordin psihologic

j~=

alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului intenstinal alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare." "-. - obstructii, tumori, strangulari - tubaj nazo-gastric - supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente - dezechilibre: durere dezechilibre metabolice electrolitice, endocrine neurologice

tulburari de gandire - anxietate - stres - situatii de criza

111

I I I I I I I

'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~'; •.~~;.;~';f~1.b'.X.lQf •• If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::
", .,

. '. ' ~_, :':\~, .:,'~'

c'

; •. ;.'

_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1

Surse de ordin sociologic

- foame - insalubritate - malnutritie

Lipsa cunoa$terii

.' - lipsa de cuno~tinte - insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului Inconjurator

I l 1. Alimenta1=ia ~i hidratarea I :.,) I~t;: I'.,':'

- Interven1=iile asistentei _ Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)

i1i,':"

i::;i[

.•

',1

::-,.-.

OBIECTIVE Pacientul sa ...1siba' 0' stare' de bine, fara greluri $i ,:varsaturi

"

PrezenHlm doua probleme de dependenla:

,!,:i

LI ~'.'.','.",i.i

inadecvata

prin deficit

Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate $i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc. Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare).

:>'"

,';~!' i"j'

!

Manifestari

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

de dependen1=a

1.',

- Iipsa poftei de mancare

Disfagie

- greutate la Inghitire

..Condifia ca- .' vitafii bucale . -

Ii;:,

r

I:. i:

H::'

•I:;'~'."

Starea tegumentelor

- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi - acnee, dermatita

Digestie

-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor - greata, varsatura - regurgitatii ,:-.•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is :c.,, ", .~ •. ...••.... ..,....

i;;'

,,~=-,~

ni.:'

"

ii.:."

';

,~

II'

Hr:'i J)li:',:

:.~~'.:

."

.•.....~ ..~."'::".:'"~~

Hidratare

- consum redus de Iichide $i saruri minerale - pierdere In greutate

Semne de dezechilibru

- slabiciune - tegumente $i mucoase uscate - urini concentrate

Gust $i valoare acordate mancarii

- dezordonat - mananca In picioare sau In pat - obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)

\

n. ,

gre$eli In prepararea alimentelor gre$eli In alegerea alimentelor orar nesatisfacator al meselor pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu

112

- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de pozilia pacientului - ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I -lIlnvafa sa inspire profund

- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi, dupa indicatia medicului - calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare - dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita - exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului - con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului alimentar In mentinerea sanatatii /' - face bilantullichidefor ingerate $i eliminate

'I

-

i~.: .

iX

:"r•. :'~

Deprinderi alimentare

:':','.

I,~,r' I

absentadintilor, carii dentare, gingivite ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale limba Incarcata, depunere saburala, glosite dificultate In masticatie

- a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "

- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale -Incurajeaza pacientul - reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente

,::~:,

Anorexie

INTERVENTlIlE ASISTENTEI

..

Pacientu[sac.. .~explbr.e<'B' ..Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHme nte!er-perfflfse' $i interzise fie echilibrat nutrilional - serve$te pacientul cu alimente la 0 temperatura moderata, la ore regulate $i prezentate atragator - Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $i echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare, In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI - 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez; 135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete - 100 9 proteine sunt cuprinse In: - 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te, 400 9 branza 11')

IJ - 100 9 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal, unt, untura de porc - lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectfmd contraindicaliile regimului Pacientul sa fie echilibrat pS,ihic

- asigura un climat cald, confortabil -Incurajeaza pacientul - Ii explica scopulinterv~ntiilor .

2. Alimenta~ia ~i hidratarea

inadecvata prin surplus

Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ. Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ poate ingera 0 cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate, singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.

Manifestari Indice ponde-

Gkg = gr8utate corporala exprimata In kg Tcm = talia, exprimata In cm V = varsta exprimata In ani 0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei -Ingra$are - senzatie exagerata defoame: mananca fara control

Polifagie

J9returi ;-;

I ~i varsaturi

- nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de satietate ~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric .

.'..

','

.

•

•• ,

'-',",.

..•...

..""

• 0"-

•

- mnterven~iiPacientul eu alimentatie inadeevata (surplus) OBIECTIVE Paeientul sa aiba greutate eorporala in funelie de inallime, varsta, sex

INTERVENTliLE ASISTENTEI - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii de alimente - invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul in functie de activilatile fizice $i varsta - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric

114

- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate - stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie de gusluri $i capacitate, Impreuna cu bolnavul

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului - II invata metode de relaxare - la nevoie, administreaza medicatie sedativa

Alimenta~ia pacientului

4

, Bulimie

'Pacientul sa ,desfa$oare activitate flzica creseuta

Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a bea ~i a manca

de dependen~a

- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula: Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 20 x 0,9 unde

ral: +15-20%

- u~mare$te bolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I, reglm - urmare$te orarul $i distributia meselor - urmare$te, periodic, greutatea corporala

I ~ T""l'"

Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii: - Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli) - asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii - favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimentalia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios (palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic - prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea bolilor acute In cronice $i aparitia recidivelor .:... consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""." Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale organismului. ALIMENTATIA DlETETlCA Inseamna . 0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate. Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea alimentelor ce Ie compun. In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice, Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.

115

I I I I I I I I I I I I I

I I,

Regimurile dietetice urmaresc: - punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme: - regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie; - regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita; ~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric; - regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza; - regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta renal a acuta; - la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de agregatie; - echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului: -In colita de fermentatie - regim bogat In proteine; -In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati; - In ciroza hepatica - restrictie de lichide; - In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide; - compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: - se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante; - satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: -In boli infectioase - regim bogat In vitamine; - afectiuni osoase - regim bog at In calciu; -In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine; - Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali: - produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi. - In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare, - numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.

I I I I':,,'.,','.,;,' >,'

.:

";':

"0

f

"

I';"

"Regimul . ,~" ~=indicaJii hidric:-In,primele

",

..'"

zile postoperator,

" " ,,",,~, _-.,

:=""C

,..--Semilichid:

- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa primele :c:ileale infarctului miocardic acut

- alimente permise: " r"

rLactat:

f~? H:

Hidro-zaharat:

,It"

I-

I'

- 1000-2000 smantEma Lacto-filinos:

1

I 1,,;'"

1~;-;

,I~

'

- sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, compot, zeama de orez - - se administreaza in cantitati mici $i repetate 11~

ml lapte,

eventual

imbogatit

cu fri$ca

sau

- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe stomac

- alimente permise - branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume, smantana, fri$ca, fainoase Hepatic:

- indicaN - hepatita cronica agresiva, neoplasm hepatic

ciroza hepatica decompensata,

- alimente permise

I

L,

- brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL

"

- glomerulonefrita

perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, In perioada febrila a bolilar infectioase

In

vegetarian - indica/ii

Repa!~.~~ ,="~,,L:-indicaN

diarei acute, gastrite acute

indica/ii

- alimente permise ii"

- indica/ii

- alimente permise

:~

.",.,' , _"' ""'=

acuta difuza, insuficienta

renala

,

- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare Cardiovascular:

indica/ii - cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, miocardic acut in a doua saptamana de boala

infarct

- alimente permise zeama

de I>

i

'''if'

~/imente permise

- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din carne, apa fiarta $i racita -

- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci - mese mici cantitativ $i mai frecvente

- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, primele zile dupa hemoragia digestiva superioara

- alimente permise:

I',','",:

- indica/ii

-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata, unt 10 9 $i ulei 30 g/zi

",0'

(: Diabetic:

.'.

- indicajii - diabetul zaharat - a/imente permise - in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite: - alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, legume uscate, fructe - a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua, supe de carne, sosuri fara taina, ulei

"1

Hipocaloric:

-proaspat: - omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag -praf: - proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut - vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut Oul;.

,'7c

- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii, consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine forma - a/terat:

- indicaN _ - obezitate,hipertensiune arteriala - a/imente permise - 240 calorii - 300 9 branza de vaci - 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere - 600 calorii din acelea$i alimente

- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros neplacut, respingator Faina:

Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de sE'matatea individului.

I

Carnea:

I

prepararii

culinv.re

se cerceteaza

starea

I - proaspata: - pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag - a/terata:

NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E

Inaintea alimentelor:

-,-.proaspat.:

de

sa/ubritate

r=;roaspata: - c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda - a/terata:

a

- amara, acra, miros de mucegai Conservele:

1- bune: - cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu proprietati organoleptice caracteristice conjinutului - alterate: - capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat

- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa PRELUCRAREA PRELIM/NARA Mezelurile:

1-

D~O:~:::~la

curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,' miros placut - vechi: - pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase

- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare); - spalarea, eviscerarea pasarii; - curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui; - ouale spalate, sparte in vase curate; - legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;

Pe~tele:

-proaspat: - culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii - alterat: - cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente moi, rupte

- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita pierderile cantitative $i calitative); - S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi, vitaminele, mineralele);

- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).

118

119

. "..".., ..•.".i.I'.";' ..'" , .•,'_'_'"'''',.. "''''.'

~"""I\'~"'

••••••••

','"

,

',,''''~~'v .•.~..,.,,,.,,, ' ~•.~•...."., '''~.,

.

I

I.

I I I I I I I I I I I

,,,,._~~~l

~ TEHNICI DE GASTRDTEHNIE Fierberea

- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec substantele minerale in apa daca aceasta este rece); . - daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un strat protector.

'Inabu~irea

- sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.

Prajirea

- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte daunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nu permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).

Frigerea

- se formeaza 0 crusta ce mentine substantele sapide; - se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.

Coacerea

- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald; - se formeaza 0 crusta de glucide caramelizata sau proteine coagulate; - alimentele se coc.

...•

I I I I I I I I I

Conservarea

- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui - dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada, procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati mari de sange la nivelul organelor abdomina/e. Pregafirea servirii mese/or:

. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.) - Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase - se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori) - pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati de restul bOlnavilor, cu paravane - saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala - asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i spala bine mainile. Disfribuirea

- congelare, afumare, murare, sarare, uscare. ','• ..,to,,

ALIMENTAREA

Servirea mese/or

PACIENTULUI

r---------------

Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune importanta ca $i regimul propriu-zis. In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: Draru/ $i repartizarea

mese/or:

_

I: :

. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric) - pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei - pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la intervale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii - pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita de alimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese, repartizate atat ziua, cat $i noaptea - pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0 f1amanzire mai mare de 6 ore - alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare la oficiul de alimente

120

~i

a/imenfe/or:

- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de mancare a pacientilor - asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica - operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala) - distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie -In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inmaneaza pacientului 0 data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu) - alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un carucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite - felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul anterior - alimentele nu se ating cu mana - gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine dietei) Drdinea de servire a mesei:

- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu se lncadreaza rn regimurile tip - vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea - alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.

S8

va

Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor

In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face: - activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon - pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura - artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice. 1?1

0d

r

l ALiMENTAREA ACTIVA

-------~ pacientul mananca singur,

.

I

In functie de starea generala, oferite.

- se a$aza peste mU$ama un Iighean - i se of era pacientului sapunul $i i se toarna sa se spele

fara ajutor, alimentele

Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.

Pregfltiri

materiale

- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile - se Indeparteaza materialele lolosite - se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17) acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza - se a$aza In jurul gatului un prosop - asistenta Imbraca halatul de protectie - se spala pe maini $i serve$te masa la fel ca In salon la masa

~

- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine

Condilii de mediu

sala de mese - curatenia - aerisirea

desava.r$ita In sal a de mese

- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile, paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului - se creeaza 0 atmosfera cat mai intima - se anunta bolnavii sa vina la masa _. se invita sa se spele pe maini

servirea mesei

",~

~ Alimentarea activa la pat, In deeubit lateral stang

- servesc felurile de mancare pe rand - se ridica imediat vesel a folosita - nu se ating alimentele cu mana - se observa daca pacientul a consumat alimentele In Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1 S8 iau masuri de Inlocuire - se transporta vesel a la oficiu - se aerise$te $i se curata sal a de mese

~ Fig. 17- Masuja speciala

- se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe o perna - se spala pe maini - se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat - se a$aZa tava pe marginea -Inaltimea patului

patului

sau pe un tabu ret la

- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide - lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, curate, fierte - se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza se spala pacientul pe maini

materialele folosite,

condltii de mediu Tnsalon, la masa - se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita, scuipatori, plosca) - se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilalti - se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata, tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz) - se invita pacientul sa se spele pe maini - pacientul este ajutat sa se a$eze la masa - asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub boneta (sa nu se atinga de alimente) - se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de mese

Alimentarea activa In salon, la pat

- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa - se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau $ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne - se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama

122

'Al.!/MENrAREA~f!AS7VA:J - --~~ . .. . .z.'

~---~---

.

------

;..;.;;;;;;-

Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.

Seop Pregatiri

- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici, In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie

materiale: - tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza, cana de supa, tacamuri

asistenta: - Imbraca halatul de protectie - a$aza parul sub boneta - se spala pe maini

pacient: - se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l:: pentru a U$ura degluti(ia --.J

I

123

I I I I I I I I I I II

r - i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat - se protejeaza cu un prosop In jurul gatului - se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfel Incat sa vada ce i se introduce In gura Servirea mesei

- asistenta se a$aza In dreapta pacientului $i Ii ridica U$orcapul eu perna I'f - verificatemperatura alimentelor (pacientii In stare grava nu simt temperatura $i nici gustul alimentelor) - Ii serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide - supravegheaza debitul lichidului pentru a evita Incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului - este $ters la gura, i se aranjeaza patul - se Indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub boinav, pot contribui la formarea escarelor - schimba lenjeria daca s-a murdarit - aeopera pacientul $i aerise$te salonul - strange vesela $i 0 transporta la oficiu

-I I illlI DE $TIUT:

III DE EVITAT:

- se Incurajeaza. pacientul In timpul alimentatiei, asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor In procesul vindecarii - se ofera pacientului cantltati nu p,ea ma,i - deoarece, neputand sa Ie Inghita, ar putea sa Ie aspire

- servirea alimentelor I p,ea fierbinti sau p,ea reci - atingerea alimentelor care au fost In gura pacientului

PRINCIPII DE A LIMEN TARE A PACIENTILOR ".1.; '.'.

I Scop

- se Inlocuiesc In funclie de preferintele bolnavului In cadrul limitelor permise de prescriptia medicala - servirea mesei se va face Intr-un cadru cat mai estetic - se servesc alimentele In portii mici - cantitatile ma,i provoaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine - mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore) - Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_. reei, acidiliate cu lamaie, Intr-o variatie cat mai mare I - nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca senzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea -Iaptele In cantitate mai mare de 1 I provoaca diaree, greata - alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $i accentueaza inapetenta -Ia bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va Ii exploatata $i Ii se vor oferi elemente nutritive sub forma lichida; laptele, sucurile de fructe vor Ii Imboga(ite cu praf de lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama de lamaie sau portocale - bulionul de legume va Ii Imbogatit cu unt, branza, faina, galbenu$ de ou, cacao - In aceste amestecuri se vor introduce $i preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modifica gustul sau mirosul alimentelor - se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice - la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida, repartizata in 4-5 mese - asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/mente consumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta In ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilor zilnice ale bolnavului - va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele conform prescriptiilor medicale

1-

i

INAPETENTI

II

Observarea apetitului urmare$te descoperirea $1co~baterea inapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. , - apetitul poate fi. un indiciu In stabilirea diagnosticului unor afectiuni; astfel, bolnavii cu: - cancer gastric refuza carnea de vaca - In hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile - polifagia poate indica un diabet zaharat - apetitul preferential In cazul unor carente ale organismului I (gravide) . - pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea In vedere urmatoarele: - se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim In comparalie cu cele preferate

124

ALIMENTAREA ...

~finiJie

Scop

ART/FICIALA

.' ... :::"::.. Inseamna introducerea alimentelor In organismul pacientului prin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoarele procedee: - sanda gastrica sau intestinaia - jlastrostQilla - pe cale parentera1a

-crrsrnr ---

- hranirea pacientilor incon$tienli - cu tulburari de deglutitie - cu intoleranta sau heinoragii digestive - operati pe tubul digestiv $i glandele anexe - cu stricturi esofagiene sau ale cardiei -In stare grava; negativism alimentar

125

J

r

L",,.,",,,,,,,,,,,,,

,---

ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA Pregatire

Alimentarea

prin

• materiale

gastrostoma

- de protectie - aleza, prosoape - sterile

- In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi introduse In organism prin gastrostoma -In stoma, este fixata 0 sonda de cauciuc prin intermediul careia ~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie" - respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i amestecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica - alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la temperatura corpului - cantitatea introdusa 0 data nu va depa$i 500 ml - dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a Impiedica refularea acestora - tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand uneori leziuni apreciabile - de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant

- sonda Einhorn sau Faucher ,'-'~ serihgide 5-10 cm - pensa hemostatica - nesterile - palnie - tavita renala - bulion alimentar - sa nu prezinte grunji - sa fie la temperatura corpului - sa aiba valoare calorica •• pacient - psihic - vezi sondajul gastric - fizic Introducerea sondei Alimentarea propriu-zisa

1-

Alimentarea prin clisma

vezi sondajul gastric

- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura corpului ml apa $i 0 cantitate mica de

aer

- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea 'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinand pneumonia deaspiratie - complicatie grava - se ext rage sonda cu atentie

H:

III DE $TIUT: - la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal - sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor) - ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase izoterme

126

i !

i

I

lpS"~

- se poate asigura scurta de timp

hidratarea

$i alimentarea

pe

0

perioada

- deoarece In rec! D~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie - alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47%0 cu rol hidratant - vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei - in locul irigatorului se folose$te un termos

- In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza spalatura gastrica

- se introduc apoi 200-300 pentru Ci goli sonda

- deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele In scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea esofagiana este Intrerupta

Alimentarea parenterala

- se face cu substante care: - au valoare calorica ridicata - pot fi utilizate direct de iesuturi ",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~ L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor - pe cale Lv. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 1020-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice) - planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile nutritive - nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glucozate $i proteice - alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap. Hidratarea $i mineralizarea organismului) - ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia preparatului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh

127

1I

I I

r~ I I I I,

f~

Hidratarea

I I I 'I I I I I I I I

~i mineralizarea

organismului -In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele

Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard).

- pe baza modificarilor din lichidul extracelular mai multe sindroame de deshidratare: - deshidratare

Apa

-

..

';:,\ '""""~

- estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $i anorganice, necesare bunei functionari aorganismului - dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar destinati eliminarii - se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixastructurala (intra In constitutia moleculelor) - apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I' repartizeaza astfel: - 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular) - 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial) - 5% circula In vase (Iichid plasmatic) - prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plasmatic, sunt numite lichide extracelulare - apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale - mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruri minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a limfei $i a lichidului interstitial " - sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din organism, constituind una din activitatile fundamentale ale activitatii celulare - nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h - la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea corporala, el necesitand: - 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni - 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni - 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni ....el00 ml apaJkgcorppeste 1 ~.Il:l1"rj~_. '""'" - necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele solide - eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel: - 1000-1500 ml se elimina prin urina - 500-1000 ml se elimina prin transpiratie - 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani - 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun) - In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In organism $i pierderile fiziologice - In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare

128

izotona - cand aportul

se deosebesc

insuficient

derile interes8':.-tz
apa$i

sau pierelectro/itii

(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia,

fistula

gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1124 h - deshidratare

hipertona - cand se elimina apa In proportie

mai mare (prin polipnee exagerata 2-3-5 1124 h) - deshidratare

hipotona

Intre 1 $i 1,5 1124 h, transpiratie -

cand

se elimina

proportie mai mare (In poliuriile provocate prin diuretice)

sarurile

patologice

sau

In cele ,

--------------_,1

Homeostazia

- analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens: - prin "difuziune" celulelor $i invers

a principii lor

- excretor prin emonctorii,

nutritive

rinichi,piGinani,

la suprafata piele, dupa ce

produsele de excretie celulara au fost deversate In sange - In urma observatiLior $i experienlelor

intreprinse

asupra glice-

miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea generala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern" " Toate mecanismele

vitale nu au alt scop decat men!inerea

stabIYitajii mediului intern. Respirajia, "... ,,;::~

r

circulaJia, depuratia excre-

menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului '~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £" - acest vast echilibru interior estedenumit

de Walter Cannon

homeostaza

de coordonare

$i lamure$te

mecanismele

control, astfel Incat teoria constantei noscuta astazi ca teoria homeostazei

I

- prin homeostazie,

se Intelege

C':';--",.

$i

mediului intern este cului Cannon

totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;. •..

9.~

sau bJQfg,Lq.5l a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica

$i laboratorul componente

Incadreaza

- sistemui de coordonare endocrino-vegetativ.

L

normalul

$; control

pentru

fiecare

al homeostaziei

din aceste este neuro-

129 "

________

J

STABIUREA

:~"-:.

NECESITATILOR

HIDRICE $1 MINERALE

Se face prin: - stabilirea felului deshidratarii - simptomatologia deshidratarii - investigatii de laborator. - Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. .. - Aceasta se inmulte$te cu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individ de 70 kg este de 141. - Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv. - Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale. - Cantitatea lii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare: - ralia de intretinere = pierderile de lichide/24 h - ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in competenla medicului. - Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mllkg corp (valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului): - 25-30 ml perspiralie - 50-100 ml transpiralie - 10-20 ml cu scaunul - 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree, varsaturi, febra). TULBURARI

Volumul deficltar de fluid

ALE FLUIDELOR

<-

hipovolemie _ deshidratare

>

I

1-

130

~;-...

Excesul volumului de lichid:

- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme - se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslie excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In interiorul spa(iului intravascular. ManifesUlri

_

..

IntervenJiile asistentei

"-

1- piel;

uscata eu turgor redus - membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa - ochii adancili, moi - letargie, sete - scaderea eliminarii urinare - tahicardie, hipotensiune arteriala - scaderea presiunii venoase centrale - cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemoconcentralie - cre$terea ureei sanguine urina coneentrata cu densitate mare

I

~J' !~ ,;'~, ;;',,(-"_~~!.'

:I,~': ,,;.~ I~':

~,fr""

,.

>;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; .;(r,),;-t"2fJ"-

I

, - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea

I - cantare$te zilnie pacientul

- monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii C/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie - menline integritatea membranelor mueoase prin igiena riguroasa - ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor ""_co' - inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseaza la fiecare doua ore - asigura aportul liehidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os

se datore$te pierderilor excesive

(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem perlferic,oheniatomf. .• ' Manifestari

r1nterventiile asistentei

-

cre$terea acuta in greutate edem periferic pleoape edemaliate cre$terea presiunii venoase centrale hipertensiune arteriala, puis puternic dispnee, raluri crepitante turgescenta jugularelor scaderea hemoglobinei $i a hematocritului scaderea densitalii urinare

- educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne - educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul de Iichide $i Na - masoara zilnic ingestia $i eliminarea - eantare$te zilnic pacientul - observa edemul periferie - ascuJtafrecvent respiralia ~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar -"-"stabile$teCa11titatea de liehide peritru fiecarefura - educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic - invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinul crescut In Na - schimba coneeplia de preparare a alimenlelor TULBURARI

Hiponatremia

I

I I

ELECTROLlTlCE

I manifestari: - deficit de Na sub 130 mEq/1 - cefalee, confuzie - anxietate, piele umeda .

J

131

- .', '.r..,;;~;,;,~ '? .. v:~r,,"•••;(~j"li"C!<:"';"''''~~':'''~'''''.j,',"'_"i;'",,-,/',I.it'''\i):lr~'

.~.11~X;;I'L"dJi

"i':1J,'if;';,'i','_v'i\.'

,,-,.-....-'.",':,0:;,:),',',...

'V.(.","' ,'\ """'",.'L<~~"lO'....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,

I I I I I I I I

I

I I r: r~j

,

,"w",'.,"."

,,',

",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW""""""

•.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l
_ "~~,:~' .. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1

intervenJii/e asistentei: - creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz - recunoa$te modificarile de comportament - acorda suport psihologic >, - acorda suport moral familiei ,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~

-':"';;':"-.

I I I I I I I I I I "'I

Hipernatremia

Hipopotasemia

Hiperpotasemia

manifestari: - excesul de Na: peste 150 mEq/l - agitatie ce poate progresa spre convulsii - membrane, mucoase uscate - sete, hiperemia fetei - tahicardie, hipertensiune arteriala intervenjii/e asistentei: - reduce ingestia de Na - administreaza solutii cu continut scazut de Na - administreaza diuretice - creeaza un mediu de siguranta manifestari: - nivelul redus de K sub 3 mEq/1 - siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus - scaderea potlei de mancare - crampe musculare la extremitati - greturi, fatigabilitate intervenjiile asistentei: - administreaza intravenos K cu mare prudenta - monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de siguranta - monitorizeaza sunetele intestinale - masoara cu atentie ingestia $i excretia - educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spanac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~, manifestari: - exces de potasiu peste 5,5 mEq/l - greata, crampe abdominale - diaree (hiperactivitate intestinala) - parestezii, slabiciune, iritabilitate - aritmii cardiace severe - schimbarea personalitatii intervenJiile asistentei: - administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat (scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula) - monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de securitate

132

TlPUR/ DE FLU/DE • izotonice • hipertonice • hipotonice

- aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma) - concentratie mai mare decat Iichidul organismului - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului

SOLum

U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE

Solujie izotonica de NaCI

Solutie apoasa de 9%0 NaCI, denumita $i ser fiziologic

Solujie hipertona de NaCI

Solutie NaGI 10-20%

Bicarbonat desodiu

Solutie apoasa izotonica de 1,4%

Lactat de sodiu

Solutie izotonica 1,9%

Glucoza

Solutie izotonica 5% Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%

Solujie de KCI

K 2% In solutie de glucoza izotonica

'SoluUfu Ringer

Solutie de electroliti: KCI - 0,3 g; CaClz 0,5 g; NaCI 8,5 g; apa la 1000 ml

Solujie Darow

KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la 1000 ml

Solujie

Krebs

Solujie Buttler

NaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml

.SolLltie

Locke

Solujie Hartmann Solujie

NaGI 7 g, KCI 0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat . de magneziu 2,40 9

Tham

1<9

10,07'5. ,9}.,CaClz NaQI 9.ffi glucoza 1 g, apa la 1000 ml Aceea$i compozitie 1000 ml

O,1-~g, bicarbonatNa

Q,JO g"

ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 la

Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)

SoluUe Fischer

Solutie alcalina, folosita In combaterea

Inlocuitori ai masei circulante

In solutie de NaGI sau glucoza; greutati moleculare diferite

Dextran 70 Dextran 40

Macrodex Rehomacrodex

acidozei metabolice

sunt polimeri

ai glucozei,

cu

I 133

f (.~

I:

Marisang Plasma umana Sange integral Derivate de san~(#< masa eritrocitara

.; -::;;~'.I.

- perfuzor (ambalat de unica intrebuintare) - seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul acelor) - soluliile de perfuzat - pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a volumului $i ratei de flux - Jobinete cu doua sau mai multecai - branula (cateter IV) - flutura$ (butterflys)

'~'I

• pacien!: CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI

IOrala

I

~

---

Rectali.'!

ee.duziaintravenoasa. '. .

Executie

- administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala - lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de 60-100/minut - se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii

(-

c:::::-=::::-----=

-

--

Duodenala

Subeutanata

- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa

- calea fiziologica de administrare a lichidelor - declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor - se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza pilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului

- se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme) - se face prin perfuzii -- resorb!ia este lenta ,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin comI presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea linalta), flegmoane, complicalii septice

I

1-

introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica, , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'

Seop

- hidratarea $i mineralizarea organismului - adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect prelungit - depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a prodU$ilor toxici - completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - alimentarea pe cale parenterala

Pregatire

e materiale:

I

- dezinfectante - alcool iodat - pentru punctia venoasa ~ ..•.

IZIC

- tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica aseptica (Fig. 18) - asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu sange (dupa spalarea mainilor eu atentie) - pregate$te solutia de perfuzat - monteaza aparatul de perfuzat $i lasa liehidul sa eireule prin tuburi (evitand contaminarea siste'l":ului) pentru indepartarea aerului - alege vena (Intai, loeurile distale $i apoi eele proximale) - apliea garoul - eurata locul cu aleool de la centru in afara - introduce acul, bra~ nula In vena seoate garoul $1ata~ $aza tuburile, desehide (!\ prestubul, fixeaza rata de flux 60 picaturilminut - mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril Fig. 18 - Aparate de perfuzie - schimbi:J.pansamen1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor tul (cand se fixeaza standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi eatetere) la 24 h $i penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului inspeeteaza zona (eperfuziei (sursa: Catalogul de produse ventuala inflamatie) Fa. B. Braun, Melsungen). (i)

1-

1-

135

I I I I I I I I I

r

.~

_....-

\(

•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",,;;:~7'."

-

I I I I I I I I I

II

- schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea completa a precedentei - se po ate folosi 0 rata redusa pentru a tine vena deschisa ingrijirea ulterioara . a pacientu!ui

I

- In stari patologice,

-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0 presiune asupra venei cu un tampon $i se retrage acul In directia axului vasului - S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este , permis)

) c-

-

pe cale digestiva,

sub forma de

Generalita~i

Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante a compozitiei mediului intern.

Notare in foaia de observafie Accidente

apar eliminari

varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa

Reorganizare

Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic ;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax ice rezultate din metabolism.

- hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se administreaza fonicardiace - embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul circulator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se folose$te para de cauciuc) - !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$tere la flebite, necroze - coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfuzarea Iichidulul cu solutie de h~~

IIlI DE $TIUT: - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicalia adaugata $i doza -- rata de flux = nr.pic.lmin - sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei i - substanle adilionale 1 __ schimbarea flaconului - aer-poluat - injectii complementare

II! DE EVITAT: - folosirea aparatului de suslinere a bratului, care ar putea cre$te posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor

Substantele osmoza.

folositoare

organismului

(sodiul

$i apa)

sunt

absorbite

prin

Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala. Un rol important II au plamanii, care controleaza CO2 $i O , 2

Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv etc.). $i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.

Factorii care influen~eaza satisfacerea

II

Factori biologici

nevoii

- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare. ~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume; fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala - mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor

-

Exemjii/e - activitatea

fizica

amelioreaza

randamentul

muscular

3. NEVOIA DE A ELiMINA

- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un ral important in eliminarea intestinala

;

I I

- aparat respirator - aparat digestiv - scaun _. aparat genital feminin - menstrualie

Definifie: Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism. Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai: - aparat renal - urina - piele- transpiralie - perspiratie

136

de

- Varsta - are rol important in satisfacerea seama de controlul sfincterelor - la copii, controlul se obtine In 2-3 ani

nevoii daca (inem

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii - la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune

137

.•~.

-- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi - momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul Factori psihologici

--

culoarea urlnel

.-.----

- Stresu/ - Anxietatea

.,,,-,

- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i calitatea eliminarii urinare $i intestinale Factori sociologici

- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice - Educatia

~~.

- Cultura

I. Independenta in satisfacerea nevaii

mirosul urinei

-- de bulion = urina proaspata - amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline

reactia urinei

- normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7 Reactia urinei In lunctie de alimentatie: - regimul bogat In carne - acidifica urina - regimul vegetarian - scade aciditatea urinii Nota

a) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasit prin care sunt..elimioate substaotele rezultate din metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism --- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului. In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind inliuentate de activitatea sistemului nervos. De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi lu ndamentale. Termin%gie: - mictiune = emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare - diureZ8t
Manifestari

de independen~a

cantitatea

- ~riaza ID functie_de_v.ar.sla.:. - nou,nascut 30-300 ml/24 h - .0lliii 500-1200 ml/24 h adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h

frecventa mictiunilor

-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuniIrecvente - cop-II4-5/zi -adult 5-6/zi -'Varstnic 6-8/zi

L-

_

""--

-~_.-

,

,~"~,:,"

•.;, ~.;.:.~

Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile urinare.

i

~~

- normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q£Sl.!~ deveni tulbure In rmal - datorita coa ularii mucinei ia ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din t?!ganelegenital~.

densitatea urinei

- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se schimba densitatea - normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C (temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea)

urinei

b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei Scaunul este alcatuit din: - reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor - celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive - produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe - numar mare de microbi Termin%gie: - defecatie

138

, , ".:.

- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchis spre 6run). - modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente: - culoarM""inchisa = In regim bogat In carne - 'culoare deschisa = In regim vegetarian - medicamentele schimba culoarea astfeT: ":::roz, rO$u-caramiziu = tratament cu piramidon -:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen ..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau acid salicilic . _

•.:.;;

:' ..Il';(\I",r,j";;'.!'

=

eliminarea materiilor lecale prin anus

139 '.

I

I I I I I I I I I I ,I

!

r

',j

v'

I I I I I I

Manifestari de independen~a Frecventa

- ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire

Cantitatea

- zilnic 150-200 9 materii fecclle

Consistenta

- pastoasa, omogena

Forma Culoarea

Mirosul

I I I I I I I

- normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile - 1-2 scaune pe zi la nou-nascut

Orarul

I.

c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare. Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o $i 10 %0 reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)

Manifestari de independen~a

~J,:~;"

-

•

•

. -, .

..;

,O;::~'

Reactia

- acida pH = 5,2 sau u$or alcalina

- cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila

Cantitatea

- minima, pentru a menline umiditatea

-

Mirosul

- variaza In funclie de alimentalie,

bruna, la adult, data de stercobilina In func!ie de alimentalie: deschis-galben = regim lactat brun Inch is = regim carnat negru = ali mente preparate care conlin sange - verde = legume verzi - culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine Modificarea culorii In funclie de medicamente: - brun-negru = bismut - negru-verzui = fier - alb = bariu - negru mat = carbune - fecaloid'-

pliurilor climat $i de deprinderile

igienice ale individului Perspiratia

- pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin expiralie Compozilia aerului expirat:

- O2 -16% - CO2- 3% - N -74% - H20 -7%

~-

difera de la un individ la altul

d) MENSTRA genitale

=pierdere

temporara

sau periodica

- apare la pubertate $i dispare la menopauza

de sange,

prin'Organele

$i In timpul sarcinii

La copilul mic _.Culoarea

-In

Manifestari de independen~a

primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu)

- La sugari:

..--

-'- galben-auriu J

Ritmul

Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei. Astfel:,~ '.

Durata

- galben-deschis

Aspectul

= sugar alimentat artificial

I

este

alimentat

pe cale

-

mucus

amestecat

cu sange

$i detritusuri

Culoarea

- ro$U negricios, la Inceput,apoi

Cantitatea

- 50-200 9

Mirosul

- dezagreabil

Evolutia

- fara dureri, u$oara jena fiziologica

- 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi sugarul

:-.-':'

coaguleaza

- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie

Daca

. -,3-5 zile

= sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin

oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde

Numarul

- la 28-35 zile

artificiala,

numarul

ro$U deschis

scaunelor este de 1-2 pe zi. Mirosul

- u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san

1-

fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a

140

141

celulare;

nu

~

Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen~ei in satisfacerea

!

••.••..

-

cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale planifica exercitii fizice il invata tehnici de relaxare cHrceteaza .deprinderile alimentareale pacientului , .". recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea

Lipsa cunoa~terii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I

Surse de dificultate Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In funclie de problema - cateva exemple):

i I ...-"" //

I(

- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie) -- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie) - slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta) - Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta) - alterarea centrilor nervor$i (incontinenla) - accidente cerebro-vasculare (incontinenla) - spasme vezicale (retenlie urinara) - anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara inadecvata) t .:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata) - alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata) - tumori (constipatie) - t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i •. - dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic' I (eliminare urinara inadecvata, diaforeza) - durere (eliminare urinara inadecvata)

I

~ •..•..

I.

- anxietate (diaree, constipalie ... ) - stres (diaree, constipatie ... ) - situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza, constipalie) - tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)

Sursa de ordin sociologic

- poluarea apei (diaree) - alimente alterate (diaree) - schimbarea modului de viata (constipatie)

142

I

-

I

Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ Retentie urinara Incontinenta de urina ~i materii fecale Diaree Constipatie Varsaturi Eliminare menstruala inadecvata Diaforeza Expectoratie Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)

1. Eliminare urinara inadecvata ~i calitativ

cantitativ

Manifest.ki de dependen~a

I

Surse de ordin psihologic

~.~-c-

Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de dependenta:

In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree, varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.

-,;;-

- Iipsa de cuno$tinle - insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului inconjurator ;

II. Dependenta in satisfacerea nello;;

Surse de ordin fizic

I I

- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii (constipatie) - insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata) - temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)

nevoii

MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI Poliurje

- eliminareaunei cantitali de urina mai mare de 2500 ml/24 h Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila -.

.,.,.. . ...ApaJe: TreciHoare, durabila sau - in perioada de efervescenla a unor boli infeclioase permanenta (pneumonie, hepatita epidemica etc.) - dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i isterie - in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i exsudatelor seroase - in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore - in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor osmotice) .:.;:...... ,..,

.'"

143

,'"

j to,

I

I I I I I I I I I I

I I

..".,.,

•.. ,'

-

I I I I I I I I

- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.

OUgur!?

.,..excretia urinei sub ,500 ml/24 ore Oliguria poate fi determinata Apare In:

r::;',"" r. Hematuna

- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, - glomerulonefrite acute Insotite de edeme Anuria

,,'::c:;;,"

de cauze renale $i extrarenale.

- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului - transpiratii abundente - varsaturi incoercibile - diaree accentuata - hemoragii abundente - perioada de form are a coleqiilor seroase - insuficienta circulatorie cu formare de edeme

prin:

I

hepatita etc.)

- glomeruk18efrita - arsuri Intinse

- prezenta glucozei In urina

Hiperstenuria

- urina foarte concentrata

Hipostenuria

- urina foarte diluata (densitate mica) = In bolile rinichiului cand acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.

.

Izostenuna

din uretere I

i

- senzatie de micliune emisa foarte mica. "tauzele pot fi:

foarte frecventa, -'"'3:;t

~',.".

cantitatea ~~.,

Edeme

I

de -."'~:':

I

U;'in~""tull)ure'

- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale - procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene, afecliuni uterine, uretrite, prostatite - hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati Nicturia

Urina cu miros de fructe coapte sau cloroform

- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii. Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de sange.

144

(densitate crescuta)

- urina cu densitate mica se men line In permanenta valori indiferent de regim

la acelea$i

Nota

TULBURARI DE EMISIUNE URINARA Polakiuria.

In urina

Intre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura. - In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica (In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa, densitatea este mare.) -In oligurie = culnare Inchisa = densitate mare

acuta, nefroze tbxice

unui calcullntr-unul

- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.

Glicozuria

- stari de $OCtraumatic $i chirurgical - traumatisme lombare -;:lngajarea

DE DEPENDENT.A

- prezenta proteinelor

~

- lipsa urinei In vezica

ALTE'MANIFEST.ARI

Albuminuria

r

Poate fi din cauze renale $i extrarenale Apare In:

I

~I

- eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate. Apare In: - inflamatii acute ale uretrei - stricturi uretrale - edeme ale mucoasei uretrale - hipertrofie de prostata etc.

-In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de aparare a Qrganismului).

I'~"

~I /1

'Oisuria

1

- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida, lucioasa $i stravezie.

-

~-=----~-.-.---""",""

- In mod patologic urina este tulbure ininerafe, puroiului sau a microbilor

- In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei

Ourere lombara Sete intensa

I

I

.~ din cauza

GreJuri ~i varsaturi

1«-

saruri/or

- Intervent;iile asistentei

-

Manifestari

Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ OBIECTIVE

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitie $i aeidobazie

INTER"ENTIILE

glob vezical

- distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de retenlia urinara

micliuni

- absente

ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- asistenta face zilnic bilantul hidric,masurand cu con$tiinciozitate ingestia $i excretia ~ ctaTW.re$tezilnic pacieutul - corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide $i electroliti, In functie de ionograma serica $i urinara - corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezerva alcalina, la indicatia medicului

Pacientul sa nu prezinte eomplicatii cutanate, respiratorii, urinare

recolteaza urina pentru examene chimice $i bacteriologice - administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice, conform antibiogramei, la indicatia medicului - asigura igiena corporal a riguroasa - serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet - schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie

Paeientul sa fie echilibrat psi hie

- asigura 0 atmosfera calda, raspunde prompt $i plina de solicitudine la chemare - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$i exprime gandurile ~isentimentele in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un rol foarte important).

polakiurie

~.

- micliuni frecvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin) r',...:~ i

- Intervent;iile asistentei

_

Pacient cu ischiurie - retenlie urinara OBIECTIVE

-

Paeientul sa aiba micfjuni spontane

Pacientul sa aiM echiii brul psihic

2. Reten~ia urinara - ischiurie Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i conlinutul. Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa \ . secretiei renale. ." Ischiuria poate fi dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i,ca: slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procese de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii urinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare sau unei paraze trecatoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, meningita, encefalita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In coma. Retenlia urinara delermina 0 distensie extrema a vezicii, care va bomba, situalie ce va fi pusa In evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, In timp ce, In caz de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze picatura cu picatura. Acest fenomen se nume$te ischiurie paradoxala sau incontinenta prin regurgiiare (prea plin). evacua

146

de dependent;a

1-' I

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- verifica prezenta globu/ui vezical -Incearca stimularea evacuarii, asltfel: - introduce bazinetul cald sub bolnav - pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana, - lasa robinetul deschis sa curga apa (sa fie .aLLZitade bo/nav) - introduce mainile pacientului In apa calda - efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia medicului

I

I

I I

!

- Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0 rela(ie Intre nevoile de a bea, a manca, a face exercilii fizice $i a elimina, pentru a-$i stabili propriul orar de ingestie $i eliminare - Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i golirea completa a vezicii ..... -lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura cu problema sa ! - asigura un c1imatcald, confortabil ,_c.

3. Incontinen~a de urina !?imaterii fecale Incontinen(a urinara $i fecala poate rezulta In urma unor afec(iuni (infectie urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de con$tienla, deterioare a activitatii sfincterelor, cre$terea presiunii abdominale, leziuni obstetricale etc. Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de control a sfincterelor, fie prin procesul de Imbolnavire. o forma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe. ._ .

147

I I I I I I

I I I I I I

r,

~

f

111I I I

-I I I I I I I I I ,I I

,-

Manifestari de dependen~a Ineontinenta urinara

- emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente Apare In: - leziuni medulare - sfar$itul accesului de epilepsie - afeetiuni neurologice"~"" - slabirea functiunii sfincterului - traumatisme

Enurezis

- emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani

Ineontinenta de feeale

- pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient

- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale - contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i pentru a Impiedica defecarea - contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i pentru a opri mictiunea - contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de 4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'eta de 100ri - de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util - oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de mai multe ori - cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In momenlul eliminarii Paeientul sa fie echilibrat psihic

Iritarea tegumentelor regiunii anale

- Interven~iile asistentei Paeient eu ineontinenta

de urina~i materii feeale

OBJECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

, Paeientul sa prezinte tegumente ~i mueoase integre ~i curate ~.,~.~~

- schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare - daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia tegumentelor - asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare - apiica crema protectoare . - insTJleazasonda vezicaU3.:fa indica'tlcfnlfjdicului

Paeientul

sa-~i reeapete eontrolul sfineterelor

4. Diareea

,

- asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric (mai mare In prima jumatate a zilei) - stabile$te un orar al eliminarilor - formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un . interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor, intervalul se mare$te) - treze$te pacientul din somn pentru a urina - Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea completa a vezicii - urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area mictiunii $i la eliminarea urinei ramase

148

- asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului - Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura cu aceasta problema - arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine - administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului

Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un dezechilibru hidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te. Factori determinati: - exacerbarea peristaltismului intestinal - cre$terea secretiei intestinaJe - scaderea resorbtiei :,,-:" '""'fJre$elialift'tentare - stres Factori declan$atori: - cauze nervoase - cauze inflamatoare - continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic) ,0" .~:..

Manifestari de dependen~a Freeventa

numar mare In 24 h - 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite - 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric - 80-100 scaune/zi, In holera

149

&

~

Consistenta

- scazuta, scaune moi, pastoase, - apoasa, dupa purgative saline

Cantitatea

- marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica - scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9

Culoarea

- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza tranzituiUi intestina.l aceelerat) - verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros - albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate - hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic - negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiunea superioara a tubului digestiv - scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiunea inferioara a tubului digestiv

semilichide,

sau

5. Constipa1=ia

.:,J..p."7-J

Mirosul

In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul intestinuiui gros: - acid = fermentalie exagerata - putred = putrefactie exagerata - ranced = grasimi nedigerate (steatoree) - foarte fetid = cancer al colonului $i rectului - de varza stricata = infectii cu colibacH

Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _ uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice. Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale), mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea 'sigmoidianasau poate fi simptomatica (In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale, esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a alimentatie saraca In reziduuri, unele medicamente, emotiile puternice pot determina aparitia constipatiei. lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii peretllor intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii, cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie, obstruct!i intestinaie, strangulatii.

Manifestari de dependen~a Frecventa

- scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat - suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)

Orarul

- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii

--

f---~

Aspect deosebit ~i cu elemente anormale

~ ~~

- Aspect asemanator cu: - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida - zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera - balega de vaca = in colite - Cu conlinut de elemente patologice - mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie ..

-::;:t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat pancreatita cronica

= crE?a!ore.g< In a.0,h~He q;:lstrica,

- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti Crampe

- contractii abdominali

CoHca

- durere cauzata de mi$cari peristaltice

Durere locala

- durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor

Semne de deshidratare

- tegumente $i mucoase uscate - oboseala, slabiciune - greala $i varsaturi

dureroase,

involuntare

150

$i pasagere

Cantitatea

Forma

.

'.

I

ale mU$chilor

de dezvoltare

a co!onului

- uscata, crescuta (scibale, copralili)

-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica masa fecaloida abundenta, In constipatia atona ~ ~~.. . '.:.b'~e conglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale stag nat mult In rect - inchisa

Crampe

- contractii dureroase, abdomina/e

Meteorism

- acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei alimentatii bogate Tn celuloza sau in urma aerofagiei

Flatulenfa

- eliminarea frecventa a gazeloi din intestin

involuhtare,

151

pasagere,

ale musculaturii

.1 I I I I I

-I

au

Culoare

exagerate perianale

- redusa, In constipalie - mare (cateva kg), in anomalii (megadolicocolon)

Consistenta

_--

..

I I I

I

,<

I I

I I

Tenesme

- senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale

Fecalom

- acumulare de materii fecale rn rect

Anorexie Cefalee

..

,

.,

.,

..

.'

,.

""","

..,

Iritabilitate Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi: - muco-grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide (grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa - Iichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese fermentative rn intestin - muco-purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid - muco-sanguinolent - contine sange

- InteMlen~iile asistentei

pacientul sa aiba tegumente ~i mucoase perianale curate ~i integre

Pacientul sir aibil tranzit intestinal In limite fizioiogice

INTERVENTII

AUTONOME

..

_.'.

"",,"_

- asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de energie) -Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama - serve$te pacientul cu bazinet

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru coprocultura - monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In foaia de observatie - calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea eliminata

$1 DELEGATE

- in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitate suficienta de lichide - recomanda alimente bogate rn reziduuri - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare, In functie de activitatile sale $i

frecventa ~caun,;lor",.. ,,"_.,.., •••"" ....:r -efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza, la indicatie, laxative - in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice - alimentatia este hidrica, In primele 24-48 ore - asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne, mU$etel)supa de morcov, zeama de orez - treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza de vaci, paine alba prajita.-s~e strecurate, din legume - dupa 4-5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa - administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative

152

.',

pacientLJI' sa-~i satisfaca celelalte nevoi fundamenta Ie

-

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate - urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta -,-',-.'

c

'.cc

Pacient cu diaree sau constipafje OBIECTIVE

- curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun - aplica creme protectoare - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza cu acid boric 2-3%

Pacientul sa fie echiliblat

- da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea pacientului

psihic

- " lini$te$te $i " Incurajeaza sa-$i exprime emotiile $i sentimentele In legatura cu starea sa

6. Varsaturile Prin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului. Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand Q, ITlQc:lCllitatede aparare f.atade un,continutetemacakdal:lootor organismului. ."... In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/ stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide, In urma presiunii intrastomacale,continutul gastric trece In esofag, apoi In faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifara contractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cu vomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie exploziva $i abundenta,

153

Cauzele varsaturii pot fi: - de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene (meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate de senzatii de greala $i de stare generala alterata. - de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli c .' '~;limiCi, medicamento$i'etc. ' Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare: - greala - salivalie abundenta - ameteli - tahicardie - dureri de cap

.-Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di. gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u Culoarea

;.':f~'

Mirosul

Forja de proiectie

Manifestari de dependen~a Frecventa

- ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) - frecvente (stenoza pilorica) - incoercibile (graviditate $i boli psihice)

Orarul

- matinale (gravide $i alcoolici) - postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer g;xstric)

Cantitatea

I

I

'" ".'0' ,:

I

- alimentare - mucoase, apoase (etilici $i gravide) - fecaloide (ocluzii intestinale) ~-~:" -c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'. - puru!ente (gastrite flegmonoase) - sanguinolente Sangele poate proveni din: - stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile cu substante caustice etc) - organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San. gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza) in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil culoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere din hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.

154

I

- fad, acru, In hiperclorhidrii - fecaloid (ileus) - ranced (fermentalie gastrica) - bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana -

dureri abdominale greala - salivalie cefalee transpiralii reci, tahicardie deshidratare

Interven~iile asistentei _ Pacient cu varsaturi

- mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adauga secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la alimentaliile anterioare) - mica (calivazeci de ml)

Continutul

.C.,~

Simptome ce insotesc varsaturile

- galben verzuie (varsaturi biliare) - ro$ie (hematemeza) - galben murdar (ocluzii) - bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' continutul)

OBfECTIVE

L.

Paci~;i1tulsa fie menajat fizic $i psihic in timpul varsaturii" "

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectroIitic $i acido-bazic

INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE - In funclie de starea pacientului, asistenta II a$aza In pozilie semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte, aproape de marginea patului - IIlini$te$te din punct de vedere psihie -II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat - Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura -Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica - suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili - corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina - rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide reci, oferite cu Iingurila - face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate - monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative

155

J

I I I I I I I I I I I I I I I

r

i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q :;rr,Ci"

I I I

7. Eliminare menstrualii

I'~I I

~I I

- Interven1:ii1easistentei -

Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la menopauza). Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu, clima,viata in aekiil"er. , ',.:, Glandele mucoasei genitale secreta 0 cantitate redusa de Iichid, care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree fiziologica. Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.

I I I I I I

!iiivaginala inadecvata

Manifestari de dependen~a - absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor

Dismenoree

- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei

Metroragii

- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre succesive

Menoragii

- hemoragii menstruale prelungite

Oligomenoree

- intervale lungi intremenstre

- intervale scurte intre menstre - cantitate redusa - cantitate crescuta ._.- .

p-'":,;,..

''"'

'. ''''-': "-,

-;:.'~-

'-

'~:

"

.

" :::.-~'" ..

.,

Leucoree patologica

- de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml

Hidroree

- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml

Culoarea $i aspectul scurgerilor vaginale

-

I Ritmul

I scurgerilor

Pacienta sa - asigura repausul la pat aiba 0 star.f.7=, -'- efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace. de bine, de s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i confort $i citologic) securitate - aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T" - schimba pansamemtul des - Invata pacienta tehnici de relaxare - protejeaza patul cu mU$ama $i aleza, la nevoie - calmeaza durerea cu antialgice - Iini$te$te pacienta In legatura cu problema sa - Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul , secretiei vaginale, examinari radiologice) , - Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

abundenta

Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori, 'Ia deshidratare. Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperatura mediului ambiant, efort fizi,c $i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a organismului. Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de sudoare,se, pi~,O,5El ,cak .. <0-0=-, ~~"'

,

Hiperme),' noree

INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate

t.:;

Hipomenoree

OBIECTIVE

Pacienta sa aiba 0 stare de bine psihic

Amenoree

Polimenoree

Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata

,.',O','

,"""

",,'

Manifestari de dependen1:a alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere galben verzuie, in gbnococie ro$ie apoasa sau cafenie, In tumori seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta

- continue sau sparodice, mai ales la oboseala

156

~~i

.'

Orar

- mai mult sau mai putin regulat

Cantitate

- 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/ 24 ore

Localizare

- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _ semnificatie critica atmosferica -Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

I

'

157

- hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii Miros

- puternic - variaza ambianta, deprinderile

In functie de alimentatie, igienice ale bolnavului

- Interven~ii1e asistentei Pacientul

- galben verzuie, In supuralii pulmonare - alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ic - neagra, in infarctul pulmonar

temperatura

-Mirosul

-

ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate - spala tegumentele ori de cate ori este necesar - schimba lenjeria de pat $i de corp -Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i sa Ie schimbe frecvent - mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale - asigura imbracaminte u$oara $i comoda

sa

- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele - II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura problema de dependenta

cu

Consistenfa

- spumoasa - aerata - gelatinoasa - vascoasa -lichida

Forma

-

Aspectul

- mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor - purulent, in supuraliile pulmonare - muco-purulent - seros, in edemul pulmonar - pseudomembranos, in difteria laringiana - sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, pulmonar

9. Expectora~ia Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0 cantitate mica de mucus, necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei. in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0 cantitate variabila de sputa, care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei. Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ.. seterezultate alIi deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie. in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i faringiana.

Manifestari Culoarea

de dependen~a

Cant ita tea

ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie hemoptoica - striata, eu sElnge ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar roz, in edemul pulmonar

158

perlata, in astmul bron$ic numulara, in caverne pulmonare mase grunjoase izolate, In saliva mulaje bron$ice

OBIECTIVE Pacientul

sa

sursa de infeclii nosocomiale

illfare!

_. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC - pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC, gang rena pulmonara $i edem pulmonar - vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).

- Interven~me asistentei Pacienr"cu

nudevina -

In supuralii

,!

INTERVENTIILE

Pacientul sa aiba 0 stare de bine, de confort fizic

bron$ica $i in astmul

- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase - fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara - mirosul pamantului sau al. paiului umed, pulmonare =.

cu diaforeza

OBIECTIVE

Pacientul prezinte echilibru psihic

,.--

-

expectoratie INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE - educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%) - sa nu stropeasca in jur - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare - curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane - gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate - manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se dezinfecteaza

159

I

I I I I I I I I I I I I I, I

II I I I I I I I I I I I I I I

Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii de a elimina

m

a

-

a m

Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore

a m

a

Obiective

m

- oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l. renal $i asupra altor Imbolnaviri - cunoa$terea volumului diurezei - efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa - urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul lichidian (intrari-ie$iri)

a

-+-+-

m

a m

a

-

1t c..

a

Z

m

a m

a m

a

Masurarea diurezei

-,

l_

m

Colectarea urine; pe 24 ore: - se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast - colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ziua urmatoare, la aceea$i ora - se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a urinei $i asupra procedeului ' Pentru 0 determinare corecta: - pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I urina, de la prima emisie, se arunca se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la ultima emisie II De retinut:

C

a

~

m

'Ii

a

(I)

f::, :::l

m

Z

-.I

a m

a

a

~

'''<:

~

f-;.

m

a

~

m

a

~

m

"

a

C

I!! 0-

~ ~ f..,.:

(IJ

.~.

~

(IJ

2 0 I1J

m

a m

,"

'"a

l.U

'"

m

'1-

:2

!:!:!

'-' Z

a

I

G

a

Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi }, Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore

160

,"

~

a m

a

-

~ ~

I

a

m

lJ..

- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare ; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga, la urina colectata, cristale de timol - recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului, numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina, pentru a preveni descompunerea urinei - dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta conform cerinlelor - pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza urina din 24 ore \ - pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina. I!l Precizare:

i-.: l

G

a

a

" :;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.

" ..~ z-

a

a

.

,;.. c-,

6 ..•.

I

I.

:; C

.a:

0

Ii)

0

I I ~, ~

0

;!

~

'"'"

0

0

I

-,.-

"',

'Ii C

.2

If iii . l' .

a

D

'"'"

I

& <')

I 0 0

'"

-'"

0 0

D

~

-,-

t:.

<')

D

0>

~

""

'"

.'

t,"

'~".'[~ ~q~

'"

0

-'"

D

'" 161

""0

o _

~_ hi

0 0

."

I

S~ :~~I

II NOTAREA Notarea diurezei

iN FOAIA DE TEMPERATURA oeterminarea calitativa a albuminei (proteinurie)

Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui: - prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina $i zilei respective - spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la 100 ml de urina

al foii de temperatura

MATERIAL acid sulfosalicilic TEHNICA:

NECESAR: 20%.

doua eprubete,

stativ, solutie de

- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina; -Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfosalicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor (comparatie);

Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de aproximativ1500 ml.' ';,

- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu eprubeta martor.

Analiza urinei

INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza = negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina. In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv ++, foarte pozitiv +++).

Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului. Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta, culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen fizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree, creatinina, clorurie, proteinurie etc.). ANALIZA

SUMARA A URINEI

MATERIAL NECESAR - un cilindru gradat de 100 ml, urodensimetru, hartie de filtru (pentru .Indepartarea eventualei spume de la suprafata urinei). TEHNICA: - se toarna urina In cilindrul gradat; - se aspira spuma (daca exista)cu ajutorul hartiei de filtru; - se introduce urodensimetrul (sa pluteasca liber In urinal; . - se cite$te valoarea densitatii pe scara la cifra care corespunde pe menisc.. de 10,supxatataurlnoi." Densitatea normala = 1015 - 1025, Densitatea urinei 8ste influentata de regimul alimentar, de cantitatea de urina $i de capacitatea de concentratie $i dilutie a rinichilor.

'l:

Reactia urinei

""N-~ ~l,.,,-Il .~~l

r~~~~. a Oeterminarea puroiului

Urodensimetru

Alburnenornetru

Esbacil

Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%. TEHNICA: - se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. . Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%; _c

I

- se agita In forma de U. INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere. Determinarea caJitativa a glucozei

MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clema pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II. TEHNICA: - se toarna In eprubeta 5 rnl urina; - se adauga 2 ml reactiv;

urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).

162

- se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem . nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R". - se astupa tubul, apoi se agita bine prin rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu reactivul; - se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi - se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului precipitat direct In g%o.

b

Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol. Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina . veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I Normal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina sau neutra. Aciditatea

Se face cu reactivul Esbach $i eu albuminometrul Esbach = tub de sticia care are la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la partea inferioara de lil 1/21a 12. TEHNICA:

L

- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata

163

I I

I I I I I I I I I I I I I I

~

I I I I I I I I I

- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara. INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de 10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru. DE RETINUT: In mod uzual determinarea

2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i pentru examenul bacteriologic al urinei. 2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale.

3. Reeoltarea urinei

3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genitourinare cu apa $; sapun. 3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul (recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin cateterism vezical). 3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 hematii/minut $i 1000 leucocite/minut.

Captarea

.,.--.-co Seop:

--"~,anll\!l"

-. descoperirea .-

Pregatire

_

.. diagnosticului _"

fiziologice

modificarilor

.

:.'......-

si patologice ale dejec!ii/or

lor pa..to.... /ogice in ved.erea stabilirii ../' "_ _ ... ,_•..... .. .

-

• materiale - prosoape, acoperitoare

figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin

de flanela

- paravan, mU$ama $i aleza

Timpi de execufie

- manus; - plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i

ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.

11.1.

Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se regim fara lichide cu 24 ore Inainte.

I recomanda.

164

I I I

~iiii4~.,

- materiale pentru toaleta mainilor

Etape de execufie

I I

dejec~iilor fiziologice ~i patologice

'."-

- observarea caracterelor

-

Studiul cantitativ al elementelor testul Addis-Hamburger:

I

--~

-

Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%. TEHNICA: se toarna 5-6 ml urina In eprubeta; ; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1 alcdofiodat. INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.

I

1. Pregatirea bolnavului

2. Pregatirea materialului pentru reeoltarea urinei

Se face prin metoda Erlich. Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine un rezultat fals. TEHNICA: - se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din eprubete este martor); - intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich, - f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor. INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie, urobilinogenul este crescut. Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii: - culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+); culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++); . - culoarea ro$U aprins = (+++).

I

'I I I

Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac. TEHNICA: - peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva picaturi de reactiv; - se agita U$or, apoi - se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac. INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua lichide.

este rugat sa ramElna eu/cat

1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii" I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "

[-, I

Determinarea aeetonei

Determinarea bilirubinei

1.3. Din acest moment bolnavul timp de 100 sau 180 de minute.

glicozuriei se face prin teste rapide.

r--

Determinarea urobilinogenului

1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta; aceasta urina se arunca.

- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri • pacient

L

- fizic, In functie de produsul captat

165

....-

EXECUTIE Captarea materiilor fecale

- i se asigUra scuipatori nevoie

- se separa patul de restul salonului cu paravan - se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul - se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza - se dezbraca pacientul (parte a inferioara) - se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala

- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta - se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare

-

Captarea vilrsaturilor

- se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilie $ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte - se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza - se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului - se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul - i se of era tavita renala $i/sau se sustine - se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura - i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei - se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte - se pastreaza varsatura pentru vizita medicului - se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja - se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare

.1'.7""

- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii - se efectueaza toaleta regiunii perianale - se Tndeparteaza bazinetul cu atentie - se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se Tndeparteaza din salon - se strang materialele folosite - se imbraca pacientul, se reface patul - se aerise$te salonul - se spala mainile pacientului - scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locuri special amenajate Notarea scaunelor

Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, conventionale: - normal = I (Iinie vertic:ala) - moale ',/ (Iinie oblica) - diaree (apos) = - (Iinie orizontala) - mucus = X - puroi = P - sanguinolent = S - melena = M

se face prin semne

Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub introdus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de aspiratie. Indicalii

- se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol 3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator) - se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie, sa foloseasca recipientul dat

- sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual, este efectuata Tn urmatoarele cazuri: - obstructie intestinala (ocluzie) - ileus paralitic - preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale, gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee) ! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.) Precizare:

--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod asemanator cu a bazinetelor - urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate la marginea patului - dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda $i se dezinfecteaza

Captarea sputei

Aspira~ia gastrica

~--

Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase). Captarea urinei

I_

In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastrica de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii: - obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului - hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali mari de sange Tn stomae - pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres Echipamentul necesar

- carucior - sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen mic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl $i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen

"--

166

7.

de rulaj pentru a se putea schimba la

I

I I I I I I I I I I I I I II

167

,I'

.-.-_.,,'--~

'""1

I I I I I I

(I

in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse de perfuzie.

.1

(I

- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele, $orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .' i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul - material necesar pentru curatarea narilor - la nevole - lubrifiant - hidrosolubil - seringa de 20 ml - recipient pentru lichidul de aspiralie - hartie de turnesol pentru testarea aciditalii - pensa hemostatica - la nevoie - pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare i

Efectuarea manevrei

inainte de toate, asistenta: - explica pacientului scopul tubajului, explica manevra, Ii . !(t -yo ;" , ~ , , ca$tiga consimtamantul $i cooperarea - asigura izolarea pacientului asigura pacientului 0 pozilie /,-.- \ // /-) ii \ cat mai confortabila $i re'Taxanta, " informeaza asupra duratei interventiei ,/ .'.j - Indeparteaza proteza dentara - daca exista - Intr-un recipient etichetat cu nume - roaga pacientul sa-$i sufle Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ ran,?,. fiecan:; nara 1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este 2, distanta de la nas la • necesar r extremrtatea Inferroara a • b tid "apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca are defect nazal I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la " stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja conlorm ligurii 19 - introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric) - verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din urmatoarele metode: - aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de turnesol - introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte a sondei In stomac

/

'?~':~A "\L;;.•,.•f.... f.

'.

.<~~,.

I

I~'~

!)~;, :J~~'/l i"( ,!

v

v

I

168

~

- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva - aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau intermitenta, In funcjie de recomandarea medicului Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta: - se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat posibil - IndFplirteaza rnaterialeie loloslte - Inregistreaza tehnica efectuata

Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate, Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la capatul distal.

=- ._.~~-~~~~

'I I 'I

r-

•

- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra raporteaza rnedicului

:;;i Ie

••

iii DE RETINUT:

• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intraducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos dedit stomacul pacientului. ,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre aspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele eu un singur lumen. • Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii hlpertone ). • Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.

$i

• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gastriea. • Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un creion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient. Promovarea

corHortului

- prevenirea lezarii mucoaselor " ." - securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele pacientului - lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, - pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia - ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei

I

- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor - modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene

169 (,

1 Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele sisteme de aspiratie: - aspirator electric - trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia pleurala) In cazulln .care aparatura nu poale fi racordata la releaua de apa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante.

Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului. Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua. ASPIRATIA

INTESTINALA

CONTINUA

.j.••..••• "'7':/,

Indicatii

~----

- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide (decompresiune) - In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau eliminate pe cale naturala - ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructie intestinala postoperatorie - pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de ileus mecanic - ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru decompresia tractului gastrointestinal

Echipamentul necesar

- sonda lunga - Miller-Abbott

>=

0.0

O'O.Cl

"'~

Jh

\

3 m Clf!umen dublu (Fig. 20) "~."

~.. ~ __

I

•..

\\

- i- _,_~ _

,:7

II .c:r=~j/

Fig.20 - Sanda Miller Abbott

.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un

balona$ de caucil::::: eu q .capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin, reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor peristaltice. - celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor. In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda duodenala Einhorn. - recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.

170

Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I. Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua tuburi de sticla, unul lung pana la fundul vasului, celalall scurt, numai pana sub nivelul dopului. Sorcanul astupat $i umplut cu apa este atarnat pe un stativ - cu gura In jos. Tubul i'~'" lung se racordeaza la sonda aspiratoare, iar cel scurt se racordeaza fa un tub de cauciuc sau plastic prevazul cu c1emaHoffman. Aces! tub \(N./ patrunde in al doilea borcan situat cu 1,5 m sub nivelul primului. Sistemul funclioneaza In felul urmator: se deschide Fig. 21 - Aparat improvizat pentru clema Hoffman iar apa Incepe realizarea vidului necesar sa curga in borcanul de jos, aspiratiei continue realizand 0 presiune negativa in borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: gazele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui! modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21). Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile, atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record sau alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10 minute. - Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.

)/~11'//

-./

.~-_._-

V

/'

=

Mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante

I

171

J')

I I I I I I I I I,

1 I II

I I I I I I I I I I I I

Efectuarea manevrei

Pregatirea pacientului: - asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i fizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice - pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa curata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de lunga durata) . .. ..;: - informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt - introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal) - pentru introducerea sondei Tn profunzime mai mare, asistenta umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin modificarea pozijiei pacientului, astfel: - culcat pe partea dreapta 2 ore - culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi - culcat pe partea stanga 2 ore - asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara - cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla balona$ul - apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de aspirat - deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia - pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa (irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i micotice. Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni escarele intranazale.

IlIllDE RETINUT:

Stomiile DEFINIREA TERMENILOR Stoma

- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gaura

stomie

- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi (stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organ cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua formajiuni

Anus artificial

- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie in vederea eliminarii conjinutului intestinal

lIeostomie

Colostomie

Urostomie

..'-

• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale, lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian •

aspiralia

intestinala

trebuie

sa fie insojita

totdeauna

de hidratarea

$i

mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral) .lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric • extragerea

sondei

se face cu sistemul

de aspirajie

in funcjiune

pentru a

indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac

Gastrostomie

gura sau

chirurgicala,

In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri, astfel: - deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la nivelul pielii peretelui abdominal In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului. - deschiderea $i fixarea colonului la suprafala peretelui abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala. Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial creat (stoma) poate fi la nivelul colonului ascendent, transvers sau descendent. - nefrostomie = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi $i piele printr-o sonda, in vederea derivarii urinei in exterior - ureterostomie (directa) = aducerea ureterului la piele printr-o stoma (Fig. 22) - cistostomie = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma (cistostomie de derivajie temporara sau definitiva) __ uretrostomie.(perin€)ala) = aducerea uretffiila pielea'perineului tot printr-o stoma Precizare: - urostomiile interne nu Ie definim, deoarece nu constituie 0 problema de practica pentru asistentele medicale

Fig. 22 - Urete~os10rnie cutanata

1- crearea

unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.

• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute

COL OS TOMIILE

• dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.

Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.

172

173

I .

fNGRlJlREA Sus}inerea psihologica

I>'

f--

PACIENTULUI

Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte? dorinlele, refularea, spaima etc. Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. , Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele de psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea pacientului. $ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei sale la noul mod de viala. Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $i Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia inevitabila. Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 incizie chirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao' obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezentate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea, aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient, atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data. In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii de persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.

Asigurarea - masuta sau tava pentru materiale echipamen- un lighean/vas cu apa calda tului necesar - fa$a sau prosoape de hartie . pentru ..'-,-.ap,lrat colector polrivit('p8nga colectoare) ingrijirea -foarteci stomei - cana de masurat conlinutui - manu$i (nesterile) - crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei - deodorant daca e nevoie - recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese) Aparate colectoare

Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- . I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j

174

:~~~g~~

COL OS TOMIZA T

, l'

@,CJ) ~~

aparate: - pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t) A \ \\...0) sau deschlse III partea IIlfenoara ~_" III ~ pentru a permite golirea (Fig. 23) - fixarea pungilor se face cu un _ adeziv care se afla pe suprafata -de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii Unele pungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3 te care permit protejarea pielii In caz de iritatii sau alergii din cauza adezivului • aparat cu centura, tara adeziv: - este compus dintr-un inel (disc) pecare se fixeaza punga; inelul este prevazut cu doua urechiu$e In care se fixeaza centura. Dezavantajele acestui tip de aparat: Fig. 24 - Aparat colector la - nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomie fecale $i mirosuri - pot produce leziuni sub aparat - pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a eventraliei - sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat) - este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se fixeaza punga Conduita asistentei in practica de ingrijire

In primele zile din perioada postoperatorie asistenta: - panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cunoscuta (vezi tehnica pansamentului) - din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice - In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului evacuat -:-prot~jep.c~? patul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ •........ ::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i cooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire . - asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-o pozitie confortabila -Imbraca manu$i (nesterile) - a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari - observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /' - gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere

:::J

- Indeparteaza fin aparatul - spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil

175

I I I I I I I I I I I I

~

I I I, I I I I I I I I I II ,I

I

I

- incurajeaza pacientul sa-$i priveasca stoma $i-i explica ce face - obselva culoarea $i aspectul stomei $i a pielii dimprejur (ro$eata, iritatii) ~ - $terge cu meticulozitate pielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A. Ridicareamembranei - aplica 0 crema protecprotectoarein vedereafixarii toare, care apoi se pungiicolectoare indeparteaza B. Adaptareapungiicolectoare - fixeaza aparatul nou pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei (Fig. 25 A $i 8) - se asigura ca pacientul se po ate simti cat mai conforlabil.

/R/GAREA

COLONULU/

- punga pentru pansamentul $i compresele \ folosite . - pansament pentru a acoperi colostomia Recomandari

"''''1

t':.

PR/N STOMA (CLISMA)

- eliminare regulata Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma. Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia. Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga. Contraindicajii: • la persoanele In varsta cu stare generala alterata .Ia debi/i

Efectuarea irigaliei

e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon e la pacienti cu angina pectorala in antecedente. II Atenlie

Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare ,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,. Echipament pentru irigaJje

a

In cazul golirii $i spalarii intestinului prin irigatie pregatim: - irigator pentru colostomie, tub, adaptor (Fig. 26) - canula c%tip (speciala pentru clisma) - solutie (apa) calduta - vaselina pentru lubrifierea canulei - suport pentru irigator - sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza direct pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel pentru fix area sacului (fig. 27 A, B)

176

(

Realizarea uneiirigaliicu canula colotip Fig. 26 -

j

I

- prima clisma se poate .efectua. in a opta, a zecea zi postoperator $i numai daca exista recomandarea medicului - Inainte de inceperea primei clisme se verifica sensui traiectului intestinal, printr-un tU$eu de introducere a "colotipului" - perioada cea mai favorabila pentru clisma este in convalescen!a - intre 3 saptamani $i 2 luni dupa inteNentia chirurgicala - clisma se face la inteNal de 2-3 zile -Ia ore fixe, indiferent in ce perioada a zilei - recipientul umplut cu soIU!ie de irigat se fixeaza pe suport - pacientul se a$aza pe un scaun sau poate sa stea in picioare, in fat a chiuvetei de WC - extremitatea inferiora a sacului de drenaj seintroduce In .chiuveta WC-ului sau intr-un recipient colector (Fig. 28) - se elimina aerul din tubul irigatorului - se introduce colotipul in stoma prin extremitatea superioara a sacului de drenaj - la inceput se introduc in jur de 500 ml so/utie, apoi treptat pana la 1000 ml - solutia = apa curata calduta

177

111 (/ B

A

Fig. 21

A. Rasfrangereasacuiuide drenaj $iinfa$urareapesfeinel B. Adaptareafa centuraa inefului (cu saculde drenaj)

'''''1,

Fig. 28

-Introducerea saculuide drenaj in vasul

WC.ului

._-_.1

j

- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului - In caz de colici se opre$te introducerea apei - se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15 minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle radioul, se Indeparteaza materialele folosile - stoma se acopera cu pansament $i comprese II Important: Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii explica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a execute singur.

REINTEGRAREA

PSIHO-SOCIALA

A PACIENTULUI

COLOSTOMIZAT

Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa. Mentinerea unui mediu de igiena la standarde ridicate

Comunicarecf

pacientului

pentru a

Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie. Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei. Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice. Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga, aceasta trebuie imediat schimbata. Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa, pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau , In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la cO$.ul de gunoi. In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga colectoare, ci numai pansament absorbant

'

'0 sarcina de baZEl'a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social. Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale. Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor. Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate, Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.

r--Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i pentru a preveni inslalarea unei depresii. Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul: - sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale, sa-$i elibereze lrislelea vorbind

.' r-'

- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles - siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul. acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros neplacul de la nivelul stomei. Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient. Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa, mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl' produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din alimentalie. Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva problema mirosurilor. Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al orgrinismului. Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i "Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)". Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile $tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl'diminua. .Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi. Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3tade faptu/ ca o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia. Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei: privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative sau pozitive.

o

alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl' reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este cineva care ma poate ajuta?" Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De

178 179

I I ,,>.1

I I I I,

I I I I I I I

II I I I I II

aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul vizitei la domiciliu,pentr a discuta cu familiadespreimportantasprijinului ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic. Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor abandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti, inclusivde membr i familieL Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, . asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata despre propriul tip de sto a. De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatie de colostomizat, face ca pacientul a capete sperante.

Regimul alimentar

I I I/JI

'II I" ~.-;

EHminarea -'-.::;.~

I I I I

,

o data ce pa

ientul poate beneficia de un regim alimentar normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent. Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cunoasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera alimente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul important, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze. In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude. Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare, pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita bauturile reci. Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru mese. Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB' ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata. In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial, materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de absorblie a apei pate fi derivata. Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid, mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers sau descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.

180

In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de consistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza .excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu, necesitand purtarea constanta a unei aparaturi. Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis, cawpoatefi golita regulat. . . Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este .,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de piele dimprejur trebuie raportata. Curafenia personala ~l Imbracarea

Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata (schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea. Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL

Activitatea

o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara. Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua activitatile normale, incluzand lucruL Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se pot pierde sau fntarzie sosirea). Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul de sustinere potrivit.

Exprimarea ,.sexualitaJil

Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul printr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala. normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de retragere in sine $i de depresie. Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid, aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnerederea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia

P"';~ .:.: .

t:-;;:.. ••..

181

j

sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~ unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~ asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und, este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte ~i de dupa operati~. _ i .;'Q.. .": • :' ~ " ,. -tIngrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4 schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. q data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~ propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEj vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl pacientilor eu ileostomie.

1

•••••.

Dormitul

•.

;

•

'j}

..••

B/LANT LlGH/DlAN Bifantul vizeaza

C\J

Cl> (I)

a;

...J

{j

oct.r:: I-~

ON

.

I-

o o ~

/.!

,.I,:.~,

II DE RETINUT: se va caleula

J

0 pierder

I

'1

cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradul printr-un pansament abundent 1mbibal, se poj ! $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J . • . I !

Tabelul1

c

.r::

Cl>

LO

Cl>

o

c

ltl

.r::

~ ,

~

o

('I

.r::

.c u

J!? :0

o (")

:5

'00

(0 ,...

C

C

Q)

l\l

(I)

.S Q3

.r::

,..., (0

o o

to

Q)

.;: 'in:

C

.ltl

:J

C

ltl

, "C

.!!!

u

:J

I'

(I)

0('1.

(")

.

.r:: to .r::

------------.---.--------Perfuzii (vezi calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile)

182

leslrl urina =: 1000-1500 scaun =: 100 pierderi insensibile =: 800

----------------------.---Pierderi anormale - febra -vorna - diaree - fistule

Iii

~

0..

o

(")

,-

ro

~)ro

.
'5. E

Iii

(I)

cu'

0

.!:?

o o (0

E

o o

QJ

11,1

(I)

C\J C\J

;:l l\l ;:l

o o ,-

., i

o

QJ

clii Q)

~

u 0 .c. Ol~ o 0

o

.r:: ~

W

~ o

I-

~Q)

;:l U

.9? Iii

ltl >

...J 0 oct.r:: ..1., 0

I-~.

'5. . .J! B

~

:.0

.;;: '(jj.

"E

LO

.r::

g

I

.. 1;, ..... (0

I..

.•..

_

.~ c .;;:

~}",.I:

Iii o o

.r::

~

o

o (")

(0

u

:8 ~

o

.r::

.•.., (0

Intrari bauturi =: 1000 alimente =: 1000 metabolism =: 300

Cl> u Cl>

iii

(0

B/LANT /NTRARI-/E$/RI

(I)

C\J C\J

OJ

o o

lI\l

I

l

ro

o o

o o

.r::

I

Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~ din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale,patologice: pierde i In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I

Celsius,

(I)

o o ,(")

I

bilan~ului lichidian

37 grade

.l\l

t-

I

-- Pentru fieeare grad peste suplimentara de 500 ml apa. - Se va nota, de asemenea, de de Imbibare. Se eslimeaza ca, pierde circa 500-700 ml apa. --'In.bilantechi)i,bral Intre inlran

unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalile

'3

j

Urmarirea

mentinerea

care vor trebui administrate.

'l\l

m-:::J .,...•

....•. E ~l,' := C (-

Ol

'w '>

U

'0

Cl> ()

o .-

';:

•..

>\11

-=

>

"L;" ~:JC

2'

(I)-Cl>

~.~.s

'-.0 'O.......,ltl-

E
:J


E u

,

>

Vl

:'=::L.. o _l\l .0

'00 J!? ~

•~

Iii

.'0 l\l


C

:u

E

Q)

~ :a"w 2 i3 ~ u.2

~l?

Q)

.-(I)_c.EE_

83

'c"w. co Ol

a-

0 E .- '6 0 cOoQ).!:w(jj

I

I! ..

I

Cl>::l

'Co 'l\l

~"S

to

I I I I I I I

Z

)('0

• .M

I I I

I

..

~...::~--~r-

...

en

lLJ :::!

RN

;:j~

itct ~~ ~() 'S'C:::!

~~

s:3

::;@ ~~ ctct

--lLJ

::;~

::;1'

(.)~ -J~

0~ ~

lLJ

t:::J

B..~&1iJj E .9,ccr"S '.;::-eenE -e(j)E'cE_.E

~c:(/).=

(~$:°w if~ ,

II

~

0

,ccr

0 -...

c2(j)(j) ::lenu- ccr Q) u.en ''w. ccr;(ii ~ u - c,ccr u_ ._'S ~"S::~ EC~ ::l Q).!:!1 en'Vi .bgccro '~ e.'afE Q) >ca :;::.. '-eitt~o (j)NO> +=- ::l en- (j). ::l 't: '_ C/) . 0 Q)"c; en e.,ccr,ccr (j) (j)ii)'- ccr '-'::l c.-

.!:!1

(j)

'S" 0

co

B

,~

R

'C

'S c

"E -...

'C

•...

::l ,ccr U

'5.

::l

;(0

U

a

(j) ::l

B

C1l

CO)

0 Ll.

...E

(J:)

x

(j)

'0

:i

..

en ',ccr co E ::l c

0

S

(j)

0 c t5 'E

J:!:! x

'::l

'0

II

;(0

U

'a. II

0 ~ ::l

e.

.'::?

'0

t5

J:!:! x ,ccr

'0

'E .. C1l

N

0 Ll.

•..E

'3

C1l

•..E 0 Ll.

'3

,.....

B

co :-::: •...'-

-

ccQ) .c'-Q) E.!:-ectS

.•....• b"'O

'E

+=njctS .•.... ~ •..• _ ccr uen::l:5 ,ccr ~.5-e :=: O"C:>("(j Eccrccritt ::l (j)0 c:to-:J .•.... ccr ccr.S:'!(j) ouccre. cu •..•

U

:~::)~~ "-Q.)cou'-oen gsoe.i5

c.~'m

E.~Q.

.~ >eu.~

(j) -e N (j) i.LEE.b ::l (j),KJ

>Cti N

ccr

(j)

E

:5

:3 co-

=r'

(")

o

:J Q.

~;

(")

OJ,

,

.~.•..C:C1l-,;:..

c: e. o

U-c

o.~

en

u

~.

OJ

co co

(")

OJ

:J

0'

Q.

:J

OJ,

c ....,

(f)

OJ,

Jll'

Q,)

ni

:E

lea

III

r.. ea r.. ::J

II)

en ea

~ ::J II) r..

lea

..-

_.

'iii,

(-

c:

lea

...• ~.

:e

U

0

r.. 0 ~ r..

-~

N "'" >

"-

(J:)

,.-

"'"II 0

(J:)

x

(J:)

ccr

'6

U

ccr ,ccr

C.

0

'x

E

~

:3

L{)

,.x

0 0

0 ,II

c

'S

'E -... 'C

::l

,ccU

'0.

I

~

•

(f)

co

Ql

U Ql

+=::l ><

W

---- ---- ---

I

I

- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte

~

-

spatele drept bratele pe langa corp $oldurile, gambele drept piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba - ~ezand - capul drept - spatele drept, rezemat - bratele sprijinite - coapsele orizontale - gambele verticale. - piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe podea

I I I I I

I

I

i I

realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contractibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului. Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.

I

Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii

I I

I I

!'

I biologici Factori

I

I I I I

- cu/cat (c1inostatism)

I

_ - de,cubitdorsal (pe spate) _....•. . - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte) - decubit ventral (pe abdo en)

I I

I

'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata

corpului

Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea efortului fizic pe care II depune individul

re fata de axul median al corpului propiere sau indepartare a doua brat, gamba-coapsa) ..., urul axului care trece pririlungul a' .

- pronatia prin care palma prive$te in j inversa; la picior, palma prive ridicata - pronatie, invers fiind

ste mi$carea de rotatie amainii, s, iar supinatia este nli$carya te lateral, cu margineaexterna upinatia

- pronalie/supina/ie

Factori psihologici

de axul median al

mi$cari de apropi mi$cari de segmente apropiate (brat, ant - rota/ie - mi$care realizata In segmentului care se deplase - adduc/ie-

- f/exie/extensie-

circumduc/ie

pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul, teama

:- Emolii/e:

temperamentul determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, gray

- Persona/itatea:

Factori sociologici

Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7 posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te

-

- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati

ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus. Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune un efort deosebit. Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului liber, In mi$care $i agrement.

-

mi$care co plexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia

-

Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de pozitii; - adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$carilor, Ie coordoneaza; ..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane '.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate, -

-

- Tipuri de mi~cari:

~I.carl adecvate

I I I I

I

-

- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia - active - executate de catre in ivid

- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate

- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta

de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.

persoana

- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului

ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu: contractia l'f;J$chilor pentru tinerea pozitiei corpuJui)

me

~

- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscular A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete

B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se a$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte

I

187

Manifestari de independen~a I

......::r:::.~rt".i;-- __

Postura adecvata (sau atitudinea)

-------------

•

,~._

.• ---.

-

•.

- functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $; raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente ale corpului

186

r

I

-y

ordin sociologic Lipsa

cunoa~terii

••.••.•. ~.

- izolarea

- cunoa$terea

de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator

Manifestari Oificultate de deplasare

Oiminuarea sauabsenfa

rnl~ril

.,

- a se ridica - a se a$eza - a merge

- cre$te frecventa $i ~mplitudinea efortului

lui, In lunclie de intensitatea

pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei

- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii) - prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "'," .,~'.'

- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie - planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii pacientului - invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare - educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, ~.'.r~~ . .[.'\

Atrofie musculara

- diminuarea

Hipertrofie musculara

- marireavolumului

Contractura musculara

- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor mU$chi care determina 0 pozitie inadecvata

volumului mU$chiului, a contractibilitatii

,,,",,,

•••

'A.~

.1esele copioase, surplusul de greutate

10

Aceasta reprezinta 0 diminuare sau restrictie a mi$carii, liind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice sau tunctionale.

Surse de dificultate - dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii

Crampa

- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

Escara de

- ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate $i integra) , "" .' ' '.

nella;;

1. Imobilitatea

contractia mU$chilor masticatori determina trismus $i "rasul sardonic"

Anchiloza

ale

Probleme de dependenta: 1. Imobilitate 2. Hiperactivitate 3. Necoordonarea mi~carilor 4. Postura inadecvata ,S;Circu,lafie inadecvata 6. Refuzul de a face activitali } 7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i 3

sale

unui mU$chi ~------

fizice

1 ,!t;;,;~

II. Dependenta in Isatisfacerea

- scaderea tonusului muscular

Diminuarea interesului

Puis "

mlScarll

Atonie musculara

,de~~l_,.

- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus

Interven~iile asistentei

de dependen1=a

Rassardonic (tetanos)

Tensiune arteriala

Surse de ordin fizic

'.~_J!

- tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru ' mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de imobilitate

Surse de ordin psihologic

189

carie determina

- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral) - alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse, iuxapi) - piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie continua) . -dezec~iIibre - durerlj!,a ~"'fl - tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea

188

~'

imobilizarea

'I I I I I I I I I I I I

2. Hiperact Ivitatea

- Interven~mE!asistentei Pacient cu imobilitate

Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a activitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.

Sursele de dif cultate Surse de ordin fizic

- dezechilibre endocrine - reactii medicamentoase, c Icoolism

Surse de ordin psihologic

- seniiitate, tulburari de gan~ire - separatie, criza, pierdere

I .1,,~

~~

lipsa cunoa$terii

I I I I I I I I ,I

,.' =--..

~"""'--..------=.,

- lipsa c~noa$terii de sine

,--"

:'~!,

'

I

- vorbe$te mull, precipital

Pacientul reactioneaza la toti stimulii

- stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli interni; ei determina reactii d n partea bolnavului

Mi$cari caracteristice

- mi$cari rapide, frecvente

Spasme

- contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi

Ticuri

Pacientul sa aiba tonusul muscular $i fol1a musculara pastrata

- planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii $i de capacitatea pacientului

, ,!

- psihoza caracterizata printr ..

------~.--,..,,--~ ... ~-.-.

.~;~~.-f"'"---'-:~-

Pacientul sa-$i menlina integritatea tegumentelor $i a activitalii articulare

- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore* - maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc - efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore - invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa efeetueze exerertii musculare active

Pacientul sa-$i mentina funclia respiralorie

- invata pacientul:' - sa faea exercitii de respiratie profunde - sa tU$easea $i sa in
Pacientulsa fie echllibrat psihic

- pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici de Ingrijire

..::.:;'.-

\'-'

0

stare de excitatie, in special, In

sfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este n.elini$tit, . " ,. ',. _, ". _ .". . tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te

Euforie

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE

- mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui brat sau ale unui picior

Manie _ -'~r

OBIECTIVE

-'

Manifestari de d. penden~a Vorbire caracteristica

-

.1

Pacientul sa-$i menlina satisfacute celelalte

- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul

stare

- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la pat eu cele neeesare ".<.:£':/":

nevoi fundamentale

- buna dispozitie, de obicei, nemotivata

191

0

• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat

190

I~

Q)

"0 Q)

w

....

0.

2 0lQ) :J

o

'_ c

gU5 E

:J.SO Q)

Cll

(j).

w

Q)

'iii c

:J Cll

~.-rr

.2 •.. "EO: o Cll .20 > o (,l > c x Cll '-. (ii >.'iii C :J Q) ••• '-. "S

!9~

0.'Q)

~co

~.-


.••• .s=

c o

:J

I

E

:J

:J Cll (,l

(,l (/lo

(,l

.t !:?' ~ ~ Q)'

Q)

CJ)

Q)o. CJ)

Cll

E

I

(,l

f

coS U"O

::::l

III

E ~

~ "iij

0.'>< U

-

"0

N

.-CJ):J

i=z LIJ

.•••Q) (/loX

E

w.!~

C

E

Q) "00

Q)

'0

'- ==0.. •...

Q)ro

--Cll 0. f

Ol

"Oc

'Cll Cll

E.Q).S?

:c.= o N

LIJ

o

•.. 0 0.0.

'E:C

o

u CIl U._ .-u CD ._ ..c

=

iii

Q)

0. I

j

=

Q)'e

>Cll

U5:Q:!= w'u c.2Q.) 'C

CD III

a..:;::

Q)


C

Q).-

~

~Cll

> "S

Ol~

a..

=

. •... C

Cll

~-

'u

,..

>Cll 0 U

Q)UJ

•.•

=

M 0')


0.0. Q)

(/lo

~ '5 0._

:E.:..;

::!

(,l


(,lW

U

CD

0.

C

Q)

Cll • o.UJ

'l}l¥ > :i@

III

.-CD >= .-.2!•..

C

........

Q)

C Q) --:'0 (;)

c

:;:

::::l

Q)


I ,SO

-

C

'N

:6 o

"

>=u

~,

.g

x

"S

6

,•..=

8

Q)

~ ~

';:

'3 > c

= .~

> a:

~~ 'iii


w

e0. :

Q)

.=:rr:iE

(ll :J •... "0

Q)

(j)
0.

N~C

Cll

•... co :Jc_

CJ)

o.:J

en

"S

Q)0l

~.$

Q)

:J

o

.... Z W ....

(ij

Q)

Q)

E

::l

Q)

ale co Cd 8 Q)

e

UJ"O

CJ)

S....

:J

Cll ~

o.~

Q)

o

0.


Q)

~.

:E

>C1l

u ";::

Qj .S .•...

(~

'E

-- U5

E

o

(,l

Cll

C

.2

W ..J W

0.

CJ)iE .s=

c.:l

:J "S

Q)

Cll c

.S? 'U.


)~2

Q)

~

CL "0

.'. I"

-

:%> III X

(ii'

> ~ :i"

nrc _. lIloen

o ..• c

nO' •.• _. _. III

::::l't:l III

o

CD

o ::::l CD 0' 0.

-

III III

N

(ii'

-lil


CD

CD

n

2:

o

:J

en

- g-

:;'~

61:

(')"

o

0.

"<' » 5:£

a.~

~

m

'=-Ill

~

~.~

.

<: m

'0. Ill' "CD

1ll"Q

, a

C -0' 0' Vl £:;

III

Ill'

C/l

~.

~ n o

o

a. III

~.

::3,

~:

Ill' ::3. 0"

~ :].

~.

ie-S!: n CD o 3

Q

CD 0.

c' CD

Dr

c :J

Ul

n

n C :J

o Vl

o

Q

o(fl

., CD

0

:! r-

'"J

Z

Il.l

"0 CD 0. ::0;

~.
u; -I

[~ CD C

Ill'

3 0'

C C

'=-Cii III III iii

C/l III C

m

-I

J!!

3

.iir n

I»e ~

., Q

"0

"0

CD

(i) en n :J. en

2

0. CD

3 ~

cp; j,

I

III ::l C

en

CD

~

Ill'

:2.

en Ill' n o ::l en c

3

CD

..-

CD Il.l Ul

iii C'1

»

c

:::I

dz:

~

o s: -m

;a.

:::I

CD

'S!? c m rm G)

~

m

------------I

C'1

-,c: CD

Q ~. DJ co 5' ~ ...•.

a., Ill' CD...,

n III

iii Ci)

o

:::I

n' c:

ifg:

C/l;:;:

::l

< m z

~

CD

< o E

::tl

g

i-S

C"I'

CD

m

CD

c;'

~ 3 III III n ro ~

~o.

-I

CD

.~

:;;

0"

,(ii'16 (') :J

2

m

a.

~:

3~

(ii' ::::l

~

i' a. CD

Cii

:J CD III

(')

Z

tl)c

0. 00.

en c:

:J

:J

c

3

3

5: CD

:J

co

5'

50

Q, ~.

:JIII

I

C/l

~

III CD III

I

"'C -Ill

I

Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a: - oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la complicalii pulmonare; - modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara (tetanos); ~. reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~ de pU$ca,in meningita); - masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul inferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita);

deformari ale membrelor Inferloa,re

- genu valgum - ~efOrmarj. in care genunc ii sunt. apropiali, iar p cioarele departate

- genu varum formari .. in care genunc ii sunt departali, in schimb "'"~Icioarele apropiat - picior stramb: - sprijinit pe a tepicior (ecvin) } .• - sprijinit pe calca; talus) I (. - sprijinit pe partea externa t:....,\ (varus) - sprijinit pe partea nterna (valgus)

r\

- terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin extensie continua); - masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice); - examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "

..

..

~

('

t.~.~

~--:'e ,

"'.

..

( f

.,.'.

- picior plat - bolta lantara prabu~ita

Surse de dificultate Surse de ordin fizic

-

Surse de ordin psihologie

- anxietate, stres .!'.' - situalie de criza, tulburari de gandire

Surse de ordin sociologic

- condilii de munca inadecvate

Lipsa de cunoa~tere

- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli

;;o...?

lezari ale oaselor $i mu~chilor defecte de structura m;oasa durere, dispnee mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )

.~-{

'C'l"l.-w: •••.; -•••. ~~.

•

deformari ale $oldurilor

- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala

pozi'ii Inadecvate

~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier)

pozl'iI patognomonice

- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos - opistotonus

- pleurostotonus

i~ r..-~I

¥_~~~

Manifestari

de dependen1=a

oboseala musc~lara

- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului, consecinla a activitatii excesive. prelungite

deformari ale coloanei vertebrale

- eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate posterioara) -Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale) - seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)

194

~

.•..•,

~~~.:

l'.":'.

••

. ~\.:t

~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie, iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala, cat ~i din aceea a ge unchiului) dificultate de schlmbare a pozl'iel

- semi$ezand in pat pacientii cu dispnee) - decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate schimbasingur poziti )

tortlcolis

- Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului

batatura (clavus)

- hiperkeratoza U$orteliefata, neteda

95

'c,

I I I I' Ii I I I I I

I' 'I I I I II I I I I I I I

I)

,

J

l;

- Interven~iile asistentei -

- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-i limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele eomod pe podea - asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod .- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , , - - confectianat din"iuburi U$oare din metal (vopsite in alb) - a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv de ridicat prevazut cu ratite - calitatile somierei (partea principala a patului): - sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafata concava care..i imprima 0 pozitie obositoare

Pacient cu postura inadecvata OBIECTIVE

INTERVENTlltE

SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE

Pacientul sa albapostura adecvata

- Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale diferitelor-segment alec~_ului "i" - folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea pozitiei anatomiee

Pacientul sa alba 0 pozltie care sa favorizeze res piratla, circulatia sangelui, drenajul secretillor bron~ice

- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii (dispnee) in pozitie semi$ezand - instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta posthemoragiea in ozitie Trendelenburg - instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj postural - folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii

Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi

- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore - verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cu schilllbarea pozitiei - Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re..sC_h._Lrn._~. b~re a pozitiei - aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp - efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz) - invata pacientul are este pozitia adeevata

Tlpurl de paturi

5. Circul~1:ia inadecvata Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale nevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.

Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,. de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura patu~ pacientului

.,"

',~' .IC;t&••••..•• ~ ."

- pat simplu, cu somiera dintr-o singura bucata - pat simplu eu rezemator mobil, la care treimea cefalica a somierei poate fi .ridicata in pozitie oblica pana Ia 45° - pat cu somiera mobila - pat ortopedic - are eaFig_ 29-- Pat universal dranul somierei confee• tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel, pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii: semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc. - pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de bolnavi (Fig. 29) - pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila - pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de extensie - diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva (~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'" - pat Inchis cu piasa - pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta

.

Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea timpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati. Calitatile patului

- sa fie comod - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.t..c..erintele de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire: -Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea pEtnala saltea 60 cm .

196

197

I

l'_"

I, Accesoriile patulu~

• salteaua: - saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza mai U$or - saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate (pentru prevenirea escarelor) .pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'" - una umpluta cu par de cal, iarba de mare - una din burete, material plastic sau puf

4 lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime din lana moale, trebuie

sa se poata

spala U$or

• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi -Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic) doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama . - cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea - mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic, .curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$te numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m - aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza; va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat mU$amaua pentru a 0 acoperi perfect • taja de perna. - confectionata

din acela$i material ca $i restul lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur, cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)

• uti/aj auxi/iar: sprijinitor

de perne,' rezem~tor de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active (Fig. 31 A, B)

198

__

pac/ent

fara

~ateriale

necesa.,re:

cear$af simp/u, c~ar$af ~uri, doua perM.

plic, doua fete de perna,

• etectuarea: - se Indeparteaza optiera de langa pat .. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului - pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata, pemele, patura, 1m aturite corect - cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus

• 5e executa.coljul

Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii active

• pa.tura, confectionata

pregatirea

patulul

- se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete

B

Dimensiunea

Pregatirea ~~ schimbarea patului

- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egala de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langa saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea inferioara a salelei se introduce sub salte - se lasa apo; In jos partea de cear$af ridicata; se introduce sub saltea partea d cear$af care atarna sub arginea inferioara a saltelei (Fig. 32); cele/alte trei coltu i se fac dupa aceea$i proce uta - se introduce apoi ub sa/tea toata partea laterala cear$afului - fncepand de I colturile saltelei; se Intinde 'ne cear$aful - sa nu prezint cute. Daca este ne oie, se a$aza mU$amaua ransver"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i se acopera cu aleza.

I I

~I I I

I:

I~ I I -I,

Apoi: - se a$aza eel de-I do ilea cear$af peste care s Intinde Fig. 32 - Executarea collului patura; marginea c ar$afului dinspre cap se rasfra ge peste patura. Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupra degetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat din cear$af cat $1din pat ra, astfel: - se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i patura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta

99

I II

'J - se introduce a cear$aful, cat $i p procedura descrisa Daca se folose$ introduce in plic, du - se a$aza pernele

J:

il. tl

e .•••

I

I Schimbarea

c'

I I I I I I I I I

I

lenjeriei cu pacientulin pat

oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat tura, apoi se aranjeaza colturile folosind ai sus. , eplicul in loc de cear$af, atunci patura se a ce se indoaie in lungime. ntroduse in fete Ie de perna curate

• mediul inconjurator - evitarea curentilor de aer - asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete - asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe maini) • pacientul .~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'ra manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii, ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea

Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii"" care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat. Obiectivele pentr pacient $i asistenta: • pacientul sa prezi

ca

Procedura

te:

(execufia)

- 0 stare de bine

- confort fizic $i psi ic - stare de igiena pe manenta • pentru asistenta e te 0 ocazie de: , - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal) -de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele, sa-$i u$ureze stare sufleteasca - de a-I observa - de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile - de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare $i odihna Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea ",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole, 'se efectueaza de m i mulle ori pe zi. Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de posibilitalile de a-I ml$ca. Astfel: - cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui - cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand, schimbarea se ace in latime • materialulnecesar - acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • -paravan - sac de rufe - eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala pacientul dadi s-a urdarit Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii, impaturita in felul ur ator: -patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei, sub forma de armoni a - aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad. schimbarea se face In latimea patului) . - cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea lenjeriei se executa i latime)

00

.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului $i necesita totdeauna doua asistente: - cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de sub patura - marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur • a$ezarea pacientului Tn decubit lateral spre marginea patului: - asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, ridiea U$or, iar mana stanga 0 introduce sub umerii lui, sprijinindu-i ."',.. I capul pe antebrat (Fig. 33 A) - apoi, cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage U$or perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat U$or in aceea$i directie (Fig. 33 H) - se a$aZa apoi in dreptul genundlilor. ,,paci?gtului, introduce mana stranga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza U$or gambele pe coapse

,I

I .,,'

'- ,

..•... ; .

~,'"";

din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului la Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei decubit lateral drept, sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor - pacientul se mentine acoperit - C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu mU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate

•• I ~'

_yo:

201

j

- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat, mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte - se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i se a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I in regiunea omoplati1or $1sub genunchi e pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in deeubit lateral drept:

:',:,...~'.

- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie - asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria murdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufe murdare, apoi: - deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB. asistente - apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta

• sehimbarea eear$afului de sub patura:

'-.:':':.-

,

- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful folosit pana atunci - peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului - colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de 0 alta persoana - cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui, prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1, prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu ,~~~.?!.$gfulcurat , . - sea$
~

Alta metoda, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se folose$te atunci cand:

:..:-~ {

',.1 .'

v,

, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand) in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului; pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisa mai sus, Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara, a$aza ~i deruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).

202

• ATENTIE:

I:

i

- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul este a$ezat cat mai eonfortabil.

.OBSERVATIE: - In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cear$afului. 'J"

:J.'~

SCrtlMBAREA ALEZEI: -' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:

Ridicarea pacientul~i cu ajutorul umarului

• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului Este 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat, deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta etoda. Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente: - asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptul bazinului pacientul i - a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa metodele cunoscut - cele doua asisten e i$i apleaca coloana spre pacient (fara garbovire), incearca sa-$i largeasca b a de sustinere prin departarea picioare or, i$i flecteaza u$or genund~i1 - asistenta din part a dreapta i$i fixeaza umarul drept in axil dreapta a paeientului - asistenta din p rtea stanga fixeaza uma.rul ei stang in xila stanga a pacienFig, 34 A tului, astlel incat br tele pacientului sa se odihneasea pe spat Ie asistentelor - apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull sub coapsa pacient lui. -.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ ' ,supratata patului, ai sus de pacienl, ~ asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~ plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . La comanda un a dintre asistente, se ; L. --

r'

fneepe rldiea•.•a treptat coloana ve greutatea pe pici cefalica a patului. in momentul a$e tentele i~i flecteaz astfel coloana verte pacientul confortabil

acientului. ridieand ebrala $i transferand rul at/at in partea arii pacientu/ui, asisdin nou genunehii, rala coboara $i a:;;aza (Fig. 34 B)

203

i::.- ~

:';./

:r"

AI »~D \

Fig, 34 B Ridicarea pa, cientului cu ajutorul umarului

I

Id~ I

1I I I I

.I,~ I I

I:

f. • 0,

a,lta metOda~e coopereze

I

Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, se apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc

I.

A

I I I I I I I . .,"'"

I I

'.,

lllw""".,

•.

- e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezi rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)

,~i.Jia.

aetiva"

,~!JEJ

---

pasiva

B

lui: in: pat.::::>

in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi: activit pasIva sau fortat~.

. ~:;-,;

I

.

(~ozi~iile:pacientu

ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.upoa, te sa

.....

pozitia

-,---:-:--

forfata

- pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'-'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.--- pacientul are 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitia poate fi: -=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In 'meni-;:;~ - ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zele 'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)-- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei) - ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie = ~onditie esentiala atr::ltaI'nentului) - alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)

Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze

• DE RETINUl: baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'" sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand greutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B).

• imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i ""prov'&a tulburariIOeale'(fe' . . _.

suprafata dura a patulLJi;poate

circU-ratle"prJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:

necroze) !"

Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza

formarea trombozelor,

!produeerea pneumoniilorhipostatice etc, Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar lngrijiri

SP6'C;,.l!D':

de explorari

funcfionale

$i de

de Lucretia litirca)

• NOlA: - subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala.

Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia In h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i manoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,

204

205

I

POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T Tipul de pozilie

Caracteristici ~i manopere prin care

se r~alizeaza

Afecliuni le/situaliile care 0 impun

Zonele ce pot fi explorate

Observalii

3

4

5

2 Decubit dorsal

-,~.---_.~-,-_."'---

• culcat pe sQate cu rala

rnsus:------.-.="fara perna

- dupa puncjie lombara - 'unele afecHuni ale coloanei vertebrale(supraaja tare) - cU oiperna subjire - anemii post-hem oragice - unele ,a~iuni cere! • brale ----- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji zlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici com?da) _ operarr-

l\)

o

0'>

Pozilia Fowler

Pozijie semisezand

- .~e.$--a~.

Este pozijia cea mai , relaxata In mod normal, - capul previne eontraetarea - gatul mU$philor abdominali. - toracele anterior Est~- mai confortabi/a cu - plamanii genj'ilchii Indoili - sanii poz;,:e Fowler. Aceasta - InJma pozijie menlinuta timp - abdomenul Indeiungat poate cauza - extremitajile dureri lombare (se poate - zonele de palpare a introduce un sui subjire pulsului la nivelul coloanei lombare)

. -' ~jiu~i

[email protected] fo[meaza c~ Iinla onzonlala un unghl de 3fJ=4O"Io realize.aza: - cOUii-numar mai mare ~ern~ • - cu rez.eroalor mobil - cusomi~r~ artieulCj,ta Ca paclentul. sa nu aluneee, 5,8, ~$aza sub re: glunea pOjJlllee 0 pem Indo/Ii:! sauun sui din patura l~velit lntr-un

-Se

cardiace $i pulmonare --~d d I - pe~loa a e conva escenj.?-=-Unele categorii. de 0perat![ --=patienjilor varstnici -In pr/mOl alutor aat padenjilor eu tulburari resPi'':'ra'.:i-to~r:;';'ii-=-=-==-'~

Menjinerea Indelungatii a pozijiei neeesita masuri de prevenite a escarelor (colaci de cauciue; sub regiunea fesier~) $i altor complicajii. Pozitia este interzisa pacienjilor cu tulburari de deg!utijie, comatO$i/dr.

2

4

J

cear$af rasucit la extremita)isi introdus sub saltea. Sub talpi se asaza un sprijinitor

-----

Pozijie $ezand

~

- trunchiul formeaza cu rrIe'i1i5I~lfLi.!JieIioare ungbLdr:epL - p-acientu) are coa~e flectate Re: bazin si gam.!?ele 'sJJllLl(Ls.e.millexie pe..£9..~P'?_g enunch" ddicati' "

un

• Pozilia ~ realizeaza: - prin ritficarea Partii cefalice a' somierei articulate (cu ajutorul manivelei) - cu sprijinitorul de perne - sau se ,vor pune 4-5 perne a$ezate In trepte; capul se ~ sprijini cu a perna mic'ii - sub brat~le pacientului se poate .a~eza cate 0 perna; pentru a Impiediea alunecarea, se procedeaza td fel ca ~i In j

T

5

Pozilie semi~ezand

Pacienji: - Tn stare grava

- capul

-gatul

-aTSpneiclmcaz

de - spatele - toracele posterior pneumonii Intinse - plamanii - insuficienta cardiaca - Til erioada accese/or - sanii -axila de astm bron~ic - inima :. vars1DiQL

~'.

~(glanda tiroida)

rioare

- Tn vederea examinarii pacientuiui, poz;lia sezanet; realizeaza expansiun~a completa a p1anlini/or si permite 0 mai buna examinare a partii superioare a corpui~i. punct de vedere fizic s-arputea sa nu poata sta In aceasta pozilie; ei vor ti asezati in decubit dorsal cu extremitatea cefaHca a somierei ridicata. Pacienti; cu insuficienta cardiaca In cursul acceselor de dispnee nocturna, se a~aza de mai multe ori la marginea patului cu picioarele atarnate; sub talpi se a~aza un taburet

-

-------------

r:J5

2 cazul pozi;lei ~ezand" ':

• in fotoliu:

3

4

5

semi-

,

- pacientul este a~ezat confortabil, trebuie bine imbracat ~iacoperit cu patura ~. .1

~----

Decubit lateral

._E..Qate .JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii staf}g:. -.!:!lenin.'=Cu..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra- .£i!~~p-e 0 sin- toracice guraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale f1ectate U$Qf - saumembrul inferior care este in contact cu suprafata pp.tului intins 'lai'C'eialalt indoit - spateIe smj"n"t cu 0 perna sau un sui sau cu rezematbare',specla e. . ,

N

o co

,~

vitaiT

leurale. Se mai impune: - in cursul efectuiirii toaJe..tei - schimbarii lenjeriei - administrarii elismelOI ~i supozitoarelor -:. masurarii temperaturii pe eale rec!ala -pentru . punclia lom-

bara 1-=-1;'

~,

.

- inima (decubit lateral stang) - pozitia este ideala - pentru a auzi murmurul cu sonor redus

cursul sondajului duodenal ' ::-drenajului postural

,

L 1

fWtia.(decli:i8.) Trendelerll)urg

'1

---I -+----_

~

3

..

" '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie., lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din ,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"I "-Serealizeazaprin: ' rale . -;!!arcarea"'eXf~rbitallLQlsanernii Cl:.cute tale a lli!1.Ylui J . . ..:.entru autotransfuzii .~-;;;-.:::;j ::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo. extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe. te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni. =-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa interpoatepune Q pema SlIblire venlii ginecologice - ~~ protejeaia ea~ul pa- ...,,dupa rahianestezie cientl!.~-: pentru a favoriza drezata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile .Ratull,!i . respiratorii superioa@ - pentruevitarea alu. necar/i depe. masa de Q~J1.e.o-paeientul este fixat In chingi~sau reze. matoarespecialede umar Pozitie procli\(a., - oblica cu capul mai sus -._------- ~ (Trendelenburg inversat)

-=rn

I\)

o

:0

• Pentru a impiedica aparitia escarelor - intre .genunchi $i maleole se introduc inele de vata - sub trohanterul mare, un colac de caucluc imbracat • Varstnicii, adinamicii vor fi intor~i la intervale regulat~ de 1-2-3 ore pentruJwevenirea complicatiil<;ii' • Daca~9acientul are un membrL' inferior: - parafizat - fracturat - dureros. - operar acesta.,va fi menlinut In cursulmanoperei de Intoarcere de catre asistenta $oi a~ezat pe un suport pregatit in prealabil.

4

5

- favorizeaza 0 buna circulatie pentru centrii vitali - In decubit lateral 5e a~aza atunci cand este pericolde aspiratie a secretiilor'

l;" ~

., ~'

-

-----

Decubit ventral

- ~c~pe ab.~omen - capul iiilr-o Q?rte pe perna subtire • -

~

0

- este pozitia de noapte pentru sugari ~i copii mici

""--::--

",

II >CO

Q)

~:s .~ Q) • ..!..

I

>(o.~ -s

.•..Eo. 'Cll :J

15

••••

@'(i).

a. ,-'

Q)

c.~

a. ~ Q) CllQ) >«f U ':J e Cll 0 -

Q)

~

~._~

0 ~

l"Oe

(1)

lQ. u

>CU

:J".;:j.

.9!..

'E'~ ~

.~.

a.

o

Cll:=

eu

Indicafli "'.;

QJuo.QJo

I 0 ~o.:J Ulo.l~

I E I ~

Principii de respectat

~

QJ

~ 'r: QJ 0>

-.rl

,(1)

ro

IQJ

Q)

13

e (1)QJ Ole

~

(1) e 0

o~~ E

N

12

~ m~

~I~ ~~~{ i~

c'-

~~~~I = a5

C'?IQJ::J QJ Cll

w

ill

C\J

I •.


~ .n E Q)

e._ Cll..2

E

U QJ •••

'S ~

Cll

QJ

0>

I QJ

I\ a

!!l _Cll Cll."O ctS (1)

:J .•..

Q) U Cll I

-0

"'0

QJ

(1)

0.

I'iii

E

U

.$

0

-g

ro -

C/}. ~

QJI

QJ C/}.

(I)

:;-.

(.) <0

";

-, ~ .D

::J::J

•••

c..

.n

QJ ._-

,(I) q.U)

0\

IE(/)

'mE

(I)

I

E

en 'e 15'

Q)::J

:J ~ ~

>

@

I ~

Cll1

c

~ -

0. 0 ~.;:

"0

-5 <= 0)1I

QJ ,!:: 0>

CO

1

=::::J QJ 0 E .n' e (I) O!"" ::J QJ I (1)1

0

en Q) o..~Q)

wl::J

'"0 I

U I

0

U I

~'I~1\

,

~f~'

"5

It-

Cll

Cll °E ~

.S

~ Cll ~

crl ~

Cll ~

_

ctS

0 3

Cll t

0

.. ' "-:., .•..":..','., :: ~

~

U';',~

Q) ro

rn

~

~

1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi 2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {' 3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodele descrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,

Q)

E

w

Q)

co C "0

QJ ••• '" (1) ::Ji E U ~~,

~lJ,~a ~ ,r~nll

'u

:J

E(/)O

(1)::J

0;:;-

.s:

c E

2

+=

w ~

lEI

":.;;t!1

U

c.

~

e

~'I '-I

'C

tll "0

N ~

(I) .0 c...;; e ,CIl QJ E Cll,.c"O ro w.o'... U

, .' '~f "' ' 'OJ a

::=.

wi E

U)\1,-e 101\.I


8 'r: .8 ~ CD ~ ,!:: "0 .0

Q)

QJ Cll; :="0 ~

C/}.

'Cll

Q)

ID

~~i

Mi$cari pasive mai frecvente:

"•.• ::J U Q)

ro x.~

~

I

c(_~_

Q) 0l::J

~I C) ~(1)

01-

(1)1 I' I

~,!

',."

0 N

,~",/, r=

----.o_~,

;:.

.

f

~-

IIn

"

:~llil\~" ci: ~ l~l

•

B

Fig, 36 A $i 8

Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral

210 ,/

- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivita pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis $i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare • a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cu picioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat mal mare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata Motivatie Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare. Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a efectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,

L

~ro ~

QJ

....., CO I ~ >

:E. ro ..

. ,

I

u ~ QJ


.0 Q) ,(1) (1) c.. .u.- CO

c <-

~'l :J -; :- Q)

E!~ I

ro

I

CD

>ro

0.

.8

:;j "S

c u

6

x

0

,Cll"S

,21

~

C:

(1) a.

-

'!::'S

~l~\r~lS~~.ol'~ :I~

QJ QJ QJ 8

ro . .Q

>

X._

QJ

e e :!J

e

QJ

::J

(-I ,-0 ='2 .-I \ ~

~1-2

e

U

~l(l)

'~ g

:J

I

~~ ~~

QJ

- Ie executa paci ntul singur - sunt efectuate c ajutorul asistentei. Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii: • adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparate g,ipsate etc. . ~ !:'"':..

a.

CD 0 enQ).E.~ 6 ~ -0' ";;

E--fl.",

,.pot tj: • active • pasive

:J

E

otc'

Cll QJ

•••

.

a.

1? ru

>
o~O)eu.£12

co

x -

Cll ,_ QJ:O QJ ~ (1) (I) -

~

(I)

.~

Q)

~E.no. o.Cll~8

(1)

cCll e

3 ~ .~.E Q).-:J

':5 )~

'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.

::JQ)

,af

e'

C/}.

Q)CllQ) 0> ~ E 'Cll

(1) """(i).,=t::Jffi'!:: ~ 'Cll QJ ~ 0 :J g.roo.ceCllg~

C (5 0

o..n E

I

,2

'E-

(I)

i....

Q) (J)

c.~

••• Q)"o

c

2

Cll >"S e QJCll"'Cll roQJuffi

'iii O:JQ) U L()

f

:='(i).

211 It

I

I I I I I,

I I I I' I I I

~ I'

:;

I I

14:'~ I, I I I I I I I I I

-----:

Din aceasta P-Q.. ilie:

~,. '.-

--,

-plasat isistenta atea c.or. uluiaflat ei di.nsp.re rn, .. e..•. fnbr.u.,' inferior .~ mai intrece fala-,9 eLl s..tre membrul mcj in ..'sate $1 mtoarce TffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$i ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B)

.-

._-~-----

Readucerea In decublt dorsal

Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie

~ezand

Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" - ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pacientului ,.' .'. - asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul sub axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe antebral ' - cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului - cu mainile ramas libere ele intorcpacientul Vom exemplific trei metode: a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient - plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma celuilalt - bralul dinspre ramane liber mentul ridicari - celalalt brat, peste umarul plaseaza man (palma) intre omoplatii aces uia - pentru a ridica pacientul, asistenta i$i bascueaza greutatea corpului di spre piciorul plasat in fal spre piciorul piasa! mai in spate,' flectand genunchii in a ela$i timp - cu bralul liber i$i fixeaza ca punct de s rijin (contra_ greutate) mar inea patului In felul acest , centrul de greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'anseaza greutatea pac:ientului (Fig. 37) b) Ridicarea din de ubit dorsal in pozilie $ezand s poate face $i in fe/ul urmator: - asistenta se $aza la marginea patului - cu mana dinsp e extremitatea distala a patul i prinde regiunea axilara a acientului, iar cu cealalta m na iI imbrali$easa din spa e, sprijinindu-i cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38 Ridicareadin decubit Paclentul aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie. ;;ezand -,

1

212

permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul acesteia, imbrali$and-o. c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se 'executa de catre doua asistente: asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a . pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c. I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie $ezand, cu 0 singura mi$care. . • Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .' 'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~

,

i.

I

f'

.

Ridicarea pe perna

Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna) se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0 parte $i de alta a patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului - r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $i plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a, a patului fiind plasat mai in spate) - rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza) - introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientului cu palma in sus - cealalta mana 0 introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc -, i$i flecteazii genunchii - la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, fblosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caire usura efortul de ridicare cele doua persoane . daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39) - tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa $i de catre 0 singura asistenta daca pacientui poate sa se ajute f1~cta~2u-$~, Qen.u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",supratala pafulul (Fig. 40 A, B)

I

,.,

A

B Fig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0 singura persoana

213

•.

"'-/ Schimbarea din pozifja ~ezand, in decubit dorsal

In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Or schimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal, folosind forta membrelor inferioare.

principii de respectat

Mobilizarea se facel In functie de: - natura bolii - starea generala - tipulde reactiVita a pacientului etc. - perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condiliei musculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, marindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului (cre~terea .frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'.ra, . diaforeza) - exerciliile se fac I~ainte de mese - pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$care cu exerci!ii de respi a!ie - de asemenea, tre uie planificat impreuna cu pacientul exercilii pentru relaxare. • Observalie:

1

- Ip

- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat, precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic - executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei

Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal

Pregatiri

III OBSERVATIE:

- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpului asistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului (transferand greutatea prin Impingere). II IMPORTANT DE RETINUT: - explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptaji de la el - urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla Intr-o pozi!ie confortabila.

"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!;

Fig. 42 - Masurareif. cu goniometru a gradului d$ flexie a articulaliei

..,

Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile ce pOl~apareadin 'Cauza imobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei.' .,' ,----.:.....-

Obiectivele urmarite

i

•••••

~

I,.

"•

..!' ':';; .. ~..;•.••.

I

- normalizarea tonusului muscular - mentinerea mobilita!ii articulare - asigurarea starii de bine $i independenla pacientului - stimularea metabolismului - favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate sa urineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patului decat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet) - stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor

214

('

lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;care impus (halat, papucl, fotoliu, carje) • Pregatirea materi

.

,,~~.

• Pregatirea padent

lui:

- asistenta il inform aza: procede-u, scop etc. - ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia). De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulaliei cu goniometrul (Fig. 2) Tipuri de mi~cari $i modalitali de mobilizare

Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!ie de afec!iunea $i star pacientului; mobilizarease face progresiv, crescand treptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu: - mi$carea capului mi$cari pasive $i active - mi;-;careadegetelo , incheieturilor (mainii, gleznei)

15

I I I I I I I I, I

'-".-'1'

I I I

T,

.~~ .',:1

~

I I I I

";l'k. --... .. . ---4

"'.e .

.

,

.

.

.

_,

:L .

'pronatie

IJ"~.

j,I.,

.fiexie hiperextensie

I"ffi.'. •.

', ~":

:.~exte. nsie ," ,

:

,',1

-"."; '.'

.

".'-:'

.

. i:r"

,"

abducjie , adducjie

_ t;:"

gletne

abducjie adduclie

43 A - Mi$cilri' pasive $i active•.

mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i ,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~i e flexie)i e~~ns~.e;.p.a ... '.9ie.;,~.r.. . p~strt'm~ pozltla de .ecublt . ':.!H '. ,. •. ~;"I ~:' "

':',

";ii. (}"

.'!!l1P.2!1Cl'1t..

- a$ezarea in poziti $ezand - in mod activ, d~ mar multe ori pe zi (crescfmdu"se nu arul de minute) .. . '",' . .rl'; - a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, in fotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i - ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i: , :. ,"':, i:;ii' ',.

.

..•..•.. -;,.

.."...... . .-

Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. De as~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44) A$ezarea ..' in poziJie

;

- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupa metodele cunoscute .1' '1:f'.

216

Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active

.;;.

Urmeaza:

I I I

-'.

.

"

.

_I I I I I 'I" .~

,<

i

Vom dezvolla ultimele doua model/italide mobilizare: ~ezand, 1. Modalilatea de a$ezare a la marginea pacientului in pozitie $ezand, la patului marginea patu/ui - asistenta se a$aZa la marginea • j patu/ui cu picioarele departate $i ': cu genunchii f1ectali - introduce 0 manala spatele pa. . cientului sub ombplat iar cealalta 1 _ L~al1a; sub regiunea poplitee

L.

217

Fig. 44 - Masaj circular

Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbrati~and gatul asistentei sau al asistentului (vezi Fig. 45) o data cu ridicarea pacientului in pozitie ~ezand, sa face rotarea membrelor inferioare int~~u~1!lIghi de 90" ~i se urmare~te pozitia corecta a coloanei acestuia 2. Metoda se poate realiza $i in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile. In acest caz: - pozitia asistentei este aceea$i, doar ca: - a~aza bratele pacientului peste abdomen - membrul inferior dinspre asistenta iI trece peste celalalt din partea opusa - apoi, asistenta a$aza 0 mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus (Fig. 46)

- asistenta rid~'a pacientul fn picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta - 11 acopera cu pI dul - sub picioare, s poate a$eza un scaunel

Ridicarea in pozilie ortostatidi

.......,.

A~ezarea in fotoliu

A$ezarea pacientului In fotoliu: - asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de marginea patului - pune un pled pe fotoliu - imbraca pacientul cu halat $i ciorapi - aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa metoda cunoscuta - asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub axilele acestuia . - pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei

218

~

Dupa ce pacien ul este a~ezat fn pozilie $ezand, pe arginea patulUi, asistenta de lang. pacient sta cu spatele la pat, spri ina pacientul de sub ambele axile $i I ridica (FiQ.48). Se poate mentine, a prima hdicare in aceasta pozitie, ateva minute. in cazul fn care pade tul poate sa fie pJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fn axila, de catre doua asistente. o alta metoda losita frecvent, cu bune rezultate, e te urmatoarea: ,,- asistenta se a~ za, fn fala pacientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d, la marginea patului ' - fixeaza. cu genun hii ei, genunchii pacientului iar cu m inile 11 prinde de sub axile - pacientul se pr nde de umerii asistentei sau de ga ul acesteia - prin impingere fn genunchii pacientului, centrul de reutate al asistentei coboara, cres and astfe/ fOrla de ridicare a pacient lui (Fig. 49)

I

II

I

Cang~ezarea Jnfotoliu ~e face de catre doua asi tente, acestea se situeaza de 0 p rte $i de alta a pacientului care sta fn pozilie ~ezftnd pe margin a patului. -introduc mana e langa pacient sub axila acestu a ~i-I ridica in picioare (Fig. 47) - apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu ~i-I acopera

• De relinut: - prima a$ezare a pacientului fn pozitie $ezand, la marginea patului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in pozilie cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului atent pacientul, Sa se masoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,..., - fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi

I

I I

I~

I I I I I I Fig, 49 - Ridicarea in poziJie ortostatica prin impinge rea cu genunchii

II

219 ~

Transporti.fl

I I I I I

1-' I I I I I

pacient;ilor

A~ezarea pacientului pe targa

Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de hemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;< • "'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~ - evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului - transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa externare etc. ' I _ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in altul etc.

Categorii de pacienli care trebuie transportali

Mijloacele de transport

Pregatiri

~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r noare " ",' - inconstienti, somnol nti,obnubilati - astenici, adinamici, u tulburari deechilibry, - febrili, operati - cu insuficienta cardi pulmonara grava

- P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului, de distanta, transportul s face cu:' . '. ~': . - brancarda (farga) . - carucior - fotoliu Si pat rulant - cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta - cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)

Transportul cu targa • Pregatirea targii

targa se acopera c. 0 patura Si cu un cearsaf; la nev.'oie, se c.<~at()I5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '.. ,'","'~--'

• Pregatirea pacientu - se informeaza atat pului transportului $i I - se explicaproceeul instruieste pacientul - in cazul in care p drenuri etc. se vor lua pe un suport - a ap sondelor etc. in functi Nu se penseaza d - in caz de varsaturi - se pregateste docu

i

•

Execufia:

infe-

-'1'-

. 61:0

,j.

- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie sa vada unde merge) ~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus. cu capul inainte. De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot timPLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j" ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat. - in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa

'. .' "

pacientul cat si apat1inatorii asupra scocului unde va fi transportat asezarii pe targa Si ev~ntual se m poate colabora . cientul are instalate 0 perfuzie, sonde, masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventual atului de perfuzie; fixarea sau pensarea de durata Si conditiile de transport enul toracic la pacientii ventilati tavita renal a entat~a pacientului

I , ,

--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului - a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate -iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient - prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe antebrat - a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut - a treia: susline membrele inferioare Prima persoana comanda miscarile: 1. ridica deodata pacientul. 2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi 3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in poz!tie or'izontala sub pacient I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile inverse

---

PozitiiJe

In funetie de afecfiune,

pacientij pot avea' Urmatoarele

pozitii:

pacientului • Tndecubit dorsal: pe targa in - pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap functie de: -accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte• , afactiune ", ...• 4mJ,le sau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi •.•...

..

.-.i'1!:-

- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asaza o perna - leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se a$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0 esarfa - accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe ;nferioare ridicate e TnpoziJie $ezand: - pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor -Ieziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele

221

I

e in pozifie semi$ezand: - accidentatii toraco-pulmonar - pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie - accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu genunchii flectati • in decubit lateral: - pacientii In stare de coma * in decubit ventral: . .,•••. - pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor sa a~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat al traumatizatului - cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere e in decubit semiventra/: - pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru a preveni acumularea $i aspirareasecretiilor )' • in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°: - accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . ' - in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare de sange in organele vitale . ," , • in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15°: - accidentatii eu fracturi ale bazei craniului ".

II Nota: :~

Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoane care executa tehnica I urmatorii timpi: - cele trei persoan se a$aza Janga marginea patului; fiecare I$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata - toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele sub pacient: - prima, sub c afa $i umeri - a doua,subegiunea lombara,'~$ezut - a treia, sub oapse $i gambe - apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, " apropie cat mai ult ca sa-I poata strange - i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflat In fata) $i se Indr apta spre targa - langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacientul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat In decubit dorsal - cele trei persoanell$i retrag bratele

IlIMPOHTAN;i": Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lor coloana,;vertetiral,"L'

"

bolnavii .psihici agitati se ca!meaza medicarnentos transporta imobilizati

$i se

iii DE RETINUT:

.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatA dura; se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti • In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare, chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu .•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe." ,•.. , -~.•.•.,

-~-~

?~~".:4i . :~i!~;ii" II OB3~RVATII:,

TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimea meselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pe masa ~i invers. A~ezarea pe carucior

t

-'

Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului. Trt!lh$p6riul,i:cu\ patul rulant este fo ma ideal a de transport; la cele patru picioar~,::j:Jatyrii!~: sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU, oricare' P'Cit, pb~i~deveni astfe' rulant. Prin (jtiliza~~a i1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spus mereu din pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fi transportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar la servicii,J1de primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci ea necesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or,-.sa'm.FBxiste praguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.

TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI Pregatirea pacientului

- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pe capatul distal al patului (Ia picioarele patului) , - rotile caruciorului trebuie blocate '

"

- paciefltul va fi pregati~din timp pentru transport i; i se comunica mijloeul de transport ,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei drumului ~i mijloacelor e transport - i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului $i 'urinei

i/-

1':.:,.

222 ,'j

1\

_I

Ii

I I I I I I I I I I

11 I I I

I I :1 I I

,;

.J~

- i se asigura maxi um de confort, pozitia paqientUlui va fi cat mai comoda - pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va fi lnsotit de asistenta, u documentatia necesara - asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pe drum in acordarea p imului ajutor. Ea supravegheaza pacientul lndeaproape, pe totimpul transportului " '", . .:.:.predarea pacientul i 5e face "de"catre"asisterita ta riiedicul de garda al institutiei un e a fost transportal. . Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langa pacient pana va fi a plasat in patullui. • Important

Mijlocul de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilor infeetio$i, "

.! ,~

.Somnul

.,. este

bale dupii f(zilei muncii istovitoare, Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ... Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...• (W. Sh:,akespeare) 0

~' i

5. NEVOIA DE A D RMI SIA SEODIHN • ~ - . "f \ "., Definit;ie

. ,

Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1u!uisa obtina randamentul maxim.

I. independenta

I I I I

1

i

satisfacerea

,neva;;

Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $i odihnei. ODIHNA este perioada In care se r fac structu,H1-e alterate ale organismului, se .compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf,l",se .trailsP9-daprodu$ii f~ati In timpul efol1uli.Ii, . fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . , SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe. Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene. In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiunii artElriaJe.Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate. Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $i mai reduse in eel diurn. Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1asie sau orrodox~ $i somnul paradoxal cu activitate rapida corticala . Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant,cu ii,upctie In cre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. .i

24

Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$te fluxul sanguin in creier). Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$i amintesc precis continutul visului cu detalii. In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc. Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura fnaintarii in noapte l$i pierde,pifl calitatea de.sornn profund $i din perioada de sarnn J-:~~ rapid. • ',., ';"" ' Variatiile In produce rea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru a se mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului somn-veghe.

Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn aiologici

- Varsta Nevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta: - copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand sestabilizeaza -: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor diurne) - Necesita!i proprii organismului Exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~i puterea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna $i sarnn ,...Activt1atea' activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn "ilregenerator

o

- Deprinderi legate de somn Samnul l$i are reguH1esale; ritualul sau, de care esie necesar sa. sa tinaseama~."'eu1c!!reaJ<1a'CtTha$i'ora;'SOmnul nocturri; confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:' lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii, pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul. - Ri/mul veghe-somn - Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile funcliei veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza In ture.

;.-:"0 ••

Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat eel diurn,

225 i....

j

r

.... f - Capacitatea de a te destinde Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica $i psihica favorizeaza instalarea somhului; daea nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare greutate. Psihologic'

- Anxietatea, teama, nelini$tea: Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care'l "'_ produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $i cantitatea somnului.

Sociologic

- Programul de activitate: ". . Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacerea nevoii de a dormi, ate odhni. . ' Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara. organismului. .

,'~

- Locul de odlhna: Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera, intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $i somnul.

:;Manifestari Somnul

G..'-'

:.,..

~.'''':'';;'i-

Perioade de repaus

de independen~a~l.

- Durata - In functie de varsta: nou-nascut: 16-20 ore 1 an: 14-16 ore 3 ani: 10-14 ore 5-11 ani: 9-13 ore adolescent: 12-14 ore adult: 7-9 ore persoane varstnice: 6-8 ore - Calitatea . """" " .~ ~, - Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara Intreruperi, adoarme cu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar Ia sfar$itul h..iniia 10-a, organizarea este ca la adult. . - vise agreabile, placute - Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadelede activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. - Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed, programarea judicioasa In raport cu activitatea depusa $i necesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativ asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs

226

i.

I

I

Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $i judicios alternata reJax~re~i '. i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i !i~p. liber, care sa permita refacerea timp I.ber :; fOl1el flzlce $1 a cap Itatll Intelectuale. Exemplu: vacanla 'elevilor.

I

ModalitaJi folosite pentru odihna, ~i relaxare

- Din mijloacele de de indere $i odihna, de mare varietate $i complexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $i posibilitalii pacient,y'ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=i de$tinderii ~inu contrib e la mentinerea sanatalii. -Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitali fizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale, ~ctivitali fizice u$oare, P •cute.

j"

;Jn~~,\~~n~ile asistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii '; .... dea dorm., p 5e od.hm ;.1.

Intervenlii

,1 .'. i'

,

persoanel . .' ,",' . - m ....e •....•.....• n'.t•i.~.~ ....•..... .....,.C •.O••n..•.. '.,di.l.iilenecesare somnUI~i' respectand dorinlele. $i deprinderile - observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt In raport cu necesitalile organismului $i r')iuncadepusa - Ii 8,?,plicah~cesitatea mentinerii unei ieti ordonate, cu un program stabilit - IIlilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin discUlii,:'cf~qJonstralii,material documentar ::,,"; . ".

',',

:~i~.~~ 1'11., ;l7!ependenta in s';ltisfacerea

::.!; ~: " ".

i~.

(

neva;;

:;~):i'.

Daca, aceast~ i nevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme de depend~nta:i . 1. Insomnia; 2. Hipersomnle 3. Incornoditate - Disconfort 4. Otioseala, .

5:~I'~~,"~sau lncap::~;;d;: !~:~::iane~le2.i

31

DE ORDI~ Fizic

;c:.. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, sur enajul

Psihic

- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza, pierdere, separare

Social ~.i !ipsa cunoa~terii

t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$terii de sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, ~i nu numai

. i cre$terea stimulilor senzo iali In locuinta 227

I I I I I I I I ~

l

\'

~'I

I I I

11I

1

'I I I I I I I I

II I I

Nelini~te

Prezentam patru probleme de j:fependenta:

Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire, manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ie indeparteze.

1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmi sau de a tie odihni dormind , .'

,}--~

anifestari

!!i'

-f" "

Somn perturbat

"

~'.

ConftJzie '

.'

oJ~.

;

- Numarul de ore Ore insuficiente d somn - durata totala de6 or~

Iritabilitate

,

Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua, manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somn intrerupt, superficial.

_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimi eata '; " - Insomnii termin 'e- dupa nu mai poate ado mi

0

adormire normaJa,se treze$te $i

- Calitatea somn lui

Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10F intrerupt, agitat, superficial ! -Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe, care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1hulnoctum; trezirile dureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;.acest~ treziri pot fi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;' - Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana la instaurarea somn lui _, .' - Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales la cei care se culca la ore timpurii. "

sentiment de depresie tristete

PacienUi nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i ca nu au dormit toata noaptea.

Diminuare a puterii de concentrare

Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenlia este diminuata, are gesturi nesigure.

Oboseala

Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura extremitatilor.

'r" '.' .' ",;.,

Alrpiri in timpul zilei

CO$maruri Somnambulism

Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie de durata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor de somn noctu'm; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul de noapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de somn ( Isa insomnie). Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€'$te muse din somn, "neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~ ••. ,~,•••••. ...-, Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $i incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are privirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspunde la intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme.

Apatie

Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramane in pat timp indelu gat in cautarea somnului.

Pavor nocturn

Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, mai acientul se treze$te brusc din somn, se ridica in $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca sa fuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientul adoarme. frecvent la copii;

Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.e un obiect sa!J, un fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica sa se odihneasca.

,

-

.

- Interven~me asistentei Padentcu

IOBIECTIV Pacientul sa beneficieze, de somn' , corespunzator cantitativ ~i calitativ

-

insomnie

I

INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE invala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii

CUIC".l:::, '.

respiratorii G~H~Va minute Inaint.ed~ =~. ~ :-' ofera'paclemulLii 0 cana cu laptE;'1:ald'inainte de culcare, 6 bare calda -Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din pat c~1tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce . din nou

,

I

- identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie - observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului - administreaza tratamentul medicamentos - observa efectul acestuia asupra organismului

I

J

228 ~

II

229

2. Hipersomnie - ore excesive desorrin, prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii somnului Manifestari de dependen~a - Peste 10 ore, la adult, Si 12 ore, la copil (se exclud conditiile particulare de oboseala dupa eforturi excesiV8',.convalescenta sau insomnii, care necesita 0 recuperaredes~nin) ,,' somnu/ui

"

p~nzii!6,r:.. varstel;,. "

;

- Se diferentiaza de somnul normalprin'profUrizimei durata, bruschetea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depind de natura Si localizarea afectiunii cauzale. SomnolenJa (accese de somn diurn)

letargia

:)

) Narcolepsia

~.

:~:,r'l:1"~

, ;'\ i~c

j','(~"; ; .~:\

- Hipersomnie continua, mai profunda; paate fi. trezit pentru scurta vreme prin E5
Comportament verbal ~i nonverbal

- Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.

Oboseala

- Stare de epuizare musculara Si nervoasa, pe care bolnavul

'r. : ; ,

- Starea permanenta de somn, pe care 0 resimte pacientul, diminueaza posibi!itatea efectuarii unor activitati fizice.

.c~eeaza.un c1im~t ~: !ncred~r.e, inc~r~jeaza ~i lini~te~te paclentul pentru a-SI re apata echlhbrul pSlhlC - observa Si noteaza oate schimbarile care survin In starea pacientului - administreaza tratam ntul medicamentos

I,

I:

- identifica care sunt a tivita.tile agreate de padent ~ elaboreaza impreun cu pacientul un program de activitate, care sa corespund starii pacientului ~i posibilitatilor 'organismului - observa somnul, ca1ltatea acestuia, raportul intre starea de !,~I".~ghe $i somn ~Yn; " ~,~

de neplacere

enza~ie de jena,

zica !;ii psihica dependen~a

Imposibilitatea paciertului de ase comporta Iini~tit $i adec~at situatiei

J

-Star~~;'li;;~

Diaforeza Dureri musculare

230

.~!

mentine calm $i a se

d~ ~oiJ buna, "de ~~hni;~'

.' ="

'~-I r

Stare de disconfort 0

AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE

~

',\,t;., Disconfort:

acuza. Inactivitate

I

Pacientu!
- Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare,poate raspunde cu oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, ad9arr;ne. Poate dura zile, saptamani, poate fi urmata d,e i.nversari..a)e~tmului nictemeral. ::' ,.' .

- Necesitatea subita de somn, precedata depierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi Si in pHna activitate. Somnul este ,su!df.Jrficial~,Intr-etaiat, de treziri, .vise.~de~;;:lgreabil~•... ",reaGtii vegetative, transpiratii, bufeuri.

INTERVENTIILE

Pacientul sa Asistenta medica/a: , ben~fic.i~ze, . -. identific~,- prin di:S'jU. tiil~ au pa?ientul sau familia, cauza de un numaFI hlpersommel; . de ored~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuare a factorilor somn c'o~es. cauzatori

., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea

- Calitatea

I I I

Patient cu'hipersomnie 'OBIECTIV,

Somn modificat

- Interven~iiII asistentei -

"I

- Stare neplacuta de incomoditate

,"

Transpiratie abundenta ~are determina starea de disconfort Pozitia incoinoda detertnina contraclari musculare prelungile, dureroase pentru pacie~t

I I I I" I I I I

I

\

- Interven1=iile asistentei

.

-

- Interven1=iile asistentei

Patient cu disconfort

Pacientul sa benefici,e.ze de confort fizic $i psihic

Pacient cu oboseala

INTERVENTIILE

OBIECTIV

SISTENTEI, AUTONOME$I

DELEGATE

OBIECTIVE

- discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului (tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~ - favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~asurseior care-i pot determina disco fortul $i iritabilitatea " - creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate - faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei - aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii de satisfactie - observa $i noteazt\ schimbarile

4. Oboseala: tenZa~ie penibila, inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare nervoasa ~i musculara ' 'I

Manifestaril

- Palida, exprima tri$tetea

Ochii Pulsul

- incercanati, privire~ inceto$ata - Rar, lent, slab batJt

Tensiunea arteriala

- Tendinta de scadere a valorii normale

I I I

i

-I - S~nolenta

diurn""

Aspectul tegumentelor

I-

Starea psihica

I-

Greutatea corpului -

1- Scaderea acestei

Astenie

<

~"';

Palide, transpiratii reci

INTERVENTIILE ASISTENTEI,

Pacientul sa fieodihnitcu ,tonusul, fizic $i psihic bun in decurs de ztle

AUTONOME $1 DELEGATE

- identifica cauza oboselii - ajuta pacientwl &~~ p!anific€ activit{ftile cotidien€ - observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilor organismului - stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in cei care il ingrijesc - invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare - ajuta la aplicarea corecta a acestora '- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative, perioada somn-odihna, comportamentul pacientului - administreaza medicatia indicata de medic - observa efectul acesteia

I I

,i' ;'

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan . ' de a dormi !?i a se odihni

"

de dependen1=a: '

Fala

''''oJ.' l"SomnuP"'"

-

Rolul asistentei

I,

t, ~

in satisfacerea nevoli de odihna a pacientului"'

1 .J

Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc: - activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea '.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati ,--c.importanta modificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica a pacientului $i de loculunde este piasat. As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Ie supravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca ,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea' nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) , indep8.rteze.. , Reducerea

zgomotului

'1\\

.~ ~'''.

Asigurarea

1 I

I

I

I

confortului:

--,diminuarea surselor de iritalie fizica. - atenuareadurerii - asigurarea unei bune igiene corporale

! - Scaderea fortei

232

~ ,I

\

in mediul spitalicesc:

- inchiderea u$ilor /a saloane - reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon, radio, T.V., compresoare etc.) - purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal - evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor - manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a materialelor de curatenie (galeti)

Plictiseala, apatie

'{

233 ~

_ _

I

asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata asigurarea unei temperaturi adecvate in salon adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri) crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale

lumina de veghe) _ statuireapaciehtului

sa-~i goleascavezi.:ia

e, in cbnti~uare,pacientului

la pat,

urinara inaint,e de culcare

"\

aerisirea salonului exercitii de relaxare citit privit la televizor

(;.,

anda:

r

Favorizarea ritualurilor adormirii: -

i se reco

- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i . re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: i - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza • -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele

~ ....

Educalia pacientului: - stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' - explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui _ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimuli senzoriali) . !..'

- 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ,au devenit foartegrele, iar salt a~a""le preseaza in sus' ; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.

ea membrele • .

Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee, iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De asemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Din cand, in c~pd, i. :,5e sugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatele sau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire. Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15 minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur, de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte de amerge!a culcare. Telin..':.id.l :.de r.~ ... ..•... I.a. x...•. are., folosita in mod r~petat, contribuie tensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii. Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.

la seaderea nivelului de

I: :~ oj:;

Exerci~ii de relaxare Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $i sanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea

a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu tuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.

unitara .

.•~ ,

t!

Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intai daca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea apliea singur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0 vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat de iri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate $i in , tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma, Iini$tita. • Pacientul va fi rugal: _ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, sa fie intr-o pozitie confortabila -sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata

. spatele $i gatul

. lui cand s-a simtit

foarte lini$tit $i fericit _ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri _ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele stranse . - sa-~i relaxeze

pieptul $i stomacui

~

~ ..... _

...

ochii inchi$i, $i se incearea relaxarea

b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printre buze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural. c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tient aeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,', 'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 de minute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .

e

e) Se asculta un sunet sau se vizualize se continua exercitiile deserise.

.~.~

za 0 imagine pentru relaxare, in timp ce

f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlul asupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira tot aerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea". .. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat la starea mentala normala. . h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinerea unei stari de relaxare (de exemplu, pentru induce somnul).

r

23

234 I

EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE

I I

I _ ~.'.•

I: I~

Jmbriieiimintea este eel mai evident indicator al apartenenlei la diferitele subeulturi' (L Chelce~)

6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA

I'

Defini~ie

'4

Sociologici ~i Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Ie permita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedica culturali acumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe, largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $i groase mentin temperatura corpului in limite normale, impiedicand pierderea caldurii. Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilor un statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte prin care sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare. pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei. Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!a alegerea $i purtarea ve$mintelor. . Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de vestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, .. zgomotelor etc. I

.,'

I

in satisfacere?ilevo,ii cf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care' s~~e imbrace, pentru a se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$mintele adecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~ Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. in plus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'! $i participa. in mod semnificativ, la omunicare.

n~eaza satisfacerea ~ .• 't.-.~"-:

-,4.-'

•

, rJ::

:.•''''

. ,,.

~t;::..

';,

.,

;".

"~.i

_

1'..

1

- Talie, statura: aleg v8$mintele i - Activitate: pent functie de activita

\!""'_~

la.

I

i1

vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$i functie de talie $istatura. u confort $i libertatea In mi$care, indivizii in e poarta ve$mintele adecva,te.

236

Cullum,

p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a

I

traditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii va distingede ceilalti (portul popular). ,.

Manifestari de independen~a

1 1

Biologici

;i'i

n~voii

:- ~~rsta~ ~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L. mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJa impotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant. - Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporala mai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizeze ve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare de pierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mai labil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!ior organismului).

I

- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor care permirr~rimarea unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confort psihic.

p.

Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorile climei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor. Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, de asemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social. Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unui ornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i auto respect. Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligat sa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; , Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0 imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boala psihica.

I I I I 1 1 I'

- Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poarta ve$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia sau pentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformei permite indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte dintr-un anumit grup.

psihOlogici

~'~n:n.ifi~li.a",;. : ve!;anmtelor

"

::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1 proteJeaza . . __ ~~ - ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social, profesional, cultural, religios etc.

1"

Alegerea personal

a

ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitatea individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii, preferinte vestimentare, modal

Sortarea ve~mintelor

- adecvate functiilor psihologice • in concordan!a cu importan!a acordata Imbracamintei $i tinutei personale

Calitatea ve~mintelor

- adecvate c1imatului,statutului socio-cultural

237

incapacitatea extrinsec,

Proprietatea ve~mintelor

- reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social

Purtarea de obiecte semnificative

- pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prin medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa, calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.

Exig~nte in intimitate

moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitate - functionala, estetica . ,.

Capacitatea fiziea de imbraeare ~i dezbraeare

- mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate psiho-motorie ~i;. ~ ;_ , ,

Talie ~i statura

- varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.

~ •._e-

';

.< .

.,.

"-:..

,.

- obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare (aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive, pansamente, plagi)

d~zechibre - durere ' - slabire . - fatigabilitate

"'..}

},

- Interven~me asistentei

~I

, :- tulburari de gandire -'-anxietate - stres :- pierderea imaginii de sine -:-pierderealseparatia '~~ituatie de criza

".:'

...•

- e:;;ecuri .-'-conflicte - saracie

-

Mentmerea independentei

'pier'clerea cuno$tinlei - insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediului TnConjurator

- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei, temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " ' - exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana - Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,

-'- insuficienta cunoa:;;ter$ de sine, a mediului inconjurator

accesoriile dorite prez~nta~ doua probleme de depe

II. Dependenta in satisfacerea nevoll de a se imbraca $; dezbraca . Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt: 1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca ~ 2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. , . 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)

5

•..-

.""}j,,.'

',.

•••

::L.'.-::..•.. ;.~.

••

.~~

:4","

:.-Apatie In a se Imbrac - Acces de melancolie " Refuzul deai . se imbraea ~i dezbnlca

!.

-

23

238 "'"i

dependen~a ... ," ..

':;W:-Y

'.

......~

D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturil incapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele sude a se perioare imbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descalta dezbraea

incapacitatea intrinseca - fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi) - diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune, paralizie, hipotonie, pareze) , - absenta unui membru superior sau unei portiuni din membru (bont)

"

irnbraca~i dezbraca ~inuta vestimentara

Manifestari d

Surse de dificultate De ordln flzie

1. :Dificultatea de a 2. De~'nteresulpentr

"'"I

I I I I I 1 ~. -'.1. .1 .

I I I

"I I I I I

I I I

- Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare

Ve~minte inconfor.tabile ._.~.~'--

- Neadecvate talieil masei corporale

_

{iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~

,--

- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii

Interventiile asistentei

- alegerea lenjeriei in functie de: - sex (ci'tma$a de noapte sau pijama) - temperatura rnediului" ....oJ g.t. vatsta' , .. - -

------------~--

~

- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii) - de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu mod simplu de incheiere) - pregatirea lenjeriei la indemana pacientului - explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate - incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea $i Iimitele sale fizice - felicitarea pentru fiecare progres . -ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre doua asistente).

- Interven~iileasistentei Pacient cu dificultate de a se i~braca

=~.

~I

dezbraca

OBIECTIVE

INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca ~i dezbraca in termen de...

- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei in identificarea perso a1itatii ', - noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $i dezbraca - supravegheaza c ce se imbraca ."::' - explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima

Pacientu/ sa se poata imbraca ~i dezbraca singur in termen de...

- identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite - ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca; recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand - sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi, U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara $iret - face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-i gestica necesara i bracarii - asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z: dE;:parA1i4.ii"ilJ~ me.r:nQr~or,,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii; incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos $i dezbr,icarea in od invers.

~~

i:

~~M

..

-.,.incurajeaza paci ntul

.

~;.'0

- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile de Pacientul cu comportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu tulburari - solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar, distinct, cu psihice respect $i rabdare, respectand ritmul acesteia reca~tiga independenta -: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a se imbraca, in Iimbaj i teligibil de a se - a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar imbraca $i . hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracare dezbraca in sa Ie puna in ordin inversa termen de...

240

-------~

Seop

Dezbracare continua

I I I I I

I"

Alegerea inadecvaHi de ve~minte

II DE RET/NUT:

-':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~; (memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu :memotUl:-a:fectat:;J - In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua - sustinim~amembrului paralizat. - acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica - abordarea pacientului cu rabdare $i calm

" Viafa este ansamblul funcMor care rezista mor/Ji " (Bichat) ••••

.~-.

0,

7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA' CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE Defini1=ie

Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de a conserva 0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline starea de bine.

I. Independenta in satisfacerea

neva;;

Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionarea centrilorte\moreglatori, situati in hipotalamus.

241

•....~

In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimice caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~ musculara $i glandulara. In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.

- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense, temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorile normale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperatura cbrpului scade In timp I inactivitatii. Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridica temperatura corpului.

• I -

Pierderile se realizeaza prin:

- Variafia diurna -:-tern zilei: este minima Intre datorita diminuarii pro este maxima seara, Int valorile matinale sunt c - Sexul - la femei te peste 3]0 C In a doua ovulatiei.

_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;i evaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfel racirea corpului; , _ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice, atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperatura corpului; ., .. _ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cu obiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); ,

'

0

- Anxietatea

_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurul corpului (evantai, vant rece).

..

eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 ora rele 3-5 dimineata (remisiune matinala), eselor metabolice In timpul somnului; e orele 18-23 (exacerbarea vesperala); 0,5 C mai mici decat vesperale peratura corporala Inregistreaza valori jumatate a ciclului menstrual, In timpul

EmojiJle puternice ppt determina corporale

-i

Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l: _ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0 cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxidative; ~.'"::i' _ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0 diminuare a proceselor oxidative;" ;'

0

cre$tere a temperaturii

Locul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere a temperaturii mediului lambiant pot determina dereglari ale tE:)mperaturiicorpului _'I

~:::

- Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturii Corporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea .' t~rnperaturii corpului ,:... . ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura

In pierderile de caldura intervin mecanismefizice:

;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea .. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i . \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei este scazuta.

_ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura; _ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi mari de caldura.

mai

Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.

~_.,

Manifestari del independen~a 'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza Factori biologici

satisfacerca

nevcii

Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:l datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor ! corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant. Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i

i _

37,8° C:

---"~-'Temperatura corporala '

Piele

:- culoare roz, temperat ra calduta - transpiratie minima - senzatie placuta tala e frig sau ealdura

Temperatura mediului

-18-25

_ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C _ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este predispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuarea proceselor oxidative). '

242

IC

,- nou-'nascut $i copilul 36,1-37,8° C - adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara -'-varstnic 35-36° C '- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin, cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat cele axilare.

ambia!"!t

0

C

: I I I I I I I I I I I I

.:.;

I I I

.'I I I I I I

1I :1

I ,1.:1"

~}

II

Manifestari

Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~ei In satlsfacerea

nevan

- cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.tul: . - sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de ' exemplu, grasimile - sa consur:r:ll:~,-'ichid~ ~i alim nte recI _ .'''». - sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba - cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul: - sa creasca cantitateade alim nte, in general, ~ia celor'calorigene,in special - sa ingere lichide ~i aliment calde - sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C - sa poarte imbracaminte cal uroasa

J:.:

Survin doua probleme de depen 1. Hipertermia 2. Hipotermia

Sursele de dificultate Surse de ordin fizic

Surse de ordin psi,,!ologic

ale Jcestar

probleme' ~~.'dep~nden~a

- dereglari function Ie ale hipotalamusului, provocate de anomalii cerebrale, d substante toxice piretogene (bacterii, droguri) - imaturitatea siste ului de termoreglare - supraincarcarea: aldura sau frigul excesiv la care este expus corpul - dereglari hormon Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana - anxietatea -mania

.Surse de ordin sociologic

~-~----ratura ridicata din mediu eratura scazuta din mediu - calitatea necores unzatoare a ve~mintelor

Lipsa cunoa~terii

- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despre sine

Prezentam cele doua probleme

- mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° C

Febra moderata

- mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° C

Febra ridicata

II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;ne constanta temperatura corpf.'lu;

I.

dependen~a

Subfebrilitatea

--

0

de

_. . ~~, - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C ' _.-

"

-

Hiperpirexie

- mentinerea temperaturii corporale peste 40° C

Frisoane

- contraetii musculare puternice

Piele ro~ie, calda, umeda

~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpirata

Piloerectia

- piele de gaina, senzalie de frig

I

Sindrom febril

~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, halucinatii, dezorientare

I

EruPti~". . cutanat~

- macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioase

Fel>fii . continua

- menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste 3]0 C eu diferenta sub 1° C Intre valarire inregistrate dimineata $i seara

Febra intermiten'ta

-' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate dimineala $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../ sub 37°C

Febra remitenta

'---'diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata $i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu -scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ • "

Febra recurenta

- perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc

Febra ondulanta

- perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu-se lent

e depen~enJa

1. Hpertermia Problema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra . limitelor normale: 37° C la adult. Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca, in momentul invaziei microbiene, termina produce rea de anticorpi printrco cre$tere a metabolismului.

244

I

.'-'

In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade: - perioada iniliala (de debut) - perioada de stare - perioada de declin Perioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile debut lent.

245

I

'c',""

In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade: - perioada initiala (de debut) - perioada de stare - perioada de declin Perioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cat eva zile debut lent. Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,. Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin In Iiza. fi> •

- Interven~iile as!stentei -

Pacientul sa-~i menJina temperatura corpului in limite fizi610gice

Pacientul sa aiba 0 stare de bine fizic r ~i ~il1!~.c, _

- scaderea tensiunii a eriale

Cianoza

- coloratie vinetie a bu 7elor, unghiilor, urechilor

Eritem'

-:'~ro':;;eatafetii, urechilc r: mainilor,

Edem generalizat

- aerise:;;te Incaperea - asigura Imbracaminte lejera - aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata, frictiuni - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice, '...r!ntibiotice

.'7".--.-'

. -:,tumefierea intregului corp "

- la nivelul regiunii exp use la frig

OboseaJa "

' -stqr~

de epuizare mLsculara

Tulburari de . - vorbire lenta vorbire' , I~

Somnp1enta

- nevoie erescuta de s mn

Deger~~uri ';~:t -Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura ,.~X . " :;1:' scazuta

','

<':,.'

Paeientul sa fie eehilibrat hidroelectrolitic

Hipotensiune arterlala

Durere

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE

-Iedependen1:a

Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36° C

L:-.

Paeient eu hipertermie OBIECTIVE

Manifestari

Apatie

"

- 'indiferenta ,

Pareste~jJ ,

- calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide'

ill, {-senzatie

~

Pacient cu hipotermie

,

! OBIECTIVE " '-

..

.'

2. Hipotermia Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale, cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia. In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, de abuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/ii sistemului nervos.

i furnicaturi In regiunea expusa la frig

"

r "

- schimba des lenjeria de pat $i de corp - mentine igiena tegumentelor - pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i examinare ',,:1..

de amorteli

"

Paeientul,sa ' aiM temperatura corpului , In limite fiziologice

"

INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE - incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoare - ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambiant - recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei, t..- . hema.tocritului. . .- . - pregate~te pacientul r entru EKG ..-•.

i

Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, la fie eehilibrat ,intervale regulate de tilTp hidr-oelectro- ' :....ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 ore Illie Paclentul sa-~i pastreze integri-;. tatea tegu- , mentelor

I I I I I I , I I, I>

- pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° C - maseaza extremitatile - administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi, analgezice

246

24 ;

I

I I I I I

I I I I I I I I I

I: I I I

'1

Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de a men~inetemperatura c rpului in limite normale Masurarea

- se introduce bulbul termometrului in rect, prin mi:;;caride rotatie :;;iinaintare - termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ..,.se mentine termometrul 3. mi-

emperaturii

Seop

- evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza

Loeuri de

J~xila"plica

inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

.i.

i~

masurare Materiale neeesare

-

Intervenliile asistentei

- pregatirea materialelo langa padent ~ pregatirea psihica a acientului - spalarea pe maini - se scoate termom~rul din solutia dezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;terge eu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50) - se verifiea daca e te in rezervor ~ Fig. 50 -" Scuiurarea mercurul termometrului a) pentru masurarea H" axila (Fig. 51) , - se a:;;aza padent I in pozitie de decubit dorsal sa in pozitia :;;ezand - se ridica bratul p cientului , - se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului - se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul axilei,'paralel eu acele - se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a oracelui .i - daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul ._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta --:-.:.termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe '- ., b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52): - se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau pe 'latura externa a arcadei dentare - pacientul este ru at sa inchida gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ . - se mentine term metrul timp de ~. , 5minute_ c) pentru masurarea r ctala: """ I ~ selubrifiaza term metrul ' . \:..-,~ - se a:;;azapadent I in decubit la," " teral, cu membre e inferioare in '.••••. ..L s~miflexie, asi urandu-i intiFig. 51- Masurarea mltatea lemperalurii in axila

nute

'"

- dupa terminarea timpului de mentiFig. 52 - Masurarea nere a termometrului, acesta se lemperaturii in cavitatea scoate, se $terge cu 0 compresa bucala - se cite:;;te gradatia la care a ajuns mercurul termometrului - se spala termometrul, se scutum - se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol. c10ramina 1%) - se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura - notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $i timpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni de grad - se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice - in alte documente medicale, se noteaza cifric - interpretarea curbei termice

termometru maximal casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile recipient cu solutie d6zinfectanta tava medicala lubrifiant alcool medicinal ceas

,'!.;

•....•...,::

'0

'.

,

,

• DE RETJNUT: • in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $i dupa-amif1za, intre orele 18 $i 19
.1

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, la pacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute ge ifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide .reci sau calde $i niei nu va fuma • t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea masl Jram axilar cu 0,4-05

0

~area temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cu afectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral • masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rectala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatului genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5 decat cea axilara • pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate $i termometre electronice. 0

249

I

~.

.,

i

I I

CURSE TERMICE

NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII .•t. 40"

Ziua

, ..

-j'~

41

Zile de boa/a

R

0

T.A.

P

T

51

61

1

2

3

OS

os

OS

5

6

7

's

9, 10 .11

[ S OS

os

os

cs

OS

2500 50

2000 40

25

20

.-•• .-

40°

15

,

-

10

..

~.

<."".-

I" ""

c.

.

10

5

60

0

40

-..

II 1,.1 ,

I

:ta"

, ,I

.".

.7'

..., ,j: \J~j ~ ~: • ' c) febrl interniltentl

..••r-I

;

ly.I

Mf\1.

f"4

.

I:.

I

I'v

J

,j

.1

~,

~'!W"\N

.

\f\.

,

Ali

V\A

NY'

\..l "'v\l

d) fabrA inlennitanl4 periodicA

'~

I' I

I.

u.

\I A

','

'I :,.-:

:'

~; H--: V'V'J

~

;

.'

.'

"

~.

..•.

~

.-,-

.

'."

;

~

.~ lebI:~r.ecure~.

L. ...,.•

IV

36°

I

35°

If

I

,i

37'Ho

1\

itA

V'-4.A ~ ' V'1 .'

A

'I\.f.r\../

r

""

Y,

251

! .C

'

'""1

;J v

f) febrfl ondulanta

(

"! •..:••

r_-,~'~

~-I("" ....

tF~:

!

.'

"

"

A

........

250

.'. ._

...

as- V

i

0

.

40"

Jk::~

a-

~

0

,

(I

b) febr4 iriversA

40-

500

.

.•. ,.

4to

oW

"

:

i ,:

.~

37°

~

:

HO

;00 38°

80

.,;

.dlm"' ••

i •

•

40'

n ,

ar

~

• I

.

as'

3r

1000 20

't

a.'

VV'vVI

Y

..•

I'

H'

.•t.

.

1500 30

A.A

A'A.A'A

••

100 38°

: .•..

~c~

a) subfebrilltate

160 41°

140

.t.

a.

[S D

":

30

.

37' v v v

'.'

3000 60

4t'L

ar

71 81 91 101 111 121 131 14 I ,. 4

' I

.

...

;

,

'/\

A I,

VV""

,;

A ,. f'J v~

I I I'

l

I I NEVOIA DE A I CURAT, iNGRIJIT, I DE A 8.PROTEJA TEGU ENTELE $1 MUCOASELE I . Defini~e: I I. fa I I I I I 'ma1 la I I

.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•

Factori psihologici

(proverb roman esc)

i

"""1l-

- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienice

diferite, unii acordandu-Ie Factori sociologici

;

A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitate pentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$i poata indeplini functiile:

Independen~a

sat;sfacerea

, .

I

I ,

\

252

$i Guratenie Gare variaza ca $i curalenie dupa

- lungime, suplete, stralucire urechi

-'-configuratie normala, curatenie

nas

- mucoasa umeda, tose nazale libere

cavitate bucala

- dentitie alba, completa, fara carii - mucoasa.bucala umeda $i roz - gingiile aderent!3 dintilor $i roz - curate, taiate scurf, culoare roz - curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal - baie, dU$ (frecventi:l, durata) - spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite) - spalarea parului (frecventa, produse folosite)

l~,t~f~Jl~iile.'asistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei , in sa:tisfacerea nevoii - exploreaza obiceiurile pacientului - planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale -:-il invata masuri de igiena corporala

I

n. Dependenta

cestea amelioreaza circulatia $i faciliteaza eliminarea de$euril r din organism prin piele. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide da elasticitate pielii

Indivizii au obiceiuri .de)~;)na frecventa $i manifestare.

Manifestari de independen1=8

_ ExerciJii/e fizice. _ Afimentalia.

"

socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiile fizice, materiale sau de promiscuitate.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

i

- Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.

- Organizarea

0,

bioiogici

atentie deosebita, allii mai putin.

Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena moda (coafura, produse cosmetice etc.)

neva;;

_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai . '''sensibilA, puti rezistenta variat~'dErtemperatura, la microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeasca in rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la fel unghiile. -c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se usuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare, eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie).

0

-

Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume: _ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora _ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine _ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase _ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele sudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici _ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii, prin stratul adipos ce are rot de izolato termic _ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoi in circulatia generala) _ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, se elimina 0 cantitate mica de CO2, . Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $i ingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera fif,iciile ~,nas,oc,hi, urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru a asigura binele individului $i bun a funct onare a organelor respective. '

F~tori_

EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita de transpiratie $i necesita masuri specifice de igiena

-

I

in satisfacerea

neva;;

Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta: 1. Carenfe de igiena 2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor 3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3) 4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2) 5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)

253

Surse de dificultate Surse de ordin fizic

cavitatea bucala

~

unghiile

- dezechilibru:

- netaiate -murdarieacumulata

-durere - slabiciune - dezechilibru endocrin

-gri sau neagra, in an mite locuri - barba murdara '- aspra

- insuficienlii intrinsecii: . - slabiciunea sau paralizia membrelor superioare - lezare fizica - circulatie inadecvata

- insuficienlii extrinseca: - orice pied,ica a,mi9-cariie - imobilitate - puncte de presiune

." ~~.

.•••.

Surse de ordin psihologic

-

tulburari de gandire anxietate, stres pierderea imaginii corporale situatie de criza

Surse de ordin sociologic

- saracie - e~ec - conflict

Lipsa cunoa~terii

- lipsa de cuno~tinte - insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;onjurator

absenta dirtilor carii dentare culoare galbena a diltilor proteze dentare neln rijite prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive) halena fetida (miros eplacut al gurii) limba Incarcata fisuri'ale blizelor I'd ••••.• I capatul unghiilor

- nu se spala '-"',nuse piaptana -:-dezinteres fata de mapurile de igiena -.degaja miros dezagraabil

- Interven~iileasistentei Pacientcu OBJECTIVE, Pacientul,sa prezinte tegumentele ~i mucoasele curate

Prezentam doua probleme de dependenl8

1. Carente de igiena Neglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecinta aparent<;LOen,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1t murdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.

"::'.1'

Manifestari de dependen~a parul

I I I I I I I

- murdar ~i gras, In dezordine - pediculoza

urechile

- murdarie acumulata In conductul auditiv extern - pavilioane murdare - murdarie retroauriculara

nasul

- rinoree - cruste

.,

Bolnavul sa-~i redobandeasca stima de sine

254

'1_' .•.....•... "

. "-,

.

carenJe igienice

I-

-:"1'>

INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE - ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baie sau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni - pregate$te materialel pentru baie - pregate$te cada - asigura temperatura c merei (20-22° C)~i a apei (37-38° C) ,...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca ,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •... ,." - pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $i materialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cu tact 9i cu blandete sa a cepte - efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti - identifica, Impreun cu pacientul cauzele $i motivatia preocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice ~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul sau fizic ~i fata de Ingrijirile i ienice - con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!inerii curate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor v

..~.

I I I I I I ,

, ,

2. Alterarea tegL mentelor

;i

!ji

f'anerelor

vitiligo

- leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina, caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zona hiperpigmentata

:j

I I~ I I I I I

Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores.. punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. Organismul uman, prin functia c e aparare a pielii, este protejat impotriva agentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-' nerabilitate. sa provoace leziunL o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofiee pe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL Murdaria acumulata la nivelul pieli i produce cruste ce pot degenera in ulceratii. Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde rezul~ importanta mentinerii integrita i eL

'j'i r

- pata congestiva d torata vasodilatatiei

excoriatii

- pierdere de sub tanta superficial a, aparuta in urma unui traumatism (frecven dupa prurit)

cruste

-Ieziune elementar Ii secundara, datorita uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca mici depozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina

-= .,

- ridicaturi ale epidE rmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici, pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~i durere

•••

pustule

- abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni de foliculita (CO$uri);pc t fi primitive sau secundah3, prin Infectarea .. . .., veziCulelor care se ustulizeaza

papule

-Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii (hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)

1.".

'::,;;.:-::..i_

fisuri

- intreruperi liniare ~Ie continuita.tii tegumentului

descuamatie

- desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma (furfuracee, pitiriazi( lamelara sau in lambour)

escare

- distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua; se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$i sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice

edeme

- acumulare de liehid seros in tesuturi

varice

- dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atiei venoase este inversat in ortostatism

hemoroizi

- afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala a rectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia de proeese inflamatorii $i trombotice

ulcere vari~6ase

- erodare a tesutului pe teren varicos

alopecie

- lipsa paritiala sa", totala a parului

acnee

- pustuladeterminc a de un agent patogen specific

furuncule

- infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, stafilococul auriu

intertrigo

- micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital, caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epidermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermei cornoase cu fisurar a fundului pliulu;

- Interven~iile asistentei Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor

.OB.IECTJvE . ,

produsa

.

Pacientul ~sa nu devina sursa de illfecJii nosocomiale

a,

256

- pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ce actioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~

.

.

\;

i

eritem

vezicule r~

,

,~o

ulceratii

Manifestar de dependen~a

i"

I

.

de

I

JWERvENTlJL!i ..AStSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc , - ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale

I

-leziunite care s-au suprainfectat vo< Ii protejate eu pansament efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor, materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa I - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare - desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie la nevoie - supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse, pentru a nu impiedica circulatia sanguina

257

-

~

~

:..' ..

Pacientul sa fie echilibrat nutriJional, pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate

- multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea organismului fata de unele alimente; ca urmare, asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante - controleaza alimentele provenite de la apartinatori - invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $i zarzavaturi - con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI , I aleoolu!ui, caf-elei,
Pacientul sa aiba 0 stare de bine tizic ~i psihic

- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie sunt suparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectul dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice) , , - ii explica necesitatea interventiilor , - preleveaza prod use specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi, fire de par, unghii)

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoii de a fi curat ingrijit de a proteja ' tegumentele$i mucoasele J

~~

J

Toaleta pacientolui Generalita~i

• Principii: - se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga, prea obositoare . - se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului - se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor - se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau - sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor - bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ - se descopera progresiv numai partea care se va spala - Se stoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav -se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatiasCinguir1a. - apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa - se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile - se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele predispuseescar€llor - ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat - se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0 spalam. • Etapele toaletei Se va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi, bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coapse/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata posterioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, organele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale. Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscarii corneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordate bolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti, 1994. .

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului. Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi: - zilnica - pe regiuni - sAptamfmaJasau baia generala In functie de tipul pacientulu~acesta: ~"".::;. ~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',". - are nevoie de sprijin fizic$i psihic - are nevoie de ajutor partial :....necesita ajutor complet .Obiective: - indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii $i alte substante straine, careadera la piele - deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii - inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism - producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza mobilizarea anticorpilor -Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort.

- in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat, a pansamentului.

258

259 .(

:'

I. I I I I I I

I~

• DE$TIUT: - inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la starea Rqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie <;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua. respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului; _. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinarea tegumentelQr $i:.observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~i luarea unormasuri terapeutice; - pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare; - pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supravegherea personalului de ingrijire. II DE EVITAT:

••••

:"A--.:l

.~

I I I I I I •.

. .",',

Executarl a ingrijirilor

I II I I I I

-•-.

- se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala - se fixeaza sonda

iNGRIJIR A OCHILOR ingrijiri ulterioare

- prevenirea infeetiilo oculare - indepartarea secret ilor

Seop

'': Pregatiri ' .,7"., .materiale oane din tifon, comprese, manu$i de baie - apa, prosop, tam

,"

."

• pacientul - se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)

'J

:.I~~~

• DE EVITAT: - contactul mainilor cu secretiile nazale

- se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutor f unui tampon steril - se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~i se ~terg eu prasopul urat

Tehnica

fNGRIJIREA URECHILOR.

• DE $TIUT: -Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfetea eorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramane deschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i sa indeparteaza in mod regulat secretiile oculare.

Seop

-' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i a conductului auditiv extern - indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor patologice

Pregatiri

• materiale - tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa, sapun, manu$i3.de baie, prosop

• padentul iNGRIJlRiAM

- se-irifOtfueaza - se intoarce cu capul pe partea opusa

'rJCOASEINAZALE

- mentinerea permea pilitatii cailor respiratorii superiaare - preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pacientu1 prezinta sond ~ introduse pe aceastacale (pentru oxigenoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).

Seop

.

.

"I.,

(i

L;

1

1

'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic, .. ',._"" H20'~'tl:iltlatii,"tfu ~arenala, matfusi de cauciU'c'"

-." .

•II t;;

t

f;;

- se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic - daca pacientul pre~ nta 0 sanda: - se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii - se retrage sond 5-6 cm - se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast - se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata

~,:.

\1

'60

-In

ingrijiri ulterioare

$1

. d ex

----

V'

~.f

prosopul pa~I!lonul urechll conductul audltlv extern

ne.cesitatea tehnicii, i se - se informeaza, i seexplica intoarce caput u or intr -() parte Tehnica

/'

.

(t;J ~

• pac/entUl"

(~

. - se curata conductul auditiv ~ . exlem cu lamponul uscal' ~ ~ se spala pavilionul urechii I ell mana acoperita cu manu$a de • bumbae co sapun, curiWnd cu atenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. regiunea retroauriculara •." .•..•. -s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii""""

t"\

i

• rnateriale

Pregatiri

Tehniea

~,;

I

.

- Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu• coasei nazale - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - -

"

...z'

-.-:

~ediu police

••.•. '"

Fig_ 53 _ CuraJarea conductului auditivextern

- se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata absorbant

I I

I

I

I I

.OE$TIUT: • fiecare ureche se curata cu un tampon 'separat • daca prin conduetul auditiv extern S8 scurge I.e.r. sau sange, va fi informat medicul

261

II DE EV!TAT: • introdueerea tamponului pestelimita vizibilit,Wi (pericol de lezare a timpanului)

I

I

~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITA fji}iiJcAl!E ~

{Seop.

Pregatiri

- oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI - profilaxia cariilor dentare - profilaxia infecliilor cavitalii bucale

~.

• materiale

~,

- oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului - Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germeni patogeni - evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i .de asemenea la pad ntii agitali Zilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii. Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un lighean cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.

."",

- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop" tavila renala, pahar cu apa - pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatula linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavila renala, manu~i de cauciuc sterile

~ materiale - apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop

• pacientul

.pacientul

- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat

-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in

decubit

lateral stang, cu prosopulln jurul gatului - incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cu prosopul sub barbie Tehnica

incorect corect

-fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutat sa-~i fadi toaleta cavitatii bucale

• DE $TIUT= - instrumentele dezinfecteaza

- pacientul incon$tient: - se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare - se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata, cu mi;;cari dinauntru In afara - se ;;terg dintii cu un alt-tampon - la sfar~it se ung buzele

\lngr1lfri:l •uJterioare~ r~,,~-, -- ~"'"

- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degaja parlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc; mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna I fragmentele taiate

Scop

•... -.:.....

I

262

se

• DE EVITAT: - lezarea lesuturilor adiacente (rise de hembf-agie la hemofilici, rise de infectii - panaritii - la diabetici)

- pentru starea de bin~ a pacientului - igienic ., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizare u'ldel~ngat~ . ~, , ._C_ - distrugerea par . Hilor -pregatirea pentru ex meli E.E.G. - pregatirea pentru op ralie la fata, nas

- se strang materialele - se a~aza pacientul in pozitie confortabila

• DE $TIUT: • la pacientii incon~tienli, care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastra intr-un pahar mat cu apa • toaleta caviUllii bucale la pacientul incon~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cu un tampon de tifon, mana fiind Imbracata In manu;;a

dupa utilizare

RDE EVITAT: • contactul mainilor cu secrelia salivara a pacientului sau cu. materialul folosit

~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capului Zilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletirea parului

,

Pregatiri

'te ,.

• Gondijii de mediu: - temperatura 22-2~oC - inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer

I t..

I I I I I I I I I

'I ~ I I ,I I

I I

I

TOALETA INTIMA

• materiale - pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator,

I I I I I

.

•

t

.,

•

~

.1'

~!~

. '.

•.

- $ezand pe un scaun - $ezand in

at

- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace - decubft do sal, oblic in pat

ritt.

- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~a de cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleaza temperatura apei

• pacientul ~

~.

Tehniea

,'1

- se pregate$te

d

Tehnica

tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza .--

. .c:..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia .

'C,.

~_ ..

,.:'.'!

- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, se spala de doua-trei

~

it

- se informeaza, se asigura intimitatea - se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie ginecologica <~ - se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara - ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrata

Fig. 54 - PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area parului a) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s
;j

~f:

• materiale

:;,:, ..

- pozitia se aleg in functiede star'ea sa (Fig. 54):

.:.."

~

Pregatiri

- se informeaza

=

, •I •

- igienic - mentinerea unei stari de confort fizic Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $i fiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; organe excretoare). Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadele menstruale. Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialele pentru a se ingriji singur.

• pacientul

I I I "

Seop

, lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape

Ingrijiri ulterioare

0 .

- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopul

- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie - se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa $i sapun lichid - se Iimpeze$te abungent - se scoate bazinetul~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._ - S8 pudreaza cu talc pliurile

.~-~

- se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul - pacientul este a$ezat comed

uscat • DE$TIUT: • spalarea organelor genitale externe se I poate face cu tampoane de vata montate pe pensaporttampon • la barbat, se degaja glandul de preput $ise spala cu prudeR.ta (se previne piHrunderea I . sapunului in uretra)

- se usuca parul, sa piaptana cu blandete Ingrijiri ulterioare

- se acopera caPt pacientului cu

0

basmaluta

- se reinstaleaza

acientul in pozitie confortabila

- obiectele folosit

se dezinfecteaza

264

I

1-

:-:

I

265

.DE EVITAT: • contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin mi$cari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.

I

I

Escarele de decubit

",f'l

SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI

pefinilia. Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i pat). -.,; •. '"-cauzele potfi: a) generale sau determinate, de exemplu: .~paralizii ale membrelor . - stari de subnutrilie - obezitate -varsUi - bolnavi adinamici cu ateroscleroza b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala: - mentinerea indelungata In aceea$i pozilie \ - cute ale lenjeriei de pat $i de corp - firimituri (biscuili, paine, gips) - igiena defectuoasa -B,ggl1;!.ni eXRyse.:::CD OSUlOCClPlTAl Efucarelor (Fig. 55) @ SCAPUlA -apjecuoit" dorsal $i anu([l COLOMIA VERTEBRAtA me: @ COTUl @ CREASTA IlIACA - regiunea occipitala @ SACRUM ~ omoplali (j) lSCHlONUl -;-£oate @ TENDONlllLUI ~CH~ -"j:egiunea sacrococcigiana @ CAlCAlUl - calcclie @ URECHEA @ UMARUl b) Decubit lateral @l SPINA ILJAcA - umar ANTEAlOAAA - regiunea trohanteriana TROHANTERUL - felele laterale ale genunCOAPSA chilor PORTIUNEA UEDIANA ~ maleole A GENUNCHIUlUI @ PORTIUNWATEIWA c) Decubit ventral "A GENUNCHIlJLUI-tample @ MA!.EJ)LA MEclAlA ~ umeri @l MAlEOLA LATERALA - creasta iliaca @ PORTIUNEA LATERALA ~genunchi A TAlPIl ~ degetele picioarelor Riscurile sunt determinate de: starea generala, starea nutrilionala, starea psihica, Fig. _55 - Regiuni expuse escarelor -:" capacitatea de mobilizare, incontinenla, starea pielii (vezi sistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului in spital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).

Stare generals

Stare nutrltionals

Stare psihicli

Capacitate de mobilizare

0

BUNA fara patologie curisc

BUNA aport alimentar $i de lichide suficient

BUNA - participa I, activita~ coti diene $ii~1 accepta beaJa

INDEPENDENT - merge singur (carje, carucior) - se ridica singur - se poate mi$ca in pat

MIJLOCIE

SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI" PERIODICA DRATARE CUTA" NATA - are nevoie de - mai pulin de -piele ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra$i activitati cotinita diene

1"'-

. .•J"'.6&

266

Nota

.; ,i

:,.,-,

: iD:,~

,-'

MIJLOCIE

1

I

-

2

,

- patologie cu rise crescut -ca$exie - obezitate

- aport de calorii, proteine $i Iichide Iimitat 1 1/24h

~deprimat lara motiv - are nevoie de stimulare pentru activitali cotidiene

PROASTA

PROASTA

PROASTA

DEPENDENT

- confuz sau agitat (trebuie supravegheat permanent pentru activitap cotidiene)

- mobilizare din pat in fotoliu cu sau lara ajutor - nu poate sta decat In pat sau in fololiu

-fie palologie neurologica, cu pierdere de sensibilitate - sauasociere depaIologli cu rise

~ -"

3

-aport alimentar insuficient (prost compensat) - alimentalie parenlerala

F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT

--

f

. L1MITATA

J'i\

-fie patoIogie neurologica, cu pierdere de sensibilitate $i motrici!ale '- fie starnu terminal

-

-

- nu se hrane~te -alimentalie parenterala paliativa

RISO

I

.-

Stare cutanata

INDEPENDENT BUNA

I,- .•

:.j$

INOONTINEN" rA URINARA

P.IELE CU ERITEM

INCONTINENTADE URINA $1 FEOAIE

DURERE iN RE-

mONEl\" EXPtJsA

- semicon$tient -coma - stare letargica

-MODERAT -MARE I-F, MARE

26 i:~,

..

Incontinenla

- nu parase~te patul mai mult de o ora pe zi sta nemi$cat

de la 61a 8 dela91a12 de la 13 la 18

.

I "I I I I I I I I I I I I I ; ,,1

,"

'il..... t

I , II.,.

, ,*

Ti~i{~lt., .....,

""':_"~"

S --- subiective emne --- obiective

k

I

Stadii ---------------~

flj.

t,..":'

t

,

'.! ..

- usturime

-durere

-mctema (superficial) - alingere de epiderma sau derma (profund)

- plaga - ulceratie piele ':ulceratie muschi - ulceratie p€ma la os

Stadiulll------_~

Stadiullil

AlimentaUe ~i Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!.,a hidratare tavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta ~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.

e~ia /

FavQrizarea vascut!d~ Jiei in zonele ..;.---_._-comprimate

~.----"""-"--

-_.

PRE VENIRE

" ". .!~

1>,..1'.. , I ,.

.~n

masaj__

Obiective:

- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala - Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele sebacee - rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i sapun) . - favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea, a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.----In<;iif;ajii:

..

-

.

...:" pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc -In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse Principii:

Schimbarea depozifie ~

=----~ .,...

- se face intotdeauna Poepielea curata,. dupa ce bolnavul a lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul - se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei 'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers, de sus In jos, Si circular spre exterior - se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata .;...masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.

- evita imobilizarea face 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des - este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care se

-~s:;

la

noteazfl: -'::"orele

_on

----.

----

de schim are Si pozipa: 14 - DO

----16-0LS

no"

-18~ 20 - OLD

Contraindicajii:

-._aspectul cutantL. - zonele de mas j

-----

- nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale plelii sau cu septicemie.

------

Materiale necesare:

Asigurarea

COilfOrtU1ui

- unguentul

~i

Instalarea pacientului:

mentinerea l:)olnavOlul_,

- se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabila pentru asistenta medicala. • ~~area alternativa de cald $i frig ~ se face In loc de masaj

ilili~~iii~~EL

'I:

"

Stadiull--~

MIJLOACEIDE

I

I

Folosirea Se pot folosi: nrllfefilll"elor """'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie) «<.2m~~men---perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi, tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e) sarepentnr - colaci de cauciuc ~venire~-":- pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2 i't!!$carelor. . ;--talc pe panza_ ",-_ ..... --'00::-'_. -

• PRECIZARE: Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18. o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia

deigienL perfecta

--_. 268

[I

269

.4.~.

Obiective: - favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de mal multe ori). Indica/ii: - escare stadiul II ~ Pozi/ia bo/navu/ui: \ ...••.-Gala masaJ -,uateria/enecesare: - cuburi de gheata $i apa calda Tehnica: - se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe iocul escarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie - apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, pana se obtine 0 vasodilatatie - se face de 3-4 ori Tratament: a) Local, Tnfunctie de stadiu - pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana - pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu zahar), bioxiteracor ..:-pentru stadiullll, pansamente b) General Se retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii generale. Complica/ii: . "" - infectii Ibcalecaie plagii - septicemie

;-.~~~

Plagi/e prin taiere: - au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele operatorii sunt de obicei, aseptice Plagile prin in/epali : - sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatea lor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul de infectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltarea germenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimic Ie trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand in plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta chimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile; Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. ' - determina pan ritii P/agi/e pr/n contuzi . - in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier, mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0 plaga a pielii P/agile prin mU$catlra de animate: . - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomene generale toxic . P/agile prin arme cJ, foc: - se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe

[NGRIJIREA PUG/LOR Definifie Plagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIH sau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.

~~ Criterii de clasificare

2. termice: - cal ura, frig, electricitate 3. agenti ioniza ti: radiatii 4. agenti chimic : acizi, baze, saruri Dupa circumstan/e e de producere pot fi: a) accidentale - de munca, de circulatie, casnice b) intentionale suicid, agresiuni c) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e: - recente (sub ore) - vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se considera pia. i infectate Dupa profunzime: - superficiale; p ofunde Dupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale (abdomen, torace, raniu), pot fi: - nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros - penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fi simple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos sau cavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme" Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) . Dupa evo/u/ie pot fl' - necomplicate; omplicate

Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic) p/agi/e pot fi: 1. mecanice: - prin taiere , - prin iniepare, arme albe, insecte etc. - prin contuzii, prin lovire - prin strivire - prin arme de foc ' , _ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domestice - prin inu$catura de $arpe, vipera

271

270

I'. I I I I I I I I I I I I .'1 .••II''' .,

',';'

Simptomatologia plagilor

Vindecarea plagilor

~t

~ 11',I

iii

~~

,~(. r~

v

Tratamentul local al plagilor

Simptome locale: - durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage atentia asupr dezvoltarii infectiei - impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are drept cauza dur rea sau lezarea elementelor musculo.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~ Semne obiective: . - prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari, a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observa distrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi, fragmente e oase sau diferite organe situate in profunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prin marginile pia H; aceasta de nu~te evisceraJie. - hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, In functie de va ul lezat. Semne generale: - pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite de hemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic. - tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta unei hemoragii sa a unui $OC traumatic - febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau resorbtia uno hematoame

- plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$i din mediul Inconjurator - sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorul pansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.te med;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) . Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbi chiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de la produce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat efectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza, fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ microbii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte mull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii. De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului. Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _ Lucretia Titirca. Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor: -hemostaza - aplicarea unui pansament protector - transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara

- se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara, vindecare tertiara Vindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .• per primam intentionem"): - este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii; este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie; vindecarea s produce in 6-8 zile Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundam intentionem"): •..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~ . . infectia, spre osebire de vindecarea primara Vindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"): - se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia . vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopul scurtarii evol tiei Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordil asistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital). Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0 plaga in mod core punzator sa cere ca: - Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta - sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie a secretiilor

272

- calmarea durerii.,c" - toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel: - daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurul plagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii - se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun, apoi cu ser finologic -. S8 dezinfecteaza cu . J alcool sau cu tinctura de = Aienjiet PIeJea dJrijurul "-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in ' badijonare, care Incepe de langa plaga $i se Indeparteaza de aceasta (Fig. 56). Se curata, apo;, p/aga cu rivanol 1%0, c10ramina 4 %0 dor activ sau, mai bine, apa oxigenata care antrer;-eaza la suprafata micii corpi straini prin spuma pe Fig. 56. P/aga aseptica Se-curaja sau dezinfecteaza in care 0 produce; apa spira/a, de /a interior spre exterior_ oxigenata are $i actiune Germenii din zonele invecinate hemostatica. sunt astfel indepartaJi.

Tc;'d'"

cu

I

L_

273

I

I

~

ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~i excizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate de medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legatura vasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .per primam". Atenlie! Este interzisa explorarea instrumentala oarba a unei plagi . in afara unui .!'~rviciu chin..irgicalde specialitate. Plagile vechll

Plagile care dep~esc 6 ore de la accident se considera infectate; Ii se face acela~i tratament descris mai sus, insa plaga nu se sutureaza primar. De reJinut: La plagile septice, pielea din jurullor se curata circular, de la exterior spre interior (Fig. 57/

CONDUIT

Foarte importanti profilaXia tetanosufui, aprobat cu nr. I.M./67 duita profilactica $i ter Tipuri particulare de plagi

din 02.03. 95

A PROFILACTlC/i.

As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamente locale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibiotic conform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~te microclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tn care sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata. Compresa umE1~~,.J.',.,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:nprese uscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare (bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul cu leucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i se controleaza zilnic.

Ag. 57. Plaga septica. Se curii/ii circular, de fa exterior spre interior, pentru a evita antrenarea germfmilor din plaga..

I

MINISTERUL SANATATII APROBAT CU NR. LM./6730

$1 TERAPEUTIc/i.

iN CAZUL

PUGILOR

TETANIGENE

STAREA DE IMUNITATE

CUR.A.TIREA CHIRURGICALA :;>1 ASEPTlZAREA pLAGII

TRATAMENT CU ANTIBIOTICE

VTA SAU efT

VACCINAT COMPLETSAU REVACCINAT

DA

PENICILINA 600.00012001>00 u.i. SAU MOLDAMIN SAU ERITROMIClNA IN DOZE CORESPUNzATOARE

1 DozA 0,5m! LM.

NEVACCINAr'

DA

~:..:...

SER J1£:TEROLOG ANTITETANIC

NU*

3,000-20:000 U.A.i. PENICrUNA601J.OOo- 3-'DOZ£:' ~ DUpA DESENSIBI. xO,5 mlI.M. 1.200.000u.i. SAU . LlZARE (PRIMA MOLDAMIN SAU IMEDIAT ERITROMJCINA IN ,,;' DOZE CORESPUNzATOARE . RANIRE, IAR URMA. TOARELE LA INTERVAL DE 14 ZJLE

r

I

Obligatoriu, in ambele cazuri, se face conform Ordinului ministrului sanatafii, 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Conpeutica in cazul plagilor tetanigene").

Plagi prin intepare pu spini vegetali: - spinul trebuie ex1ras complet, la nevoie, recurgEtndu-sela incizie chlrurgicala - daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii (abces, flegmon) Profilaxia antitetanls este obligatorie. Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical In servicii de specialitate. Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prin inoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie, edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps. Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezi lJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.

~.,..-

j~grijj."ea.

F'.

'llnei plagi

DupA

~

* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.

HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cu varsta ~i riscullelanigen). V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T.

= BIVACCIN

274

DEFTERO TETANIC TIP ADULT

215

I' I I I I I I I I '1'" I I I

I I

.'; i._,.

(Gracian)

Defini~ie:

~1'~.,..

Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice ~i psihice.

I. Independents

i,

satisfacerea

nello;;

Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca, care II va aduce Intr-o situatie critidi. De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul inconjurator 9i anturaj. Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici, chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase medii naturale ca: parul la nivelul orificiilor, cretiile pielii, ca obstacole de penetrare a agenti10rexterni. :r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de autoaparare. '

•

Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii

I' 1..,--,-I I I I

Factori psihologici

EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fata de agresiuni de ordin psihologic Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptarea individului la toate formele de agresiune stimulate de mecanismele de aparare

Factori sociolbgici

~ Sa/ubritatea

9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE

I I I I I I

i;-'

• V;a}a'omulu; este un razbo; . impotriva rauta};; omulu;, •

Factori

- Varsta

biologici

Persoana adulta are bilitatea de a se proteja Are cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sa s. CqpiJiJl pemepe . nsltJ., •.,pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-J dezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiq contra pericolelor, pa a la varsta adulta - PersoaneJe In vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale 9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare de autoaparare de aut aparare. Individul posedamecanisme de autoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~ite de-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe data de protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sau prin vaccinare.

- Mecanismu/

76

I

I'

-

'mediu/ui "

,

'1-~"

Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai fara pericole. Sunt necesare urmatoarele conditii: - temperatura ambianta 18,3° - 25° C - umiditatea mtre 30%-60% - lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa - zgomot - a carui intensitate sa nu depageasca 120 decibeli . - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme, produse chi mice, fum - condiN de securifate (precautie atunci cand se folosesc aparate, obiecte care ar fi surse de accident) - Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i ale muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie Impotriva tuturor perico/elor. Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditii de munca care sa Ie permit a satisfacerea nevoilor de munca; cei cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbc destindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul. - Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale care trebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; in toate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire a accidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatea se ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or de viata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale. Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinerea starii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de ,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., =, ,_,-,~ '-...', - Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode de autoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuinta sau in locurile colective. ' - Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologica ce permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica. - Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in functie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socioeconomice ale unei societati. - EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$te masurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada de cre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultul socialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentru a stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.

277

II. Dependenta in Isatisfacerea

Manifestari de independen~a ;,i"'7

Securitatea fizica

,Securitatea psihologica

Securitatea sociologica

Masuri de pre venire a: - accidentelor - infectiilor - bolilor - agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni '(mutifari,'suicid) ""'F" Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toate pericolele. Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator. Masuri - metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor; - utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii; - raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant; - practicarea unui obicei, crez, religie Mediu sanatos: - salubritatea mediului - calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60% - temperatura ambianta intre 18,3°,25° C - fara poluare fonica, chimica, microbiana - mediu de siguranta - masuri de protectie social a

'.,.

<

Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe probleme. 1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole 2. Afectarea fizica Si psihica 3. Anxietate 4. Durere ,.... 5. Stine" depre-sfva . vezi anexele 2 ~i 3 6. Pierderea stimei de sine 7. Pierderea imaginii de sine 8. Pierdere, separare 9. Frica (~

Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua probleme de dep.nden~a Surse de ordin fizic

:

Interven~iile asistentei pentru men~nerea independen~ei

t

Ii MI'

Pentru mentinerea unui mediu sanatos: - educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~i aerisirea incaperilor - indeparteaza sursele cu miros dezagreabil '. - participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant Pentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""', -face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectate normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise de accidente _ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliu Pentru prevenirea infectiilor: _ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate, dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale ' _ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~i promovarea sanatatii " ,,' , _ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controale periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie - organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii

278

neva;;

",.

Insuficienlii intrinsecii - deficit senzorial - Iipsa de sensibilitate - atectare tizica Dezechilibru - durere - dezechilibru meti:iboli - dezechilibru electroliti Surmenaj - saturatie senzoro-per~eptuaUi - tulburari de gandire .'- anxietate - stres - pierdere - separatie - pierderea rmaginli coiborafe - situape de criza -

lipsa • cunoasterii

tJI. .•....;:"-.

insalubritatea mediulu poluare conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie) Iipsa amenajarilor sanjtare saracie - promiscuitat

- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediului inconjurator

T I I I I I I I I

'.I~ I I I I

I I I I I I I I I

1. Vulnerabilitat:ea

surmenate ..

w

"";i~

".'

.

'7.

'~-'

la accidente:

- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, de munca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.

raniri

- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substante

Predispozilie

caderi

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacieot~~'i . beneficieze de un mediu de siguranJa

;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJe prin accidEmtare . .

fara accidente $i infecJii

iritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie

- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare. PredispoziJje

-

la infecfii:

complicalii

gripa

nervos, septicemie)~_

Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate da mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemului o

abces etc. PredispoziJie

fre vente

favorizeaza scaderea

imbolnaviri frecvente,

- Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-

fatigabifitate, surmenaj"

nismul; apar.ein ur "extehuai'ita "c ~...""'"

Pacientulsa , fie echilibrat psihic

unui exces de efort flZic, psihic - mundi

ment

- Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresie sau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate avea

depresiv $i

tentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de cei

agresiv

din jur. In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot face acte antisocial - incel'ldieri. In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima, automutilare, sinuci

280

- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea $i receptivitatea sa - ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor, respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie) - urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pacientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare a surselor de infectie - alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim de infectie - informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de recuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei organismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecifice necesare

rezistentei

organismultJi de au aparare - Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta.

la:

~.:4-_

Imbolnavirile

fala de peri cole

OBIECTIVE

- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici data rate umezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata

Comporta-

I i

Pacient cu vulnerabilitate

Manifestari de dependen~a

,

~

fa1:a de pericole

Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica.$i psihica. . Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,

i

•

- l!1terven~iileasistentei -

Prezentam in continuare doua probleme:

Il I I

- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu - creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poata exprima emotiile, nevoile . - ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ). - f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tariipacienwJui; fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie - furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilor programate - invata pacientul tehnici de relaxare - face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor - incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlatura starea de anxietate - asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente - invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice, degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe sociale .

I

281

I

I

-I2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihice ori amandoua; efectul unei boli sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic

Tehnici de evaluar $i ingrijiri asociate nevoiide a e ita pericolele Factorii

Manifestari Semne inflamatorii

Semne de insecuritate psihologica

.....

de dependen1=a

.~ Se;t';;Nilele inflamatiei: - durere -ro~eata local a a regiunii respective -tumefaqie (marirea in volum) - limitarea mi~carilor segmentului afectat - caldura locala .

-

Sanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factori externi. Dil) il1t.E'Jrelati.a factorilor interni a celor e.xtE:!rni sepoa_te rn~ntinE!staT!~a de sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenind factorilor ecologici. Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; de mediu sau factori ecologici..

--

.-

CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI

agitatie iritatie agresivitate neincredere frica idei de sinucidere

Dupa natura

lor

OBIECTIVE Pacientul sa-$i satisfaca nevoilein functie de starea de sanatate ~i k~radulde , dependenla Pacientul sa beneficieze de siguranla psihologica, pentru inlaturarea starii de anxietate

fizici . chimiei biologici sociali

Dupa provenienJa Dupa influenJa asupra starii de satJatate

- Interven1=-iileasistentei Pacient cu alterarea integritatii

f.izice ~i psihice

INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME ~I DELEGATE - ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-organismului - determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile - administreaza tratament medicamentosantiinflamator, antiinfectios i - aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice -'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I, J~api~ muz;icala, masaj - asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnici de psihoterapie adecvate - asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita, temperatura adecvata, semiobscuritate) - incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprime emotiiie, nevoile, frica, opiniile - invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare (pentru persoanele cu rise sporit la pericol) -.J

natUraii

. artificiali sanogeni patogeni

ra, umiditatea, radiatiile chimice - 02,substantele naturale sau sintetizat de om bacterii, irusuri, paraziti, fungi rezulta di interrelatiile dintre oameni apa, aer I, solul imbraca intea, locuinta, alimentatia au actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririi sanatatii ducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii de san~tate

CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUI PRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI Factorul . e9_p.logic

i

282

e mediu

Aerul

Umiditatea

co.". secinJele a1cJiunii

- scaderea con.,. ",,-c~ntratiei.dg Q2 . ~ prezenta CO in aerul inspjrat

hipo e, tulburan .sen riede,motom, con Isii, moarte hipox e, crize anginoas ,cefalee, dispn e, pierderea cuno tintei, moarte

~ creseuta

I

I il

Masuri aerisirea incaperilor 0'-..

-

o;.;:.""-~

verificarea instalaliilor de incalzire din locuinte, ~coli, spitale, instituFi

scad rea evaporarii ei prin piele

- erescuta, a50- senz tie de disconciata cu cre~terea fort p in 'expunere temperaturii prelu gita, poate apare $ocul termie

folosirea instalatiilor de eonditionare a aerului, pentru a reduce umiditatea

• Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~i mediul de viala

28

~

I I I

I. I I I I I I I I I I

I

_"."''''"''''''''''''~.''"':'

'"

Ii:

L

r ,!

:.

Mediul securizant !ji de protec~ie

".'1:

.,l

Temperatura

- crescuta

ir solatie, arsuri

evitarea expunerii pre, lungite la soare

- scazuta

h potermie, deger turi, risc crescut p~ntru copii $i pers~an~IA var~tnice

incalzirea optima a locuintelor, locurilor de munca, spitalelor

f(~tor de risc pent ~ eaderi, in cazul p~rsoanelor varstnce

asigurarea iluminatului public, al locuintelor

:":

,;1

',.",

"C,

"

'

Luminozitatea -diminuata

Zgomotul

Alhnentatia

,.

Apa

to.colnfa'

Factorii biologici

'

..

,

'.

. ,~

-

,-

- cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; de ordin educative sitati1$i a timpului o oseala, insomne, H.TA de actiune - reducerea pro1einelor, lipidelor, glucidelor - poluata chimic , - contaminata cu germeni patologici

-lipsa iod -Iipsa i1uor - poluare chimica - contaminare cu germeni microbien.i , -lirnf - igrasie - aglomerari - improvizalii in instalatif - suprafatcl redusa -

bacterie virusuri parazili fungi

n asigura nevaile n Jtritive ale organ smului - avitaminne, hipoprotein3mie ir toxicatii acute sau c on~e,tulburari g'lstrointestinale, boli infectioase

verificarea calitatii alimentelor, pastrarea Tnconditii igienice, Tnfrig1dere, congelatoare spalarea fructe!or, zarzavaturilor, preilffsrarea igienica a alimentelor

gU$a endemica cadi dentare if toxicatii acute" c onice epidemii hidrice

asigurarea conditiilor de potabilitate a apei, fiemerea ei

....

n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c" b oli reumatismale; . igienice '$1de confort din constructia locuintei accidente, caderi, e ectrocutare, arsuri ri ~c crescut pentru v 3.rstnici,copii Ii )sa confortului soleal bbli infecto-conta9 oase sau parazit re, cu poarta de ir trare respiratorie, d gestiva, cutanaia

ventilajie, curatenie, indepMarea reziduurilor, dezinfectie, dezinseclie, deratizare, sterilizare ,

284

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire, accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluL Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care are actiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul de conditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei , cerebrale, ' , Caracteristicile mediului securizant - nevoHe umane pot fi satisfacute - riscurile fizice, chimice sunt diminuate - riscurile de transmitere a agentilor patogeni $i parazitari sunt minime - masurile de igiena sunt respectate - poluarea este minima .,'.

Efectele asigurarii unui mediu securizant Tnspital: -, reducerea duratei de spitalizare - diminuarea frecventei accidentelor asociate tratamentului ~i riscului de urmari judiciare -reducerea numaruluide i'mbolnaviri j profesionale - scaderea costului global al serviciilor de sanatate la domieiliu: - reduce rea riscului de accidente $i Tmbolnaviri, de apelare la serviciile de sanatate ;promovarea saQ.,atatii

-

~,'

Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne: -crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu flori, curate - inlaturarea exei1anli1orauditivi, vizua1i, olfactivi - pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing - asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului - prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului ,,,,-,.atitudine:a>€lebunavointa, solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului $i famifiei acestuia.""

Masuri in vederea asigurarii mediului securizant pentru pacientul spitalizat CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA

SPITALELOR

Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar, ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cu mijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditii superioare de igiena, Spitalele au Tneomponenla: 1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie, deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale

285

r

I I I I I I I' .;~

~

(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferite af~c!iuni! ceea
286

ente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriu pentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se face cu Iifturi destinate special; - reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare; - resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni; - recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza dupa folosire; - de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic£<,ambalaje; mase plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.

·[~re~eijireainft;!ctn~er. i6t;r~I~Risijll~~j;~J~ .~~p;"-~~~~~"'"

DefiniJie: Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare. La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiile contractate de. personalul medical, in ti ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart in doua mari categorii: - bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni; - infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecte imune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinari endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, sunt nepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale sau g~nera:le. _ .•.• Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama de etiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~ epidemiologice. Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lant compor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;are etapa a lanfului depinde de succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale. Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesului intectios, actionand ,. asupra verigilor sale. £<;.,.--".

Miisuri de preve

ire' a irifec~iIIor .

CIRCUITELE FUNCT/o

!,4LEALE SP/TALULUI

cry'

Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare, ale unor materiale $i instrumente: - circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilor patogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare - circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfie imRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. . In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale: - circuitul de intrare ~iie~ire al per onalului - circuitul de primire a bolnavului i spital - circuitullenjeriei

I" I I

- circuitul alimentelor ~i veselei - circuitul instrumentelor ~i materialelor - circuitul vizitatorilor. Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.

EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI 'ZOlarea bolnavilor . 11_ respectareacircuitelor functionale , ~ _ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......

:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F' <

~...

.~

,~

'.pacien~ul . . • alimentel

.• personalul medical • echipamentul

CURATENIA

..

..•.~

de lucru

'lichidele contaminate

Izolarea persoanelor cu rezistenta

scazuta CaJirea

\ .:;:~~'

dezinfec~acAi-

{.

mica a produselor

~

organismului " Tratarea bolii

\.Iecale

..-1'( "-a/

sange

\

I

Vaccinare

.'

w::>

~

ii • diverse 5ecret . • aeru\ exp irat \

.. ~

\

bi~IO~ice rncmerarea produselor biologice

~.-C'!fiIE'I1:t,q, .'.

'~tY "bacterii utUizarea I teh- ~. dige5\i'la

CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~r stralne. ~ ,A.c~astaeste etapa obli~orie inaintea aplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare. a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai; sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din: -curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei -materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele -:-se incepe cu spatiile curate - se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie. b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun, spalarea parului, schimbarea lenjeriei. c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatarea echipamentului de protectie. 'rl.

.SpALAREA MAINILOR t

"""'-_~.,.~

Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;; infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere. Tipuri de spa/are a mainilor: a) spalarea igienica de baza b) spalarea pentru decontaminare c) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta. a) Spalarea igienica a mainilor

nieilor

aseplice " cutar'a\a Indicatii _.

\."

a~_~,

~,_.

igiena personalului, a echipamentului de protectie

--..

I'

11~

ik

'II

~t:

c>

- J~~inte $i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu care s~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._: - tnatntea fblosirii materialuLui steril - mamtea InterventiilOr asupra corpului pacientului (injectii, penuZll, alimentatie) - dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cu microbi manuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina, fecale, sange). . - du a scoaterea manu~i1orde iucru -las ar~ltul programu ui de munca

=aupa

Tehnica de spalare a mainilor

Sensul de propagare a infecliei Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului

288

~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza 003. minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~ spapile interdigitale . .:...uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, de preferat, cu aer card cd hartie absorbanta

289

b) Spa/area pentru decontaminare _ Chimice: • substante cu actiune oxidanta: -<~Ioros (25% Cla"Ctiv)

- se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase - aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputa sau alte secretll) . - dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa se foloseasca manu~l)

Indicafii

Tehnica de )spaJare ..

- se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5 ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) aupa care nu se mai usuca mana __ • - de~~ia maiRilGf---tl:@hllie facuta de personalur medical, de vizita ori 9i de paeienti

.

~,.

.-

~_d

.

- ~tergere

Cl

.

- amestec cu • 'prodds~le .-'-

r9du~~le PCitolpgi<,;e .-'--suspensie 200.',(s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ)

.

-spalare, ~tergere

(DE2TNf;ECTlA7

avimentul • peretii - solutie 20 g%o faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-

V.C.

(1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)

- submerjare2 ore (dupa spalare)

.

- subme~are2 ore

.

• r losca, urinarul (

Iitele

~:ae~'

Definilie Dezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii, protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediul extern. . Mijroace forosite

Procedee de aplicare

Mecanice

- spalare cu apa :;;isapun

Ce se dezinfecteaza

Rzice :::..,= •.

......

~..:.

.Ienjeria • tegumentele pacientului • mainil~ personalului

- radiatiile ultraviolete

• suprafelele: masa de operatie, de pansamente, patul ~aeru,J~n i~ri ~ .. ~ .•....

.

-

1-

cloldu," umeda

,

v

~tergere

....:. lir,.

- :;;tergere

'-. c iuvete •b i .c dite

-~tergere spalare

• n u~amale din cau- - solutie 5 g%o ciu (0,25 g% CI activ) • j~ carii din material pIa tic

~

.•:: \:':

'.

lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru! .•InCInS .-~ • de~eurile: de pansamente, produsele obiectele de unica anatomopatologice, folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerare in cuptoare speciale

~.

".,;;;....;

i

'J:,

_.

'-..,I

- submerjare dupa spa/are •••'

- solufie 20 g%o .p avimentul • I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ) • UIE iati

• te mometre ~ .. , ~ '

,0

- spalare

• pi ~gile

- submerjare

• VE

..

- Javel - solid

.

3,5g/tableta

sela

• Ie ~jeria - pulberizare pe suprafete

• lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30 de minute din momentul inceperii fierberii • hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa sub presiune

• pc viment • suprafete mese • pEreti .fa tani • pi~cine

290

-:~ie1 0-15 g%o (0,25-0,37g% CI activ) supernatantul se folose~te

c (25% CI activ) -'i

• suprafetele meselor • patul • noptierele ~i alt mobilier • masa de operatie • pardoseala

'- dlrdura uscata

.'. _.

o

- indepartarea prafului (~tergere eu carpa umezrra sau aspirare)

..

/ njeria alba

- solutie40 g%o(1 g% CI activ) 1 volumsolulie pentru1 volum obrect

,

-

_. ~~.~":'

- solutie .4D~~Qg%o

Ii

29 ~

- solutie 10 g%o (0,25 g% CI activ)

- solutie 5 g%o

I I I I I I I I I

•... (O,125 g% CI aotiv)= ..:.solutie 4 g%o (O,100g% CI activ)

-

solutia de lucru: 1-2 tablete la 10 !itri de apa 1 tableta, elibereaza 1,5 9 clor activ

I I I I

rl 1 I ,I I I I I I I I I I I I

"' 'C"'_~" ""'" "

-apa oxigenata

- spalare

.llagile

- permanganatul de potasiu

- spalare.

.

• substante , care produc hidroliza: - soda de rufe • substanle care produc coagularea proteinelor: - aleooJul

• saruri ale 'metalelor grele: - oxicianura de mereur

- solutie3% (prepa, rata din perhidrol 30%) . - solutie 1 g/10 000

lagile • lucoasele

.~•... ;J~

,.

.......

., esela • tacamurile • (u$umeaua

- spalare $tergere

,.

- solutie 1-2 g%

At

-ateooI70° • egumentele • uprafata mesei de o~eratie • I:tmpa scialitiea

- badijonare, $tergere

.

• iodolori .•• - septozol - ioduJin solutie apoasa sau alcoolica

-badfjonare

. egumentele

"'--betadine

- badiJonare ;Mi:J

~

- niJ~oasele

- submerjare, pulverizare, vaporizare

- submerjare - Desogen - pulberizare (amoniu euaternar, glu- - aerosolizare taraldehida, glyoxal, spumanti)

-1 g/5000

- septozol - tinetura de iod (2% iod) - alcool iodat - benzina iodata (1% iod)

te ~umente:

",'I""~.'

-

• formolul

!

se respecta:

{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~J

- spalare

~~:

.-

Pentru eficienfa dezinfecfiei

- ~impul de actiune (care depinde de produs) -- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare . microbiana) . - temperatura . - inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante care se inactiveaza reciproc) . - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la' alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germenii devin rezistenti la el). Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i din cauciuc. Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994 " ale Ministerului SanatatiL

.. - ".

~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.

1-2 min. p neW,operaW in tratarea plagilor solulie 1/1a in ectate - bai dezinfectante solutie 11100 - solutie 2g%-5 g% enjeria colorata ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulie altele, paturi aldehida formica

.. . .. .. ..

esela )ahare uprafete de lucru erul din saloane ali de operatie )ansamente

: 92

solutia de lucru 0,5% 50 ml Ja10 Iitri de apa sisteme desprayere cu picatura fina

i'~~~~

Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum: injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale. Schema in trepte, pentru dezinfecfia

pie/;;

TIP I (risc redus de infectie) IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange Tehnica - se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantul TIP II (risc mediu de infectie) Indicatii ..:..cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un tampon steril - se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponul steril, durata .dea
_

t

Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.

DEZ/NSECTIA

Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere a inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci, paduchi etc.).

293

~ - Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elor ale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~ dezvoltarea insectelor. - Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chi mice ~i biologice. Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierui incins.. . .." .. . .. .. _ .. Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1e chimIce sub form"ade pulberi, solU1ii, aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-doua saptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.

echlpamente medicate este

Procedee

DERATIZAREA Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~i distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci, $obolani etc.). ~r - Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor, pentru a preveni patrunderea rozatoarelor. - Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice (curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie, producand moartea) $i biologice.'

caldura uscata

Ce se sterllizeaza

I

I

Observa~jj

Parametrii de sterilizare

flambare

trecereprin f1acara

incalzirefa ro~u

indi/zire pana se sterilizeaza la rci~u inainte~i dupatolosire

etuvacu aer cald

180°C-60 min valabilitate24 h, 160°C-120 min daca nu au tost

nuare eficienta pentruinstrumentarulmetalic

I I

deschisecutiile

STERlLlZAREA c Definilie Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii (bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale, echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu pacientul. . Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafului contaminat inainte de a fi supus sterilizanL

~,,:.~\

~

ca.ldu.ra uHleda

fierbere

,,:---.1

autoclavare

100°C-30 min valabi[itate3-6 h, din momentul dacatrusa nu a inceperii tost deschisa fierber;i 134°C-2,4 atm valabilitate24 h, 10 min in cutii metalice (vezi anexa 1) sau casolete,

I

121"C-1, 1

daca nu au fast deschise

alnilval~""at'

24ii; . dacacutlile (vezi anexa 2) nu au fast deschise

20 min

oxid de etilen

(E.T.O.) gaz

autoclavare

I"ale

pia tice, en.oscoape ter osensibile

50o-60°C-4-6

h sterilizarease face numaiin ambalajspecial (pungi, plastic,hartie) valabilitate6 luni

I

I I

I

I I I I I I I I I I I I I I

I I

Chimici

pentru sterilizarea

I I I I I I I I :1

- indicatori lichizi

solutia

este

vireaza

de

abur (acid benzoic)

sterilizarea

- indicatori Iichizi

fiole

pentru sterilizqrea "cu aer c~ld ' .

transparenta, la incolor

incolora

la brun

$i

cand

este corecta

cu 0 solutie

chimica

de culoare

ro$ie, duoa .. sterilizare, solutia vi(eaza 1;;1 , .. t: ~';-~~ ' , '_ '. . •. :. .~ ~ .,." _~ verde

- indicatori stripuri

-

banda de hartie imprimata marker

martor

$i un

chimic cu un

alt

marker

de

culoare garbena sau incolora, care dupa sterilizare

vireaza

markerului

la

culoarea

martor.

- indicatori chimici impregnati

pe

marginea pungilot din plastic - banda adeziva test

I se

utilizeaza

pachetelor,

:":::--

I II 'I

la

pentru

diferentierea

casoletelor

nesterile.

sterile de cele ::'~.

Demonstreaza'

pachetul,

~doar

ca

casoleta au trecut procesul de

sterilfzare.

Biologici (cea mai

- bacilul. stearo-

se utilizeaza

termophilus

fiola cu indicator sterilizare,

sigura metoda de

Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste'

Obli;;~~U

~ se fa~

~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or

c~ntroi~.

fizid,

fie..Clre

Indicatorul

Fizici

termometrul - manometruJ

~"?-

Scopul utilizarii indicatorului

$i transformari

ale

saptamfma

sterilizarea gall:1en,.nfi'

- bacilul subtilis

se utilizeaza $i cu gaz. culoare

- imprimante grafice -diagrame

tempe~atura de fierbere, temperatura pentru 'autoclavare; presiunea din autoclav pentru sterilizareadiferitelor materiale; etapele procesului de sterilizare la autoclav (Indilzire, evacuarea aerului, sterilizarea ~i uscarea materialelor) (vezi anexele 1 ~i 2)

~96

sterilizarea

.. ', I','

- fiind mov Inainte de

I$i pastreaza corecta.

culoarea,dupa vireaza

spre

s-au~' auns"-parametrii

Dadi

de

stei'i1izare.

se face In

chimici $i biologici.

Tip de indicatori

'4"~'~

pentru sterilizarea cu aburi,

pentru

sterilizarea

uscata

Continutul

fiolelor

este de

verde,

ramane

verde

daca

este corecta $i vireaza spre

galben, daca nu s-au atios parametrii de sterilizare.

~

I:.'..... "

..,

Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul de instrumente, de modul de utilizare ~i de recomandarile producatorului.

297

..~

Categorie de instrumente

Mod de sterilizare

Exemple

Critice - patrund in tesuturile sterile sau in sistemul vascular

Semicritice -care vin in contact cu mucoasele sau cu solutii de continuitate ale pielii

Edoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament pentru anestezie $i respiratie asistata Termometre rectal e)

Aparatql sterivap

Aburi sub presiune, caldura uscata, oxid de etilen, aburi la joasa presiune tormaldehida ",,_ sterilizanti chimici: glutaraldehida 2%, acid peracetic diferite concentratii

Implante, bisturie, ace, alte instrumente chirurgicale $i stomatologice, accesoriile endoscoapelor

-.

DIAGRAMA ISTERIUzAR/I

(orale sau

Dezinfeqie la nivel inCllt" cu glutaraldehida 2%, acid peracetic diferlte concentratii, Pasteurizare umeda (70 C-30 min) Dezinfectie cu alcooletilic sauizopropolic 70.-90% lodofori, hipoclorit de sodiu, 5,,25% D

lodofori, Solutii pe baza de clor Timp de contact 10. min

Stetoscoape, bazinete, suprafata meselor, pavimentul

31[J JItj _.- ---_. .

10 min.-Sterilizare

.

universal 20. rnff1:-Sterilizare

I

-

3

plmln':

Inceputul Cees plmin

:

program

4

incalzlrij 19;55 129.7 kPa

lnceputul

lncalzlril

Ceas00:

plmin

p2

= 318.2 kPa :

311.7-kPa

T

=

134.1

0C

It-

-=--

-=-:---= ~ B5'

298

1ft

iffi' fo'

17

:

Inceput Cees p2 pI

119.7

kPa

sterilizare 00:19 : 222.0 kPa : 210.6 kPa

T

:

121.3

oC

Sflrsit'sterilizare Ceas 00:39 Timpul sterilizari i 00/20101

20: 09

~tcrillzerji

p2

322.3 kPCl

p2

:

plmax plmin

314.0 310.7

k.PCl kPCl

plmax

: 213.0

kPa

plm!n

209.6

kPa

135.9 134.1

oC oC

Tmax Tmln

Tmax Tm!n

:

I ncepl.ttuL.uscar.1 i. 1 Ceas 20:;6

: :

:

5.3

Ceas

-=

Inceputul

Ceas pI T

10.5 kPa 90.9 oc

: :

217.8

kPa

123.1

OC

121.3

0C

usoar'i i 1-.

00:43 1~.~ kPa 70.4 oc

I I I ~1 1 I

1..'.;:• ..... ....

:

Sfirsitul uscarli 1 Ceas 00.51 pI : 6.3 kPa

kPa

Sflrsit CeBs

20:26

program 00:53

Lunglme progr.0D:51:47 Sarja 01281

Lungime

Fara

Fara

Sarja

I

21/2.1' 25'

3

16

20.2 kPa 11.1 kPa

srirsit. program

') M

-==-

12/

2

00:

plmax: plmin:

pI

p1

Wk~nl ..:==-~ --~-'-~-= '-

program

evacuare

Ceas

1.9:59

.

20.S kPa 11.1 kPa

20.7 kPa 1'.GkPa

tpceput ;!?ter 11 i:zare L"

2

00:11

plmax: plmin:

sr Irs itul uscar i i 1 Ceas 20:24

- -"

•

3'

Sflrslt

plmax:

evacuare

Ceas

19:54

pI T

119L~~--~3

Sfirslt

evacuare

'I

9. I. kPa

srlrsit

CCClS

.

. --.. ,'/ III

-

pl'min

srirsit evacuare c Ceas 19:46 plmax: 20.6 kPa plmln: 11.1 kPa Ceas

evacuare I 00:07 : 13.5 kPa

plmax

12.0 kPa 9.1 kPa

0~: Ul ;\J2

.ill' - -

40J

1

19:37

Timpul

kP4

1291- - - -

srlrsit Ccas

evacuare

srirsit'aterilizare

PLA TOUL STERIUzAR/I P"esi(!Jl? ?(!C;;<__

srirSlt Ceas plmqX plmin

.' Ceos

---tr vin in contact numai cu pielea intacta

P4 Cauciuc Start: 00:04 31.05.2001 Generator propriu ..l.~

Cazi de baie

Non-critice - care

Pi? Universal Start: 19:34 14.(.5.260: Generator propriu

I I

eroare

progr.00:48:S6

01516

eroare

29

1-

I I

I I I I I I I I I I

~I r ,

,

l I

I

o -

Durerea

t-f~

Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau de disfunctie organica este un motiv free nt de adresabilitate la medic este problema cea ai des intfdnita in practica madicala aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,

Prejudecali $i idei false despre durere

- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza' organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i a considera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret, plangacios - suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatii durerii - un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putin decat unul cu durere cuta de scurta durata - membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentru a defini natura durerii unui pacient

Reaclia pacientului durere

-

la

- daca oconsidera vietii sale, 0 va exprima - cultura

lia pacleh~ tului

~

.~ ..•.

~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie acasa, 14 Iocul de munca, in spital - rolul avut in dinamica famiHala

de Ibcuj Tncare se afla:

- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoita sa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei - prezenta unor persoane "cheie"-suport - un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta va simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea - toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0 durere mai intensa sau de lunga durata): 1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale 2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte intense, fara ajutor 3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin) 4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu poate suporta chiar durerea u~oara

sustinerea partii du eroase pozitie antalgica grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate adreseaza trecvent ~ntrebari agjtatle~ imobilitate

Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere I. Colectarea date lor

j' -

reactia pacientului la durere - caracteristicile durerii - debut $1durata - locaJizare $i ;radiere ~. , ~... .:..intens/fate . "",'

'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice, afectiuni neurologice) -lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii ~ experiente dureroa aritYiioafe: .' -.'~~' .. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oara durerea - 0 durere care i-iost aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatit pent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare - un pacient c experiente dureroase nu accepta, obligatoriu, durerea i ~or - anxietatea - persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine durerea

e

- valori atasate durert' . - daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciuna personaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime

sau ca pe 0 amenintarea

- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii) - altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine) - mediul

-capacitate de atent*' redusa - evitarea raporturilor sociale - uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca -pacientul nu sufera Factori care influenleaza percep-lia •durerii $l"h~aC';'

nemeritata usor

=~.¥

~'",".

- caracterul ei factori declan$atori sau agravanti masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora influentci durerii asupra activitatii cotidiene semne Si simptome care insotesc durerea: -cefaJee - greturi - ameteli - mictiuni frecvente - resurse de adaptare: ...:.sustinerea afectiva - sustinerea spirituala -

I

301

--.J

~ ;: II. Analiza $i interpretarea datelor

- promovarea unui co - incurajarea pacie - implicarea pacien - reducerea intensitalii - tehnici de relaxar - administrarea tra medic

-

durere legata de fractura, traumatism disconfort legat de durere anxietate legata de durere nealinata alterarea mobilitatii fizice, legata de durere deficit de autoingrijiri, legate de durere perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica insomnie legata de durere .. ~~j . III. Planificare I -pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii - pacientul sa declare ameliorarea disconfortului - pacientul sa fie capabil sa-1;>iefectueze ingrijirile igienice - pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare durerii J.

IV. Intervenfii-execu-

fie

....••

.

I

de

- acupunctvra ," .'.1. ~interventii ale ... - anestezie local a medicului - asigurarea odihnei - administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'

a

- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizeze momentele de remisie sau exacerbare: - se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului - pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere anatomice 1;>iterminologia descriptiva - pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizeze termeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a - daca pacientul nU-1;>igase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea, II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii - asigurarea confortului 1;>iindepartarea factoritor agravanti: - a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare - intinderea cgar~afuritor " .. - retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul - largirea bandajelor prea stranse - schimbarea pansamentelor umede - verificarea temperaturii apei de baie - respectarea regimului dietetic - sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a exercitiilor respiratorii - evitarea expunerii tegumentelor 1;>ia mucoaselor agentilor iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ •~ . - prell.enirea retentiei urinare - prevenirea constipatiei - 0 pregatire preoperatorie adecvata - educatie postoperatorie - stimulare cutanata: - aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig) - frectii . - masaj - distragerea atentiei: - meloterapie. carti, reviste, TV .,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii respective

-

pacientul declara am Iiorarea durerii pacientul resimte sta a de contort pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice pacientul cunoa1;>te1;>iaplica corect tehnicile de relaxare

• DE RETINUT: - interventiile trebuie individualizate - se vor asigura diferite metode de al nare a durerii - se va alina durerea inainte de a se ntensifica - se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit - se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare - inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data - chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere 1;>iatenpe , - daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invata autoingrijirea 1;>imotivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic - un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>orprada celor care prescriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri - nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea . tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>iva ierde increderea ,;.-~

~o

302

ept de sine pozitiv: tului la arice progres obtinut ului in efectuarea ingrijirilor sale durerii: (reduc $i starea de anxietate) amentului medicamentos preseris

"'-'- •..

Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iilor emo~ionale ~i comportamdntale la stres

I I I'i

I I I., I I I "I

- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori interni sau externi - poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale

Factori de stres, in experienJa de

viaJa

- graviditate - divort - pensionare

(fndfferent daca experienta e pozitiva sau negativa, ea poate fi un factor stresant)

I I

I I I .1

I I I I I I .1

Factori de stres in mediul spitalicesc

Reacfja pacientului la stres

IntervenJiile asistentei

0'1 •.••• ~ ..• \o

I ,I II II _

-' .,-

internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol pierderea unui orga ,a unei functii acceptarea unei int rventii chirurgieale explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor izolarea in cazulbo ilor contagioase atitudinea indiferent a echipei de ingrijire prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :", ;_ . .' mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic prezenta unei apar uri necunoscute schimbari in gradul e intimitate

- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala, respiratie) - palme umede ~ ree - cefalee - modificari de apetit - mictiuni frecvente - nervozitate - modificarea obi~nu~1telor alimentare - modificarea somnul i - diminuarea stimei sine - seaderea atentiei la detalii - pierderea interesulu - lipsa motivatiei - identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1 evalueze - incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective - identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a modului cum pot fi ele utilizate - erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurile servese la eonservare energiei) -evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~i inevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$te riscul stresuJui) . . - aeordarea" timpu( I necesar •... Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa .concentreze asupra a entilor stresanp$i sa adapteze - modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu de siguranta) - educatia pacientului - utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$i utilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat de activitati sociale, amiliaTe); - practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $i u$ureaza relaxar a) - alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoase pot exacerba rea tia la stres) - odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)

sa

- utilizarea tehnicilor de relaxare - incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa participe la activita1i recreative - ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i a utilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~ . - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate - facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

Exemple de interven~ii autonome corespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exemple selectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification des soins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes). Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yom exemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicala trebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoare problemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste [ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /a toate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or. /ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $i TnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI P + Ej.

=

IntervenJii corespunzatoare AsiStenta: - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu - identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factorii deda09atori: metode de investigare, tratamenteetc. -fumiz~il expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor. programate. _ . 'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea - creeaza un c1imat de intelegere empatica - asigura un c1imat de calm$i securitate - respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permite sa-~i controleze emo1ii1e - asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza, clopotel, semnal de alarma etc. - diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i lumina intensa I - asigura activita1i distractive, la alegerea pacientului pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$i I expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra - raspunde la intrebarile persoanei

1-

305

Precizare:

~

- asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale, fotografii etc. aduse de casa - explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat - furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegereal persoanei - identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi de sustinatori $i-i include ace~tia Tn programarea planului de mentinere a san<\tati,i,.... . - aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelor medicale la spital sau di pensar - recomanda un compo ent pozitiv cu privire la conservarea sanatatii

- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau.nul lan.ga patul pacientului $i sta de yorba cu el ... ,- Acest gest insufla un sentiment puternic, asistenta nu va fugi Tndata afara pe u$a" Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata de persoana sa I - poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1i lini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ; - Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.

nca

[DI]: Anxietate moderata cauzata de lipsa de cunoa$tere a mijloacelor ajutatoare

- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$i diminua anxietatea - II Tnvatatehnici de relaxare - II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi - sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privind evenimentele amenintatoare (Ia nevoie) - verifica cum a Tnleles Tnvatamintele, informaliile date.

[P]: Anxietate severa

in afara interventiilor expuse anterior: - diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina, televizor etc. - sta In preajma persoanei, la nevoie - determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralie abdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ... minute, de ... ori/zi lrI - Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sa respire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent - explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12 minute il poate ajuta - permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, pana cand panica va ceda - prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoanei sa-$i exprime sentimentele - evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL - Tndeparteaza ..toateelementele amenintatoare pentru persoana sau altii - tine mana persoanei, daca 0 dore$te -face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ... oritzi

.~

[P]: Dificultate/ incapacitate de a-$i pastra sanatatea

- aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereaza capacitatea de a-$i conserva sanatatea - face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale - face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $au cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii. eliminare etc. .

306

[P]: Durere

acuta

- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate, durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza intensitatea - stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru a regrupa TngrijirileTncons cinta - observa pozitia de prot clie adoptata de persoana - plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica - utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: bai calde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat - recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie (intarzierea face grea re ucerea durerii) - asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingere terapeutica - determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10 minute dupa administrar a medicatiei analgezjce - arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nu numai,de durerea sa - informeaza pacientuJ T termeni simpli - informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~i acFunii medicamentului . - ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-i permite sa-$i conserve e ergia - schimba pozilia in pat, a •.. ore -;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.ase pli:mga sau,saiJie [eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea . - Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele, efectele lor secundare ~i urata de actiune - pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica: alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasa persoana sa Ie Tndepline sca singura - evalueaza capacitatea izica a persoanei in caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii: - ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie - 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limita toleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi - administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de a faceexercitii sau activita:t

307

I I I .>

:.

I

I:

I. I. I I. ..

-.0>

I >.--"-'-.

I: I I II IIJ

[l I I I

1---

I eroniea

. .;

I

I I I I I I

depresiva

J,~

I~,,I I I I

- limiteaza atentia a{;o la timpul prezent) - arata calm, caldura, cu sentimentele perso - subliniaza necesitate barba etc. - determina pacientul de ... ori/zi - felicita pacientul dac - determina persoana capabila, sunt sanatoa - sugereaza sa sei aceeasi problema

[P]: Stare

I [P]: Pert~rbarea stlmel de sine

i iJ)I]: Pertur-

- foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere: masaj, lectura, muzica tc. - imobilizeaza regiune dureroasa - programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei - sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miSqlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'" - face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie . - in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-o camera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel rece pe ochi, la primele se ne ale migrenei

[P]: Durere

.

!

-explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj, retragere) cer 0 perioada de adaptare - subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentiment de insecuritate - .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizica nu-i diminueaza \(jiloarea umana ..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei - planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincat sa-i redea progresiv independenta

barea stimei de sine, eau-

zata cie ne .. adaptarea la o criza sau 0 situatie ;0

[P]: Perturbarea imaginii de sine

Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearca privind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a unei functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL /ntervenfii: - evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica - permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sa se adapteze -dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitate cu abilitate - ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura noua, imbracaminte care-i sta bine ' -'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satr depresie in aceasta situatie - 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia, colostomia, mastectomia, arsura etc. - 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei, pansament etc.

[P]: Friea

- identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele frieii, la nevoie . ,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =, ~, ,. ~-'=" - furnizeazaexpJicafi[ scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJor programate - p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic, in preajma persoanei

ar fara exuberanta, penthJ a fi in acord nei ingrijirii personale: coafura, manichiura, • practiceexercifii musculare ... minute, executa activitap sa practice afirmatii despre sine: .sunt a, sunt calma Si flexibfla" talneasca cu opersoana care a trait

;ace

Precizare: pentru diterenta intre: perturbarea stimei de sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia. Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si a competentei "~.:..e;,../ntervenfif:..•.. ~,'-- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor' negative , - identificacu persoan situatiile Si evenimentele care sunt cele mai amenintatoare pen ru ea - exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care Ie folO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii, reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca, menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie. - intareste mecanismel sanatoase de adaptare - determina pacientu sa participe la activitati recreative, educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine

...:.;,;;,.

'.I I

[TIl]: Friea pricinuita de •..•...'!n,capacitatea " de a face tata realitatii' ,'. .' tratamamului' '.

•

•

I.

- exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta: m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie, radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de durere, de a fi singura - identifica nivelul anxief~Wipersoanei -

ciarifica perceperea eronata

309

tala de obieciul fricii

I

[P]: Risc de accident

- inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tinta persoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CS va simti - spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0 consulte - rrientioneaza rezultatele investigatiilor ' - explica persoanei care se teme de singuratate ca un membru al,~chipeLdelngrJlire va .ILia pi::;pozitia sa, la neV9.~ [DI]: Frica, din cauza tulburarilor de gandire

[P]: Refuz de a se con-

forma tratamentelor

.-. L-~

- orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore - daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, se planifica interventiile p trivite - determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii, hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc. - mentine urmatoarele mijloace de siguranta • aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de .sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare de sprijin • dopotel de apel • mijloace de imobilil • pantofi potriviti • pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera - ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati - informeaza persoan asupra masurilor de securitate care trebuie respectate - evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor - propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi - a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilor de ingrijire) - mentine blocate rotHel'epatului - plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectele personale ale acestuia - asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie , - expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0, scaun etc.) - supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evita arsurile - niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substante periculoase (chibrituri e c.) - aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cu aceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea genera accidente ' •.•• 1- men1ine.~~Heincuiat1:' cheia, daca este r,evoie ~,,",•..,~, - nu lasapersoana in ada tara supraveghere - asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0 veioza de noapte - anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie - se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evila riscul de sufocare - evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta de sufoc:are

- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute - asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului, elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj - evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile cauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii - evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii va spune simplu ca nu este ceea ce ea percepe - stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violente verbale sau altele - corecteaza la nevoie opiniile gre~ite - identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra in conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata - identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzului sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele apartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc. - explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tie depresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante - explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte din evolutia normala a boJii - manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzul tratamentului - 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundare dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare depresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc. - daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelor de"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~,

C', .",

in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri: - permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile - ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie - respecta interdictiile ~i regulile religioase - acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru a integra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i cultura inainte de a lua 0 decizie - inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lace trebuie sa fie atenta :;;ice va simti - nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa ar putea fi daunatoare

310

in caz de crize convutsfe:

I

- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere - nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa

I I

I" I I I I I I I I I

-I I

----

I I I I 'I I I I

'I I I I .1

J 1

" .... ~,.~,.

----------------------_..---------------------

- daea gura este JeSIhisa, se plaseaza un gervet pliat, pentru a evita mU9carea limb;;. .' - indeparteaza orice c.~iect de care persoana ar putea sa se loveasca . ,. - intoarce capul pers anei pe 0 parte, pentru a evita aspirarea secreliilor

- ajuta persoana sa inteleaga reactiile sale la doliu ~i sa Ie considere normale in aceasta situatie 7..ajuta persoana sa utilizeze resursele de sustinere disponibile: l' familie, prieteni, resurse comunitare etc. - explica persoanei 9i apartinatorilor cum se poate manifesta reaclia de doliu .,""ajuta fami1iasa,sustina persoana care 1raie$tedo!iul 'iF'" '.- ajuta persoana $i familia sa traverseze fazele do!iului prin prezenla $i inlelegerea sa

~..

!~

{DI]:Risc de accident, cauzat de confuzie

[DI]: Risc de accident, cauzat de 'necunoa~terea mljloacelor de prevenire

.:,,'

{P]: Dofiu

".'

- observa cu atenlie chimbarile de comportament - odenteaza perso na intimp, spaliu 9i anturaj folosind calendar, orologiu,m "Ioace vizuale U90rde citi!, - asigura in preaj a persoaneio p.ezenla ,p.e c..are sa cunoasca 9i cu care e simte in siguranla " . - in timpul ingrijirilori explica ce i se face sau ce i se va face, intr-unlimbaj pe care I inlelege - asigura satisfac rea nevoilor fundamentale, lasandu-o autonom pe eat posi il: alimentalie, igiena etC.. , - se apropie de pe soana cuo atitudine deschisa, blanda, surazandtot timpul

01

- con$tientizeaza peJlsoana asupra mijloacelof de prevenire a lovirilor: a) in mediu spit Iicesc: persoana predispusa de a face hipotgijf,;iune ortostati a sau care este slabita, sa se ridice incet, privirea inainte, incall minte cu toc jos, nealuneeoasa; fblosirea corecta a ochelarilor, arjelor, suporturi de-a lungul coridorului b) la domiciliu: fol sirea unui suport de baie, scaun de baie, evitarea parchetului ustruit, mochetelor de (jimensiuni mici, cabluri intmse pe jo , apii prea calda, de catre persoane cu tulburari senzoriale - explica apartinatori or regulile privind securitatea persoanei confuze: baLustr.adeI scari, zavoar-e,de seturitate, suprave~,.gbere.continua prM <:ilpa(atele "e1EiGtrice,. periro1ut f-ocului, fugii etc. " DefiniJie: dureri profunda, urmare aunei pierderi (persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte a corpului): Doliul poate fi anticipat sau eal.

-

!ntervenJii: Asistenta: identifiea,impreuna~ persoana, faza'.doliUIU. i in..'care se gase9ie planifiea 0 prezenla de .. " minute/zi in preajma persoanei favorizeaza exprim rea sentimentelor de doliu informeaza persoan de fazele evolutive normale ale doliului

I

I

Precizare: Raaqiile de doliu parcurg 5 faze similare cu eele descrise de Elisabeth Kubler-Ross; in cazul bohiavilor incurabifi, din momenlulin care ace$tia afla diagnosticul. Am considerat util sa prezentam 9i manifestarile de dependenta. in raport eu cele staze, intrucal aeeasta corelare nu se face in anexa nr, 3. Manifestari de dependenta -

in faza negarii

.,...agresivitate _.-:-ostilitate ~insomnie -iritabilitate - fricava ,- sentiment de culpabilitate

in faza de manie

In fazade negociere

~;.

In faza de depresie

negarea realitatii fantasme refuz de a accepta pierderea retragere

~

..

- promisiuni privind schimbarea obiceiurilor de viata - disponibilitatea de a accepta ariee tratament - exprimarea de sentimente $i gfulduri legate de pier.derea. suferita

Interventii favorizeaza exprimarea Iibera a sentimentelor negative ea un mecanism de aparare, la nevoie - evita intaiirea negarii favorizeaza exprimarea libera a sentimentelor. de manie, la nevoie - explica persoanei ca mania ii permite mobilizarea energiilor - favorizeaza exprimarea dorintei de negocieri' cu Dumnezeu, cu viata, cu sanatatea, pentru a intarzia clipa fatala ...,.ajuta persoana sa-$i exprime -sentimentel~de culpabirrtate.$i explica faptul ca sentimentelede culpabilitate fac parte in mod normal din evolulia doliului favorizeaza exprimarea Iibera a sentimentelor de depresie, la nevoie - ajuta familia favorizandu-i dialogul cu persoana

I

Ii &11 if' 11'1

iN

In faza

de acceptare

- expresia ealmului ~i seninatatii - expresia aeceptarii pierderii

II

If' j'

E: L

.;

-""-

~\

~ ';:

(

f

~.

"

~

I

~.

I. .•• ~

,.s-.

- ajuta persoana sa-~i satisfaca nevoile de baza:' hidratare ~i alimentare,ingrijiri igienice, frictionari etc. .. - explica membrilor familiei ca este important pentru ei ~i muribund sa-i stea in preajma, sa-I ingrijeasea,sa-I atinga, s~Hvorbeascacu dragoste . - fara a-i spulbera toate sperante!e, .asistenta nu va intretine sperante irealiste, in situatia sa . - ajuta persoana ~i familia sa traverseze faza doliului - respect a Iacrimile 9i tacerile persoanei, pentru a-i permite exprimarea sentimentelor'de pierdere - evita incurajar'i1efacile - asigura persoanei un suport religios, adaptat la credinlele sale, la nevoie - evita sa judece valoarea sentimentului legat de persoana decedata. - reconforteaza persoana dandu-i speranle privind ameliorarea durerii, inconfortului etc. _~ • Daea doliuJ este (ecent: - evita sa-i spuna ea inlelege ceea ce resimte, daca n-a trecut un moment asemanator - 0 face sa inleleaga di sentimentul de vina $i manie acompaniaza uneori doliul • Daca doliul este mai pulin recent: - explica~rsoa.nei ~ ~ste.n.o!!!1alsa raia contactul cu activitatile anterioare ~i sa investeasca in relalii. noi - exploreaza cu persoana activitalile in care i~i poate canaliza energia sa ~i favorizeaza indepartarea sentimentelor legate de pierdere, - explica persoanei caeste normal ca sentimentele de doliu sa nu constituie centrul preocuparilor sale - ajuta persoana sa identifice fol1ele sale pentru a face tata la reintegrarea in viala normala. .,

314

.Cuvantul este sunet ~iculoare, e mesagerul gfmdului uman. • (T, Vianu)

10. NEVOIA IDE A COMUNICA Defini~ie: •..

.J-~

Nevoia de a comunica este 0 neC~itate a fiinlei umane de a schimba informalii cu semenii saL Ea pune in mi~car un proces dinamic, verbal ~i nonverbal, permiland persoanelor sa se faca ac esibile una alteia, sa reu~easca sa puna in comun sentimentele, opiniile, experie lele ~i informalHle.

I. Independenta

fn

satisfacerea

nevaii

Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale ~i pentru a-~i satisface nev i1esale superioare. Familia,anturajul, ansamblul ir,lstit lii1orsocietatii, prin intermediul comunicarii, concura Jatransformarea copilului Tntr un individ in toata plenitudinea sa. Comuriicarea serealizeaza in dou moduri: - modul nonverbal -limbajul co pului (expresia ochilor, a figurii, gesturile, postura, mersul) este 0 forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare; - modul verbal- este, prin excele la, vehicul al gandirjJ;Iimbajul verbal permite o exprimare rriai clara, mai precist'$i ai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat; limbajul scris.'este rnai cizelat; pentru a reda intonalii1e, nuanlele, este insolit de semne de punctualie. Omul este capabil de a comunica fU semenii sai din punct de vedere tizic, dar este capabil sa primeasca ~i stimuli iptelectuali, afectivi ~i senzoriali, care ii sunt transmi~i din anturajul sau. Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare, individul trebuie sa aiM 0 imagine po*itiva despre sine, 0 cunoa$tere a eului sau material, adaptiv ~i'social. IndepeRdenta in s-at1sfacerea'neloii de comup.icare. preSupfIl1e integrit~ea individului,a organelor de siml, 0 ezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificalia mesajelor schim ate.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare Factori biologlcl

- integritatea organ~o{ de simI: ,- stare optima de functionare a vazului, a auzului,. a mirosului, a gustului, a pipaitului - auzul, vazul ermit comunicarea cu lumea exterioara; gustul, pipaitul protej aza individul tala de pericolele din lumea inconjuratoare

1315

I I I I

I I I I

I' I I I I I

~

I I I

- Integritatea apara ului locomotor face posibila comunicarea nonverbala (gesturi, mi~cari) - Riispunsul erog n: reactia' susceptibila 'de' a provoca excitatie sexuala i' Factori psihologici

I

I I I I

0

'unl~reaeste influimtata" de gradLlde' lui, .de puterea de intelegere a stimulilor primiti, de gfmdire, i aginatie, memorie - Percep/ia: reflecta ea personaliiaunuifenomem,obiect, care se face cu ajutoruI si Milor; funetia pereeptibilft este edueabi!il - EmoJfile sunt expri ate prin expresia fet~i,~~in debitul verbal " (bueurie-tristete; ras lans) ,

I I I I I

I.

b. Manifestari de ordin psihologic

- Integritatea organ lor fonaJiei permite comunicarea verbala

Factori sociologici

!

Im,agine, pozitiva ,,:~,"'';;'' ...•.. slOe

de

cunoa~terea sinelui material, spiritual $i social ,"

P;;;~~bi~ctiva

;:.

:.~:.',C;j-~

a mesajului primit $i capacitatea de verificare a perceptiilor sale

exprimarea sentimentelor prin pipait utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare atitudinea receptiva$i de incredere In altii capacitate a de a angaja $imentine

0

relatie stabila cu semenii

- Anturajul esIe eterminant,in satisfacerea nevoii de eomunicare; elimatu armonios in anturCij,l'?familie permite individuluisa stabi easca legaturiafeCtiv~;' :schimbul este trecerea unui mesaj e la 0 petsoana la alta ",1',:

apartenenta la grupuri de diverse interese

- Cultura 9i staM social - educapa. cultura joaca un rol important in comuni are

stabilirea de relatii armonioase In familie, la locul de munci'l, in grupuri de prieteni

- Personalitatea municarea einfluentata de stadiul de dezvoltare a persoalit~tii umane; personaiITatea de1ermina individul sa fie incre ator incapacitatile sale de, a seexprima, a se afirma, sa stabile sea legaturi semnificativecu cei din jur.

JFunc}iormrea adecvata a organelor de simt

-

Debit verbal

- u~or - ritm maderat - limbaj clar, precis

Expresie nonverbali:i

-

acwiate vizuala acuitate auditiva finete gustativa ~i sensibilitate tactila

.~f

c. Manifestari de ordin sociologic

: ~::-

Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen~ei nevoii de comunicare - expJoreaza impreuna cu pacientui, mijloacele sale de comunicare - Invata pacientul: ,~ sa mentina integritatea simturilor (vazuJui, auzului, gustului, mirosului) - sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, a emotiilor - sa aibi'i 0 atitudine de receptivitate $i de Incredere in alte persoane ,,,,"_-, -,saffiQfltina legaluri cuperwaneleapr:Opia1e ,"'" /' .

Manifestaritle indepel1den~a

"""

- a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor :...exprimare clara a gandurilor

Exprimare

i..!~oara'

'_''''''_'~'''''~~._~.

l'r' i;

mi~cari posturi ~igesturi all3 mainii facies expresiv privire semnificativ mecanisme senzoro-pereeptuale adecvate

u. Dependenr:a in satisfacerea

Daca comunicarea nu aste satisfacuta, pot surveni urmaloarele probleme: 1. Comunicare ineficien!a la nivel senzoria! ~i motor 2.~omunieare ineficienia la nivel intelectual 3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv 4. Confuzie 5. Singuratate 6. Atjngerea integritatii funetiei l1i rolului sexual vezl anexele 2 .1 3 7.lzolare sociala 8.p~rtu.rbarea comunicarii familiale

1

J

'.1

16

nevaii de comunicare

.

317

Surse de dificultate Surse de ordin fizic

.-

-,

- atingere cerebrala sau nervoasa - tulburari circulatorii cerebrale; accident vascular cerebral - degenerescenta; traumatisme; oboseala - deficit senzorial; surmenaj - obstacole in tunctionarea simturilor ~i a limbajului (pansamente, aparate) ~ .c..' durere; dezechflibrul hidrdetE!~m-ofitic' " - droguri, medicamente,alcoolism

Surse de ordin psihic

- tulburari de gandire - pierdere, separare, stare de criza - anxietate, stres

Surse de ordin sociologic

-poluare - mediu inadecvat (Iacuinta, lac de munca, de recreare) -climat - conflicte, e~ec, statut social ~i economic defavorabil

lipsa cunoa~terii

- paralizii centrale: to. usul muscular este pastrat sau chiar .exagerat, mi$carile pasi e se pat executa cu amplitudine redusa Se disting: - monoplegia, parali ia unui singur membru - hemiplegia, parali ia 1/2 corp lateral - paraplegia, paraliz a membrelar inferiaare I - tetraplegia, paraliz a celor patru membre

--,

- insuficienta cunoa$tere de sine, a altara $i a mediului ambiant

I

TUlburari.de Iimbaj

ReacJii afective in insuficienJe sau exces senzorial

Dezvoltam in continuare trei probleme

1. Comunicare ineficace la nivel senzorial--~. motor Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilar sale, mesaje care yin din anturaj, din mediul exteriar sau din ambele.

Manifestari de dependen1=a Tulburari senzoriaJe .,.';;"

.,' .•.

Tulburari motorii

- cecitate: pierderea vederii - diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale . C>f.:.. surditattr:~ierdereatuncliel alJOit1ve ~.,~;. '- hipaacuzie: diminuarea auzului - pierderea sau diminuarea gustului: pierderea cambinatiilor celor patru senzatii gustative de baza - dulce, amar, acru, sarat (simtul de control al hranei) - anasmie: pierderea mirosului - hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate - hiperestezie: cre$terea sensibilitatii cutanate - paralizia: disparitia tatala a functiei maiorii musculare - pareza: scaderea tunctiei motorii musculare - paralizii periferice: scade tanusul muscular, mi$carile pasive se pot efectua cu amplitudine muU ma; mare

318

'-' aiazie: incapaeitatea" ~ a pronunta anumite cuvinteSciU dea Ie tolosi, oriambele - dizartria: diticultate4 de a articula cuvintele, pranuntie neinteligibila - balbaiala: greutate in ronuntarea unor cuvinte, repetarea sau amisiunea de silabe, pri prelungirea unor sunete - mutism: bolnavul nu r spunde, nu camunica cu anturajul - dislalia: imposibilitate dea pronunta anumite sunete care compun cuvintele; varbi ea devine neinteligibila - inactivitate: lipsa activoatii tizice sau intelectuale, ari ambele - anxietate: sentiment p fund de discanforl sau de tensiune, pe care individul II resimte I tata vietri - incetinirea dezvaltarii andirii: ritmul asaciatiilor de idei este mai lent - halucinatii: perceptii fa a obiect; in functie de analizatari, sunt halucinatii auditive, vizu Ie, gustative, alfactive, cutanate - izolare - singuratate: areaindividului de-'cffi singur, retras

Pacient cu comunicare ineficienta INTERVENTIILE

lal nive! senzorial ~i motor

ASISn:NTEI,

AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientulsa ~..•....•. tie echilibrat psihic

.,...Ii~te$le bolnavul. Cl:'~Jjyire fa ~~qre~z.a,explicandu-i s9apub $i natura interventiilor - familiarizeaza balnaVU't u mediul sau ambiant - asigura un mediu de s curitate, Iini$lit - administreaza medicati recomandata de medic

Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale

-cerceteaza Posibilitatil~de camunicare ale balnavului - furnizeaza mijloacefe d camunicare - Tnvatabalnavul sa utifiz ze mijlaacefe de camunicare canfarm pasibilitatilor safe

"'~~.

-'~

--,

-I I

I' 1./ .'

-=- nelini$te: lipsa de lini$ e sufleteasca, framantari

-lnterven1=iilelasistentei -

OBIECTIVE

I I

3H

:

."

-

I'

I': I

'I,~ I I I I

I'

I I I

Pacientul sa fie compensat senzorial

:

.•.

I

3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv

- asigura Ingrijiri relati e la perturbarea senzoriala sau motrice a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinire pentru satisfacerea n voilor pe care pacientul nu $i Ie poate satisface .autonom (a anca $i a bea, a se mi$ca $i a avea 0 buna postura, a-$i me tine tegumentele curate :;;iintegre, a evita pericolele) - administreazame icatia recomandata: unguente, picaturi ocufare, nazale, aUfi late" '. ,',..,.- efectueaza exerci ii pasive $i active pentru prevenirea complicatii1or museula e,'articulare - pregate$te bolnavul entru diverse examinari ale simturilor $i II Ingrije$te dupa exa inare

Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis cc'itrealtii $i catre nevoile lor, de a stabili legaturi semnificativecu anturajul. Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior $i I$i diminueaza stima de sine. Tnconsecinta, capacitate a de afirmare este, de asemenea, redusa $i :situatia sa sa schimba; devina.il::lsecurizantiL' ,,'~~' . Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.

Manifestari

2. Comunicare inefiCi~nta la nivel intelectual

I o I I I 1-, .I... ,.... ~

Dificultatea individului d,e a Intelege imaginafia, memoria, pentru ca sacomu atingere a cortexului sau 0 tuncti turba individulln modul sau de a combin $i de la mediu.

Dificultatea de a-~i aminti evcllimentele trecute

c!Jedependent;a

- amnezie - tulburare - amnezi~ de fixa - amnezie de evo recunoa~tere a unor f - dificultatea de a Inte

e memorie, caracterizata prin: de retinere a faptelor noi are, lipsa capacitatii de reproducere sau te anterioare ege, de a face 0 judecata

- comunicare verbala ara legatura cu situatia data

Comportament neadecvat

- manifestari neadecv~te situatiei date

Agresivitate

- manifestare irnpulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur

Alienare mentala

- incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor acte; nu poate sa-$i aprecieze nici suferinta :;;inici nu raspunde de actele sale

Devalorizare

- perceptie negativa pe care individul personala :;;icompetenta sa

Apatie

- indiferenta fata de sine $i ceea ce se petrece In mediul sau

Egocentri.sm

-

~.~.

t~f~~ if] ~atiu

$ireferi!0!lreJCJ.

Pacientul sa fie orientat in timp, spaJiu ~i la propria persoana

.

_

..'

,

"

Fobie

- frica obsedanta,directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa ~ agorafobie - teama despapu deschis - cfaustrofobie - teama de a sta Inchis In camera - nozofobie - teama de boala

proE?r~p:

..

Emorie.

"

~-

- stare de.foorte bUM ~zitie,

dar

tara obied

.

•••.••.•••

~.,L;._

,

Delir ",'

- tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu realitatea, dublata de convingerea pacientului In verosimilitatea ei

Idei de sinucidere, halucinalii

- perceptii

Pacient cu comunicare ineficiC!nta la nivel intelectual OBIECTIVE

'l..~ .

({-

persoana

are fata de valoarea

-" preocuparea exagerata a individului fala de sine Insu$i, de_ ' sani'itate, de Imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se- ~ crede persecutat

..

~~-~.

.,-QGZO!~e,rt~~.Io.)

0

,

r

Vorbire incoerenta

CQnfuzie, obnubilare

I I I

ManifestAri

stimulii primiti $i de a-$i ut,iliza ,jUdecata, ice cu semeniL inadecvata a tacultatilor intelectuale perinformatiile pe care Ie prime~te de la altii

de dependen~a

INTERVENTIILE A STENTEI, AUTONOME$I DELEGATE - ajuta bolnavul sa s propria persoana '"-sugereaza pacienttil - ajuta pacientul sa c - II ajuta sa-$i lacuna - lasa bolnavul sa f mijloace

orienteze In timp, spatiu $i' referitor la ' i sa tina un jurnal mpleteze jurnalul. , sea capacitatile $i preferiniele ca tot ceea ce poate cu propriile sale

,

tara obiect. auditive, vizuale

'

~;{;

.

1".

l'i':.:

i~?-.

Percepere inadecvata de sine

- percepfia negativa a individului tata de aparenta sa fizica

I Dificultatea dease afirma, de a-~i exprima sentimentele, ideile, opiniile dificultatea dea stab iii legaturi semnificative cu semenii

- componenta a relatiilorl interpersonale asistenta-pacient '- un act planiticat, deliberat ~i protesionist

! '. ~

.- stabilirea unei relati umane pozitive, care va permite atingerea obiectivelor de logrijire - ~ereafi~~aza pri!1t~hni .i de comunic,Cl.r~ ~rape.utiea, ee aula baza comiJriicarea verbal" ~i nonverbala

=, ~ ';';~~'"

Canditil pentru a comunicare eficace

. "Ii"

- Interven1=iile asistentei

-

Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv OBIECTIVE Pacientul sa se poata afirma, sa aiba percepJje pozitiva de sine .• ~ B.':

"",I

Pacientul sa fie ferit de peiicole interne sau externe

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

EVALUARE

- pune in valoare capacitatile, talentele ~i realizarile anterioare ale bolnavului - da posibilitate pacientului sa-~i exprime nevoile, sentlmentele, ideile ~i dorintele sale - da posibmtate .pacientului sa ia singur decizii - invata bolnavul: - tehnici de afirmare de sine - tehnici de coinunicare - tehnici de relaxare - ajuta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de a schimba idei cua!tii, de a crea legaturisernmficatilie ."."" - antrerieaza bolnavul in diferite activitati, care sa-i dea sentimentul de utilitate

Se vor nota zilnic schimbarile survenite

in:.

,

- dispozitia botnavului - in expresia verbala ~i nonverbala - in stabilirea legaturilor cu semenii Evalueazaschimbarile survenite In c6mportamentul bolnavului. fala de alte persoane.

- supravegheaza in permanenta bolnavul - administreaza medicatia prescrisa: antidepresive, anxiolitice, tranchilizante - utilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare: -chingi . - dima!;>ade protectie

- sa se tina cont de facto ii fiziologici ~ti socio-culturali, care pot influentacomunicarea -'-asigurarea unui contort psihie ~i fizie al pacientului - di~tigarea increderii p ientului - respectarea pacientului - mesajul transmis sa fie~curt ~i dar - vocabularul utilizat sa fi pe intelesLJIpacientului ,~ debitul verbal sa fie pot ivit - tonul adecvat - intonatia sa nu fie intl~entata de emotiile sau de oboseala asistentei - sa fie ales momentul pqtrivit -;-.mimica; gesturile sa acqentueze cuvantul, sa.-Ic1ariticesau sa i1ustrezeidee a ..:.sa se maniteste SOlidt~u.ne fatade pacient -atihgerea pacientului (d ex. prinderea mainii unui pacient trist)i; . sau cu dureri) sa fie utiliz ta in masura in care acesta intelege bine semnificatia $i 0 ac epta ca pe un mesaj de fncurajare, tandrete, sustinere atecti ".

- ascultare activa: asist nta i$i mobilizeaza intreaga at€ntie Tehnici de pentru a intelege mesaju pacientului,respectand urmatoarele comunicare reguli: terapeutica ~i . - sta in tata pacientulu cand vorbe$te ralul ~..if prive~te in ochi, entru a-I demonstra dorinta de a-1 asistentei. ~ asculta.',c;.' -"''';' --.,," ~""'"'.~' , - adopta 0 atitudine d contractata - nu face mi~caricare r putea distrage interlocutorul - it aproba. dind spun lucruri importante ~acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei persoane, I a manifesta indoi Iii sau dezgust, chiar daca sunt .Aivergente de idei ...:.asistenta va manife! toleranta tata de padent - if va asculta fara sa-I intrerupa :- ii va da 0 retroactiun verbal a, pentru a arata ca intelege ce-) spune . , : '- se va asigura ca esajele sale nonverbale corespund rTlesajelorverbal~

tara

322

323' , :i ~

' }~

r ,~

~I

I I

I I I" I: ,:,,I." .

. ~ i

Ii I I I I I ;"

;

.

I I I

_ intrebarile: sunt un m jloc direct de comunicare~i dau tonur unei interactiuni verbale - vor fj legate de su iectul discutat - vor fi puse intr-o 0 dine logica - asistenta va fi ate ta sa epuizeze un subiect inainte de a trece la altul . . • . -asiste.nta ,va ale e intrebarile in functiede raspunsul paciefitulul ~l, " .-', ,.," -. . -parafraza: redarea me ajului pacientutui in cuvintele ei, pentru a se asigura de inteleg rea lui co recta _ c1arificarea: cand int rvine 0 neintelegere, asistenta poate intrerupe discutia, pentr a c1arifica sensuI mesajului _ focalizarea: centrare ltIesajului pe 0 anumita problema de sanatate _ asistenta va ajuta acientu! sa nu descrie in termeni vagi problemele sale - informarea pacientulu : _ informatme vor fi date cu regularitate ~i .Ia momentul oportun - vor fi transmise int -0 manierafavorabila de <:omunicare cu pacientul _ nu se vor divulga date pe care medicul dore~te sa nu Ie cunoasca pacientul - Iini~tea: va permite a istentei ~i pacientuluisa-~i organizeze gandurile _ asistenta care asi ura lin~tea in comunicarea cu pacientul -dOv€l~~te ca este gata sa aseuJtecu rabdare _ recapitularea: este 0_ evizuire a principalelor idei discutate - asistenta incepe discutie rezumfmd-o pe precedenta, pentru a ajuta pacientul sa-9i aminteasca subiectele abordate

fJ.:u~_

I I I I I I I I I I I

Stiluri de comunlcare. ineficace

__""::3

~

- a-ti spune parerea ar urmatoarele consecinte:" - inhiba personalitat a pacientului . , - lntarzie rezolvare problemei - nu-i da padentului posibilitatea de a lua decizii - a da asiguraii false: - impiedica avansa acomunicarii ;::,:aa.dopta0 atiwpinee aP.Ar~re:'.. _ . . - a raspunde critic I .r pr'inlr-batiti.jClin~ defensNa inseamna . a-i nega dreptul pacie ului la parerile proprii - a manifesta aprobare sau dezaprobarea excesiv: _ 0 aprobare exce iva presupune ca acesta este singurul lucru acceptabil _ 0 dezaprobare ex esiva poate face pacientul sa se simta -' respins ~i sa evite inter ctiunea - a generaliza prin ster otipii:. . _ arice persoana ste unida ~i 0 generalizare ar nega aceasta.unicitate - a schimba subiectul: - este 0 impblitete _ imPiedicacomuni~area terapeutica sa progreseze _ pacientul i~i pierd ..firul ideilor ~i spontaneitate.a - mesajul poate de eni confuz ' ..

.~_"~_'I

"1"

324

.lna/Ja-Ji suflefuf afaf de sus, incaf nici a ofens a sa nu poafa ajunge fa ef." (Descartes)

11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE~A PRACTICA RELlG!A ' .,."~ Defini1=ie: A actiona conform propriilor convingerilcredinte $i valori este 0 necesitate a individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine $i de rau, de dreptate,de urmare a unei ideologii.

I. Independenta in satisfacerea nevoii Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi, membri aisocietatii, ~icu viata cosmica sau Fiinta supremaiabsoluta. Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile, credintele ~i valorile propriei fiinte ~i, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii. Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedem viata inansamblu ~i sagasim 0 semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche precum omenit~. Acest roll-au jucat religiile antice, precum $i credintele cu 0 orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constata ca $i in culturile contemporaneprimitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza exper-ienle-Ieoamenilor $i Ie sunt ghidate activitatile. CulWra apuseana a fast, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de $tiinta:~i de tehnologie, Incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem 0 conceptie $liintifica sau tehnologica despre fume: $tiinta $i utilizaril.e ei ne contureaza modul de agandi $i dau 0 noua dimensiune vietii noastre. Gautarea perena a unei concaptii despre lume este 0 cautare a unei vieti care . sa fLe rna.igegr~a buna de~at rga, 0" Q~h.itare~.i:!I1u~~Q1;kqJ existentei, spT'?a~",• acoperilj'ngol, 0 cautare a ceva care promite mai Gurand speranta, deciH disperare: ConcepJjile despre tume difera in aceasta privinta. Unele sunt mai optimiste, iar altele mai pesimiste. Unele sunt profund etice, iar altele doar incidental morale, Nu toate satisfac1n mod egal $1in acela~i fel dorinta omeneasca, insa toate exprima 0 profunda nevoie umana. . Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. 0 lume plina de lucruri la care ne putem gandi ~i in cam se aM 0 multime de idei $i teorii, cu privire la tot ce existasub soare, ne obliga sa fim selectivi. insa conceptia despre lume mai este necesara ~i pentru a ne calauzi actiunile, cum trebuie sa hotara$ti intre nenumaratele lucruri care trebuie efectuate ~i printre nent.-!maratelelocuri in care trebuie sa te duci, numeroasele genuri de actiuni $i numeroasele voca!ii posibile. Este necesara 0 conceptie despre lume pentru a c1asifica activitatile posibile $i pentru a stabiii prioritati pentru anumite acliuni, in cadrul unei activitati concrete

I

325

(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viata de familie etc.). Nici 0 societate nu poate trai fara un set de standarde asupra carora s-a cazut de acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libertatea alegerii, iata numai 0 parte dintre acestea.

Factorii care influenteaza satisfacerea ~ Factori biologici Factori psihologici

+

nevaii

'-~'-:-

CredinJe

"

de

independent;a

- convingeri personaleale individului fata de realitate - asistarea la cere onii religioase - folosirea obiectel r religioase (9irag de matanii, imagini)

Religie

,.,.forma a con9tiintei s iale, caracterizata prin credinta in fiinte, forte supranaturale - cObservareareguli or unei religii -:,parcurgerea serie 'lor religioase, spirituale sau umanitare

.~,~

- Gesturile $i atitudinite corporate: permit pacientului sa i~i satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingyrile proprii,ge apartenenta religioasa sau de amandoua,; '.'

Ritual, rit

- Cautarea, cercetarea sensului vietii $i mor/Ii: fiinta :umana cauta de milenii sensul vietii ~i al mortii; urmarireaacestui obiectiv face individul sa realizeze gesturile ~ ritualuri1e care raspund credintelortconvingerilor 9i valorilor sale '.'\,

Spiritualitatea I-ansamblul de credint 9i practici proprii sufletului - timp de rugaciun 9i meditatie :~ : - gesturi 9i atitudini corporale

- Dorinja de a comunica cu Flinja suprema sau cut:osmosuf. fiinta umana, in esenta 9i spiritul sau, se simte legata de Fiinta superioara. sau energia cosmica 9i infaptuie9te actiuni' care Ii permit aceasta comunicare - Emojiite: emotiile 9i impulsurile individulLii it determina sa realizeze activitati umanitare, religioase Factori sociologici

Manifestari

- Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor, credinteRYiit-ori fata de practici!e religioase. saLl de aplicarea ideologiilor umanitare; unele societati permit 0 practica religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici reHgioase complet diferite; cultura l;)i istoria popoarelor influenteaza in I mare masura fiintele umane l;)irelatiile lor eu Fiinta suprema sau relatiile lor cu ceilalti

~":,,.

- Apartenenja reJigioasa: influenteaza in mare masura actiunile pe care Ie infaptuie9te individul, pentru a-9i satisface nevoile; pe pareursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in obi;;r.uh;ea cu credinfe ,~Yc~Jori ..I~gatl,'!.1.e, 0 apart~~nta religioasa; adultul este, de asemenea, influentat de. normele sodale fata de apartenenta religioasa; cu toate acestea, exista o anumita alegere de a adera sau nu la 0 reJigie, in functie de convingerile personale. La persoanele varstnice. practica religioasa seintensifica sau reapare, daca a fost abandonata ulterior. Astazi, in nlme sunt cunoscute: " - cre$tinismul, cea mai raspandita religie pe glob - islamismul, prezent in Orientul Apropiat 9i Mijlociu budismul, int.alnit la popoarele aSia.tice ' - hinduismul, practicat dehindu~i - mozaismul (iudaism), religia evreilor

-

I

326

- ansamblul de eerem nii religioase proprii unei religii - apartenenta la grupu i religioase sau umanitare

I I

~1 I

'

Morala

- ansamblu de reguli e conduita 9i valori considerate valabile intr-o societate - participarea la fap e de caritate -participarea la fap e de umanitate - angajarea intr-o a tiune sociala, umanitara sau creativa

Valori

- ansamblul de credint l;)iaptitudini care refle.ctanu numai ceea ce este dorit, dar, in ceea9i masura, ceea ce este benefic individului; de exemplu rumusetea, adevarul, binele

-_.

'.£<,

- posibilitatea de a tiona conform propriilor credinte sau dorinte; individul are Ii ertatea deplina de actiune $i sanatate mentala optima (adapt t)

Interven~iile asistentei pent u ment;inerea independen1=ei - determina pacientul Sa-9i exprime p opriile convingeri 9i valori - planifica, impreuna cu paci€mtul, act vitati religioase '"'-,n informe~a"despre serviciile oferit 'de comunitate---, - mijloce9te desfa9urarea unor activ tati conforme cu dorintele $i credintele bolnavului'

u..Dependenta

in ,atisfacerea

nevaii

De fiecare data cand aceasta nevoie ~u este implinita pot aparea probleme de dependenJa: 1. Culpabilitatea 2. Frustrarea 3. Dificullateade a acJiona dupe crelnJele ~i valorile sale } '4. Dificultatea de a participa la acti itaJi religioase vezianexele2 $i 3 5. Nelini$te'taJa de semnificaJia pro riei existenJe

I I I I I

~I :1 I I I

I I I

I I I I I I .1 I I I I

Codul etic al profesiei medicale prevede:j , _ ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare; _ pastrarea secretului profesional $i a onfidentelor !acute de bolnav.

Manifestari de depresie

-

Manifestari de anxietate

- tahicardie - tegumente reci, umede ~'hif",~~ventilatie~ - furie - manie

Surse de ificultate Surse de ordin lizfc

- lezare fizica - dezechHibrfF - supraincarcare - durere -surmenaj

Surse de ordin psihologic

- tulburari de gfmdire - anxietate -stres - pierdere, separare - ~ivort, doliu . _ situatii de crim - ane tezie, bariere lingvistice, spitalizare _ pierderea imaginii $i respectului de sine, pensionare

Surse de ordin sociologic

- conflicte sociale - e$ecuri - contradictii cu familia

Lipsa cunoa~terii

- lipsa de cunoa$tere a situatiilor, a atitudinilor celorla~i - insuficienta cunoa$te e de sine $i a mediului

1. Culpa ilitatea

I'

8entimentul dureros, resimtit ca urm re a contrazicerii propriilorconvingeri $i valori, motiv pentru care individul se simt vinovat. .' Orice am este susceptibilde a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau evenimentele nefericite ii pot provoca iJn entiment de culpabilitate.; i ,. Gradul, frecventa $i rationalizarea ac stui sentiment depind, il1':r'narepane, de experiente1etraite $i de educatia primita I copilarre. . ,c:-. Culpabilnatea este un $em1n.wr;Tl fung, .....nt~$1nemotivat, care..s.e._lTJanifesta: in surdina, in afara cunoa~tefii adevaratei sale semnifiicatiL MarmiJlt~ situ:WlpOt ,:.: . cauza sentimente de culpabilitate: bo la, pierdereastimei $i a respectului, anxietatea, confJictele sociale.

Manifestari Sentiment de culpabilitate

-

dependen~a

amaraciune autopedepsire autoacuzare mania de a se scuza~'nutil intelegerea bolii ca 0 pedeapsa sentiment de a fi ned mn pozitie curbata mi$cari lente

manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu plans insomnie billbiliala

'':

..

- gnterven~iileasistentei Pacient cu sentiment de culpabilitate OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa-~i pastreze imaginea pozitivade sine

- incurajeaza bolnavul sa-$i exprime sentimentele in legatura cu problema sa - faciliteaza satisfacerea convingerilor sale - actioneaza pentru reca~tigarea stimei de sine a bolnavului - planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea sentimentul utilitatii

Pacientulsa fie echilib~at psihic

- H pune in legatura cupb~oane dorite, apropiate - administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, chilizante (Ia indicatia medicului)

..

tran-

2. Frustrare Conditia individului care se simte refuzat sau i$i refuza satisfacerea unei nevoL Obstacolele in indeplinirea gesturilorsau a actelor confarme parerii persanale de bine, rau sau dreptate $i'dificultatea de a participa la activitatile religioase dau individufl.iisentimemul de'irustrafe.: ,. c'. • ~. ". • =". ~:,

Manifestari de dependen~a Senzatia de pierder~a IibertaJU' de . acJiune

Sentiment de inutilitate

- activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa folosite de individ, datarita nivelului cultural scazut, a carentelor educative etc.; aceasta 11 determina la izolare sau devianta (agresivitate) " - actiuni CQntraredorintelor individului - amaraciune, tristete - plans

329

S'--:;.: ..

\~

i

Supunere la un regim

- tratament nedorit - medicatie - alaptare

Incapacitatea de a exercita practici religioase

- incapacitatea de a citi documente religioase, de ciparticipa la activitatile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentele propriei religii .: ~ -;-abseIJ1R1oc!-lrilorsau a mQd~Jia!ilor de practicare - caderea la pat - constnlngeri fizice - deficit audio-vizual - efecte secundare ale unei medicatH

~~

Tulburari de gandire

- confuzie - dezorientare - halucinatii

ingrijorare fata de sensu I propriei saie existente

- grija fata de semnificatia suferintei sale - grija fata de sensu I vietH ~i al mortH - preocupare pentru credinte ~i valoarea lor

.<

- Interven~iile asistentei ..

~

Pacient cu sentimentul de frustrare OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa-~i recapete lncrederea in sine

- ajuta bolnavul sa identifice cauza frustralii - Illncurajeaza sa-~i exprime sentimentele ~i nevoile -II asigura de confidentialitate ~i Ii pastreaza secretele

Pacientutsci;" alba 0 stare psihica buna

-~ comunioo-.des cu bolnavul"aratandu-s@~iM..oe solicitudine - cauta modalltati de practicare a religiei (citirea unor documente religioase) - administreaza.la nevoie medicatie sedativa

Rolul asistentei in sust;inerea spirituala a pacientului . Sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiul sau de dezvoltar:e: . _ credin!a influenteaza modul de viata, atitudinea, sentimenteJe pacientului fata de boala 9i moarte . ..

330

- copilul mic nu cunoa9te sensul binel i sau al raului, credinta spirituala; spune rugaciuni Inainte de culcare, imitandu-i p parinti - pre~colarul punelntrebari despre eligie 9i incepe sa creada Intr-o fiinta supra-umana;' dore~te sa afle semnificati sarbatorilor 9i ritualurile acestora - $colarul9i adolescentullnvata de pre religie, urmeaza practici religioase, decide daca accepta religia familiei sau se converte~te In functie de experienta personala ' .. ' ,; - aduitul dediea inal mult timp practici, r religioase Sa sesizeze ~i sa c1arifice impactul edintei religioase asupra lngrijirilor de sanatate: - restrictii asupra dietei alimentare - restrictii la administrarea de medic~ente, vaccinur~ sange - refuzul unei interventii chirurgicale s~u al altor proceduri terapeutice - refuzul unui transplant - neacceptare(,l avortufui - neac.ceptarea internarii In spital 9; a ~atamentului iri timpul unor sarbatori - descurajarea eforturilor de prelungire a vietH - dorinta de a sta langa pacientuf muri und 9i a indeplini anumite ritualuri Sa identifice persoanele care au nevoi~ de asistenta sphituala: - pacientii singuri, care au putini vizitatbri - cei care-~j exprima frica, anxietatea 'l;r - pacientii care vor fi SUpu9iunor inte ntii chirurgicale - pacientii caTetrebuie sa-~i schimbe dul de viata dupa boala sau interventia chirurgicala - pacien~i care sunt preocupati. de rela~ialntre reli1lie ~i sanatate - pacientii a caror boala are 9i implicatil sociale .' - muribunzH - cei care prezinta manifestari de depe~denta In satisfacerea navoH S~f~llte~~t~rea nevaii spiritu•.••••. , "" - sa permna vizita preotului - sa-j permita pacientului citirea cMilor Ireligioase - sa informeze pacientul asupra posibilit~tii de participare la serviciul religios din cadrul unitatii spitalice9ti - sa i se raspunda la intrebari referitoar~ la subiecte religioase - sa se marcheze evenimentele relig~oase (Pa9ti, Craciun), utilizand de.cor adecvat ~i alte fad!itati permise - pacientul sa fie ajutatsa-9i exprime di~confortul spiritual ••••

' •• ~ ~~

ok"':'.

Educatia pacientului: - In cazur unui conflict Intre doctrina rfligioasa 9i recomandarile terapeutice, pacientul sa fie informat despre necesitate~ promovarii sanatatii

331 ,,:~;

I I I

I I I I

I I I I

,/~'

Daca deseoperim ca via/a nu are niei un in/eles, nu ne rlimane alfeeva de (lieU( decaf sa-; dam un in/eles .• , (Lucian Blaga)

~H!.~J:V()IA.,.DJ; AIF:I,~RE~CUPJ.\Trl~ IN VE-DEREA'REALIZARIl

I I I I I I .1" "

-1dolesCl;l(1Ja<;;-;;,e?
'

Defini1=ie: Ate preocupa in ~opul realizariieste o~ecesitate a oricarui individ de a Tnfaptui activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. Actiunile pe care Ie i.nfaptuie~te Ii per it sa-~ dezvolte simtul creator ~i sa-~i foloseasca potentialulla maxim.

Maturitatea-adultul, care joaca mai multe roluri In societate, este pus in valoare pe masura afe.gerii acestora $; a satisfactiei pe care aceste roluri Ie dau aspiratiifor lui. Interesul $i pasiunea fatade munca, atingerea scopului propus, reprezinta un puternic factor de bucurie. , Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-~i puna In valoare activitatile pe care Ie Infaptuiesc conform gusturilor $i posibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul din cei ~ai importanti factori ai longevitatii.

I. Independent;a in satisfacerea nevai; Fiinta umana simte dorinta de a infaPtu~ucruri care corespund idealurilor sale. Relatiile necorespunzatoare lntre cei c re lucreaza In cadrul aceluia~i serviciu sau ~e..f - subaltern pot genera starea de d alon.'zare,inuti.litate,deoarece individul are nevoie de consideratie, dragoste, stima i respect reciproc In activitatea pe care o d€:llfa~oara." ' Capacitatea individului de a se realiza ~ste unica ~i necesara pe tot parcursul vietii. Unii au nevoie de sprijinul altora, pentruJa sepune In valoar.e,in t..im.p.ce.a'.tii pot sa aprecieze just criticile ~isa regaseasca €sursele necesare pentj"Ua se realiza. Munca trebuie sa corespunda nivelului e pricepere 9i pregatire a omului penttu a nu deveni 0 povara. ci 0 placere. ' '

Co,

•

.

r Factori biologici

I I I I

'Specifica varstei este imaginatia creatoareca forma de afirmare a personalitatii proprii. Con$tiinta de sine se afirma putemic, Incepe sa cunoasca, observand pe altii $i comparandu-se cu ei. Este mai critic fata de altii decat fata de sine.

Factorii care influent;e iii satisfacerea ..~ ~~

~-

- Constitu/ia $i capacita/i1e fizice

Indivizii trebuie sa-$i aleaga aetivitaple care sa Ie permita sa se realizeze In eoncordanta eu constitutia $i capacitatile fizice. Incredintarea unor mari raspunderi sau activitati ee soHcita eforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru a?tfel de sarcini ,Ie cople$esc $i este cauza majora a oboselii fizice .$i nervoase.

Psihologici

:~j

.=

- Varsta $i ere$terea

Activitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite copilului sa se dezvolte. a cunoasca mai adanc lumea lnconjuratoare $i sa se integre e in societate. Prin ioc el reu$e$te sa cunoasca. Jocul influe teaza toate aspectele dezvoltariT copilului, perceptie. me orie,imaginatie. gandire, sentimente, interese. vointa. Se pract ca jocuri: colective, jocuri In careapar conducatori ~i condu~i $i are dau posibilitatea de afirmare. este cu societatea. Activitatea preadolescenta participa echipa, de intrecere, car Preadolescen/a

arsta cand lnsemnate sunt relatiile lui dominanta este invatatura, dar copilul $i la jocuri. Sunt preferate jocurile de cer inventivitate, darzenie, daruire.

.1-

EmoJiile ',:" ~ t-P?fclncprjQ,J.!.activitati!o"r..,pe care Lede~~oa~ iJldivid.ut~i.pr~:supunevaluarea, 'acordarea de semnificatie valo~ica activitatUor desfa$urate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea $; bunastarea influenteaza satisfacerea acestor nevoi.

ne"oii

Sociologici

- Cultura

In functie de cultura, indivizii I$i aleg 0 profesie care sa Ie permita afirmarea prin folosirea euno$tintelor acumulate. - Rolurile sociale

II

Individul are libertatea alegerii studiilor $i a mundi sale, se poate reaJiza deplin In functie de normele sociale: De asemenea, . individul se realizeaza In functie de rolurile pe care Ie joaea In societate pe masura pregatirii sale, a vointei ;;i a dorintei de a-$i asigura mentinerea acestor roluri.

333

I f.~

Manifestari de independen~a Integritatea fizica ;;i psihica

i:

Activitatea optima a functiilor fiziologice In raport cu cori~titutia individului. . Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizica~i psihickl permit optarea pentru orice gen de activitate ~i Indeplinirea roludlor sociale. .'

8

.-

I

Manifestari de bucurie ~i fericire

[email protected] (stadle de satisfacpe.mu!tumire, bucuriei entuziasm, dragoste, caritate) este de obicei creatoare, sursa sanata!ii organice ~i psihice, deoarece se asociaza cu cre~terea energiei vitale, cu crearea unei atmosfere de destindere.,

Autocritica

- Tendinta de a lua hotaran pe baza chibzuintei proprii, ea 0 forma de exprimare a independentei vointei, se eonjuga eu adoptarea uneiatitudini critice fata de ideile ~iactiunile proprii 9i eu reeeptivitatea fala de opiniile celor din jur.

Luarea de decizii

- Rapiditatea cu care persoana delibereaza Intr-o situatie eomplexa ~iurgenta ~i adopta hotararea cea mai potrivita. .

-I

Stima de sine

- Aprecierea obiectiva a capaciteltilor, a trasaturilor caracteriale predominante prin comparatie eu altii; 0 trasatura a cunoa9terii de sine este demnitatea; demnitatea Inseamna con$tiinta propriei valori In conditiiJe respectului fata de a1tii,a neacceptarii Injosirii $i a puterii de a adopta decizii.

imaginea de sine

~ Sa-i placa Infati~rea sanatos , •...

Comportamentul (Iegat de stadiul de dezvoltare)

- Copilul Multumire fata de un succes ~colar - Aprecierile pe care Ie fac lnvatatorul/profesorul, parintii, colegii asupra munciilui ii provoaca emotii putemice de bucurie 9i satisfactie $i-i stimuleaza vointa de a se afirma Activitati sportive: - inventivitate, darzenie, daruire pentru re~ita echipei Activitate pe plan social, familial: - i$i da seama ca munca depusaeste importanta. 0 Indepline9te cu ser1tlzitafe",raspul'tti~e--"

.,=~ .•

.•..•. -. ""'-':.~-_.

sa, aspectul pe care II are~i sa fie

- Dorinta arzatoare de a realiza cat mai mult In activitatea depusa

Motivafia

- Totalitatea motivelor c re-I determina sa etectueze activitati prin care sa se realizeze

;"

f\

t~

Roluri sociale

~.

r

I~.

j

AmbiJia

~'

r

i

- Stapanirea, punerea ir valoare a acestor roluri, prin actiuni care sa determine satis actia realizarii, a bunastarii (rolul In - familie', la locuf de munc~ in-societate)' ',j~

--

Folosirea timpului Iiber

- Apartenenta la 0 grupc re sociala (culturala, sportiva, politica etc.) dau posibilitatea de a folosi propriile credinte ~i valori In pfeocupari placute 9i utile

I

.

Jnter-ve~iile asistenteipentru

men~inerea independen~ei

I

- sa informea?a asupra dorintelor ~i posibilitatilor intelectuale $i fizice ale persoanei - II ajuta sa-$i faca un plan zilnic - orienteaza persoana spre acele activi ~i corespunzatoare capacitatii sale ~i care-i permit sa se realizeze - incurajeaza orice activitate care intere eaza -II stimuleaza ~i sustine pentru a obtine performanta doritel

____ Jb Dependenta in

~,-'"

- Adulli ~i persoane Tnvarsta Dragoste fatade munca: . - interesul fata de munca, daruirea influenteaza calitatea muncii $i capacitatea de a muncii Aprecierea muncii: - munca trebuie sa corespunda niveluJui de pricepere ~i pregatire, sa fie in echilibru eLI capacitatea individului. Bucuria rodului muncH, apreeoerea colectivului $i conditiile de'l \. lucru corespunzatoare - respectarea tuturor ri6rmelor igienice, aparatura corespunzatoare, colectiv In care predomina relatiile de ajutor, respectul reciproc - sunt factori care stimuleaza activitatea. . -; '"

I I I I

' .

Si

tisfacerea nevoii

Cand aceasla nevoie nu este satisfacut~ , pot surveni urmatoarele probleme: 1. Devalorizarea ~. Neputinfa . 3. Dificultatea dea se realiza } vezi anexele 2 9i 3 4. Dificultatea de a-~i asuma rolurisol iale

"'-'

~...~""

... -

"

.

Surse de. di1cultate ~'b"

DE OROIN

-~

.

.

SURSA

Fizic

- diminuarea unei func ii, handicap, lipsa de control sfincterelor, neajuns fizic, bstacol pentru mi9cari, durere

"'" --

a

,

Psihologic

'- tulburari de gandire, an jetate, stres, pierderea imaginii de sine, pierdere - separare, ituatia de criza

Sociologic

..:.e$ec profesional, contlic profesional, conditie socia/a, legi ~i reglementari in dezacord cu valorile individului, lipsa de cuno~tinte:.insuficienta cunOc9tere de sine, a altora, a mediului

335

334 ";

;

......

';"';

I' I' I I I I I I ..•.. ,;..

i]

I I I

I I I I I I I, I I I I

"

*,~.~,:".~"", ..'-"",".-.-.' .

"--,-.<8::"'""'.-'"

'''~

de deper denta:

Pacient cu sentiment de devalorizare

'cep~ia negativa pe care individul "ea per sonala ~i competen~a sa

OBIECTIVE

Pacientul sa - asculta activ pacientul pentru a-i permite sa-$i exprime fie con~tient sentimentele privind dificultatea de a se realiza de propria sa -ajuta pacientul sa identifice motivele comportamentului sau, " valoarn '$r)~ .apreciaia posibititalHe fizice' $i interectuale ' -, . competenfa - sesizeaza arice forma de interes pentru 0 anumita activitate $/-1antreneaza in desfa$urarea ei - Indruma spre acele activitali care sunt atractive pentru pacient $i totodata utile - observa $i noteaza arice schimbare in comportamentul , pacientului (depresie, satisfaclie) I - apfica tehnicile de Ingrijire adaptate nevoHorpacientului - identifica cu pacientul factorii care 0 impiedica sa se realizeze: familia, limite economice, starea de sanatate

stari d. dependen~a "

sentiment de inferior-itate $i de pierdere a imaginli de sine

- .'. "- Pacientul nupoate a( cepta noua stare In care. se gase$te, modul cum arata, Infali$ rea sa ,..~.,

"

q

Dificultatea in a participa la activitafi obi~nuite sau noi

- Stareade dependenta In care se afla nu-i permite participarea la activitap

Descurajare, depresie

- Stare sufleteasca de tr stele asociata cu nemullumire

Sentimente de izolare, de inutilitate, de respingere

- indepartarea din colee iv, nefolosirea In diverse activitali

Incapacitatea de a trece peste dificultaJj

- Nu poate depa$i anuiT ite momente critice care i-au diminuat Increderea in sine

Somnolenfa, pasivitate

- SenzaJie desomn, ind' ereola la ce se Intamp/a In jurul sau

Agresivitate "'1)iminuarea motivafiei, interesului, concentrarii

-~

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa-~i recapete interesul fala de sine ~i de allii

- cunoa$te aspiraliile, sentimentele, interesele $i capacitalile pacientului - II ajuta In reevaluarea capacitatilor $; aspiratiilor sale - II susline in stabilirea unor proiecte - ajuta pacientul sa se adapfeze la naul rol pe care II are sau la statutul sau - II ajuta saie1l.lizeze 0 percepere justa a ~ealitatii, sa se integreze In colectiv - observa reactiile de satisfactie sau de nemullumire ale pacientului - explica necesitatea eunoa$terii mediului In care traie$te $i a celor din jur

~

....

. - Comportament provoc, tor pus mereu pe cearta ' .•..Pat:/enru\'-r1Cl' tohSideri dezinteresat, neatent

necesarsa

eft!!ttueze acthti~este:

2. Neputin~a:percl?P~ia' individ!llui asupra lips.ei de control aev~nimentelol" int~o situat;ie data

'

•..••.

:.:.~I

"'.-

•.••. ~ .••. ~ ..•••....•..

'".

"."'.5$0"',:~

.•• -

-".,.,.rf!&,..~~

•.

-

:.~

i .'~;

Manifestari de dependen~a

Incapacitatea de a face ceea ce prefera sa faca

- Starea de dependenta izica, psihica sau sociala nu-i permite pacientului efectuarea ac ivitali10r preferate ,

Disperare.

- Starea de deznadejde, dezolare, suferinla deosebita

Obsedare de problemele sale

- Pacientul este preocup :it In permanenla de problemele sale, care au prioritate fala de ( ctivitatea depusa, In vederea realizarii

Conflict

"

- incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente

personal

. i,"

....

:.~.;c.:

-.

:,:

E~ec profesional

~k

I Ir:~-

336

..

adecvate fala de rolurile profesionale alese sau impuse "- se datoreaza conflictului dintre valorile individului $i normele sociale sau starea de sanatate

,

- nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de rolul profesional pe care I~aales sau i s-a impus

337

I

l

~ Oificu!tate in a lua decizii ~i a controla evenimentele

- pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite In timp util, nu poate cunoa~te ~i corela evenimentele

Apatie

- prezinta lipsa de interes tata de activitatea impusa sau.aleasa

Retragere, . resemnare

- renunta la activitatea sau tunctia pe care comp..J~0 In aceasta.situatie -_. c

0

detine ~i se ..

Oocilitatea

- se supune cu u~urin1a unor decizii care nu-i apartin

Agresivitate

- cauta prilej de cearta Tnpermanen1a, este provocator tata de colectiv

Fatalitatea

- considera ca mersul lucrurilor In via1a au tost influentate in mod prestilbilit de 0 forta suprema; consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile

Upsa de ambiJie

- nu mai dore~te sa-~i atinga scopul, sa realizeze ceva anume

Agasare

- stare de enervare, de iritare pe care pacientul permanenta sau periodic

Tristete

- staresufleteasca apasatoare, insotita de mahnire, amaraciune

Sentiment de inferioritate

- stare de dezavantaj pe care pacientul cu ceilalti -

0

0

are in

asistentei

-

P~~.ientul s~H)i recapete increderea ~i stima de sine

INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME ~I DELEGATE ...,.. ident[flca, prinRQservape ~ conversatie C!! pacientul, c~uza ~~ti~iei sale~ ~ ';itUatiih~ care Ii provoaC;~.s~ritime'niurde inutilitate - ca~tiga increderea pacientului prin modul sau de comportare ~i pein discu1iile purtate - II.ajuta In cunoa~terea $i reevalue;treacapacita1ilor sale "' - 11 consulta in planificarea activitali10r propuse - informeaza pacientul asupra dreptului sau dea Ilia decizii care 11 privesc , - observa reactiile pacientului la luarea deciziilor -11 convinge de importanta lor ~i de responsabilitatea ce-i revine e.

I

Conceptul de sine

- reprezinta percep1ia s;biectiva pe care a are 0 persoana despre ea insa$i din pun t de vedere fizic, emotional ~i social .;..se exprima prin compo ament, cuvinte, sentimente

I

Componenteleconceptului despre sine

- identitatea se refera la ficitatea individului, obtinuta in timpul fazei de socializare - imaginea corporala est imaginea pe care un individ $i-o face despre propriul corp . - stima de sine este apre ierea valorii personale - performanta rolului este omportamentul prin care 0 persoana participa la un grupSiocial

I.

Factori care afecteaza componentele conceptutui despre sine

- identitatea - probleme sexuale - alcool, droguri - viol~ - agr'esiune - spiializare - separarea familiala - imaginea corporala - al!er.ar.eaJunqiitor slmZOfiale $i-;motrice - pierderea unui oega~ sau a unei tunctii - obezitatea - prezenta unei cicatrice ,.;.stima de sine - incapacitate de sati~taceFea nevoilor - e$ecuri repetate , - dependenta de altii - neglijenta familiei, pqietenilor, colegilor - viol, agresiune - performanta rolului - incapacitatea de a i~deplini un rol - izolare sociala foetat - interdictia de a indeQlini un rol pentru care e$ti pregatit

338

339 :t

I I

Rolul asi~tentei in promov~rea unui concept. pozitiv , despre Isine

percepe in comparatie

Pacient cu sentiment de nepl,itinJa OBIECTIVE

- orienteaza pacientul sp e alte activitati decat cele anterioare in raport cu capacita1i1esal - ajuta pacientul In recu erarea fizica, psihica pentru reducerea handicapurilor ~i obtiner a independentei - ajuta pacientul sa cun asca $i sa-$i insu$easca criteriile de control care-I ajuta In aprecierea activitatii sale zilnice, a obiectivelor realizate, a i ealurilor sale . ._; - observa obiectivitatea pre9ierilorpacientului , ... "~--,. noteaza orice -modifi are In comportamentul sau starea pacientului

~-

...;;Interven1:iile

I

I

Pacientul sa poata realiza: ~i aprecia obiectiv activitafile sale

i,1

I>

.~

I I I I

,.......

-I I I I

1

ReacJia pacientului cu un con. cept de sine perturbat

I I I I I I t I I I

IntervenJiiexecuJie .

.. ~....• ~,,~

- a-I incita sa aiba initiativa in materie de autoingrijiri $i readaptare - a-I incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut $i ingrijit (sa se coafeze, sa se rada etc.) -a face bilantul progreselor sale efectuand impreuna evaluarile - a-i apreci:;q..rogresele facute '''"" - a-I incuraja sa-$i identifice resursele, pentru schimbarea comportamentuJui (interes pentru activitati artistice, sportive, estetice, organizatorice etc.) - a nu manifesta dezgust sau repufsie fata de aspectul pacientului - a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor - a-i respecta intimitatea - a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie $i sa accepte schimbarea dinamicii familiale - asigurarea unui c1imatde lini~te $i siguranta

- evita conversatia ~i int~ractiunea cu altii ' - are aspect neingrijit - i~i gase~te refugiu in al~ool, droguri, fumat excesiv -este indecis - nu poate sa-~i reZOlve~Oblemele - i~i ascunde unele partl Ie corpului , ':'exprim~ critici seve'ie"'i .a'de~sine ~i fala de altii - prezinta anxietate, tea a, disperare - manifestii ostilitate, rna ie, furie - se considera un ratat - are impresia ca este n~glijat de cei din jur - i~i exprima Iipsa de inc~dere fala de personalul ce-I ingrije~te a) stabiHrea unei relatii t~apeutice - manifestarea unui interes sustinut fata de pacient $i 0 atitudine inlelegat are - ascultarea pacient lui cu atentie, aratandu-j ca are timp . pentru el - respectarea paciejtulUi - abordarea de subi cte care-I privesc b) ajutarea pacientului in definirea conceptului de sine - i se vor adresa i trewri pentru a afla modul in care pacientul se perce e ~ Exemple: - Ce faceti ma; b ne? - Ce talente ave ? - Cat de U$or va exprimati opinia cand este diferita de a celor:lalti . - Ce parere ave i despre profesia dumneavoastra? - Va sirotiti apre iat? - Care este ide lui qumneavoastra? _ •.••. "" - Ce r-espqn~aI:>i!.
• DE RETINUT: - este important sa se planifice activitati pe care pacientul sa Ie poata indeplini - sarcinile nu trebuie sa fiedificiJe, pentru ca este de preferat un succes mic, decat riscul unui e$ec intr-o sarcina importanta - sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerll3 obiectivului - schimbarile sa se faca gradat, pentru a da patientului timp suficient sa se adapti:lze ~i sa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine - interventiile trebuie sa se bazeze pe principiul ca.pacientul trebuie mai intai sa ia cuno$tinta de problemele $i agentii stresanti care-J asalteaza ~i apo; sa Ie inteleaga $i sa aqioneze pentru a Ie depa$i .. '- interventiile asrstentei trebuie sa interactioneze cu pacientul $i familia acestuia.

U-2- .••

l..tts ~

~~,

.Pentruprelungirea vie/ii,omulare nevoie de..p(fJ}'l!fS!!..ca ec.hiJibratii, aer prqasp¥!.&i pl(f7?.b;ij" .

(Hipocrate)

13. NEVOIA DE A SE RECREA Defini~ie.: Recrearea este 0 necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra, {recurgand, pentfu aceasta, la activitati agreabile, in scopulobtinerii unei relaxari fizice $i psihice.

I. Independents in activitapile recrsative Dezvoltarea fizica ~i psihica a omului. nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei, daca nu se iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale ale personalitatii - jocul $: activitatile recreativ-distractive.

341

'_ ~~.

r Omul a fost, dintotdeauna, con~tient de necesitatea de a-$i ocupa 0 parte din timp cu activitati recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, Compensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile ~i uneori stresante In perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebui.e.integrate p~ tot parcursul vietii ~i concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa. in $coala, elevii trebuie sa-~i insu$easca diverse procedee rationale de invatare ~i practicare a jocurilor, sa-$i formeze atitudini favorabile fata de actiyitatile recreative, sa Ie aprecieze. vajoarea, sa intele
Factori care influen~eaza satisfacerea Factori biologici

~

'I

342

"

-

e permit individului exteriorizarea siunii. stor scopuri,individul opteaza pentru are potrivit.

- Cu/tura Fiecare popor, prin traditiile lui specifice, propune, organizeaza. $i den'll ,,:-~ a~tivitati recre~ti"e' sp'ec1fice comunitatii respective. a noi In lara, serbarile populare' (ex. sarbatoarea narciselor lalelelor etc.), ceremoniile (nunli, botezuri $.a.) sebucu de 0 larga participare. ceea ce .demonstreaza eficacitat a acestor modalitali de satisfacere a nel/oii de recreare. - Ro/uri sociale Persoanele lncadr e lntr-o munca orgariizata. care Ie asigura un timp optim po sa-$i satisfaca aceasta nevoie printr-o recreare cotidiana, peri iea (Ia sfar$it de saptamana) $i anuala (vacanle, concediul de ihna). Pensionarea mare$t timpulliber al indivizilor, care pot sa-$i organizeze activitatile re reative dupa gustul $i posibilitalile lor. - Organizarea socia/a Asigurarea conditii,orl$i a accesulU.i fa activ..ita.!i .diversificate de petrecere a timpului liber: odihna. distractiile. lnva!area $i realizarea favorizeaza atisfacerea acestor nevoi. Ete sunt diferite de ./a tara la ara depinzand deconditiile socioeconomice.

'..,... Varsta - Copilul mic ~i pre~colarul i~i petrec 0 mare parte din timp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarealui fizica $i va influenta atat sfera proceselor psihice, cat ~i persO'1Jalitatea acestora. - $colarul imparte timpul intre lnvatatura $i joe. - Adolescentul continua jocurile copilariei $i pubertatii In forme modificate $i face trecerea spre activitali!e recreative ale tinerilor $i adultilor. Maturitatea fizica $i psihica permit adultului alegerea $i organizarea activitalilor recreative In raport de preferinte, timp fiber, posibilitali ~ anturaj. '"c-~ Dinamicapsihica mai redusa- a varstriicului ij'limiteaza alegerea $i explica interesuldiminuat pentru activitaliie sportive dinamice $i retragerea spre cele de interior.

- Dezvo/tarea psih%gica Jocul $i celelalteactivitati ludice contribuie fa formarea principalelor trasaturi ale personalitalii $i conduitei copilului, precum $i la realizarea controlului emolional.

I - Ernoliile . Activitatile recreati emoliilor $i efiberarea te Pentru atingerea ac divertismentul care i se

nevoii

- Constitufia $i capacitafile fizice Activitalile recreative care impun un efort fizic deosebit trebuie selectate $i practicate dupa constitutia ~i capacitatile fizice ale fiecarui individ. Factori psihologici

:J.

Manifestari de independen~a - Stama de relaxare, delincetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare SatisfacJla

- Sentiment de muftumir ,de ptacere

PI~cerea

- Senzatia sau emolia a reabila, legata de satisfacerea nevoii, de relaxare

Amuzamentul

-

1-

- ,,,--.

-,-i,,~

Distraetie, divertismentJ inveselire

~{:.: ~~;

'fl

Interven1:iile asistentei

=~ - exploreaza gusturile $i interesul paci~ntilor pentru activitati recreative, pentru petrecerea timpului' iiber;

I ;~

'!'::

;'~ ..•.•...•.

•.......•.....

~;t.~) ~ )f'":,.

(".

":;.

pentr~ men~im!rea independen~ei

II I I I I>

I I.' I: I I. I:, I I I , ,

II I I I

I

,......,

- planifica activitati recreative impre~na cu pacientul; - asigura conditiile necesare; - organizeaza activitati recreative inlividua,e sau in grup, in functie de varsta, posibilitati $ilocul de desfa$urare al ace tora: . i - jocuri distractive, fO,rmativ-edu ative, de echilibrare $i tonificare . - auditii muzicale - vizionari de filme - intalniri cu personalitati artistic - faciliteaza ac-cesulla biblioteci, sali Ide lectura sau procura carti. reviste - antreneaza $i stimuleaza pacientii ~ aceste activitati

(I I

~!I I I I I I I I

II. Dependenta in de a s

atisfacerea recrea

nelloi;

Nesatisfacerea nevoii de a se recre~ poate genera urmatoarele probleme de dependenla: 1. Neplacerea de a efectua activltat,. recreative. 2. Dificultatea de a indeplinl activit li recreative. } ~ezi anexele 2 $i 3 3. Refuz de a indeplini activitali re reative

Prezentam incontinuare

urmatoarea problema de dependenta:

Neplacerea de a efectua activita~i recreative Neplacerea de a efectua activitati recreative se define$te ca fiind 0 impresie dezagreabila $i penibila care conduce la inaetivitate, plictiseala $i tristete. .

Manifestari de dependen~a Inactivitatea

- Lipsa de interesfata de aetivitatile eurente ale vietH. Persoana este pasiva, dezinteresata fatade ceea ce se .petreee in jur, nu participa la activitati

Plictiseala

- Impresia devid, de triste$e, lipsa de interes pentru activitati sau evenimente curente ale vietii

Tristetea

- Starea afectiva manifestata prin indispozitie $i insatisfactie, care impiedica individul sa se inveseleasca .

- Interven~iileasistentei Pacient cu neplacere de a efectua activitali recreative

$urse de Idificultate OBIECTIVE Sursede ordin fizic

- Lezarea integrita.Vtii ~fizice, handicapuri. co.nstr.angeri fizice {pansamente, aparate ipsate) - Diminuarea capacita ii functionale a organelorde simt

Pacientul sa prezintestare de bun a dispozilie

- asistenta medicalaexploreaza ce aetivitati recreative liproduc placere pacientului; ;- analizeaza $i stabile$te daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica ~i fizica; - ptanifica activitati recreative impreuna cu pacientul; - organizeaza activitati recreative specifice pentrucopii, adulti, varstnici; - antreneaza bolnavul in activitati ~i-l ajuta; -asigura mediul corespunzator; - amenajeaza camere de recreare: pentru auditii muzicale, . vizionari de filme, TV; - are in vedere ca activitatile sa nu-I suprasolicite, sa nu-l . oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie; - noteaza reactiile.~imanifestarHepacientului cu referire directa la: - starea de plictiseala $i tristete

Pacientul sa-si recapete. increderea in fO[Jeleproprii

- determina pacientul sa-$i exprime emotiile $i sentimentele; - ca.$tiga increderea bolnavului $i-I ajutasa depa$easca momentele dificile; - administreaza $i supravegheaza etectele tratamentului indicat de medic: - antidepresive - tranchilizante

- Deiechitibre: durere Surse de

- TulburM de gfmdir-e.1d.e memorie

ordin

""'-Afectarea starHde c~n$tiema

psihologic

- Anxietate - Stres - Situatii de criza - Neadaptarea la rolul ~e bolnav $i la boala

Surse de ordin

- Singuratatea, retraglrea. pensionarea - Munca invechita, de utina

sociologic

- Conflicte $i e$ecuri i indeplinirea rolurilor sociale - Lipsa de cuno$tinte espre sine $i despre cei din jur

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTO NOME $1 DELEGATE

345

j

Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor

- invata pacientul tehnici de relaxare - II ajuta sa Ie execute ~i ot'serva modul cum Ie realizeaza

Pacientul sa-~i amelioreze eondiJiile fiziee

- va fi consecventa in planificarea~i organizarea actiyitatilor recreative; - persevereaza in ace'e activitati recreative care corespund constitutiei pSihosomafi(;e a bolnavului; - asigura 0 cre~tere graduala a dificultatii acestor act,ivitiW

Pedagogia ~i medicina sunt doua dom nii care se interactioneaza $i au analogii. Finalitatea practica pentru medicina este astrarea sanatatii ~i/sau vindecarea. De-a lungul vietii sale, omul trebuie s se adapteze continuu la schimbarile de mediu, care modifica masurile necesare entinerii sanaUltii. Cunoa~terea de sine este esentiala pentru a: preveni $i analiz unele obi$nuinte, astfel incat sa poata verifica daca a luat masurile adecvate me tinerii sanatatii. In urma acestei analize, omul poate si Ii nevoia de a invata mijloacele cele mai eficace de mentinere a sanatatiL Dupa ce a dobandit cuno$tirllc, atitudi i, deprinderi pimtrumentinerea sanatatii, el capata un semtiment de siguranta, pri care devine capabil sa lupte impotriva bolii, anxietafii $i.stresului vietii cotidiene.

Faetorii care influen~ealzasatisfacerea nevoii

Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientuhii

I I I I:> :

- diminuarea anxietatii -favorizarea repausului - ameliorarea conditiilor de spitalizare

Seop

Rolul asistentei

Faetori biologici

- alegerea mijloacelor de recreare (individualizate in functie de varsta, preferintele pacientului ~i starea lui fiziologica) - asigurarea conditiilor optime pentru aceste activiUiti ..Co supravegherea pacientului in timpul activitatilor de recreare, pentru a nu se produce agravari ale starii lui fizice ~i psihice - aprecierea impactului activitatii lor recreative asupra pacientului ..

1

JnviiJiim pentru viaJii, nu pentru $coalii~ (Seneca)

14.NEVOIADE CUM

Factori psihologiei

A iNVATA

sA-TI pASTREZI SANATATEA

Defini1:ie~ A rlwata este acea necesitate a fiihtei'umane de a acumula cuno$tinte, atitudini ~i deprinderi pentru. modificarea compbrtamentelbrsale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii s~lliatatii.

I. Independen~a in satisfacerea

nevo;; ,

Invatarea este 0 problema comuna a pedagogiei, pSihologiei,eticii, sociologiei $i a altor $tiinte, care cerceteaza comportamentul uman din diferite punctede vedere. . .", Procesul invatarii este deosebit de complex ~i cuprinde organizareciintregii comportari a individului, pentru a deveni capabil sa-~i dirijeze intreaga sa activitate in mod creator, in functie de conditiile in care se afla, pe baza cuno$tilltelor, priceperilor $i deprinderi!or insu~ite anterior.

346 le,

- Varsta Copilul, in timpul c e$terii ~i dezvoltarii sale, invata cu u~urinta metodele $i mijl acele de a-~imentine sanatatea, daca este instruit, supravegh t $i controlat. Adultul invata $i se perfeclioneaza pentru a utiliza toate mijloacele necesare me tinerii sanatatiL . Varstnicul acumule a mai greu noi cuno~tinte (amnezia de fixare), dar are capacit tea de a Ie utiliza $i adapta pe cele invatate anterior. - Capacitali fizice Fiintele umane, potri tconditiilor lor fizice (integritatea fizica somatica ~i a organelo de simt, facultati!e intelectuale),. fac posibila dobandirea de uno~tinte, atitlidini, deprinderi pentru mentinereasanatatii.

Factori sociologici

- Motivarea - totiilita a 1actorilor dinamizatori ~i directionali care II dinamizeaza pe om, II incita la actiune, ii jaloneaza directia acesteia. Printre factorii motivat onali de dinamizare sunt: trebuintele ~i nazuintele. Invatarea, ca aetivita umana, raspunde unor trebuinte sau interese ale persoanei, eci se supune legii motivatiei ~j este indreptata spre un sc p, adica se supune legii finalitatii: finalitatea practica in m icina care rezida in pastrarea sanatatii sau in vindecare. - Emoliile Emotiile $i sentiment Ie legate de anxietate pot accelera proceseJe de cunoa$tere (pacientul devenind con$tient asupra propriei responsabilitati c 0 are asupra sanatatH sale). - Mediul ambiant Un mediu ambiant a~cvat, cu luminozitate $i temperatura normale, atmosfera de ca m $i lini$te, creeaza ambianta propice pentru insu$irea de cuno tinte.

347

.',

1,1 : ." /'}-~ I'. ::I;.:i-~::"!

, .:':};';

I

'.i

;,.::' !

I:,' I

I." '--.

I. I

'~,

i I

I~ I~ I:

Dorinla $i interesul de independenla

'1:

'I: -I

lnvalarea - activita e pentru Insu$irea de cuno$tinte $i dobandirea de noi dep inderi In toate sectoarele vietii psihice (cunoa$tere, vointa, em tivitate). ' Produsul final al In alaturii poate fi: un concept teoretic, 0 atitudine, 0 deprindere,'otorie sau poate fi multidimensional. _ Deprinderea - comp mentinerea independe sa-$i pastreze sana necesitatea forrnarii de oblinerii unei stari de bi

I: I' Ie

Surse de dificultate

Manifestari del independen~a

nenta automatizata a activitatii. Pentru tei In satisfacerea nevoii de a Invata atea, pacientii sunt con$tienti de titudini $i deprinderi corecte, necesare e.

Acumularea de cuno$tinJe

_ Cuno$tinle (informati) - reflectarea In con$tiinta a realitalii obiective Dorinta, interesulin acumularea cuno$tinlelor.

Modificarea comportamentului fala de sanatate

_ Educalia - ansam nO$tintelor, de formare Educatia pentru s' modalitati concrete, sp sanataIii (rolul de educ

Surse 'ale di~ ficultalilor de ordin fizic

'- Durerea In lllnclie dB'intensitatea eidetermina manifestari fizice (modificari ale ritmului respirator $i cardiac, ale T.A. pana la starea de $oc) $i psihice (nelini$te, agitatie, iritabilitate, teama) Surse ale dificultalilor de ordin psihic

lui de actiuni de transmitere a cudeprinderilor $i comportamentului. atate are rolul de a oferi pacientului cifice de menIinere sau redobandire a tor al asistentei medicale).

- Anxietatea - sentimentul de disconfort $i de tensiune pe care Ie simte omul in fata problemelor vietii. - Stresul- dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie sa faca fata $i capacitatea sa de a realiza acest lucru. cu repercusiuni asupra starii de sanatate. - Situalia de criza Estedeterminata de situatii majore din viata: - pietderea unei persoane dragi - modificarea importanta a schemei corporale - modificarea modului de viata

- asistenta medicala exploreaza neVille de cunoa$tere ale pacientului; - elaboreaza objective de studiu cu p cientul; . _ informeaza cu privire la mijloacel $i resursele pe care Ie poate asigura:

.dobandeasca; _ organizeaza activitati de educate pentru sanatate: convorbiri, cursuri, conferinte, filme, demonstralii practice; ,, c.' _ prezinta materiale cu subiecte inte sante, atractive, cu mijloace $i procedee adecvate nivelului de cultura $i gradului e Intelegere a pacientilor.

n.

Dependenta in sat;stpJcerea neva;; de a invata

Daca nevoia de a InvaIa nueste satlsfacuta survin urmatoarele probleme de dependenla: 1. Ignoranla faUt de dobandirea djnoi. cuno$tinle, atitudini, deprinderi 2. Dificultate de a invala }. . 3. Cuno$tinle insuficiente eZI anexele 2 $13

48

- Afectarea starii de con$tienla: obnubilare, delir, coma - Dezvoltare intelectuala: un intems redus Iimiteaza acumularea de cuno$tinte. - Tulburari de gfindire $i memorie: Gfindirea - proces psihie, ce reflecta nemijlocit - dar abstractizat $i generalizat - obiectele, fenomenele, relaliile dintre ele. Memoria -capacitatea de asimilare,fixare $i reproducere a experientei cognitive acumulate.

Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen1:ei

bro$uri, carli, pliante, reviste, diapozitive etc.; _ suspne motivarea pacientului far de cuno$tintele care urmeaza sa Ie

':":Lezarea integritalii fizice - Deficitele senzoriale, In special, auditive $i vizuale, tulburarile de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simIului senzorial vocal.

Surse ale dificultalilor de ordin sociologic .'

- Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o tara cu Iimba necu[loscuta). ~ Lipsa interesului de a invala legata de educalie $iculturi1 Educalia - ansamblul acIiunilor de' transmitere a cuno$tintelor, formare a deprinderilor $i comportamentelor. Cultura - totalitatea valorilor materiale $i spirituale create de omenire in procesul practicii social-istorice - Lipsa cuno$tinlelor Absenta cuno$tintelor sau un nivel scazut de cuno$tinte despre regulile generalede igiena fizica $i mentala, despre sanatate $i menIinerea ei. - Insuficienta'cunoa$tere de sine - conduce la comportamente $i .fenomene negative, care depa$esc posibilitatile de adaptare ale individului. - Insuficienta cunoa$tere a mediului inconjurator

349

,;\

- Interventiil~ asistentei -

Prezentam urmatoarea problema de dependenfa:

Pacient-cu probleme generate de ,ghoranfa

Ignoran~a.

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASIS~ENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE

Pacientul sa acumuleze no! cuno~tinJe

- Exploreaza nivel I de cuno~tinte al bolnavului privind boala, modul de manif stare, masurile preventive~i curative, modul de participare la.i terventii ~i la procesul de recuperare; -identifica manife arile de dependenta, sursele lor de difieultate, interactiunile or cu alte nevoi; - stimuleaza dorinta e cunoa~tere; ....:motiveaza importa ta acumularii de noi cuno~tinte; - eon~tientizeaza b Inavul asupra propriei responsabilitiW pri\(ind sanatatea; - organizeaza activ/tap educative, folosind metodele de invatamant cunoscute: - expunerea, ~onversatia, demonstratia respectand principiile pedagogice; - verifiea daca bolna ul a inteles corect mesajul transmis ~i daca ~i-a insu~it noile c no~tinte.

Lipsa de cuno$tin/e, priceperi, deprinderi pentru men/inerea sau recuperarea san;jta/ii

Manifestari de dependen~a Cuno~tinJe insuficiente

Nu infelege necesitatea de a invafa ~i nu este receptiv

Nesiguranfa ~i frica de necunoscut

-_.

..

~.~

Bolnavul nu are cuno~tinte referitoare fa: - boala - prevenirea imbolnavirilor - importanta respectarii tratamentului - prevenirea complicatiilor - perioada de convalescenta - reintegrarea socio-profesionala Datorita tulburarilor

de gandire

- Ritmul gandirii poate fi accelerat - fuga de idei: ideilese succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insu~ire rationala. - incefinirea rifmului gandirif. scaderea puterii de judecata, imposibilitatea de a gandi - InoperanJa gandirii: prive~te legatura logica dintre nopuni ~i idei(amestec de cuvinte fara legatura) - Tulburari de memorie: amnezie de fixare ~i/sau de evocare - Anxietate I - Stres - Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata~ia obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. EI ignora masurile ce pot fi luate pentru redobandirea independentei.

- Bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii Neobi~nuinfa - Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea in abordarea anumitor ac- ' imbolnavirilor fiuni pentru . . ,£:,~"7" ,."'" redobandirea sanatalii - Bolnavul nu are acces la informalii, dar nici nu este interesat Lipsa de de procurarea lor informalii - Este refractar la arice actiune sau cuno~tinte necesare Lipsainterementinerii sau redobandirii sanatatii sului de a invala " - Tulburari de gandire: Dificultate in limifat, incapacitatea de asimilare, fixare ~i invajarea ma- __' Intelect . reproducere a cuno~tinlelor surllor preventive ~i - ,CarenJe educaJionale: /ipsa deprinderilor igienice, a eelor curative privind alimentalia rationala etc. ,.

-~

Paeientul sa dobandeasca atitudini, obieeiuri ~i deprlnderl noi

I:::

I"i"i ': I'j':} ,. I'. .;.f..'

. I:;:!

,

,

~~: :.:::.

L •••••••

Rolul asistentei in eduda~ia pentru sanatate Deflnille

- educatia este un proce~ interactiv ce favorizeaza invatarea

Seop

- cuprinde actiuni care a~ seopul de a promova sanatatea, de a preveni boala, de aajut persoana sa dobandeasca mai muM autonomie, de a asigur continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu - cre~te stima de sine a ~nei persoane, pentru ca-i permite sa-~i . asume responsabilitati m~i mari fatade propria-i sanatate

350 ,

~

~

'",. ,; ' " .<

- identifica obieeiuril ~i deprinderile gre~ite ale bolnavului; - corecteaza deprind rile daunatoare sanatatii; - line leelii de: form re a deprinderilor igienice, alimentatie ralionala, mod de vial echilibrat, administrare a diferitelor tratamente; - efectueaza demontratii practice; - intocme~te progr me de recuperare ~i reeducare a bolnavilor cu defiCiente enzoriale '~i motorii (gimnastica medicala, kinetoterapte); - va incuraja ~i ajuta ~adobandireanoilor deprinderi.

I I I,

Caracteristicile procesului educational

Identificare~' nevoilor de ., edl,Jcatie a pacientului

I I' I I'

I' I' I: I~ I) I

'I'

Stabilirea obiectivelor educationale

Principii educative

- se bazeaza pe ~Plicarea principiilor de comunicare interpersonala, care constau In a. transmite mesaje semnificative unei pers ane $i de a primi de la ea 0 retroactiune - se desfa$oara In d meniuleognitiv, afectiv $i psihomotor, . utilizand metode adec ate fiecarui domeniu - pe baza informatiilO~CUlesese va aprecia: - nevoia de a Inv. (ce $.tie pacientul. referitor la starea de sanatate actu la, experientele pacientului avand incidenta asupr nevoii de a Invata, informatiile de care membrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevoilor pacientului) - dorinta de a Imna (capacitatea de concentrare cand i se pun Intrebari, at ntia, factorii care motiveazapacientul sa Intrebe, tendinta de a pune Intrebari) - capacitatea de a Invata {stadiul de dezvoltare a pacientului, fol1a fizica, coordanarea mi$carilor, prezenta unar deficiente s nzoriale) - mediul de invat re {prezenlCi surselor de perturbare a Invalarii, confort I camerei) - resurse de Inv lare (felul In care familia percepe $i Inlelege baala acientului $i cansecintele ei, dorinta pacientului de a face familia sa participe la programul educatiana.,I,..re ursele de care dispune pacientul la damiciliu)

a

-obiectivele eduealio~ale pot fipe termen scurt $i pe termen lung - fiecare,obiectiv educ~lional va cuprinde trei aspecte: - enunlul $i descn rea unui comportament (pacientul va fi capabil sa Indep! neasca 0 sarcina In limitele perioadei de Invatare) ~ identificarea c ndiNlor educationale, (de exemplu, paclentul va mercu carjele din camerapana lil baie) - stabilirea criteriil r de evaluare (In funclie de gradul de precizie dorit, de reu$ita, de satisfactie) - sa se aleaga momen ul potrivit (Ia internare,' ia:extern are, pe timpul spitalizarii) eand pacientul este dispus sa Invete .- durata sa nu depa$e sea 20-30 de minute - repetarea sa fie suf cient de frecventa pentru a consolida invatarea ~ s.tructurarea materia~lui: noliuni elementare, explicalii; se va incepe cu probleme m i importante, se va recapitula - se va utiliza limbajul pacientului, putand recurge la analagii simple .

-I Rolul asistentei in procesul educational

- se va menline atenlia pacientului, care va fi determinat sa -,participe (vor fi stimulate mai multe simluri, sa va dlscuta:pe ton variat $i intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspeetul mai important) - se vor completa cuno$tinlele existente , - -se vor adopta metode educative, In funclie de nevaile pa,eientului ... - sa respecte principiile educative - sa sesizeze oriee c6mportament care indica a seadere a interesu\ui sau a atentiei . - sa lina cant de atitudinea pacientului fala de faptul ca a reu$it sa execute 0 tehnica -sa stabileasea, Impreuna cu pacientul, obiectivele edueationale - sa ghideze $i sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informalii pertinente. - sa observe progresele pacientului In autalngrijire ~isa ramana la dispozilia lui pentru a-I ajuta - sa demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi Invatate de pacient (etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecarui gest) - Inainte de demonstrarea unei tehnici, sa InliHure anxietatea pacientului prin expliealii pregatitoare - sa utilizeze metode de educalie In grup, care permit schimbul de idei $i participantii Invata unii de la altii - salneerce integrarea educatiei in procesul de Ingrijire (de exemplu, eduealie sanitara In timpul efectuarii ingrijirilor igienice sau In timpul efectuarii unui pansament).

. "

~

7. Clue dintre cuvintele de mal jos nu se refera la clmtitatea deurina: 1. Polakiurie 2.0ligurie 3.Disurie 4. Poliurie 5. Anurie,

EXERCITU DE TAXONOMIE 1. Cum se nume~te imposibilitatea pentru doua elemente de a Ii un ansamblu: Antitoxina

1

Incompatibilitate

2

Contraceplie

3

I

8. Cum se nume~te prezenta puroiului in urina: 1. Piurie 2. Hematurie 3. Pielita 4. Pioree 5. Piroza 9. Cum se nume~te microbul care produce puroi: 1. Piretic 2. Piuric 3. Purulent 4. Piogen 5. Pirogen

2. Cum se nume~te 0 maladie a inimii, in general: Infarct de miocard

1

Cardiopatie Angiocardiografie

2 3

3. Faceli corespondenla intre cifre. ~i Iitere: 1. Trompe A. Limfangita 2. Vezica

B. Cistita

3. Vase Iimfatice

C. Flebita

4. Rinichi

D. Salpingitii

5. Vena

E. Nefrita

. 4. Cum se nume~te microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos: Nefritic

1

Neurogen

2

Neurotrop

3

5. Care dintre cuvintele de mai jos nuindica ideea de slinge: Uremie

1

Hematurie

2

Hemiplegie

3

Hemoliza

4

Hemicranie

5

. 10. Care din cuvintele de mal jos nu se refera la feb! 1. Apiretic 2. Piretic 3. Pirexie 4.' Piromanie 5. Antipiretic 11. Unde este eroarea: Alergen: care provoaca a1ergie Glicogen: care produce zahiir Androgen: care provoaca varsaturi Patogen: care produce imbolnavirea

1

Eritropoieza

3

Hematopoieza

4

':.':

'

'.'.:

'i-:"(,:

12. Studiul cauzelor bolilor se nume~te: 1. Diagnostic 2. Patologie 3. Semialogie 4. Psihologie 5. Etiolegie

'''.

13. Studiul dozelor prescrise in administrarea medic~mentelor pentrutratarea bolilor se.nume~te: Farmacologie . Terapeutica Fiziologie Morfolegie Posolegie 14. Care dintre cuvintele urmatoare nu se refera la *udierea corpului sau a unei parji din corp: Anatomie Cardiologie Hematologie Dermatolegie

354

.;',:,'."

.. "' ..

6. Cum se nume~te formarea globulelor slingelui: Hemoglobina Hemoliza2

I~ , .:. .. I . I I' I..

3

II 1 I I I '1 I 1 I I I I I I

Deontologie

5

Posologie

6

15. Partea din medicinacare

21. Faceli legatura intre litere ~i cilre:

se ocupa de mijlOac+le speciale de aparare ~i ajutora~e a bolnavului se

nume~te: Rziologie

1

Terapeuticii

2

Farmacologie

3

Morfologie

4

Posologie

5

~.~.

1. imbolnavirea rinichiului

B. Coleretic

2. Operalia de extirpare a stomacului

C. Colecist

3. Durere musculara

D.Sarcam

4. Tumora unei glande

E. Hematii

5. Cancer

- F.GastreCtomie

6. Gl6b~le

ro~ii

G. Nelropatie

7. Care spore~te secrelia biliara

H. Adenom

8. Vezica biliara

22. Asociap literete cu cilrele:

16. Completati: sange

He 0 ....••

as

: .•............•.

patie

A. Dispnee

1. Dilicultateade

palie

B. Disurie

2. Ciclu menstrual dificil

C.Oislagie

3. Digestie grea

D. Diskinezie

4. Dilicultatea de a '..Irina

Inima

patie

Rinichi

patie

Mu~chi

A. Mialgie

............•...•...•..................

patie

a na~le

Nervi .............•...........................

patie

E.Distocie

Articulalii

patie

F. Dismenoree

6. Greutate in respiralie

Psihic

.palie

G. Dispepsie

7. Dificultatea de miscare

...........................•...........

Plamani ...................•....................

5. Dificultatea de a inghili

patle 23. Care dintre cuvintele urmaloare nu se relera la scurgerea sangelui:

17. Regiunea situala in partea superioara~i media~a a abdomenului se nume~te: Hipocondru

1

Torace

2

Epigastru

3

Fosa iliaca Lombe

4 5.

Hipogaslru

6

Menoree

! :

t"

'

1

Metroragie

2

Epistaxis

3

Hemalemeza

4

Otoragie

5

Blenoragie

6

Hemoptizie

7

18. Operalia de exlirpare a uterului se nume~le: Melroragie

1

Menoree Histerec10mie ".,...

2 3

,......

His1eropexie

4

Histerometrie

5

19. Produsul care cresle secretarea bilei de caire Ilcat se nume~te:

24. Aratap care propozilie este carecta: A,.S1J~,l<.J,I1 RAGlE ilTd~a, desigur, scurgerE!a !1an~uj

,~

C. Ambele sufixe indica 0 scurgere

Durerea la nivelul

:~' Wijj

B. Sufixul REE indicii, desigur, scurgerea altor fichide

25. Completali tabelul:

Colagog

1

~~~:

Colecistokinetic

2

Coleretic

3

'I;~ ~:

Coledoc

4

3. Traiect nervos

.

~~,

4. Stomac

.

1;,~.;

.i~.

20. Care din urmatoarele cuvinte exprima accentu4rea mi~carilor vezicii biliare: . Colagog

1

Colerelic

2

Colecislokinetic Colecislila

3 4

,~i

~~£; tp,

~~

1.lnimii

.

2. Ficat

.

5. Genunchi

.•................

6. Ureche

.

7. Mu~chi

.

8. Articulalie

.

357

26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se nume~te: Menoree

1

Menoragie

2

Metroragie

3

Menstrualie

4

1

4

5

33. Cum se.nume~te inflamalia rinichiului: Perinefrita 1 Nefrita 2

27. Scurgerea din ureche se nume~te: Seooree

Mielina Mioza

Colica nefritica

3

Nevritii

4

Leucoree

2

Nevralgie

5

Ororee

3

Neuroza

6

Pioree

4

28. Care dinlre cuvintele de mai jos nu se refera la durere:

34. Pierderea suplelii, a elaslicitiilii arterelor se -nurf1e~te: Arteroscleroza 1

Precordialgie

1

Aterom

2

Coxalgie

2

Arterioscleroza

3

Artralgie

3

ArteiM

4

Hepatalgie

4

Mialgie

5

Gastralgie

6

35. Lin medicament care stimuleaza se numelite: Disleptic 1

29. Un produs care calmeaza durerea se nume~te: Anestezic

1

Parestezic

2

Antalgic

3

Analgezic

4

Mioza

1 2

Midriaza

3

Miosila

4

Mialgie

5

Miastenie

6

2 3

Anxiolitic

4

Analgetic

5

36. Un medicament care-cupeaza durerea se numet;te: Neuroleptic 1

30. Inflama~a lesutului muscular se nume~te: Mielita

Psiholeptic Analeptic

Tranchilizant

2

Psiholeplic

3

Anxiolitic

4

37. Asociali cifrele cu literele: 1. Psiho2. Analeptic ,

~:'~,

3.Hipo4. Hiper-

31. Care dintre cuvintele .urmatoare nu se refera la 0 afecliune musculara: Miosita

1

5. Epi6. Disleptic

Miaslenie

2

7. Plazie

Mialgie

3

8. Poli-

Mielila

4

9. Pnee-

Midriaza

5

32. in general, 0 maladie provocala de 0 ciuperca se nume~te:

38. 0 afec~une ereditara, rezultatii din incapacitatea ~ll.ngelui de ase coagula se nume~te: Hemoragie 1

Mielita

1

Hemofilie

Mia-stenie

2

Hemostaza

3

Micoza

3

Hiperemie

4

358

2

I I I I I ;"',

;1 I I I I I I I ,I I I .1 II .1

l

39. Disocierea diverse lor elemente in prezenIa apei $e nume~te:

47. Asociali cifrele cu Iiterele:

Hidroliza

1

A. Bai de mare

1. Antibioterapie

Hemoliza

2

B. Mi~are

Electroliza

:3

2. Roentgenterapie

C. Raze X

Cataliza

4

3. Kinesiterapie

D. Antibiotice

4. Curieterapie

E. Radium

5. Talazoterapie

40. Asociali cifrele cu literele lcu referinla la distrugee, inhibare): ";'1. Hemolitic A ..Sist m nervos parasimpatic 2. Simpaticolitic

B. Adre alina

3. Fibrinolitic

C. Glo

4. Adrenolitic

D. Sist m nervos simpatic

5. Parasimpaticolitic

E. Fibri a

48. Variatia calibrului vaselor sa nume~te:

Ie ro~ii sanguine

Vasoconstrietie

1

Vasodilatalie

2

Ischemie

3

Vasomotricitate

4

41. Disocierea unuicorp in elemen1e mai simple se ~ume~te: Hidroliza

1

Cataliza

2

Liza

3

Liofilizare

4

49. Potriviti cuvintele de mai jos pentru semniticatiile:' A. Stomie .. . . . . . . . . . . . .

1. Crearea unei guri chirurgicale

a. Plastie

2. Examinarea cu tnregistrare 3. Ablatie

C. Grafie

42. Diminuarea fol1ei musculare, care insa nu ajung~ pana la paralizie se nume~te:

D. Ectomie . . . . . . . . . . . . .

4. Rezultatul unei examinari

E. Grama •........

5. Seclionare

.....

Parestezie

1

F. Scop

6. Operatie de reparare a unui organ

Paraplegie

2

G. Tomie

7. Instrument penlru examinare

Hemiplegie

3

Parezie

4

Paralizie

5

50. Asociali prefixele cu sensul lor:

43. Faceli corespondenta intre cifra ~i Iitere: A. Apotiza B..Exostoza C.Diafiza

1. ExcEcenta anormala a osului 2. Excr scenta normala a osului 3. Part a mijlocie a.(Jsului lung

D.Epifiza

4. Extr mitateaosuluilung

A. Homo-

1. Acela~i, identic

B. Hetero-

2. Subiectul el tns~

C.lzo-

3. De natura diferita

D. Auto-

4. De aceea~i natura

51. Dati sensul potrivit:

44. Frica morbida de mul~me se nume~te:

A.Oprire

1. Liza

B. Formare.

2. Litic

C.Disociere

3. Staza

.Glaustrofobie., ~.

.1

D. Care'distruge

4. Plazie, poieza' .

. Agorafobie

E.-Dur1tate

5. Scleroza

Xenofobie

2 3

Fotofobie

4

52. Indicali cu 1 cuvintele in care POll semnifica .mai multe" ~i cu 2 in care semnifica .mai mulf': A. Poliurie

45. Asociali Iiterele cu cifrele: A.

gratie

B. Polinucleare

B. . ............•.

grama

1...ExaIinare fara inregistrare 2. Exa inare cu in~egistrare

C

scopie

3. Tras re

C. Poliartrita

~:~ .

D. Polifagie

..' I

53. Facepcorespondenla

46. Completati: A. Obsesia impulsivii de a incendia B. Obsesia impulsiva de a fura C. Obsesia impulsiva de fabulo!;

A. PolakiB. Hipo-

C. NeoD. Oligo-

"

tntre litere ~i cifre: 1. Mulle .2. Exces 3. Dificullale 4. Des

361

-----

~

'0'/.-

5. Cre~tere

47.A5 83 C2 01 E4

F.Ois-

6. Scadere, descre~tere

48.449.

G. Poli-

7. Pulin

50. A4 83 C1 02

54.3

8. Oiminuare

51. A3 84 C1 02 E5

55. A1 B3 C2

E. Hiper-

52. A2 B1 C1 02

A1 86 C2 03.E4 F7 G5

53. A486,8

C9 07 E2;5 F3 G1

9. Nou Bibliografie: Ma~e 80nvalot, Le vocabulaire mediqal de base, Etude par I'etymologie, vol I, II, Editeur DIP, Paris, 1978

54. Cum se nume~te oxigenarea sangelui in plamani: Respirajie" '-'

l' ..

Hematoza

2

Oxemie

3

Acidoza

4

I 1 I

•. '-

J"':.:.:..'_

'

.

-

"1-. .

I

55. Asociali litarele cu cifrele: A. Cifoza

1. inainte

B. Scolioza

2. inapoi

C. Lordozii

3. lateral

I'\~

. i. '~.

(~

RAsPUNSURICORECTE 1.2

24.C

2.2

25. Cardialgie, hepatalgie, nevralgie, gastralgie, gonalgie, otalgie, mialgie, artralgie

3. A4 B2 C1 05 E3

4.3

26.3

5.3,5

27.3

6.4

28.2

7.3

29.3

8. 1

30.4

9.4

31.4,5

10.4

32.3

11.3

33.2

12.5

34.3

't.:':

":>

'I": '.

13.5

35.3

14.5,6

36.2,4

15.2

37. A5 86 C4 08 E1 F9 G3 H7 1.2

[':(

38.2

,~:-i

16. Hemo-, ostoo-, cardio-, reno-, mio-, nevro-, artro-, psiho-, pneumo-

I, I,,, I I ",;

".::'-.

39. 1

'i.1~

1 ,.,.':

~'.f

17.3

40. A5 84 C1 D2 E3

18.3

41.3

19.3

42.4

20.3

43. A2 81 C3 D4

~~j!~ .

21. A3 B7 C8 05 E6 F2 G1 H4

44.2

i~:, .

22. A6 B4 C5 07 E1 F2 G3

45. A2 83 C1

'~~:'::

23.6

46. A3 81 C2

i~t.

362

.1

t:-::'

'\'~ .o;{ ~.

~:

'" I. ":.::;;

I I

II 'I Ie

I I"

I~ I ..

,,' 1;-

I II fl

ANEXA Nr.1

- cianoza - localizare, intensitate -paloare - turgescenta venelor jugulare - oboseala la mers - durerea cu sediul in gamba - este continua sau intermitenta? -apa~"0 laefort? - este calmata de repaus? - este insotita de impotenta funclionala? - edem la nivelul membrelor .

GHID ORIENTATIV DE ULEGERE A DATELOR PENTRU CELE 14 NE 01 FUNDAMENTALE, iN VEDEREA EVALUARII ~I SATISFACERII NEVOILOR A RESP/RA $/ A AVEA 0 BUNA C/RCULAT/E

____ Repere stabilite

Respiratie

~n:'-_ ...

'I Informajii de objinut, intreMri

ifutatoare

- frecventa, ritm, amplit~ii1e - simetria mi$carilor ;....tipul respirator - aspectul toracelui

- tiraj: -tip -tuse: - cand a aparut? - cat de frecventa es e? - este sau nu urmata de expectoralie? - apare in anumite p zitii? - accesele survin ziu sau noaptea? . - expectoralie: - culoare, miros, as ct, cantitate - prezenta sangelui ( emporara sau permanenta) -dispnee: - tipul dispneei - apare in repaus, l~.efort s.au in CO,ndiliide stres? - ce pozitie 0 amelio eaza? - cand apare: ziua u noaptea? - durere toracica: - intensitate, localiza e, iradiere, durata - este exagerata de use $i respiralie profunda? - pozilia corpului: - ortopnee ,"" ~~"" .,.,.., - antalgic~ . . .~'". Afectiuni - trecventa $i durata ac stora; cum au fosttratate? respiratorii in antecedente - frecventa, ritm, amplit dine Puis

Factori de rise

Prezenta unorsemne !]Ii simptome in afectiuni respiratorii

T.A.

- T.A. sistolica $i T.A. d astolica

Prezenta unorsemne !jli simptome in afectiuni cardiavasculare

- durere precordiala - loealizare, intensit~e, iradiere - factori declan$atori - factori de ame'iorale - palpitatii - cand apar? la efo ? dupa abuz de alcool, cafea, tutun? dupamedicament ? in conditii de stres?

364

- fumat - de cand? cat? - alli membri ai familiei fumeaza? - sedentarism - efectuati 0 munca sedentara? - mergeli pe jos la serviciu? - practicali vreun sport? - stati timp indelungat in picioare? - mediu -Iucrati sau locuili in mediupoluat (prat, pulberi etc.)? - stres, anxietate . . - alimentalia - in exces, dezechilibrata A BEA $/ A M.4NCA

Repere stabilite

Informajii de objinut, intrebiiri ajutiitoare

Obi!jlnuinte alimentare

-orarul meselor - alimente preterate - aversiune tala de anumite alimente - mod de preparare a alimentelor -Iichide consumate: - cat? cand? cefel? - restriclii alimentare impuse de dieta, religie, cultura -ingestie de alimente $i Iichide interzise - folosirea.mancatii ea recompensa sau' re'contort .. - retuz de a se alimenta - utilizarea de vitamine $i saruri minerale - apetit - factori care determina anumite comportamente

.,-.,.~-

_ ...

Experiente anterioare

- alergii alimentare - alimente care au cauzat varsaturi,' diaree, constipatie

Cuno!jltintele pacientului

- care sunt alimentels pe care Ie considera benefice pentru sanatate - daca hecesitalile organismului de hra.na $i lichide Ii sunt cunoscute - cum considera modul sau de a!imentatie: echilibrat, dezechiIibrat - daca ii sunt cunoscute noliuni de gastrotehnie

365

-

,-Greutatea corporala

- actuala $i anterioara - modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate $i la inaltime ,

Starea de nutriJie

OificultaJi'in alimentare

NEVOIA DE A SE MI$CA Repere stabllite

Informa/ii de objinut, intrebflf; ajutatoare

- semne $i simptome caracteristice in: - obezitate -ca$exie - deshidratare

Sistemul osteoarticular ~i muscular

-

- incapacitate de a taici'~.tWlentele,de a bea, de a duce ~I'imentele sau lichidele la gura - deglutitie dificila - masticatie inadecvata - factori care determina aceste dificultati

Mersul

- mod de deplasare: - singur - cu mijloace auxili re (baston, carja, cadru)

Echilibrul

- gradul de stabilitate i timpul deplasarii sau al mi$carilor

PoziJia corpului ~i membrelor

- atitudini in functie d efectuate

Mobillzare

- capacitate de a se tr~nsfera de pe 0 suprafata pe alta - dificultati in adoptare4 unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala, slabiciune)

NEVOIA' DE A EUMINA

., .

Repere stabilite

Informa/iide

Mod de eliminare

- urina: - mictiuni (numar, ritm) - cantitate, caracteristici - materii fecale: - defecatie (frecventa, orar) - cantitate, caracteristici - transpiratie: - caracteristici .. - menstra: - ritm, durata, evolutie - caracteristici - tulburari prezente $i factori care Ie determina

Greutate corporals

- valoarea actuala raportata la cea anterioara, pentru a sesiza diferenta

.ob/inut, intreMri ajutatoare

Motilitate . 'gastro:'" intestinala

- zgomote intestinale - m0~eorism abdominal - f1atulenta -tenesme

Semne ~i simptome prezerite

- dureri abdominale - semne de deshidratare -varsaturi - evacuare involuntara de urina $iscaun - glob vezical

,=;

...

~", ;:'; ..:

.:.,

';,

viciile de conformatie $i de miscarile

NEVOIA DE A DORMI $1 A SE ODIHNI Repere stabilite

Obl~nulnJe desomn

-

- ".

Manifestari ale tulburi. rllor de somn

- necesitatea intimitatii - neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar, bazinet) ,

Informa/ii de oblinut, intrebflrJ,ajutatoare

t

- durata somnului in 2 - mod de alternare a rtt ,",,",' I - capacitate de adCiimi - calitatea somnului - daca pacientul c organismului

I

I

a. fizice: -- musculo-scheletic~ - gastrointestinale - respiratorii - urinare b. psiho-sociale: - depresia - modificari decomillortament

Efectele Imobilizaril

.

366

integritate amplitudinea miscarilor mobilitate articulara forta musculara .,.,,:,";"'-

-

Atitudinea pacientului

$( A A VEA 0 BUNA POSTURA

'I I I I I I,

-I

e are ului somn-veghe , . ;'e\ienttiale ~ritmuri. tolosite . 010.._ • . noaste necesitatile de somn ale . -

-treziri frecvente - cO$maruri - atipiri in timpul zilei - oboseala - dificultate de concent~re in timpul zilei - irascibilitate - ochi incercanati - tremuraturi ale mainil
3617

),1

)

'}

I I I I I I I I I I -I-

Factori care pot intluenta somnul

-

Mbari de ameliorare

- metode utilizate:" - masaj - relaxare - medicamente - efectul avut

- deshidratare -oboseala - frisoane - diaforeza - tahicardie -tahipnee b. hipotermie: -piele rece;., - bradicardie - bradipnee - confuzie - paloare' -oligurie

suprasolicitare senzoriala mediu necunoscut dur(>re efort fiiic stres emotional medicamente .,';'-c

,

NEVOIA DE A BE iMBR.4CA $1 DEZBR.4CA NEVOIA DE A FI CURA T, iNGRIJIT $1 A PROTEJA TEGUMENTELE $1 MUCOASELELE Repere stabilite

Informalii de oblinut, intrebilri Iajutiitoare

Capacitatea de,a se imbracaldezbraca

- este,capabil sa 0 faca singur - 0 face partial - necesita ajutor - refuza sa se imbrace~~ezbrace

Atitudinea tata de tinuta vestimentara

-

semnificatia vestimen gusturi alegerea vestimentati aspectul tinutei interes pentru otinuta factori care influentea

NEVOIA DE A-$/ MENT/NE Repere stabilite

Temperatura corpului Adaptarea comportamentului

I I I 1_-

Semne ~i simptome

TEMPERA

Repere stabilite

Informajii de oblinut, intrebiiri ajutiitoare

Plelea'

- coloratie - turgor , -umiditate ~ integritate: - tara leziuni - leziuni prezente (tip, caracteristici) - prurit - mod de ingrijire (baie, dU$, utilizarea de creme emoliente etc.)

Cavltatea bucal8

- igiena cavitatii bucale: - cfmd? cum? cu ce?

Parul

- aspect - modificarile pilozitatilor - mod de ingrijire

Unghii

-forma - consistenta -culoare ~ mod de ingrijire-

atiei i in functie de circumstante curata, adecvata a un anumit comportanient URA CORPULUI iN LIMITE NORMALE

Informalii de oblinut, intrebi!iri ajutatoare

- valo,area temperaturii ~imineata $i seara . - interpretarea curbei tErmice -Ia tempe~atu'riscazuti '; : - - ' ,'. - sa imbracabine - se refugiaza in me~iu cald -cre$te activitatea 11 usculara - bea Iichide calde - la temperaturi ridicate - inceteaza activitat a '- utilizeaza ventilatQ:ire - baie, dU$ cu apa rai rece - refugiu in loc mai acoros - bea Iichide reci

,~

-, '.-

, ,

.,_

-

preocupare expresia dezinteresului fatade ingrijirile igienice neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice exces de pudoare ingrijiri repetate $i nejustificate refuz de a se ingriji

.

.

-

Diticultatl in etectuarea ingrijirilor igienice

- mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-$i spala tegumentele, de a-$i taia unghiile, de a-$i spala parul, de a-$i rade barba etc.) - factori care determina aceste dificultati""-'

Cuno~tintele pacientului

- daca cunoa$te scopul ingrijirilor igienice $i importanta lor pentru mentinerea sanata1ii

:<'.

~(

..

Atitudine tata de ingrijirile igienice :r:

a. hipertermie: - cefalee - convulsii

31 8

.,.

"

369

'

.'

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Repere stabilite

Aprecierea riscului de accidentare

- coerenta - ritm - intonatie (daca e i~ concordanta cu semnificatia mesajului) -obstacole in dezvo'tarea IimbajiJlui (diminuare de stimuli) - scris: - posibil sau nu - inteligibil, neinteligipil

Informalii de oblinl,lt, intrebi1ri ajutatoare

- stadiul de dezvoltare al pacientului - mod de viata: - lumina necorespunzatoare - dezordine la domiciliu ~i loc de munca . _ ~_gl~diu_ppluat _ . ._ - condus ma~ina cu vitezaexcesiva - lipsa de somn - alimentatie necorespunzatoare - perceptia senzoriala: - deficiente de auz, vaz .,..alterarea simtuh.Jiolfactiv, gustativ, tactil - mobilitate - durere - stare emotional a - grad de con~tienta -lipsa de cuno~tinte despre securitate: -.-:cunoa~terea modului de prevenire a accidentelor casnice -cunoa~terea regulilor de circulatie - cunoa~terea masurilor de protectia muncii - in mediul spitalicesc: - interventii (nerespectarea dozei, a caii de administrare a medicamentelor) . - nerespectarea masurilor de asepsie - nesupravegherea pacientului dupa 0 tehnica - aplicatii calde prelungite ~i la temperaturi ridicate

,.I'~:"

Comunicare nonverbala

- expresii faciale: - ce exprima: teamaJ dezgust, bucurie, manie, durere - gesturi: - s~nt sau nu in con ordanta cu mesajul verbal

DorinJ4l de a. - modul in care paci ntul comunica cu membrii familiei, comun'ica' -. anturajul, echipa de ing jire - exprimarea sentiment lor $i emotiilor - atitudinea de receptivi ate Perceptia mesajului

i masura In care este i coricordanta cu realitatea

Starea mentala

- orientare in timp ~i sp~tiu: ,,$tili unde va aflali?" ,,$titi ce zi este astazl?" - capacitate de concent~are -memorie "Va amintiti cand I vi sea efectuat oftalmologic?"

I I I

1..\.' '.;'

.'!: -. '.::::::1 I::',:,:

'

1

J.'-;':

-;:f,!

I~ ~ : j- .':

i,'

I ' 1':'. I I' -;."'!'!:

..

- j!:;:>

ultimul

exam en

.•, ';.!:'

ii:';_.

Atitudinea pacientului

-

neglijenta in satisfacerea nevoilor ~i mentinerea sanatatii neutilizarea serviciilor de saniHate refuzul tratamentului neutilizarea mijloacelor de securitate violenta _ NEVOIA-OEA COMUNICA

Repere stabilite

Capacitate senzoriala

Comunicare verbala

NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONGINERI $1 VALOR/, DE A PRACT/(JA RELIGIA

;.

'. Informalii de oblinut, intrebi1ri ajutaioare

- integritatea, diminuarea sau absenta reactiilor senzoriale (vaz, auz, gust, miros, pipait) - utilizarea protezelor auditive: - permanent sau cu intermitenta? - corectarea viciilor de refractie cu ochelari: - acceptul sau refuzul de a purta ochelari - limba vorbita - mod de exprimare: - limbaj adecvat

370

-1'h

Repere stabilite

Informalii de ob/inu!, intrebi1ri Ji-jutatoare

Comportamente ~i atitudini

- partieiparea la serviCiUjreligiOS '- citirea cattilbrreiigi6as ' '--.

Implicat" asupra ingrijirilor determinate de:

- refuzul asistentei medi~ale calificate '- neacceptarea unor probeduri

-

respectarea restrictiilo impuse de religie exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala solicitarea asistentei s irituale in anumite momente autoacuzatii perceperea bolii ca pe ~ pedeapsa

\:t<.;i ;",,:

:":-'-.;

.;"

..1•.•. '.'.

i,

,

.

:

.

I: .::.

37~

I

I I I '1 I I I I I I I I I I

NEVOIA DE A FI PREOCUP) TiN VEDEREA REAUzARII Repsre stabilite

Ex. .Dori1i sa afla1i ~are sunt factorii de risc in afectiunile respiratorii?" "Dori1i sa invata1i modul de schimbare a setului pentru colostomie?" "Dori1isa discuta1i cu pacienti care au 0 evolu1ie buna?" "Dori1i sa citi1i reviste, un articol?" .Dori1i sa"mi pune1i intrebari?" "Doriti sa va demonstrez ... ?"

Informalii de oblinut, intreb8f1 ajutatoare

Performanta rolului

-rolul asumat in famil e, societate, profesie $i importan1a lui pentru pacient ,<~:. - modul in care.est!:tcapa.bUsa-1jndeplin~asca - . -factori care influentea a performan1a rolului

Atitudinea pacientului

'"-:J..l.}:

- solicitarea $i accepta ~aajutorului - recunoa$terea progre~elor - participarea la ingrijiri - comportament (agres v) - capacitate de a lua d cizii - exprimarea dificulta1i de a indeplini un rei (apatie, triste1e, descurajare etc.) - exprimarea unui confict intre percep1ia unui rei $i exigen1ele celorlal1i (frustrare in raPort cu obliga1iile impuse de rol)

NEVOIA DE ~ SE RECREA Repere stabilite

Informalii de ob/inut, intreM .ajutatoare

Obiceiuri de a se recrea

-

Capacitatea de a Invala

- expresia in1elegerii informa1iei - modul de dobandire a noi comportamente

Resurse de invalare

- dorin!a pacientului de a face familia sa participe la programul educa1ional - resurse (financiare, materiale $i material didactic) de care dispune pacientulla domiciliu

Factoricare influenleaza invafarea

-

mediu prezen1a surselor de distragere a aten1iei forta fizica, mi$carite, coordonarea prezenla deficitelor senzoriaJe

tipul activitatilcir frecventa mod de organizare efeclul activitatilor: - destindere - satisfac1ie - placere

Reacliile - incapacitate de a efe tua activita1i recreative pacientului - interes falade. ..... -dE:!zintgr~~. . . , .activitaJj - indifere.nta '. " - •. , recreative - factori care determin aceste atitudini

... - .",

NEVOIA DE A iNVATA CUM,; A-$I pASTREZE SANATATEA Repere stabilite

Informalii de ob/inut, intreM i ajutatoare

Nivelul actual de cuno~tinte

- ce $tiepacientul des~re starea de sanatate actuala, tratament, consecinte

Vointa de a invala

-

1- _

~~

~-

i

carripul atentiei tendinta de a pune ir trebari, de a se informa capacitate de concer trare cand i se pun intrebari factori care motiveaz 3.inva1area:

372 "''~-~

t'.:ij ••.••

.-

~-;.

."..,.

.

'~:..;:

'.1.'..,:.,' ..' .

•"

ANEXANR.2

LlSTA

2

DE

PROBLEME CU MANIFESTARILE DE DEPENDENTA CORESPUNzATOARE FIECAREI NEVOI Oupa modelul conceput de Virginia Henderson Extras ctir"J'epertoire,des diagnostics infirmiers,selon V, Hendersoll"

3

d) Oilicultate sau reluz de a unna diela

- Bautullichidelor

e) Greluri sau varsaturi sau ambele,,,

,

interzise

- Mancatul alimenlelor inlerzise - Omisiuni ale meselor - Mese neeehilibrate - Efort penlru a voma ,.,-,Hemalemeza - Regurgitalie

!':,'-;

- Varsaturi alimentare biliare sau eu mucozitali

Nevoia

Probleme

Manifestari de dependenta

1

2

3

I)

I-

a) Alterarea vocii

Afonie - Voce ragu~ita - Stingerea vocii - Voce ragu~ita, aspra

j

c) Obstruclia piratorii

2. A bea ~i a manca

Reluz

de

a

se

- Nu vrea sa bea nici un Iiehid

alimenta sau hidrata ori ambele

- Nu vrea sa mananee niei 0 mancare

::'.';.{

a) Constipalia

r

Apnee - Bradipnee - Cianoza buzelor, unghiilor. tegumentelor - Taierea respiraliei (gafaiala) - Modificarea amplitudinii respiraliei superficiale sau profunde - Senzalie de sufocare - Tahipnee - Tiraj supra- sau substern
b) Oeshidratare

eailor res-:',f::' Oifieultate sau incapacitate de,a, respira - Secrelii dense sau abundente ori ambele - Tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa

a) Alimentalie exagerata cantit",tiv ~i ealitativ

'r'"

e) Oificultate sau incapacitate de a se alimenta ~i a se hid rata

- Oilicultatea de a inghi~ - Oificultatea de a digera - Oificultatea de a mesteea - Incapaeilatea de a lolosi ustensilele penlru a se alimenta

374

Absenla scaunului de mai mulle zile Balonare Crampe abdominale Oifieultale in a deleca

1,':\,: ::::;:~.;:c:: :

f-Feealom f- Scaune tari ~i pulin frecvente Temesme

I:~J':

Oezorientare mentala Letargie (inaetivitate totala) I- Greluri Oligurie

~~

1\

Pierdere in greutate Useaciunea pielii ~i a mueoaselor Tahicardie

-Bulimie -Hidratare exagerata cantitativ ~i calitativ (alcool, cafea, ceai) - Ingestie de alimente ce depa~esc' nevoile organismului - Ingeslie de lichide ce depa~esc nevoile organismului . - Greutate peste nmmal ...~~. -Polifagie

- Hidratare insuficienla cantitativ ~i calitativ b) Alimentalie insuficienta cantitativ ~i - Inapetenla - Ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile calitativ organismului - Ingestie de lichide ce nu satislac nevoile organismului ; _. Greulate inferioara normalului

":

i'

.~:.: '

3. A elimina

I-

b) Oispnee

;1,'

;:!

:',:

1. A respira ~i a avea o buna circulalie

I I I 1."; ,. 1..

I- Urina deeuloarea

ehihlimbarului

Varsaturi Sete

'.;'

Transpiralii abundente: aXila, abdomen, frunte au alte parti ale corpului

I d) DIaree

Colicj abdominale '

• -- .

. _.-

C%ratie anormaJa a scaunului Crampe abdominale Scaune lichide ~i frecvente (a specifica) e) Scurgeri menstruale

j

. ,,, I -;",

c) Oialoreza

sau vaginaJe neadeevate cantitatiir ~i calitativ

Amenoree

_ Metroragie

Crampe abdominaJe _ Pierderi ~i scurgeri vagi+- Oismenoree nale (a se specifica colo.

I) Eliminarea urinara ihsuficienta cantitativ ~i calitaliv

375

Menoragie

ralia, mirosul, cantitalea)

Oilicultalea de a urina Ourere la micliune Retenlie urinara Urina tulbure sau concentrata

I"'

I

~

I I I I I I I I I I I I I I

3

2

1

g) Incontinenla de fecale sau urina sau

Pierderi involuntare de materii fecale Pierderi involuntare de urina

ambele

Enurezis

-

,•••.,.,

~1'"

2

;=:r

3 -

Bradicardie Edeme ale tesuturilor (Iocalizare. caracteristici) - . _.Palp;talH .- ':1'-"

ritmului a) Allerarea cardiac ~i a circulaliei

4. A se mi~ca ~i a avea 0 buna postura

_1

- Reactii psihosomalice .:..Ochi incercanafi.c.;

';(-;7

Piele rece sau piele calda Piele cianozata. palida, ro~ie Furnicaluri ~i amortireaextremit.a~lor

c) Insomnia

- Dificullalea de a dormi -

Tahicardie Limbaj preeipitat

b) Hiperactivitate

Manie Mi~cari repezile ~ifrecvente Vorbire muM

-

6. A se imbraca $i dezbraca

Absenta activitii.lilor lizice Crampe musculare Dificultatea sau incapacitalea de a se mobiliza,

c) Imobilitate

a se spala, a se a~eza. a merge Limitarea ampliludinii mi~carilor

carilor

7. A mentine temperatura corpului in limite normale

Dificultalea de a lrece din pozifia "in pieioare" in pozifia "a~ezal. Tremuraluri ale capului sau ale membrelor

e) Postura neadecva.la

- Nu participa la nici 0 activitale - Nu vrea sa laca oiei un exercifiu - Reticenta in a incerca sa eleclueze mi~cari

a) Dificultatea sau incade a se pacilalea odihni

- Ore deodih(la insulieienle - Nu-~i acorda niei 0 perioada de odihna - Cantitate necorespunzaloare de odihna

b) Epuizare

- Descurajare

b) Neindemanarea de a se imbraca $i dezbraca

.., Dezbracare frecvenla sau continua sau ambele - Dilicullalea de a-~i pastra hainele curale - Dificullalea de a se imbraca ~i dezbraca - Diaforeza (transpiralii abundenle) - Cre~lerea lemperalurii pesle limilele normalului .., Frisoane

b) Hipolermia

- Piele de "gaina" - Scaderea lemperalurii sub Iimilele normalului - Amorfeti sau furnicaturi ale extremitalilor sau ambele

a) Allerarea legumentelor ~i mucoaselor

-Crusle - Eriteme - Escare -Necfoza -::::Plaga

'

....

-

"'::::;

~

..'-

.- .~...~

.-.:..Puslule - Ro~eafa - Uscaciune - Ulcerafie b) Dezinteres fala de

-Slabire

masurile de igiena i

- Neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igiena -Nu se spala - Nu se piaplana

-Astenie

i

-

--Hefuzul de aindeplini regulile ingrijirilor de igiena

- Bradicardie - Aspect palid

c) Dezinleres tafa de intali$area sa

- Siabiciune - Oboseala

375

- Reluzul de a se imbraca ~i a se dezbraca sau ambele

a) Hipertermia

,--'-.-'

- Agresivitate - Apalie

- Dezinleres lala de finula veslimentara - Port de haine neadecvale

-

8. A fi cural, ingrijil $i a proteja legumentele ~i mucoasele

.. 5. A dorm! ~ia se odihni

a) Neindemanarea de a-~i alege hainele potrivite

- Piele i:6$ie ~i fierbinte

- Dificultatea de a ramane in pozi~e luncfionala Aliniere gr~ita a membrelor Pozitie neadecvala (chircila) A sta jos-timp indelungal - A sla iii picioare timp indelungat

I) Refuzul de a face activi1ati

Ore insuficienle de somn Trezire Irecvenla Trezire limpurie Somn agilal

-

Reslriclia mobililalii d) Necoordonarea mi~-

Hipertensiune Nelini~te lrilabilitale Plictiseala

f

- Neglijarea inlali~arii sale - Refuzul de a se ocupa de inlil.fisarea sa - Tinula neglijenta, l1eingrijita

377

-~

II 1

2

3

d) Dilicultatea sau inca" pacitatea de a urma prescriplii!e ingrijirilor de igiena 9. A evita pericolele

1-:- Nu poa.te sa urmeze prescripliile

de igiena: sa se spele, sa se pieptene. sa"~i spele dinlii. sa"~i ingrijeasca unghiile

a) Anxietatea

2

"I ,:

3

d) Pierderea stimei d sine

- Idei pes/miste -

-Agitape I - A~ticiparea:"en!~!"ltelor -Fnca . - Bulversare (tulburare) -Bulimie - Temeri - Diaree - Facies crispat - Hiperventilape - Nelini~te "'"Insomnie - Mi~ca.n excesive - Nervozitate - Palpitapi - Preocupari - Surescitare - Transpiralie - Tremuraturi - Voce tremuratoare

b) Durerea

r

I

negative

~ .. ':~

e) Pierderea despre sine

imagini

Incapacitatea de a lua decizii Lipsaincrederii in sine Reac~i psihosomatice Sentiment de inlerioritate Sentiment de devalorizare

:.: p~~1perea luncjiilor sale

negativa a propriului corp ~i a

- Reac~i psihosomatice - Sentiment de lrustrare

}"

I) Pierdere-separare

- Etape ale doliului: negalie, lurie, tocmeala, ezitare, depresie, acceptare - Plansete - Reaclii de doliu anticipat - Reaclii psihosomatice - Sentiment de culpabilitate, de tristele, de' gol (vid)

g) Frica (teama)

- Team€i nedeslu~ita -Temeri

;:,1::

:}t.:~

;!;::!.t

- Spaima, groaza - Panica - Reac~i ps/hosomatice - Teroare

- Cre~terea sau mic~orarea ritmului respiratQj~ ,

I I I I I i, I 1: 1~1 I' . '' I: ' I / 1

i"J'L:~i

~'

- Tipat, strigat

h) Probabilitatea atingerii integritalii fizice

- Transpirapi abundente

- Consum s-xcesiv de medicamente ~i droguri -Inf/delitate lala de tratament - Risc de accident - Rise de alergie (a specifica) - Risc de infecjie sall inflamalie sau ambele - Rise de {ntoxicalie me-dicamentoasa - Rise de cadere sau ranirs- Rise de complicalii - Rise de \liole-nla laladeal1ii

- Hipotensiune sau hipertensiune - Dilatarea pupilelor - Facies crispat -Gemete - Iritabilitate - Mi~cari continui - PI€mgeri, vaicareti - Plansllte •. •

-=,

i--.-,,!~

.~' ":

- Tahicardie - Tahipnee c) Stare depresiva

••.Rise de vioteillil-lalatle:propria i) Probabilitatea

atin-

gerii integritalil psihic~

- Incapaeitatea de a lace fala agenlilor siresanli -

Raspunsuri

-Apatie

transpiralie etc.

-Astenie

- Raspunsuri ambivalenla

- Siabiciune - Idei pesimisie

lizice: hipertensiune, tahieardie,

- Tristele

378

a) Comunieare ineli-IDilicultatea de a auzi cienta la oivel senzo- - Dilieultatea de a vorbi motor

379

-,

;';:.r.: ..

ii"

-::~; ..:-: .....:,.';

::.,;:

- Lipsa de interes

1 O. A comunica

"

:,

psihice: nelini~te, neincredere.

- Reacjii de aparare lala de atitudinile ~i comportamentele altora: exasperare, Irustrare, negativism, ralionalizare, respingere, violenla

- Inapetenla - Oboseala, plictiseala - Reaclii psihosomatice

persoana

.. ".

"

.

I I ;fl

I

1

(

2

3 - Percepereabolii ca 0 pedeapsa - A-;;i lace repro;;uri - Senti men lui ca esle nedemn

Dificultatea de a vedea Afazie BAlbAiala Dizartrie Incapacitatea de a percepe prin pipait Incapacitalea de a vorbi

. ,,,.,,

b) Comunicare ineficace la nivel intelectual

I I I I I I

c) Comunicare ineficace la nivel afectiv

d)Confuzi&

b)

.:;--

..

"","

Dificultatea de a se concentra Dificultatea de a inlelege Incoerenla in asocierea ideilor Neabilitate in formarea frazelor Limbaj incoerent Logoree Apatie Euforie Neineredere Contact neadecvat cu realitatea Dificultatea de a stabili legaturi semnificative Dificultatea de a-;;i exprima sentimentele, donlele, emoliile Dificultatea de ase exprima Dificultatea de adaptare la sexualitate Insatislac~e lala de sexualitate Mutism Plans Irecvant Cautare intensa a atelttiei sau a alecliunii lnchidere in sine sau retragere Absenla sau diminuarea interacliunii cu allii Dificultateain a recunoa;;te persoane,

12. A fipreocupat in vederea realizarii

a

- Amaraciune - Supunere la un regim - Supunere (inrobire) la a~liun7-;ont~are credinlelor ;;i valorilor sale - Supunere la un tratament nederit - Supunere la 0 medicalie - Frustrare in fala atitudinii altora

c) Dilicultatea de a participa la activitiili religioase

- Incapacitatea de a desla;;ura practici religioase - Incapacitatea de a ciii documente religioase - Incapacitatea de a participa la activitalile grupului religios de care aparline - Incapacitatea de a-$i practica religia -Incapacitatea de a urma.cerinlele religiei sale

d) Nelini;;te semnilicalia existenle

-Preocupare lala de credinlele;;i valorile sale - Preocupare lala de semnilicatia sulerinlei - Grija lala de sensul vielii ;;i al morlii

Absenla scopului in vialii Aparenla trista Expresia sentimentelor de singuralale ;;i respin-

lala de propriei

a) Devalorizarea

-

b) Dilicullatea de a-;;i asuma roluri sociale

- Incapacitatea de a se ocupa de dependenti - lncapacitatea de a-;;i indeplini luncliile legate de un TOIsocial (a specilica) - Sentimentul de e$ec

c) Dificultatea de a se realiza

-Incapacilalea de a indeplini activitali privilegiate - Incapacitate a de a indeplini acliuni insemnate - Incapacitatea de a-;;i termina proiectele. .-Sen,limentulde. a Ii incoll)ocjat dibcpnstrangeri _ - Sentimentul de inutilitate

~

e) Singuratate

Dilicultatea de a aclipna dup1i credinlele ;;i valorile sale

Dificultatea de a-;>iexprima ideile' ;;i parerile

ercepe timpul, spaliul Pierderea controlului ,asupra mediului fizic ;;i man •

II I I I

3

2

.. - .. ~.

~,~

d) Neputinla

Incapacitatea de a raspunde a;;teptarilor altora Incertitudine in ceea ce prive$te propria valoare Sentiment de incompetenla Sentiment de respingere de cafre ceil alIi

- Dilicultatea de a se implica intr-un rol ales sau impus

."ere Izolarea de anturaj ;;i de mediu Izolarea de persoanele semnificative

- Dilicultatea

sau incapacitatea de a controla

evenimentele - Dificultil.lea sau incapacitatea de a lua decizii

Lipsa de interes

- Incapacitalea de a rezolva problemele 11. A acliona conft>rm propriilor convingeri ;;i valori, de a practica religia

a) Culpabilitate

Amaraciune Autoacuzare ~utopedepsire

~

- Reluzu! ajutorului necesal

.

13. A se recrea

a)

Dezinteres

Mania de ase scuza inutil

indeplini

Manilestarea maniei fal1i de Dumnezeu

creative

activitali

in

a re-

- Diminuarea mijloacelor de interes - Neparticiparea la aclivitali recreative - Reluzul de a participa la activitali recreative

381

~.~

anc: (1)

::l

o

ill

~

iD

1il 0

c: ::l 0

III ill

.!

::l

CD ..0 CD l/) ::;: Ill-

"5t: .~ III

.

.'

tiJitt,

._,e

... "-

ir._

•

ANEXA NR. 3

LlSTA CU DIAGNOSTICE DE iNG,RIJIRE [PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE) $1 OBIECTIVELE CORESPUNzATOARE FIECAREI SITUATII ;

Extras din IIPlanificatian des sains infirmiers. Modele d'interventions autonome': Louis Gr0'1din, R. J. Lussier, . Margot Phciineuf, Lise Riopelle

W

Q)

NEVOIA

PROBLEME

SURSA DE DIFICUL TATE POSIBILA

OBIECTIVE

1

2

3

4

1. A respira ~i a avea obuna circulatie

a) Dificu/tate Tn sliberarea cailor respiratorii

Lipsa

cunOa\lterii mijloacelor degaJare \li expectoralie - Durere : - Diminuarea mobilitalii

eficace

de

-

Ca paclentul: - Sa expectoreze secre~ile in; .. ore - Sa tU!leasca in mod eficace in ... ore - Sa-\li elibereze caile resplratorii cu minimum de dificultate in termen de... ore . - Sa-\li elibereze caile respiratorii de secrelii in termen de... zile

;

~-

b) Dificultatea respira

In

a

.

.l

2. A bea $i a manca

_

a) Alimentalie neadecvata: deficit

:i,~;,_."'c_'. o

•••••••

_

•••

:.:.::_:...

••

_'.~.-=--<.:,:~,.

- Anxietate. - Intoleranla la efortul fizic - Lipsa cunoa\lterii miJloacelor de control al alergiilor respiratorii - Lipsa cunoa$terii mijloacelor de prevenire a alergiilor respiratorii - Prezenla secreliilor

- Sa-\li diminueze tahipneea in ... minute - Sa respire cu minimum de dificultate in termen de ... ore... zile

-Anxietate - Durere - Stare depresiva

- Sa creasca in greutate ... kg pe saptamana - Sa consume gustari intre mesele principale - Sa ia suplimente nutritive de ... mVzi

- Sa respire fara dificultate inteqnen de ... zile - Sa aiba un ritmrespirator regulat in... minute in termen de... ore... zile

:~_c__.:;:,:)____.:~:: : -:;{~. ._...t;~.:i -
:--

~,=_::;:..-

,_

__

I:.

- •• •• •• - - - - - - - - - ,

1

,

2

3

- Siabiciune, oboseala - Lipsa de cunoa~tere a alimentelor bogate in colesterol, vitamina C etc. (a specifica) -: Singuratate

- Sa iatrei mese echilibrate in termen de... zile - Sa.~i creasca aportul caloric de ... kg/zi

- Anl(ietate - Obi~nuinle alimentare deficitare - Lipsa de cunoa~tere a valorilor nutritive ale alimentelor ~I nevoilor organismului - Singuratatea

- Sa.~i diminueze aportul cotidian de alimente cu ... caloriilzi

, ,I,

,

.

4

.'.

b) Alimentalie neadec. vata: surplus

~ ,

- Sa-~i diminueze aportul cotidian cu ... portii/zi - Sa piarda in greutate ... kg/saptamana - Sa consume 0 cantitate de ali,!,ente Tn concordanla cu nevoile sale energetice (liIet~itate, varsta, coildilii . de viala) in termen de ... zile ';.$, - Sa ia trei mese echili!:)rate Tn t~(men de ... zile - Sa.~i faca meniul zilnic pentru::. zile

(,,)

en

c) Dificultate Tn a ul1J1a - Obi~nuinle alimentare culturale diferite ; regimul (dieta) - L1psa de. cunOastere a oermise , sau interzise ~i Tnlocuitorii regimului r - Neacceptarea bolii

.

~

d) Dificultatealincapa.- citatea in a s9 alimenta ~i hidrata

- SI~bieiune/oboseala - Lipsa de cuno~tinle in utilizarea ustensilelorl aparatelor - Diminuarea mobilitalii

'I

~> -

I

?51tttZZ7__

-Anxletate - Stare depresiva

\

~

,•••••••

..•

~,"

2

i

.-

--

U1

.

'.

_'~

~

%!\e<,c:~,\!!.!rmql~!i'i',.,,!.I:;~~,,",-.,;g;.;'"

.'Jt ...~"

3

.

--_o-l

4

.,

- Lipsa de cunoa~tere a efectelor noeive a anumitor Iichide asupra organismului - Singuratate

- Sa diminueze ingestia dl:llichide fara conti nut nut,;:!v la... milzi

- Obi~nuin1a de hidratare deficienta - Lipsa de cunoa~tere a nevoilor Tn hidratarea organismului

- Sa-~i creasca hidratarea la... milzi - Sa bea .. ml de... Tn... ore - Sa aiba mucoasele umede in !ermen de ... zile :

- Anxietate - Obi~nuinte alimentare deficitare

-

- Stare depresiva

- Sa-~i exprime acceptul de a bea ~i a manca in termen de... zile

,

en

. ~~.~ .~ .~~•••"

- Sa dirrlinueze cantltatea de... (I'll la... ml in termen de ... zile

"

l' h) Refuzul de a s~ alimenta ~i a se hidrata

...

-Sase alimenteze utilizand usterisile/aparate adecvate in termen de... zile -Sa consume alimente care se'mananca cu mainile (fruete, paine, legume crude) la fieeare masa Tntermen de... zile

.:,

I

g) GrejUri ~ivarsaturi ..

(0)

.

regimul sau in termen ... zile

- Sa bea ... ml de ... in.;. are

•...

I

f) Hldratare neadecvatil deficit: .

..,.......,.

f

.

_ ~!5 IItili7"7"

- Sa se alimsnteze singur Tn tel1l'len de ... zile - Sa se hidrateze foloslnd usten~i1e/aparate adecvate Tntermen de... zile - Sase hidrateze singur Tntermen de ... zile

.

e) Hidratare exoesiva cantitativ ~i calitativ'

- Sa.~i urmeze regimulin fiecare ii in tenilen de ... zile

- Lipsa de cunoa$tere a nevoilor in allmentalia ~i hidratarea organismului i ' -Singuratate

Sa.~i diminueze grelurile interrnen de ... are Sa nu mai aiM greluri Tn tertneri de ... are Sa.~i diminueze varsaturite Tn tElrmen de... ore Sa nu mai aiba varsaturi in termen de ....are

- Sa man&ncela fiecare masa 0 alimentalie care sa conlin a a partie din fiecare cete 4 grupe mari de alimente in termen de... zile - Sa bea ... ml liehide (a specifica) Tn ... are

i) Refuzul de a urma regimul (dieta) {

3. A elimina

--.

a) Constipalie

"

,

,

, J

;

- Obi~nuinle alimentare culturale dilerite - Upsa de cunoa~tere a alimentelor permisel interzise ~i a inlocuitorilor regimului (dietei) - Neacceptarea bolii - Alimentalie neadecvata - Anxietate - Diminuarea mobilitalii - Hidratare neadecvata - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor eficace de eliminare - Lipsa exercillului flzic

- Sa.ia eel pulin omasa termen de ... zile

pe zi, respectand regimulin

- Sa-~i exprime acceptul de a urma regimul in termen de... zile - Sa elimine un scaun moale Tn termen de... zile - Sa aiba scaun fara dificultate in termen de ... zile - Sa Ii dispara semnele de constipalie

,

1

3

2 b) Deshidratare

- Diaree - Lipsa ounoa~terii nelloilor de hidratare a organismului - Varsaluri

- Sa nu prezinte nlci un semn de deshidratare in termen de... zile - Sa aiba pielea supla ~i binehidratata in termen de ... zile - Sa prezlnte 0 plele fara pliuri cutanate in termen de ... zlle - Sa alba mucoasele ~i conjunctivele umede in te~en de... ore

-Anxietate - Obi~nuinle alimentare deficiente - Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor preventive ~I curative ale dlareei

- Sa-~i diminueze scaunele diarelce intermen de ... zile - Sa elimine un scaun de. conslstenta normala in termen de ... zile - Sa se exprime ca semnele de diaree au disparut

- L1psacontrolului sfincterulul anal

- Sa elimine scaunulla nevoie in bazinet - Sa defece la nevoie la toaleta - Sa inceteze a mal avea Incontinenla in timpul zilei in termen de... zile - Sa inceteze a mai li incon.~9nt in termen de ... zile

e) Incontinenta de fecale ~iurina

- Lipsa controlului sflncterelor

-

Sa Sa Sa Sa

f) Incontlnenta urinara

- Lipsa controlului sfind;rului vezlc;al

-

Sa urineze In bazinet la nevole Sa IJrineze la toaleta la nevoie Sa numal alba Incontinent~ zlua in termen de: .. zile Sa nu mal aiba incontinenta.!n termen de ... zile

c) Diareea

,

d) Incontinenta de fecale

.,,

"

14".

4

.

elimine scaunul in bazinG!... la toaleta ... la nevoie urlneze in bazine!... in urlnar la toaleta ... la nevoie nu aiba incontlnenta in termen de ... zile nu mal aibil. Incontinenli!. in termen de ... zile

,

_.-

...

'.-=--

. ••••••••••

1

".

e

t m.iD.1;W~!IIIIJl1_M.!II4_1I/j"1II""'IIII'Rltfllln!ill.l!I'llill. 1Il--IIIiiIlI!llllll'III'5!I1!1- ••••m•••

2 :

a) Clrculatie vata

lIlIIIII~~'~ll~llIIIlII_IlIIllli~~~~i~

•• __

3

g) Retentie urinara

4. A se mi~ca lli a avea 0 buna postura

__

neadec-

IlISlIlIttllli ..•5!11lli1l¥P.:".!:

I\II.IIlIW.

4

- Proces Infeejloslinflamator

- Sa urineze '" mitin ... ore in fiecare zl - Sa-~i go/easca vezlca la liecare miejiune In termen de ... zile

- Diminuaraa mobilitalli - Llpsa de cunoa~tere a mijloacelor de ame1I0rarea circula~ei

- Sa prezinte puis perjferic bine batut in termen de '" zile - Sa prezlnte extremltati calde in termen de ... zile - Sa-~i exprime diminuan:la durerii in termen de ... zile - Sa-~I diminueze edemele membrelor inferioare cu ... cm In termen de ... zile '- Sa-~i exprime absenla duterii in termen de ... zile - Sa-~I exprime dlminuarea senzatlel de greutate lli de inconfort In termen de ... zile"

,,~

Co)

~

bl Dlficultatelincaoi:J. cltate in a sa mi~oa ..

- nil,,,,,,

~'.

- Obosealatslablciune - Llpsa de cunoa~tere a tehnicilor mobilizarii

,

..

c) Edeme ale brelor

memo

d) Refuzul de a face aetivitali lizice

- 9irculatie neadecvata - Lipsa de cunoa~tere af:lijloacelor nuare a edemelor

de dimi-

- Durera - Obosealatslabiciune, intoleranla la efor! - Lipsa interesului

.

. OJ'''''' ... lIur'ule .•. ore - Sa se ridice slngur ... minute ... ore - Sa mearga singur cu ajutorul: - unul baston ... minute ... ore - unei c~rje ... minute ... ore -unui cadru ... minute .•. ore - Sa-si dlminueze edemele cu ... r-;min termen de ... zile - Sa nu mal prezlnte edeme In termen de ... zile

- Sa-~i exprime acceptul activitali in termen de... zile

- Sa se ridice singur ... minute ... ore - Sa se ridice t:u ajutor ... minute ... ore

-;."~~L .. =.:~i,~;i~S:-J:~ -{..'?~_~.:,~_., _,_,.~ "iB.\I!';;"f,.;,l ..; .•..<.~X; ._. __ ._;_ ..•.• _.• _co.:.....e"_._.

.:~c.',',.:" _.~:..'::: ...._

_

._

anumite

- Sa indepllneasca activltaji singur ... cu ajutor ... in termen de ... zile

.

____

de ..a indeplini

C.1:-,,~: --~~;~."'7"',~

..

••

- •• •• - - - - - - - - - 4

3

2

1

- Sa mearga singur ... minute ... ore' - Sa mearga cu ajutor ... minute ....ore

odihni

- Sa-~i faca sieste de... ore pe zi _ Sa aiba aC!ivitaji de destindere la' alegere in termen

- Anxietate

a) Dificultate/incapacitate in a se odihni

5. A dormi ~i a se

- Durere - Dispnee/tuse - Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de destin-

de ... zile _ Sa-~i exprlme 0 stare de bine in termen de ... zile

dere - Dificultate Tn a stapani stresul ~ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de reme-

b) Epuizare (istovire)

_ Sa-~i exprime diminuarea epuizarii in termen de...

; diere a epulzarii

zile - Sa-i dispara epuizarea in termen de ... zile _ Sa indeplineasca activitaji cotidiene dupa ritmul sau

'"

~I interesele sale in termen de ... zilEI'

Co)

-

CO

-Anxietate

c) Insomnie

_ Sa doarma fara treziri in termen de ... zile _ Sa doanna ... ore in fiecare noapte in termen de •..

,rizare a somnului

zile

!-

6. A se imbraca

a) Dezinteres fala de

~i dezbraca

linuta vestimentara

_ Sa-~i exprime interesul pentru a se imbraca

- Confuzie - Stare depreslva

termen de ... zile - Sa-~i aleaga ve~minte adecvatezilnic _ Sa se imbrace zilnic in termend~ ... zile

- Slablciune/obdseala

, b)

'i/

cltate in a se imbraca ;;!

,

1'

-,

7. A-~i menjine temperatura corpului in limite normale

'

_ Sa se Tncalje/descalje singur in termen de ... zile

- Siabiciune/ol;loseala

,

_ Sa-~i innoade cravata in termen'de ... zile

a se dezbraca

r-:~

in

_ Sa se imbrace/dezbrace singur in termen de ... zile

- Diminuarea mobilitajii

Dificultate/incapa-

~'!Jj~t'" ."~~J'l.,M.'~"-':-.''i"

Sa doarma cate 20-30 minute In termen de ... zile _ Sa doarma, ... ore fara intreruperein termen de ;.. zile

- Durere Stare depresiva _ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de favo-

--

~

••• ~,'-,""

2

3

a) Hipertermie

4

- L1psa de cunoa;;tere a mijloacelor prevenire a electelorc~i1durii - Proces infeiClioslinllamator

de

r

- Sa-~i diminuezetemperatura de ... zile

cu .., grade Tn termen

- Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°C axilar, 3.7°Cbucal, 37,6°C rectal) Teltermen de ... zile

,

b) Hipotermie

- Mediu rece (friguros)

- Sa-~i creasca temperatura cu ... grad(e) in termen de '" zile - Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°C axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) in termen ,de ... zi (zile).

- Deshidratare - Efectele secundare ale chimioterapiei - Lipsa de cunoa;;tere a ingrijirilor preventive ;;i curative a leziunilor guril

- Sa prezinte 0 mucoasa bucalalntacta in termen de ... zile - Sa-;;i diminueze leziunile mucoasei bucale in termen ... zile

- Diliculta!ealincapacitatea de a se rrti;;ca - Incontinenla de fecale ~i urina - Lipsa de cunoa~tere a ingrijirilor preventive ~i curative a leziunilor pielii

- Sa prezinte 0 piele intacta in termen de ... zile - Sa-~i diminueze leziunea de la ... cm la ... cm in termen de ... zile

_. Stare depresiva

- sa participe la ingrijirile sale dE'i~dena: 'sa se coafeze in termen de ... ,zile ' sa sespele in termen de ... zile ' sa se barbiereasca in termen de ... zile ' sa-~i spele dinlii in termende ... zile , sa se machieze in termen de ... zile ' sa.~i ingrljeasca unghiile in termen de ... zile - Sa-~i faca singur ingrijirile de igiena in terman de ... zile

,

!

Co)

CO

(Q

8. A Ii curat, ingrijit ~I a proteja tegumentele ~i mucoasele

a) Alterarea mucoasei bucale 1

b) Atingerea integritalii tegumentelor

'.

--

c) Dezinteres fala d~ masurile de igiena:

- Siabiciune/oboseala - Perturbarea imaginii de sine

~

..

,

, "

- Sa-~i piminueze ro;;eala de la ... cm la ... cm in termen de ... z;ile

-----------------------.,-,-----~----~------------

\~.

1

2

3

,

d)

Dificultate/incapa-

4

- ConflJzie

citate de a face ingrijiri de igiena

'iI'

- Dimlnuarel:l motricitalii membrelor superioare - Siabiciune/oboseala

- Sa-si faca singura ingrijirilede zile

igiena in termen de ...

- Sa se coafeze singlJra in termen de ... zile -Sa-$i spele capul in term en de ... zile - Sa se barbiereasca

"

singur in termen de ... zile

- Sa se machleze singura in l~rmen de ... zile

,

- Sa"$i spele dintli in termen ,de... zile - Sa-$i spele protezele dentate in termen de ... zile - Sa-si curete unghiile in termen de ... zile - Sa-$i spele:

- fala .., pieptul

. l~.

- bralele

w CD o

- picioarele

"

~ organele genitale - Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile e) Refuzul de l:l-$i face

- Stare depresiva

ingrijirile de igiena .

- Siabiciune/oboseala ~ L1psa de interes

"

- Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igiena in termen de ... zile - Sa-$i faca ingrijirile de igiena in termen de ... zile - Sa se coafeze in term en de;.~ zile -Sa

Se spele pe cap in termen de ... zile

- Sa $e barbiereasca in term~n de ... zile - Sa se machieze in termen de ... zile

,

- Sa-sl spele dinlii in termen de ... zile - Sa-si spe!e protezele dentare in termende - Sa-si curete unghiile in termen de ... zile - Sa-$i spele:

... zile

';'fala - pieptul '.

M.'"'.~-"""''M''i!'tr'tM••••••.•. 1S

1

2

- bratele

,

•• -,.

""'77'__

'."I1II"!fti

3

,

a) Arixietate moderata

- picioarele - organele genitale - Sa-$i curele ochelarii in termen . ~ de ... zile

- Lipsa de cunoastere a miJloacelor ajutatoare - Ameninlarea integritaVi fizice si/saLi psihice - Neaccesibilitatea 113 inform alii

- Sa-si exprime diminuarea zile

.-

~

severa "

-

Lipsa de autointervenlle

cunoa$tere a mijloacelor in situ alii de criza

de

anxietalii

iri)ermen

de ...

- Sa-$i exprime disparilil:l an~letalii in termen de ... zile - Sa-$i diminueze semnele "anxietalii in termen de ... zile - Sa demonstreze termen de ..• zile

b) Anxietate extrema

•

•• "

4

!R

9. A evita pericolele

we,

absenla ~emnelor de anxietate in

- Sa-$i exprime dirninuarea zile

anxietaVi in termen de ...

-

e 0 almlnuar~ a semneror de anxietate in termen de ... zile - Sa-$i diminueze anxietatea 113 un nivel U$or sau moderat in termen de ... zile c) Doliul

:

ii ii -

Reaclie la pierderea unei condilii (stari), care facea placere persoanei sau a unui lucru care era in stapAnire Reaetie 113 pierderea unei fiinte dragi

- Sa-$i exprime termen de ... zlle

sentiment~le

legat de pierdere

in

- Sa utilizeze anumite mijloace pentru a trece de fazele doliulul - Sa-$i exprime inlelegerea de ... zile

reaetiilor de doliu in termen

- Sa-$i exprime acceptarea doliului in termen de ... zile d) Dificultate/incapacitate de a-$i pastra : sanatatea

1

,

'

~

..

'

-

- Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viala

- Sa-$i exprime inlelegeres fala de ingrijirile de sanatate in termen de ... zile '~ - Sa-$i exprime acceptareatratamentului in termen de ... zile ..

•• 1

------------;

4

3

2

- Saia el Tnsu~i decizii legate de.sanatate Tn termen de ... zile - Sa demonstreze capacitate a psihomotorie Tn a executa un tratament 1n termen de ... zile - Sa-~i exprime interesul in am,eliorarea sanatajii in termen de ... zile -i,',

1

e) Durere acuta

:

I) Durere cronica (,,).

~

.-

.

!

I

t-

1

Sa.~i exprime diminuarea dure'~ in ... ore Sa-~i dirninueze semnele dure~i'in ... ore Sa demonstreze.apsef\ja semnelor durerii in Sa-~i exprime absenla durerii Tn ... ore

- Conseclntele unui traumatism chirurgical sau accidental - L1psa de cunoa~tere a m~:Qacelor de control ale ourem - Proces infeCjios/lnllamator

-

Sa-~i exprime diminuarea durerii in ... ore Sa-~i exprime absenja durerii in ... ore Sa.~i diminueze semnale duren! in ... ore t>a oemonetreze aosenla semn~ll)r aurem In

- Pierderea stimei de sine - Pierderea imaginii de sine - Reactie la doliu

h) Perturbarea de sine

- Dificultatein asumarea rolului - Neadaptarea la 0 crizaexistenliala sltuajionala - Sentiment de dependenla

stimel

~,...,.W'••

.••...•.

-

g) Stare depresiva

-

:~

~

- Consecinjele unui tral)matism chirurgical sau .accidental - Proces inleCjios/infiamator

.,UiN¥

2

"

... ore

- Sa demonstteze. absenta semnalor starii depresive Tn , termen de ... zile - Sa-~i exprime diminuarea starii depresive in termen de ... zile - Sa-~i exprime interesul pentru :ia indeplini activitaji in termen de ... iile . - Sa demohstreze diminuarea semnelor stani depresive in termen de ... zile ..

""liI'"

•••••

... ore

. sau

al..

3

- Sa~~i exprime cre~terea stimei oe sine in termen de ... zile - Sa-~iexprime sentimentele potitive Tn termen de •.. zile - Sa-~i exprime capacitatea de a face fala dificultajilor 1n termen de ... zile

IJlWIi

-

~

4 o,

- Sa ia decizli legate de activltajile cctidiene in termen If. de... zile

, i) Perturbarea imaginii despre sine

~ - Dificultatea corporala

de adaptare

la 0 modificare

de imaginea de

- Sa-~i exptime acceptul de a-~i atinge partea mutilata a corpului in termende ... zile

"

- Sa-~i atinga partea mutilata a corpului fara repulsie Tn termen de ... zile

.

j) Frica

''i'"

- Sa exprime senti mente jxlzitivelegat '",,! sine in termen de ... zile

.

- Incapacitatea de a face¥la mentului .•

realitalii trata-

- Ameninlarea integritalil fizice ~i/sau psihice - Tulburari de memorie (,,)

CO

- Sa-~i exprime diminuarea Iricii in termen de ... zile - Sa.~i exprime disparijia fricii in tElfmen de... zile -Sa-~i diminueze semnele fricii intermen de ... zi:ri - Sa demonstreze absenla semnelor fricii Tn termen de ... zile

Co)

.

k) Reluzul de a se' - Diflcultate de a Se adapta la poala conforma tratamentelor . - Lipsa de cunoa~tere a necesitalilor tratamen.•. tului - Perturbari ale gandirii

- Sa urmeze tratamentul prescris tn termen de ... zile - Sa.~i ia medicajia regulat in termen de ... zile - Sa.~i exprime acceptul dea seconlorma tratamentelor Tntermen de ... zile

- Frica lala de mijioacllie \:fe investigalie ~i tratament

. I) Rise de accident .1

- Conluzie Lipsa de cunoa~tere a venire

mijloacelor de pre-

- Sa aiba mereu pie lea intacta - Sa nu se raneasca - Sa-~i exprime Tnlelegerea masurilor de securitate Tn termen de ... zile - Sa utilizeze corect aparatele care 11ajuta Tn termen de ... zile ..

m} Riscul violenlei lala ... de allii

~ Dilicultatea Tnasumarea rolului sau

- Sa se ablina de la gesturi violente tala de allii Tn termen de ... zile

n) Riscul violenlei sine insu$i

10. A comunica

4

3

2

1

de

a) Agresivitate

- Tulburari de memorie

- Sa se ablina de la un limbaj agresiv fala de allii in term en de ... zile - Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii in termen de ... zile

- Starea depresiva - Tulburari de memorie

- Sa-$i exprime zile - Sa se ablina insu$i tn termen - Sa fie calm in - Sa-$i exprime zile

absenla ideii de suicid in termen de ... de la gesturi (je violenla fala de sine de ... zile termen de ... ~', starea de des}indere in termen de ...

,;!

- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii zile

- Dimin~area stimei de sine - Lipsa controlului anxietalii - Neadaptarea la 0 situalie

tn termen de ... '

,

- Sa-$i exprime calm sentimenjele tn termen de ... zile - Sa-$i exprime capacitatea de' a controla agresivitatea in tetmen de ... zile . - Sa votbeasca cu voce calma in termen de ... zile

b) Atingerea integritalii funcliei $i rolult,li sexual

- Conflict de valori - InsuficienlSlneadaptare la un model de rol (frica legata de performanle sexuale. pierderea atracliei sexuale etc.) - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a troii sexualitatea in mod armonios - Perturbarea imaginii de sine

- Sa-$i exprime dirhinuarea nelini$tii fala de sexualitate tn termen de .•. zile ~ - Sa-$i exptime absenla nelini$tii .tala de sexualit.'ate in termen de ... zile '

c) COriiunicare ine~cace la niv~1 afectiv

- Anxietate - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelot eficace de a comunica

- Sa comunice cu alte persoane termen de ... zile "

,: ,

•••••••••••

tt,

..•• -zrr;zczvn-

c'em

in mod eficace tn

. ~,

-_

"w,

•

1

2

3 - Neadaptarea

4

la un rol, la 0 situalie

- Sa"$i tmparta$eaSCa sentimentele termen de ... zile - Sa-$i exprime incredereafala ter'men de .•. zile ' - Sa stablleasca Iinii semnific~ve tn termen de ..• zile - Sa-$i exprime emolii1e Tnterinen - Sa-$i exprime nevoile tn termen

d) Comunicare ineficace la nivelintelec1ual

,

-Confczie - Privaliunea senzoro-perceptuala - Supraincarcarea de stimuli - Tulburari de Qandire

de alte pe~soane in fala de alte persoane de ... zile de ... zile

~ Sa pronunle anUmite cuvint,e uzuale zile

in termen de ...

- Sa exprime clar mesajels vE'lrbale in termen de ... zile ~ Sa exprime mesajele non-verbale prin mijloace adaptate in termen de ..• zile " - Sa formuleze fraze complete Tn termen de ... zile

. .~

~ ~

cu alte persoane in

"

". ,

e) Comunicare Ineficace la nivel senzorimotor

- Lipsa de cunoa$tere adapta la Iimitele sale

a mijloacelor de a se

~ Sa-$I exprime nevoile prin g'?5turi in termen de ... zile - Sa utifizeze mijloace de comlJnicare eficace in termen de ... zile - Sa raspunda corect la tntrebari in termen de ... zile

..

- Deshidratare - Lipsa stimularii Senzoriale

f) Confuzie

-

Sa recunoasca

membrii

'personalului

sanitar

$i

membrii de familie tn termen de ... zile - Sa recunoasca zile

membrii familiei sale in termen de ...

- Sa rasptinda corect la intrebllri simple in termen de ... zile - Sa spuna ziua $1momentul zilei tn termen - Sa recunoasca locul unde sa afla in termen

~

••

de ... zile de ... zile

j1If4

- - - - - - - - - - •• - - 1

....

2

g) Izolare social a .

4

3

- Dilicultatea de adaptare la ? criza existenliala sau situalionala - Pierdere/separare

- Sa-~i exprime sentimentul de izolare in termen de ... zile - Sa inilleze 0 conversalie cu a persoana dinanturaj in termen de ... zile - Sa stabileasca linii semnificative, cu alte persoane in termen de ... zile - Sa partlcipe la activitali sociale la alegere in termen de... zile de Sa-~i exprime diminuarea: sentimentului singuratate in termen de ... zile _ Sa-~i exprime absenla sentimen~ului de singuratate in termen de... zlle

-

• ';

.'

h) Perturbarea comuni. canl familiale

W CD

- Diferenla de perceplie a rolurilor - Dificultatea de adaptare la 0 problema de situalie

Q)

- Sa-~i manifeste intrajutorarea reciproca in termen de... zile - Sa-~i exprime ameliorarea comunicarii familiale in ••

~.

.u.

,

,

a) bificultate de a ac~ona dupa credinle' ~i dupa valori

11. A aeliona conform propriilor convingeri ~i valori, de a practica religia

- Apartenenla. la 0 cultura, religie dilerita - Neadaptarea la un rol nou, confliql de roluri

,

,.

:,

- Sa indeplineasca aeliuni dupa ~~temul sau de valori in termen de ... zile - Sa indeplineasca activitali reli~ioase la alegere in .., termen de ... zlle - S~-~i exprime rezQlvarea confllctului in termen de ... zlle ,

.

b) Nelini~te (ingrijorare) falll de semnificalia propriei exister'llE!

- Neacceptarea bolii - Fric:a de moatte

c) Sentiment de culpabilitate

- Neadaptarea la un rol Mu/conflict de roluri - Reaelie la doliu - Refuzul de a se conlorma tratamentelor

o.

- -

nztrttTtttrt

1

., .

- Sa-~i exprime diminuarea dezordinii in termen de ... zile - Sa-~i exprime absenla dezordinii hi termen de... zile '" Sa-~i exprime senti mente Ie de culpabilitate In termen de... zile - Sa-$i exprime diminuarea eulpc$i1italii in termon de ... zile

-

••••••••••••••••••••

..:_-

~

2

12. A fi preaeupat .in vederea realizarii

3

-

••

4

a) Difleultatea de a-!;!i - Stare deprllsiva asuma rolul •..Neaeeeptarea bolii

-. Sa.~i exprime satlsfaelia fafadeperformantele sale in Indepllnirea sareinilor in termen de.~. zile . - Sa-~I exprime ac;ceptulln indeplinirea sareinilor legate de un rol1n termen de... zile - Sa Indeplineasea sareinilegate. de rolul sau 1ntermen de... zile

~

-

b) Difieultatea de a se realiza

- Perturbarea stimei de sine - Singuratate

- Sa partieipi3 la a activitate la alegere In termen de ... zile - Sa.~i exprime interesul in indeplinirea aetivitalilor la alegere in termen de... zile

c) Sentiment de nepu!inla

- Neadaptarea la a criza situalionala sau existenliala - Incapacitatea de a se adapta la rl;lalitate (boala incurabila, laza terminala) -lnsatJslaetie relativa la sistemui de Ingrijiri - Lipsa de,cunoa~tere a starii sale de sanatate ~i a IratartlElntelor

- Sa-~i exprime nevoile in termen de •.. zile - Sa-~i exprime diminua.rea nef:i*,tinlei 1n termen de ... zile J

w CD

~

13. A se recrea

a) Dezinteres In a Inde, plini activitali recreative

, .

- Durere - Stare dapresiva - SlabicJune/oboseala

I~

.

- Sa-~i exprime controlul situaliei:in termen de ... zile - Sa Indeplineasca activitali la alegere 1n termen de ... zile - Sa ia decizii pantru organizarea activitalilor 1n termen de... zile - Sa-~i exprime interesui in in'deplihirea aetlvitalilor ,~.. recreative in termen de ... zile - Sa participe 1n liacare zi la~ctivitali recreative in termen de... zile

b) Dificultate/incapaeitate 1n a Indeplini activitali recreative

- Durere - Displiee/intoleranla la efort - Siabiciune/obaseala

-Sa participe la activitall de ... ori pe saptamana - Sa partidpe la 0 activitate la lilegere In termen de ... zile - Sa activeze singur In termen de ... zila

c) Refuzul de a indeplini ac!ivitali recreative

- Dilicultate de adaptare la 0 modificare a schemei corporale

- Sa-~i exprime acceptul de a Indeplini activitali 1n termen de ... zile

.,

~

~

,'=

nl

:;

~ ~ .~"&

o

._

Q)

CD

~t'UCD_ E .!!le:e: "~Q) >~ .•...•.•CI>" l=. ';e: .. -.F 1= c: t:, 8 Rl ,Egl ".2"' 'iIr- <~

a

c..

~)eu

c: (-;a

o w g}~

'C:~

:alii ~Qi

~ca

(I)

1i

I

e:

CI> CI>

E

~.

(I)

E

I

oS!

16

wO JoCU.n

C

)(tSQ)lO(tJ(1)

~

c

~~~ m ";::

(I)

g.~ :;

"'" ""

a. ~

CI> CI>.E E CI> CI> e:

0

Gl

~ -

"'0.

Rl Gl

Gl

E E "C ,oc

E Rl

~~ Gl Gl

Gl '(j).~

"u;..

.cU ~

:

(I) (I) 0; I I "0

0(1)

I

ordin fj,aic

0.

~8 .E

.~ ~ .~ ~ ~ ~ ~ .2 f6'o""8.'I'"RlasRl E •... cu(/,)e)(U •••

..

I

"C

3"3

~~c~~~

",xco._oQ)

'E

.=Rl 'Rl "0'0

~a.-S!~'2as:c

Q:.

;;;j' >

.-

Gl

U) OJ)fU

.::. e=

•

I

@CI>~~:E'.~~

E

~

~c:

e:

.a

=nl

Rl

CD.sC:=a.Q)~

CI> '" CI> CI> > o CI> CI> ~

,=

~~

,-

I

El l!!

'" .E

'C

~ ~ 1::

'1'l :2 "[

~ nl

M

-"" ~"iii ~

.~

~

GiBe

(5 -c: Q)

'-

0

-Q)

~ '05 Q) C'

._

CI> •••• 0..0 (fJ

.~ ~ :!:::: 0

$

e: N CI> Cl e:

C

0_

1ii

Q) "0

I

~ ~ E

0. CI> CI>

"0

"0

as as

I

I

1

I

as _I

0.

0.

I

I

::;: E

~ ~ '0

:;£

cD "iii

.a.e Cd

.~

~

:Q

.2

:;

~

;;;j'

'" :::;

II:

c~

:0

'0

CI>

'" CI> ;
> '" e:""_

c-

<.

CI>

a. a:s

"iii•

..a-"""" T""

I

"0

N

.•..

.."

Gl

E

0

(.)

III

0.

~>

:::J

.~

'"

CD

~ czGl

':Jl I .:~----

I

~~

CI>

nl

t;b

~

!

e: :J o nl

as

1

I

e:

"0

5

.S

~ ~ 11 g «.E

E

l!! .l!! 0.

CI> _

tio

:;

Bas

:; o

c=

1

.~

~

o '" 0-

~.;

.2!.

CI>

"0

'"

C'oI

> ,as

e: E E '" '" :::;:::; «:::;:::;

'" .0.

00(1)-1

1

8 ~

~~~

~

:J. __»«S ._ I

~

CI> 10,:;:;

U)

""~ CD :!::1a'

;a; e: '"

398

IFICULTATE

Extras din .Repertoire des diagno$tics inflrmiers selon V. Henderson.

c.Ec

E~~

~.=~-g.~~~

.~

'SURSE DE

E '"E

.!!l

CI>::

E.E'~E~£.c=

'"as

.~ ~ "0 as

E ~ !!

as

._"O~"'O

(-CD

-~CI>

c: Q)

Cl>ainlai

-go I

~

~

~:Q):

CI>"O

CI> 0.

N •

~CDgQ)

~)(U

(I)

Iii'

o _","0 ""

El,~

"0

CDS.

'N

E

f!:! «5 OJ.E g>.!

_E

-18~ ~

~

~

c'-

aero

~ ~

e: c: ,-

(5

.';

~

aiCl>

S ai

ANEXA NR. 4

Gl

E

n~ ~

Jj1

E

CI>

'"0

lij l;lRllij

~

.~

~.~

nl

e:

N

: _Q;

CI>

'j;j

as~

as

10

.1 0

i

e:

+=-

CI>

:=

'0

""

~

'5

~

e=

CI>

"

Agresiunea sexuala Alimentalie ~i hidratare insuficiente Alimentajie saraca 1n reziduuri Zacutul la pat Alergeni: par, pene, polen, praf Alergie alimentara Alterarea mucoasei anale Alterarea tegumentelor, arsuri Alterarea tegumentelor membrelor superioanl: ri3.niri,arsuri Alterarea gustului ~imirosului Anchiloz~ (a specifica locul) Atrofie musculara (a specifica locul) Dificultale neurologidi Automutilare Bufeuri de caJdura Schimbareaobiceiurilor alimentare Constipalie

- ConstrangerifiZice: atelii, banda abdominalii, ~oracic~ corset ghipsat. pansament, perfuzie, ghips, proteza. tracliune, tub - Deficit auditiv~ vizual, olfactiv, tactil - Deficit de producere a urinii - Deformarea articulatiei mainilor - Deformarea extremitalilor membrelor - Dezgust alimentar - Dependenjli lanivel de nevoi (a specifica) - Neplaceri legate de un tratament - DezechiUbru electrolitic, endocrin, metabolic - Deshidratare - Transpirattl profuze - Digestie laborioasa - Diminuarea capacitalii pulmoDare sau toracic~, sau ambele - Diminuarea masticaliei - Diminuarea motricitalii - Diminuarea salivei - Di.!)iinuarea sensibilitalii tactile - Diininuarea debitului urinar - Diminuarea peristaltismului - Diminuarea sistemului imunitar - Diminuarea tonusului. muscular - Diminuarea procesului de eliminare a medi~mentelor ~i drogurilor - Diminuarea sau absenla refluxului de degluti ie

3 9

I I I I I I I I I I I I I I

~I ~I I -'1 I I I I I I I I I ;1

- Diminuarea sau pierderea unei funclii

- Malforma~e congenitala (a specifica)

- Efect secundar al unei medicalii, al unui tratamemt - Efort fizic: stranut, tuse

- Malformalie - Murdarie

- Efort fizic: exagerat - Strapungere dentara (dinli imbracali)

- Lipsa exerciliilor fizice - Lipsa calciulljj

- Epuizare -Ameleala

- Lipsa controlului slincterelor

...

"~il'"" Siabiciune

- Mastica~eInsufici~ntil. -"Derilijie rea: (jir1~'Cliriali;Upsuri

. - Siabirea musculaturii abdominale

- Frigiditate - imbracaminte insuficienta

- Edema ale membrelor (a specifica) - Paralizie -

- HipercJorhidrie (hiperaciditate gastrica) - Hipersensibifitate cutanata - Hipertermie -Imobifitale - Imobilitatea articulaliei: inflamalie, edem -Neputinla - Incapacitatea de a bea singur - Incapacitatea de a proll!!ra sau a prepara alimentp conform dietei 0

-

- Inconlinenla urinara sau de fecale, ori ambele - Necoordonarea mi~arilor - Inflamajiaga.tului

Proteze dentare neajustate Proteza membrelor incetinire circulatorie Mese copioase

'- Restriclia efoJ1uluiin timpul defeca~ei - Rest~lia activit~lor lizice

sau iritalie (ori ambele) a mucoasei ute~ne, vaginale

- Inflamajie sau ulceralie (ori ambele) a cavitalii ~ucale, a mucoasei gastrointestinale, digestive

Paralizie cerebrala, faciala, a mu~chilor, laringelui sau altora Pierderea apetitului Pierderea echilibrului Pierderea partiala sau totala a unui membru Pierderea partiala sau totala a unui organ Pozilie neadecvata Prezenla, hemoroizilor Privare senzoro-perceptuala

- Proces infl3clios sau inflamator - Proces neoplazic

alimertalie echilibrata

- Incon~tienla

-Inflamalie

',-

- Obstruarea cailor respiratorii: corp strain, secrelii abundente sau vascoase - Mirosuri dezgustatoare

Obiceiurialimentare oeficitare: alimente bogate i~ calorii, grasimi, sara, masa grea Obiceiuri dehidratare delicitare: alcool, bliuturi dazoase Obiceiuri neadecvate de igiena Hiperactivitate

- Incapacitatea de a procura sau a prepara - Incomoditatea

c.C.".",;. L

- Modificarea circulatorie a funcliei cardiace, a integritalii cailor respiratorii, a cailor urinare - Negarea nevoilor altora - Nicturie -Obezitate

- Foame exagerata -Obaseala

-

a membrelor superioare, a degetelor, a picioarelor (Iabe)

a' cailor

- Secrelii aburiclente sau vascoase, sau ambele - Sedentarism . '7'

~ete intensa

":,.Ingestia de.alimertteacide, grase, picante - Ingestia de alimente fermentabile - Ingestia de alimente alterate - Ingestia de lichide in cantitate prea mare: a1cool, - Ingestia de lichide fermentate sau fierbin~

- Substanle iritante (hartie, silpun, altele) - Transpirajii aeide, felide

- Ingestia dealimente in cantitate prea mare - Ingestia prea rapida de alimente saulichide

- Supraincarcarea senzoro-perceptuala - Surplus in greutate

- Neindema.narea de a utiliza un aparat: eMil, bast1n, scaun rul,ant - Alimentalie.insuficienti! - Mese insuliciente

- Spasme musculare (piloric,'vezical sau a1lete) -Stomie

, - Surplus de imbracamint& - Tabagism - Toxicomanie - Traumatisme - Varsaturi

- Intoxicalie alimentara, medicamentoasa - Iritarea mucoasei cailor respiratorii - Leziune cutanata (specificali locul) - A~temut iritant -Slabire

- Travaliu (Ia na~tere) - Tremuraturi ale membreloi superioare sau inferioare, ale eapului - Uzaj abuziv de medicamente (a specifica)

400

401

n.,.1 &):' 2. SUl"se de dificultate

psihologica

- Insuficienta resurse/or financiare, familia/e,/sociale sau allele -Izolare ., - Murdiirie in c10sete

- Abandonarea practiciJor religioase _ Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui obiect sau altele -Alcoolism - Anorexie mentali'l - Anxietate sau stres, ori ambele

- lipsa de acces la closet

a

,~o. :

",",'

Plictiseala Idei de suicid Incapacitatea de a face fala realiti'llii Nelini~tea fala de diagnostic; tratament, procedurile de diagnostic

- Lipsa interesului (a specifica) - Lipsa de incredere in sine

::"

.!.I'~

-Neadaptarea la un rol: convalescent, bolna¥, pannte; pensiohar,mUn'citor etc.' - Nerespecfurea obiceiurilor de eliminare - Promis~itate - Supraincarcare de stimuli - Surplus de munca - Prolec~e exagerata

- Mecanism de compensa~e - Amenintarea conceptului de sine -

4. Surse de ~ificultate legate

Nervozitate Neacceptarea bolii Pierderea slimei de sine Pierderea propriei imagini (amputa~e, obezitate, stomie, a1tele)

de lipsa d~ cuno!litin1=e

- Pierderea liberta~i de acliune - Pierdere - separare (doliu, divOI'!. slujba, altele)

Insuficienta cuno~tere a: - unei alimenla~i adecvate - autoadministrarii medicamentelor - ilutocontrol.ului dui-erii

- Frica (a specifica) - Preocupare (a specifica)

- efeclului produselor farmaceutice - mediului neadecvat

- Respingere - Singuriitale ...:Tulburari ale gandiii: agitatie, agresivitale, lurie, confuzie, delir, dezorientare, halucinatii, hiperac-

- ignorarii surselor de informatie

tivitate, iritabilitate, manie, obsesie, pierderea memoriei, lobie

3. SUl"se de dificultate

sociologica

- Absenta prezenlei persoanelor semnificative - Absenta locurilor sau mjloacelor de a practica religia _ Atitudine defavorabila-aanturajului: lipsa de respect, presiuni sociale -SChimbarea brusca <1 !emper.aturii ambiante - Schimbarea modului de viala ~i a c1imatului

- importanteide

- utilizarii unui aparat: baston, clitia, scaun ru~ht, proteza - utilizarii medicamentelor - neiotelegerii infoFm~ei - cantita1ii~i calila~i lichidelor necesare - semnificaliei atitudinii altora - situaliei

I

I~

- noilor mijioace de comunica~e -feluluidea invala - activita~lor recreative disponibile

- efectelor benefice ale aclivitatii lizice

- nevoilororganismului

402

I, I

a ,J-ir.tormat

- importanteihidratanl

- Anturaj ~i mediu necunoscut _ Mediu neadecval: umiditate, uscaciune, temperatura, ciildura, lrig, c1imatizare, vant, zgomot, lu-

boala, tratament, allele Exigenle socia-culturale: aliiptare, oeupalie, tratamenl etc. Expunere prelungita la cald, lrig, umidilate Obiceiuri alimentare, cullurale orilamiliale (sau ambele) diferite sau deficitani Imposibilitatea de a urma diela la serviciu

IJ

I;'

- alimentelor permise, interzise ~i a substitue~lilor dietei - alergenilor

mina, poluare, mirosuri ~ altele _ Evenimente amenintatoare: anestezie, bariera Iingvistica, spitalizare, interventie chirurgicala,

"'d~

1-

- Condilii de mundi neadecvate - Credinte culturale dilerite lata de sanatate - Dezorganizarea mediului lamilial

_ _ _ _

[I

- Lipsa activilatiJor distractive in jUf - Lipsa intimilatii

- Soc emotional intens - Teali'~J ij~veni obez -

I~

- Neadaptarea culturala - Stimuli insuficienti

- eleclelor anumitor alimente ~i Iichide asupra inimii ~i a Vase lor - el(erci~i1or musculare - exerci~ilor respiratorii - indemanarii de a se imbraca ~i dezbraca - masurilor de igiena - masurilor,qe prevenire a frigului - masunlor de prevenire a diareei - mijloaceltir de prevenire (a specifica)

03

I

I': I. I. ('

T=. [

'\ ",

~'

ANEXA NR. 5 - mijloacelor de repaus ~i destindere - mijloacelor de rezolvare a problemelor - mijloacelor de a'se realiza

.. , I ', .... I I I I

DIAGNOSTICE DE iNGRIJIRE *

- mijloacelor eficace de a elimina - mijloacelor eficace de a expectora

~

-

- Intoleranta la activitate

mijloacelor de favorizare a somnului pos:L1riloradecvate ,.'\1;, resurselor" serviciilor ofeme

,,".,

_ Alterare poten}iala a temperaturii corpului (a termoreglani) - Hipertermie

- sarcinilor ~ funetiilor unui rol -' valorilor nutritive ale alimentelor

- Hipotermie - Termoreglare alterata

- alegerii imbracamintei adecvate ~ia mediului - controlului respiraliei

- Alterarea eliminarii intestinale - Constipajie

- conlrolu!u1 evenimentelor - ghidului aHrnentar

I:

- Acomodare modificata-ineficace . . '- Anxietate ••..• 4~ "

-Diaree - Incontinenta de fecale - Alaptare ineficienta - Diminuarea debitului cardiac - Alterarea stani de confort - Durere - Duren~ acuta - Durere cronicli

""',

- Prurit - Greluri, varsaturi - A1teran~acomunicani

'-

- Alterarea comunicarii verbale

,I-

I-

- Adaptarea individuala ineficienla - Adaptare ineficienta: reaclie de aparare - Adaptare ineficienta: refuz. "egare . _ Adaptare inefJcienta in cadrul familiei: • invaliditate ..::Adaptare familia!a: • compromisa -: Conflict decizional (specificali) ...:$indrom potential de imobilitate

II II

- Deficit in diversificarea activitajii

>1

-Doliu

- Oisreflexia - Rise de olSreflexie _ Alterarea dinamicii familiale (proces familial modificat) -Oboseala -Teama - Deficit de volum tichidian - Exces de volum lichidian

,(

- Doliu anticipat - DoHu perturbat _ Alterarea procesului de cre~tere ~i dezvoltare "L1STE DES DIAGNOSTICS INFIRMiERS Se/on L.J. Carpenito - 1989. Traduction G. Dkhanoz (Le diagnostic infirmier - Tt.7loin du r6/e propre de /'infirmiere)

405

v

I -

~~

,." ....

- Deficit in menpnerea sanatatii

I I

Alterarea .integritiilii pielii - Alterarea mucoasei bucale

- Alterarea capacitapi de efectuare a aclivitatilor gospodare$1i - Deznadejde

- Alterarea perfuziei tisulare periferice

- Rise de infectie

- AlterareafunCfiei

- Rise de perturbare a orientarii in spapu

- Incontinenla reflexa

- Rise de intoxicare

- Incontinenjii din cauza de stres ,,:~~~-

- Rise de sufoeare

-lncoriiinenlA

tatala

"'1

""'-

- Deficit de cuno$tinle (specificali)

- Incontinenla prin nevoie imperioasa de a urilla - Retenlie urinara

- Diminuarea mobilitalii fizice

- Violenla potentiala (indreptata spre sine saulspre .altil).

- Rise de traumatizare

- Alterarea starii de nutrilie: insuficient in raport cu nevoile organismului (sul:Jnutripe) - Dificultate de inghipre - Alterarea starii de nutrilie:risc

de exces in raport cu nevoile organismului (supraalimeritatie)

~.I '

de eliminare a urinii

- Enurezis nonpatologie al eopilului - Incontinenla funeponalii

- Rise de transmitere a infectiei - Rise de ranire

_.

~.

I :I',j 'I' .'fl

- AJterarea relapilor (parinti-copii)

II

- Conflict legat de rolul de parinte - Reactie posttraumatica - Sindromul traumei violului - Adinamie (absenla puterii)

'I

- Alterarea potenlialii a funcliei ~espiratorii - Oegajare ineficienta a ciiilor respiratorii

11

- Mod ineficient de respiralie - Diminuarea schimbului de gaze

I

- Alterarea Tndeplinirii rolului propriu - Deficit in autoingrijire - Deficit al capacitatii de a se alimenta - Deficit al capacitalii de a se spala - Deficit al capacitalii de a se imbraca

:1.

.

- Deficit al capacitiilii de 1010sirea toaletei

,1 "

- Deficit total in autoingrijire

"I U!

- Alterarea conceptului de sine - Alterarea imaginii corporale

:- !I ~

- Alterarea identitiilii personale

"

.:,'

- Alterarea s1imei J", sine - Perturbarea

croriica a stimei de sine

- Perturbarea situalionala a stimei de sine - Rise de a-$i face rau - Alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, gustativa, taclila, olfactiva, kinesteiic~). - Alterarea obi$nuinlelor sexuale - Disfunclie sexuala - Alterarea modului de somn .":"

- Izolare sociala - Alterarea relaPilor sociale - Suferinla spirituala - Alterarea procesului,de gandire , - Alterarea integritatii lesuturilor .

406

:1

r

~,

I I I I I I I I I II I 'I, .1 '.

,.-

i\

~ Leonard Domni~oru - Compendiu de medicina interna, Editura $tiinlifica, Bucure~ti, 1994 Paul Eshleman, M.B.A. Pre~edinte Inspirational Films Adam Evelyn - Etre infirmiere, Les Editions HRW, Montreal, 1979 Louise Grondin, M. Ed, Rita J. Lussier M.S., Margot Phaneuf M.A., MEd, Lise Riopelle, M.N., - Planification des soins infirmifjrs, modele d'intervention autonome, Les Editions de la Chenelillre Inc. Montreal, Quebec Virginia

:l.~

G.H. Bernard - Manuel de soins A. Huber, B. Karasek-Kreutzinger - Les techniq Elizabeth M. Jamieson, Janice M. McCall, Ro Practices, Churchil Livingslone, 1988 B. Kezler, GI. Erb - Fundamentals of nursing Publishing 'Company, 1987, California, SUA Aurel Kaufmann - Propedeutica $i semiologie chi Michele Lang let - Ergonomie et soins infirmiers. L

es de soins infirmiers, Lamarre, Paris, 1990 a Blythe - Guidelines for Clinical Nursing ncepts and procedures - Addison - Wesley ' rgicala, Editura Dacia" Cluj-Napoca, 1986 sante des soignants, Editions Lamarre, Paris,

1990 Patricia A. Potter, RNMSN - Pocket Guide, Healt Assessment, Mosby-YearBook, Inc. 1994 N. Radu - Manual de anestezie $i terapie intensi~ , vo1. 2, Edit. Medicala, 1988 Arne SChaffer - Ghid clinic, Edit. Medicala SA, 19 5 Mary C. Sundberg - Fundamentals of nursing /th clinical procedures - Jones and Bartlett Publishers, Boslon, SUA, 1989 Beverly Witter du Gas - Introduction aux soins in irmiers - Las Editions H RW, Montreal, 19811 Letitia Morarlu, Ruxandra Spataru, Marluca I an, Victoria Pulu, Florin Chiru - Bazele teoretice$i practice ale ingrijirii omului sanato $i bolnav- Nursing Lesle D. Atkinson ~i Mary Ellen Murray - Unden tanding the Nursing Process Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovskl - Tehnici de ingrijire gerrerala a bolnavilor, Editura Didactica ~i Pedagogica, B cure~ti, 1983 Kate Barret - The Nursing Process and Documen tion Patricia G. Beare, Judith L. Myars - Adult Healt Nursing- The C.V. Mosby Company, 1990 Marie Bonyalo~ Le vocabulaire medical de base, Etude par /'etymologie, vol. I, II; Editeur OIP, Paris, 1978 C. BonundeJ -

Manual

de medicina

interna

Bucure~ti, 1974 Brunner - Suddarth - Soins infirmiers en m Pedagogique Inc. ' Lynda Juall Carpenito - Diagnostic infirmier, ME Lynda Juall Carpenito - Handbook of nursing dia Philadelphia Marie-Noelle Champion Daviller $1 colaboratorU , ••• Cours de nursing chirurgicalM. Geurts, Ma Tournai Ruth F. Craven and Constance J. Hlrnie Nursing, Copyright 1992 by J.B. Lippincott Co Catherine Duboys, Cecile Boisvert, Genevieve infirmierTemoin du role propre de /'infirmien ••• Documentape - Atelierul.curs .Procesul de nu mai,1989 ••• Documenta/ie - de la I.C.N. - privind Regleme

40

entru

asistenp

ecine -

medicali,

chirurgie,

Editura

Editions

Medicala,

du Renouveau

Sl nostics 1989.1990 - J. B. Lippincott Company - Le dossier de soins, Edit. Lamarre, 1990 ame Vanndendanche Institut Jeanne d'Arc ' : udy Guide'to Accompany Fundamentals of pany Dechanoz, Lisette Casellet - Le diagnostic ,Amiec Cahier no 12 sing~ traducere Gabriela .Bocec, Techirghiol, tart (traducere Gabriela Bocec)

Henderson

- Principii fundamentale

ale ingrijirii bolnavului,

Copenhaga -, Danemarca,

1991 '" ,."' '1~ ' Virginia Henderson - Principii de baza a ingrijiriipersoanei sanatoaselbolnave _ nursing, Societatea Personalului Sanitar din Romania ' Nelson Hinkson, director, Eastern European Affairs, New Life 2000, noiembrie, 1993 G. lonescu Amza - Vademecum terapeutic, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973 Claire B. Keane - Essentials of Medical - Surgical Nursing - W.e. Saunders Company _ Philadelphia Manulla L. $icolaboratorii - Dictionnaire medical; Editura Masson, 1992 M. Mihillescu - Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1991 lulian Mincu - Manual de dietetici1 pentru cadre medii, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973 I. Mincu -Alimentajia raponala a omului sanatds $i bolnav, Ed/tura Medicala, Bucure~ti, 1975 C. Moze~ - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 1978 C. Paunescu - Medicina interna (manual pentru $coala sanitara de asistente medicale), Editura Medicala, 1960 Margot Phaneuf - Soins infirmiers - la demarche scientifique, orientation vers Ie diagnostic infirmier, 1986, Montreal, Me. Graw-Hill Acad.Eugen Pora - Dic/ionarul sanatapi, Editura Albatros. Bucuresti, 1978 V. Predescu - Psihiatrie, Editura Medicala, 1989 Programe de continuare a educa/iei, Baylon University Center, 1992 L. Popovlclu - Somnul normal $i patologic, Ed/tura Medicala, 1972 Paul Popescu Neveanu - Psihologie, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1990 '-_. E. Proca - Tratat de patologie chirurgicata, Editura Med/cala Riopelle, l.; Leduc-Lalonde - Individualisation des soins infirmiers - modele conceptuel, Montreal, Mc. Graw-HiII, 1982 Riopelle L., Grondin L., Phaneuf M. - Soins infirmiers: personne, Montreal, Me. Graw-HiII, 1984

un modele centre sur les besoins de la ' '

Riopelle ,L., Louise Grondin, Margot Phaneuf - Repertoir des diagnostics infirmiers Vif{jinia Henderson, Montreal, Me. Graw-Hill Revista .Psihologie" nr.2, 5/1994 ••• Revue de /'infirmiere nr. 3/1987 ~i nr. 911-987 f. Satta -' CultIJlsantitalii, Editura$port-turism, 1980 .P. Siml~lci"': Paio/ogie chirurgicala $i mica chirurgie, Editura Medicala, 1974 T. $erbanescu - Nel,Jfologie, psihiatrie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1978 , V. Tircovnlcu - Pedagogie generala, Editura Facia, 1975 Lucretia, Titlrca - Breviar de explorari func/ionale $i de ingrijiri speciale acordate Editura .Viala Medicala Romaneasca", 1994 Lucretia Titlrca - Urgen/e medico.chirurgicale, Eoitura Medicala, Bucur~ti, 1993

selon

bolnavilor,

. .,

~II I I I I I I I .1 I ~eVOiade I ).1

$i a manea (Georgeta Balta,. Maria Zamfir .•........................ Alimentatia pacientului Hidratarea ~i mineralizarea organism lui

115 115 128

Tehnlcl de evaluare $1ingrijlrl asoelate evoil de a elimlna (Lucretia Titirca) . . . . . . . .• . Dete.rmin8:re~(~antitatiide urina pe 2 de ore Analiza unnel . Cap.tar~adeje?ti~lorfiziologice ~ pato ogice Asplratla gastnea . Tubajul intestinal - aspiratie intestinal continua StomiHe .....................•. . ...•............... Urmarirea bilantului Iichidian . . . . .. . .....•................... Masurarea greutatii ~i inaltimii corpor Ie

'I

Moblllzarea pac!ent~IUI Trcmsportul paclentllor

I 5.

f3JNevoia de a elimina (Lucreti Titirca, Maria Zamfir) ~dependenta in satisfacereanevoii ...................• , , .. f .,,~, •. a) Urina . ' : '. . . . . . .. . ' b) Scaunul- ..•................................. : c) Transpiratia d) Menstra ......................................•.......... H. Dependentainsatisfacerea nevoii .Probleme de dependenta: 1. 8iminare urinara inadecvata can tativ ~i calitativ 2. Retentia urinara - ischiurie 3. Incontinentade urina ~i materii fe ale 4. Diareea 5. Constipatia , 6. Varsaturile ' ' 7. Eliminare menstruala ~i vaginala nadecvata .....•............. 8. Diaforeza. Transpiratia in cantitat abundenta 9. Expectoratia

a se mi~ca~j ar ..vea,

buna P9stUr3(Elena Oorobantu) Iinde' .'. m satlsfacerea . .. . pendenta nevoll II. Dependents 'in satisfacerea nevoii Probleme de dependenta: 1. Imobilitatea 2. Hiperactivitatea 3. Necoordonarea mi~carilor 4. Postura inadecvata

. . . . . .

: ...•..

: ~.. ;

412

de a dormi

138-

II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii Probl~me de dependenta: 1. Insomnie 2. Hipersomnie 3. Disconfort 4. Oboseala

138 139

141 141 142 143 : .. 146 147 149.' 151 153 156 157 158 160 160 162 165 167 d 70

173 182 184

188

188 192 193

196 196 199 205

(Ludmila Rachieru)

" .. '.,'

",. .

',;;>!,' ••.

228 230 231 232 233

233 234 235

f6J

Nevoia de a se imbraca ~i dezbraca (Liana Parvu) L?Independenta'in satisfacerea nevoii II. DependentaIn satisfacerea nevoii .............................•.... Probleme de dependenta: 1. Dif[cultateade a se imbraca ~i dezbraca .. , .....2. Dezinteres pentru til1utavestimentara Imbracclrea~i dezbracarea pacientului (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)

(jJ Nevoia

de a menJine

temperatura

a fi

curat,

ingrijit,

de

a

241

;

'

244 246

248

248

proteja

tegumentele ~i mucoasele (Maria Zamfir) I. Independentain satisfacerea nevoH II.Dependenta in satisfaceiea nevoH Probleme de dependenta: 1. Carente de igiena 2. Alterarea tegumentelor ~ifanerelor

413

239 239

241 241 244

Tehnicf de evaluare $1ingrijiri asoclate nevojj de a menJlne temperatura eorpului in limite normale , (Gherghinica Gal; Monica Seuchea) Masurarea temperaturii de

236 236 238

corpului

in limite normale (Elena Dorobantu) I. Independentain satisfacerea nevoH II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii . probleme de dependenta: , 1. Hipertermia , .............................•...... 2. Hipo,termia : ' ~" ". ;'

~evoia

224 224 227

.:.

Tehniei de evaluare $1ingrijirlasoeiate nevoil de a dormi $i a se odihni (GherghinicaGal, Monica Seuchea) Rolul asistentei in satisfacerea nevoHde odihna a paci~ntului .Exercifii de relaxare (Lucretia Titirca) . Meditatia (Lucretia Titirca) '

191 '

~i a se odihni

J. Independentain satisfacerea nevoii

185 1.85

Tehnlcl de evaluare $i ingrljlri asoeiate n voil de a se ml$ea "'I a avea 0 b una- .postura (Lucretla . T",tlrcaV) .,. Patul pacientului Pregatirea ~i schimbarea patului '.. ; ..•.... Pozitiile pacientului in pat v

Nevoia

214 220

j •••••••••••••••••••••••••••••••••

136

.' ,

aq

.• ,

252 252 253 254 256

t?~'

l~i;

\";0

r/'

I

I I

Tehnici ingrijit, -

de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a proteja tegumentele ~i mucoasele Toaleta pacientului (Mariana Ardelean) Executarea ingrijirilor (Elena Dorobantu) Escarele de decubit (Mariana Ardelean) Ingrijirea plagilor (Lucretia Titirca)

de a fi curat, .. ' .•............•....

258 258 260 266 270

~ .........•..........•.

9. Nevoia de a evita pericolele

(Liana Parvu) ......•....... I. Independe11"' ,n satisfacerea nevoii ...•.......... , ' II. Dependenta in satisfacerea nevoii Probleme de dependenta: 1. Vulnerabilitatea fata de pericole ...........................•. 2. Alterarea integritatii fizice sau psihice ori amandoua

Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a evita pericolele Factorii de mediu (283), Mediul securizant ~i de protectie (285), Masuri in vederea asigurarii mediuluisecurizant pentru pacientul spitalizat (285), Prevenirea infectiilor intraspitalice~ti (287) (Elena Dorobantu) Sterilizarea (Laura Munteanu) : ..............•..•. Durerea (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) Plan de lngrijire pentru paciel)tul cu durere ...•... ' ..•............ Rolul asistehtei In ameliorarea reactiilor emotionale ~i comportamentale la stres Exemple de interventii autonome (LucretiaTitirdi) ,

10. Nevoia dea cornur'ri.::a(Elena

Dorobantu) .....................•...........

280 282

............•..

I. Independenta In satisfacerea nevoii

:

283

"

300 301 303 305

ncept pozitiv despre sine 339

"

318 320 321 , .. 323

3~5

I'

345 Gal,

Gal, 330

332 332

414

ANE~E ,

ifj

I I

I I

i m

~

346

.ll'_;__

346 348 350 Gal,

Carmen Dindelegan) '

' 346

.

351

354

I

'ifil

328 329

341 341 344

"

Exe:rcitiide t.axonomie (lleara

315

: •......

336 337

I. Ind~pende, nta In satisfacerea nevoii II. Dep'endenta In satisfacerea nevoii ,Probleme de dependenta: ! Ignoranta , Rolull asistentei In educatia pentru s natate (Gherghinica MOni?a Seuchea)

@

317

..............•......

+.' .'

14. ~eVpia de a invata c1rn sa-ti pastrezi sanptatea' (Valeria Ghidu)

325 327

(Gherghinica

335

(Valeria Ghidu) .. Ind,pendenta.1n ac.tlvltatlle recrea~v II. D]eend. enta Insatlsfacerea nevon d a se recrea Probleme de dependenta: Neplacerea de a efectua acti1.ati recreative Asig rarea mijloacelor de recreare a acientului (Gherghlnica Moni ' a Seuchea) .•........................................... I

315

11. Nevala de a acUona'confo'rm propriilor convingefi $i vaiora,de a practicareligia (MariaZamfir}

12. Nevoia dea fi preocupat in vederea realizarii (Ludmila Rachll~ru)

,

279

••...

.1

.,.,,~ 3. ~evoia. de .a..~e recr~~

~276 ~276

I. Independenta in satisfacerea nevoii II. Dependenta In satisfacerea nevoii Probleme de dependenta: 1. Comunicare ineficace la nivel senzorial ~i motor 2. Comunicare illsficienta la nivel intelectual ' 3. Comunicare fllcficienta la nivei afectiv ; Comunicarea terapeutictl (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)

I. Independenta lnsatisfaCEireanevoii II. Dependenta In satisfacerea nevoii Probleme de dependenta: 1. Culpabilitatea ...................• ; 2. Frustrarea .......................................•..•.. Rolul asistentei In sustinerea spirituala a pacientului Monica Seuchea) '

II. Deeendenta In satisfacerea nevoii IProbleme de dependenta: ! 1. Devalorizarea : 2. Neputinta ~ Rolul iasistentei in promovarea unui (Ghe~ghinica Gal, Monica Seuchea)

,

lAnexa 1 - Ghid orientativ de cui gere a datelor pentru cele 14 nevoi I fundamentale, In ved rea evaluarii l}i satisfacerii nevoilor I (Gherghinica Gal, Moica Seuchea) iAnf;xa 2 - Lista de probleme cu anifestarile de dependenta I corespunzatoare fiec. rei nevoi I (traducere de luliana il}ovan) lAnexa 3,- Lista cu diagnostice e lngrijire (probleme + surse i' de dificultate) ~i obi ivele corespunzatoare fiecarei situatii I' ." (traducere ~i siriteza e LlicretiaTrtirca l}i luliana' Vi~ovan) lAnexa 4 - Surse de dificultate (1 ducere de iuliana Vil)ovan} ! Anexa 5 - Diagnostice de lngrijir (traducere de Lucretia Titirca)

364

374

383' '.. 399

405

I

Bil:ili~grafie

.408

I I "'I.

I I, I, I

I~ I' '~I 1\ I 11'j