. . .
Tehnici Metode Exemple Descarcă GHIDUL GRATUIT
Disertaţie..........
Teză, Admitere, Sesiune, Licenţă sau preocuparea primordială a oricărui elev sau student, la un anumit moment din viaţă. Inamicii principali
Miza
• Timpul disponibil • Cantitatea „interminabilă” de informaţii • mult vânatul 10 • în alte cazuri la fel de mult vânatul 5 • admiterea în cadrul unei instituţii de învăţământ superior de renume • absolvirea stagiului de pregătire urmat în cadrul unei astfel de instituţii • bursa • media necesară obţinerii unui loc în căminul abia renovat
DAR Nici după finalul bătăliei războiul nu este terminat deoarece în vremurile cotidiene, procesul de învăţare trece dincolo de graniţele instituţionale şi se infiltrează în viaţa de zi cu zi, în procesele de muncă, de angajare, de dezvoltare personală/profesională.
Soluţia = o mai bună gestionare a timpului, prin asimilarea cât mai eficientă a un volum cât mai cuprinzător de cunoştinţe.
CUM? Contrar opiniei generale învăţarea NU este un proces atât de complex şi dificil, dacă deţii ARMELE POTRIVITE.
Planificarea
Perioadele optime de învăţare
Memoria selectivă şi relaţiie logice între informaţii
Sistematizarea informaţiei
Sursele de informare
Tehnicile şi instrumentele de memorare
Limbajul nonverbal în examen şi implicaţiile acestuia
Somnul şi învăţarea eficientă
Să dezvoltăm…..
Să detaliem……… Presupunem că ai de reţinut 80 de pagini. Intuitiv ajungi la concluzia că în 5 zile treci de două ori prin materie. Şi acum începi calculele: materia fiind grea, nu poţi învăţa mai mult de 2 pagini / oră (prima parcurgere )
40 de ore
ştii din experienţă că repetarea îţi ia cam 50% din timp
20 de ore
timp pentru „finisare"
12-15 ore
Total
72-75 de ore
- Dacă numărul de ore de învăţare pe zi alocate acelei materii este de 10
opt zile
Ai prea puţin timp la dispoziţie? Vezi unde poţi scădea numărul de ore (nu calitatea): poate un sfert din materie e mai uşoară (şi mai tai, mai găseşti scurtături şi faci 35 de ore); repetarea ia mai puţin dacă ai folosit corect tehnicile de învăţare (şi atunci la prima repetare ai nevoie doar de 15 ore, iar la a doua de 10 ore şi uite că deja ai câştigat 12-15 ore!). Elaborează un plan
Ziua repetari pauza
I invatare initiala .
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
.
3-5
.
.
1-2
.
.
.
1-2
p
.
p
p
.
p
p
p
.
Program de învăţare special conceput pentru lipsa de timp din sesiune http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Este dovedit ştiinţific faptul că: După ora 11,30-12 capacitatea de muncă scade destul de mult şi se menţine scăzută timp de 1-2 ore după masa de prânz. În acest interval se instalează oboseala, neatenţia, plictiseala sau chiar starea de somnolenţă. Cea mai scăzută productivitate a învăţării este între orele 13 şi 15. Este un moment propice relaxării şi somnului de amiază, cu toate efectele lui benefice. Capacitatea de muncă creşte din nou spre orele 16-17, acesta fiind momentul în care vom putea stoca în memorie informaţiile pe care vom dori să le reţinem zile sau chiar săptămâni, datorită faptului că memoria de lungă durată este cea mai eficientă după ora 16. În concluzie, am putea spune că intervalele cele mai bune pentru a învăţa sunt 8,00 - 11,30 (12,00) şi de la orele 16-17 până la ora culcării.
Află despre ciclurile productivităţii învăţării şi logica şedinţei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Cu cât un material este mai concret (“intuitiv - senzorial”, spun psihologii), cu atât îţi rămâne mai uşor în minte. Dimpotrivă, un material abstract (spre exemplu idei sau teorii cu un grad înalt de generalizare, în care exemplificarea concretă este sporadică sau absentă) este mult mai greu de întipărit şi chiar de reţinut. De aceea un material abstract este mai uşor de reţinut dacă dai un exemplu concret. „O propoziţie cognitivă este adevărată numai dacă informaţia (cunoştinţa) pe care o exprimă corespunde stării de fapt (obiectului) despre care se vorbeşte, este falsă dacă ceea ce susţine nu este adevărat, este probabilă dacă nu putem stabili nici adevărul nici falsitatea ei”. Greu, nu? Compară însă cu exemplul: (1) adevărat: metalele sunt bune conducătoare de electricitate (2) falsă: există cai înaripaţi (3) probabilă: numărul stelelor din galaxia noastră este par. !! Un experiment efectuat de un celebru psiholog, H. Ebbinghaus, a constatat că pentru memorarea a 12 silabe fără sens au fost necesare în medie 16,5 repetiţii, iar pentru memorarea a 36 de silabe tot fără sens au fost necesare 54 de repetiţii. În schimb, pentru memorarea a 480 de silabe cu sens, care reprezentau şase strofe dintr-o poezie, au fost necesare doar opt repetiţii! Află despre metodele memorării logice, bazate pe relaţiil între obiectele şi fenomenele care trebuie învăţate. http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Cuvinte cheie Simboluri Reprezentări Organizare
“Economia de piaţă este acel mod de organizare şi funcţionare al economiei în care asigurarea bunurilor şi serviciilor are la bază îndeosebi proprietatea privată, iar raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de stabilire a priorităţilor economice, a metodelor de producere şi organizare; accesul la bunurile economice pentru diferite persoane sau categorii de persoane este reglat prin preţ”.
Crezi că o poţi memora? După câte repetări? Iată cum ar arăta transpusă într-un mod care să cuprindă esenţialul şi să o facă uşor de reamintit ori de câte ori este citită: “Econ. de piaţă = mod de organiz. + funcţ. al ec.: - asigurare bunuri + servicii ß proprietatea privată - rap. cerere - ofertăàprincipiile de stabil. a: = priorit. ec. = met. de producere + organizare - acces la bunuri ec. (pt. pers./ categ. de pers.)ßpreţ”
Descoperă trucuri, semne si codificări pentru a sintetiza materia http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Foloseşte întotdeauna mai multe surse de informare! De ce? Hai să facem împreuna un scurt calcul! Programa/bibliografia recomandata e unica sursă din care îţi extragi informaţiile, uiţi, să zicem, 25%. Dacă însă prin consultarea mai multor surse (cărţi, tratate, culegeri, cursuri), care dezvoltă un singur aspect, mai mult sau mai puţin mărunt, aproape epuizându-i conţinutul, întorcându-l pe toate feţele, sau consultând surse care tratează un subiect mai general şi din alte puncte de vedere, poate că vei ajunge să cunoşti - să spunem - cu 60% mai mult decât ceea ce cere programa. Cunoscând deci 160% din ceea ce ţi se cere, consolidându-ţi deci planul lecţiei prin memorare involuntară, poţi uita “liniştit” cei 25% “legali”, pentru că 25% din cei 160% înseamnă 40% cunoştinţe uitate. Iar următorul calcul simplu ne scuteşte de orice comentarii: 160% - 40% = 120%. Adică, pe lângă faptul ca detii cunostinte integral (100%) despre ceea ce îţi cere manualul, mai ai şi rezerva de 20% cu care te poţi descurca în cazul în care ai probleme la examen. Află detalii şi primeşte exemple concrete despre folosirea corectă a mai multor surse de informare http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Mai întâi înţelege - abia apoi memorează! Ştiai că....? În general, in urma unei activitati de invatare retinem: - 10% din ceea ce citim; - 20% din ceea ce auzim; - 30% din ceea ce vedem; - 50% din ceea ce vedem si auzim - 80% din ceea ce spunem; - 90% din ceea ce spunem si facem
Exemplu: Pentru cine învaţă limba germană, declinarea substantivelor este o piatră grea. Regula este următoarea: Substantivele de orice fel au la nominativ, la genitiv şi la acuzativ plural aceeaşi terminaţie. La dativ plural se adaugă la această formă comună terminaţia –n, cu excepţia substantivelor terminate la nominativ plural în –n sau –s; acestea au la plural la toate cazurile aceeaşi formă. Ai înţeles, nu? Nici eu. Dar o simplă schemă lămureşte totul:
Utilizează diferite tehnici de memorare (globală, parţială, mixtă, metoda de la A la Z etc.) Foloseşte diferite instrumente ajutătoare care să faciliteze memorarea: sublinierile, incadrările, marcarea cu ajutorul culorilor, schemele. Pentru mai multe detalii şi exemple concrete http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Ştiai că....? Nivelul reţinerii e mai mare după somn decât după o perioadă de veghe. În plus, după 2 ore de somn, datele se reaşează la fel de bine ca după 8 ore de somn.
Mult mai multe detalii despre secretele somnului în relaţia cu procesul de învăţare şi cum să le foloseşti în avantajul tău http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
E dovedit de psihologi: Din totalul mesajelor pe care le transmitem, nici măcar 10% nu sunt extrase din cuvinte! În jur de 40% sunt verbale (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea etc.), iar peste 50 % sunt semnale non-verbale, oferite de anumite părţi ale corpului nostru, semnale care de multe ori exprimă neconcordanţa dintre ceea ce spunem şi ceea ce gândim.
Cel mai important gest de evaluare critică (nu neapărat negativ, ci pur şi simplu de evaluare) este gestul mâinii sprijinite de obraz, cu degetul arătător ridicat, în timp ce un alt deget acoperă buzele, iar degetul mare acoperă bărbia. Atunci trebuie să fii atent la explicaţii, amănunte, intonaţie, convingere.
Să analizăm doar două exemple: Gestul de încleştare a mâinilor indică atitudinea critică a examinatorului faţă de expunerea noastră. Care se poate referi la răspunsul tău, la timpul prea mare alocat (pe care ar vrea să îl scurteze, dar nu ştie cum, pentru că îl interesează să audă ceva anume în răspunsul tău). Cercetările efectuate de renumiţi psihologi au dus la concluzia că acesta este un gest de frustrare, care semnalizează că cel în cauză îşi reprimă o atitudine negativă. Gestul are trei variante: coatele sprijinite pe masă, iar degetele încleştate înaintea feţei; mâinile încleştate aşezate pe masă, deci la acelaşi nivel cu coatele; şi mâinile încleştate şi lăsate în poală în poziţie de şedere sau, în cazul în care profesorul stă în picioare, lăsate în jos. Pentru a afla mai multe secrete despre semnalele nonverbale şi interpretarea lor http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/
Descarcă GRATUIT Ghidul despre SECRETELE ÎNVĂŢĂRII CORECTE ŞI RAPIDE http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/