Tehnologia de Cultura a Fasolei

TEMA LUCRARII  “TEHNOLOGIA  “TEHNOLOGIA DE CULTIVARE CULTIVARE A FASOLEI PENTRU BOABE” 

1

Argument Agricultura o ramura a economii noastre trebuie sa satisfaca la nive ivel

opti ptim

cerint intele

de

con co nsum

ale

populatiei

cu

produse

agroa agroali lime ment ntar are; e; nece necesar sarul ul de fura furaje je pent pentru ru anima animale le si de mate materi riii prime prime.p .pen entr tru u indu indust stri rie e faso fasole lea a es este teun una a din din ce cele le mai vech vechii plan plante te cultivate. Fasolea este folosita pentru pregatirea preparatelor de cultivare. Peste 500milioane de oameni consuma curent preparate din fasole. Timp indelungat fasolea este numita “carnea oamenilor saraci”,datorita continutului

de

proteine

bogate

in

amino

acizi

esentiali

(lizina,arginina,triptofan) Fasolea se recolteaza vara,lasa terenul bogat in azot,curat de buruieni;fasolea este foarte buna premergatoare pentru cerealele de toamna neprasitoare Pe viitor ca specialist in agricultura este foarte important sa stim:ce cantitate de azot are solul in care a fost cultivat fasolea pentru a regla cantitatea de ingrasaminte.

2

PLANUL LUCRARII   ARGUMENT  CAPITOLUL I 1.1.Importanta culturii de fasole 1.2 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru p entru boabe 1.3 Cerintele fata de clima si sol 1.4 Soiuri cultivate in romania 1.5 Tehnologia de cultivare a fasolei pentru p entru boabe 1.5.1 rotatia culturii 1.5.2 fertilizarea 1.5.3 lucrarile solului inainte de semanat 1.5.4 samanta si semanatul 1.5.5 lucrarile de ingrijire dupa semanat 1.5.6 recoltare fasolei si depozitarea 1.6 Norme de protectiea muncii Planse/anexe Bibliografia

3

CAPITOLUL I 1.1 IMPORTANTA CULTURII DE FASOLE Fasolea se cultiva pentru pastaile sale care se intrebuinteaza in stare tanara(neajunse tanara(neajunse la maturitate maturitate fiziologica),la fiziologica),la preparare preparare unor mancaruri(ciorbe,mancare de fasole cu sau fara carne,ghiveci,salata de faso fasole le verd verdee-fi fiar arta ta etc) etc).i .in n ac acei eias asii faza faza se intr intreb ebui uint ntea eaza za la fabricarea conservelor(fasole verde, ghiveci etc). Pastaile verzi de fasole prezinta o valoare energetica ridicata cca.40 de calorii,cantitati mari de hidrati de carbon 5,5 %,substante albu albumi mino noid ide e 2,9 2,9%,vitamina a,acid ascorbic 15 mg la 100 g,carotina0,33 mg la 100g. Boabele uscate de fasole contin 23-25% substante proteice.45% hidrati de carbon,precum si vitamine a,b,c,din care cauza dau o valoare alimentara foarte ridicata. Originea si aria de raspandire Faso Fasole lea( a(Ph Phase aseol olus us vulg vulgar aris is),i ),imp mpre reun una a cu alte alte spec specii ii ca Ph.multiflor Ph.multiflorus,Ph,l us,Ph,lunatu unatus s etc.este etc.este originara originara din America America centrala,din centrala,din sudul Mexicului si America de sud. In ceea ce priveste speciile de dolichos ph.mungo,ph.aureus si altele, s-a stabilit ca acestea sunt de origine din industan,iar speciile care apartin genului vigna(fasolita) sunt originare din africa, de undedupa becker becker-dil -dillin lingen gen-s-a -s-au u raspan raspandit dit in tarile tarile orient orientulu uluii apropi apropiat at si indepartat.se stie ca vigna sinensis,mai ales varietatea seguipedalis se cultiva astazi pe suprafete suprafete foarte mari in india,china, india,china,coree coreea,japo a,japonia nia si alte tari din rasarit.la noi in tara si-n alte tari din europa fasolita se cultiva din ce in ce mai putin ca planta legumicola,desi pastaile sale sunt foarte mari si destul de fargede.o insusire valoroasa a fasolitei este aceea ca se poate cultiva si-n terenuri nisipoase (chiar pe nisipurii zburatoare) ceea ce este foarte important pentru tara noastra,daca avem in vedere terenurile nisipoase din regiunile oltenia si crisana. Fasolea propriu-zisa phaseolus vulgaris,aceasta se gaseste in cultura in unele tari (Peru,Mexic) de foarte multa vreme,iar in europa s-a intr introd odus us in se seco colu lull al xvi-le xvi-lea, a,mai mai inta intaii in span spania, ia,de de unde unde s-a s-a raspandit si-n celelalte tari ale vechiului continent. Dupa Dupa Leroi, Leroi,faso fasolea lea introd introdusa usa din Americ America a era urcato urcatoare are si avea seminte mari,de culoare inchisa.in urma proceselor de ameliorare s-au creeat numeroase soiuri care se gasesc astazi in cultura.fasolea este es te o plan planta ta foar foarte te rasp raspan andi dita ta in toat toate e tari tarile le.d .de e ac acee eeas asii larg larga a raspandire se bucura si in tara noastra,cultivandu-se o suprafata de pest peste e 10.00 10.000 0 ha(f ha(fas asol ole e pent pentru ru past pastai ai).i ).in n ulti ultimu mull timp timp au cres crescu cutt supr supraf afet etel ele e cult cultiv ivat ate e cu faso fasole le pent pentru ru indu indust stri ria a co cons nser erve velo lor; r;de de 4

asemen asemenea ea supraf suprafete etele le de cultur culturii aso asociat ciate e si sucesi sucesive ve cu fasole fasole.da .date te fiind cerintele acestei plante fata de caldura si umiditate,fasolea da rezult rezultate ate bune bune numai numai in zon zonele ele mai calde calde care care intrun intrunesc esc condit conditiil iile e favo favora rabi bile le de clima clima si so sol. l.ca ca zo zone ne co core respu spunza nzato toar are e pent pentru ru cult cultur ura a fasolii trebuie considerate regiunile de climat potrivit de cald (in care se realize realizeaza aza in timpul timpul verii verii 27-30 27-30°c) si cu suficie suficienta nta umidit umiditate ate(ce (cell putin 150 mm preipitatii in cursul perioadei vegetatie) precum si cu sol permeabil,suficient de bogat in substante nutritive.cele mai favorabile zone zon e pentru pentru fasole fasole,ca ,ca altfel altfel si pentru pentru cultura cultura bamelo bamelor,s r,sunt unt:lu :luncil ncile e apelor din campia Dunarii(luncile Dunarii,Arge Dunarii,Argesul,Ial sul,Ialomita, omita,Buzaul Buzaului,Lun ui,Luncile cile Oltului Oltului Si Jiului);Campi Jiului);Campia a De Vest Ve st(L (Lun unci cile le Timi Timisu sulu lui, i,Mu Mure resu sulu lui, i,Cr Cris isur uril ilor or Si Some So mesu sulu lui) i).Z .Zon one e favorabile se mai intalnesc si n depresiunile din campia transilvanie transilvaniei(lunci i(luncile le muresului,t muresului,tarnave arnavelor,so lor,somesulu mesului);apo i);apoii in campia moldovei pe luncile siretului,prutului si barladului,asa cum se vede in harta fito-ecologica a fasolei.mai putin favorabile pentru cultura fasolei sunt considerate:regiunea colinelor si a depresiuninlor subcarpatice,cu temperaturi medii anuale sub 39 °c zonele din campia dunarii,parte de est a podisului moldovei si mai ales zonele aride ale baraganului si dobrogei care nu dispun de posibilitati de irigare.zonele excesiv de usca uscate te din din bara baraga gan n si din din podi podisul sul dobr dobrog ogei ei,ca ,ca si zo zone nele le inal inalte te din din regiun regiunile ile muntoa muntoase, se,sun suntt consid considera erate te ca nefavo nefavorab rabile ile pentru pentru cultur cultura a acestei legume.

5

1.2 PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALE FASOLEI PENTRU BOABE

Faza Faza de cres creste tere re a faso fasole leii de la germ germin inar are e pana pana la apari apariti tia a frunzelor adevarate(tulpinale) reprezinta stadiul de planta. Faso Fasole lea a are are germ germin inat atie ie epig epigei eica ca adic adica a co coti tile ledo doan anel ele e ies ies la supraf suprafata ata sol solulu uluii fiind fiind purtat purtate e de axa hipoco hipocotil tila a care care se alunge alungeste ste mult.la mult.la supraf suprafata ata sol solulu uluii cot cotile iledoa doanel nele e devin devin orizon orizontal tale,i e,inve nverze rzesc sc si servesc un timp limitat la asimilatie,pana la aparitia primelor frunze.de la nivelul cotiledoanelor pana la primele frunze axul principal al plantei se alungeste si poarta numele de epicotil.in general,aparitia primelor frunze in numar de doua asezate diametral opus se petrece la cateva zile si la distant distanta a de 2-3 cm deasup deasupra ra cot cotile iledoa doanel nelor. or.pri primel mele e doua doua frunze care apar poarta denumire de frunze primare.frunzele primare sun sunt ovale, le,mai mai mult sa sau u mai putin as asc cutite la varf,ap ,aproape opuse,cordate la baza si fara strat ceros.marimea lor este in stransa lega legatu tura ra cu mari marime mea a boabe boabelo lor. r.cu culo loar are e frun frunze zelo lorr prima primare re si axei axei hipocot hipocotile ile este este in corela corelatie tie cu culoar culoare e tegume tegumentu ntului lui semint semintelo elor.i r.in n general au o culoare verde,intalnita in deosebi la soiurile cu bobul alb sau slab colorat.la soiurile de fasole cu boabe de culori inchise,negr inchise,negre,brun e,brune,ros e,rosii ii sau pestrite,ax pestrite,axa a hipocotila hipocotila este colorata colorata in purpuriu pe toata intinderea sau numai in vecinatatea v ecinatatea solului. Culo Culoar area ea purp purpur urie ie are are dife diferi rite te no noan ante te mai mai desc deschi hise se sa sau u mai mai inch inchis ise e pana pana la viol violet et in spec specia iall la so soiu iuri rile le cu boab boabe e de culo culoar are e neagra.frunzele primare la soiurile cu boabe colorate,in special cele in negru negru sau pestri pestrite te cu negru, negru,au au o culoar culoare e verde verde inchis inchis cu nervur nervurile ile purpur purpurii, ii,cul culoar oare e care care uneori uneori trece trece si pe petiol. petiol.supr suprafa afata ta frunze frunzelor lor primare este in general neteda,dar sunt si soiuri care au suprafata frunzelor primare incretite

6

fig.1

Faza de germinare pana la stadiul de plantula la fasolea comuna. fig.2 MT FP planta planta de ph vulgar vulgaris( is(sch schema ema);t );t11axa hy-pocotila: t2-axa T1 epicotila;cot-cotiledoane,fp-frunze primar primare;m e;mt-m t-mugu ugure re termina terminal;t l;tulp ulp-tulpina:radacina. COT

TULP COLET RAD

T2

RADACINA Radacina fasolei este pivotanta,mult ramificata,cu radacini laterale destul de lungi,dar subtiri.in embrion exista o radacina principala care se dezvolta odata cu germin germinare area a si creste cresterea rea plante planteii si care constituie pivotul de pe care se desprind radacinile secundare. Acestea nu se deosebesc prea mult ca grosime si lungime de radacina princi principal pala,fa a,fapt pt ce face ca radacin radacina a sa se asemene cu radacinile semifasciculare.

7

Radacinile secundare pornesc foarte aproape de suprafata solului si majoritatea lor sunt raspandite in stratul de sol de 0-25cm. In functie de conditiile de umiditate,aer,textura solului,elemente nutritive si temperatura,ele se pot dezvolta si pe adancimi mai mari ale solului,ajungand pana la 75-90cm. O particularitate biologica a sistemului radicular al fasolii este aceea ca are o capacitate capacitate mica de regenerare,din regenerare,din care cauza plantele de fasole fasole suporta greu transplantarea. Sist Sistem emul ul radi radicu cula larr exer exercit cita a o infl influe uent nta a foar foarte te mare mare asupr asupra a dezvoltarii intregii plante prin multiplele functii pe care le indeplineste. De gradul de dezvoltare al radacinilor depinde aprovizionarea cu apa si saruri minerale ale partilor aeriene. Sistemul radicular participa la transformarea sarurilor minerale si la procesele metabolice din plante.nu toata radacina participa la absortia apei si elementelor nutritive,ci numai radacina tanara de culoare alba. Pe masura masura ce radacina radacina imbatra imbatranes neste te devine devine bruna, bruna,se se suber suberific ifica a si absor absorti tia a elem elemen ente telo lorr nutr nutrit itiv ive e ince incete teaz aza,e a,ea a inde indepli pline nest ste e insa insa mai mai departe rolul de conducatoral elementelor nutritive si de depozitarea si transformarea unor produse de metabolism. Peri Pe riii radi radicu cula lari ri si port portiu iuni nile le de rada radaci cini ni nesu nesube beri rifi fica cate te ca care re aprovizioneaza planta cu apa si hrana sunt in contact foarte strans cu cele mai mici particule de sol.ei isi reduc foarte mult activitatea cand apar apar co cond ndit itii ii nefa nefavo vora rabi bile le ca ca:l :lip ipsa sa de ae aer, r,us usca caci ciun une, e,ac acid idit itat ate e pronuntata,cantitati mari de aluminiu si mangan in forme solubile etc. In co cond ndit itii ii nefa nefavo vora rabi bile le numar numarul ul peri perilo lorr radi radicu cula lari ri se redu reduce ce,i ,iar ar radacinile tinere se suberifica repede,reducandu-se astfel suprafata de absortie pentru intreaga planta.lungime si volumul radacinii sunt in cont co ntin inua ua cres creste tere re pana pana in faza faza de form formar are e a past pastai ailo lor. r.gr greu euta tate tea a proaspata a radacinii se acumuleaza treptat pana in faza de formare a pastailor,in timp ce depunerea de substanta uscata continua pana la maturitate deplina a plantelor.acumularea de substanta uscata se face mai lent lent in prim prima a parte parte a vege vegeta tati tiei ei si se prod produc uce e cu inten intensit sitat ate e ridicata spre parte a doua a vegetatiei. Gradul de dezvoltare al sistemului radicular este conditionat de o serie de factori de mediu,dar in acelasi timp este si un caracter de soi,care se pune in deosebi in evidenta la cultivarea unor soiuri diferite in conditii similare de mediu.continutul de umiditate din sol determina dezvoltarea sistemului radicular intre anumite limite specifice soiului. La un continut prea mare sau la un continut prea mic de apa in sol(seceta)radacinile inceteaza sa mai creasca. In cazul excesului de apa,factorul limitativ al cresterii radacinii nu este apa ci lipsa suficienta de oxigen. In caz de seceta s-a constatat ca aparitia secetei in perioada cresterii vegetative a afectat cel mai mult lungimea radacinii,in timp ce seceta

8

din peri perioa oada da infl inflor orir irii ii inhi inhiba ba ce cell mai mai mult mult cres creste tere rea a in greu greuta tate te a radacinii. Cresterea radacinilor este influentata si de temperatura solului. Se considera ca la temperaturi mai scazute de 5 °c radacinile cresc foarte putin pana la incetarea cresterii. Intre Intre 5-35 5-35°c rada radaci cini nile le cres cresc c foar foarte te mult mult,i ,iar ar pest peste e 35°c cres creste tere re radacinilor se micsoreaza pana la incetare. Temp Temper erat atur uril ile e ridi ridica cate te ince inceti tine nesc sc dezv dezvol olta tare rea a celu ce lula lara ra,i ,iar ar radacinile se suberifica pana aproape de varful lor,reducand in felul acesta mult suprafata de absortie. Nodozitatile de pe radacini Pe rada radaci cini nile le faso fasole leii se vad vad ades adeseo eori ri mici mici unfl unflat atur urii numit numite e nodozitati. Din punct punct de vedere vedere anatom anatomic, ic,nod nodozi ozitat tatile ile sunt sunt radaci radacini ni secund secundare are modifi modificat cate e si poseda poseda un tesut tesut cortic corticol ol parenc parenchim himati atic c si fascico fascicole le de vase vase ca care re sunt sunt in lega legatu tura ra cu fasc fascic icul ulel ele e de vase vase ale ale rada radaci cini niii principale. In ce celu lule lele le pare parenc nchi himu mulu luii co cort rtic icol ol al no nodo dozit zitat atilo ilorr se gase gasesc sc bacteriile radicole. Leguminoasele in general au pe radacini nodozitati in care se gases gasesc c bacte bacteri riii radi radico cole le cu ca care re trai traies esc c in simb simbio ioza za unde unde plan planta ta apr aprov oviz izio ione neaz aza a bact bacte eriil riile e cu hidr hidrat atii de ca carrbon bon iar iar bact bacte eriil riile e aprovizioneaza planta cu azot pe care il sintetizeaza din aer acest fel de simb simbio ioza za la legu legumin minoa oase se es este te co cons nsid ider erat at un caz parti particu cular lar al parazitismului. In cazul fasolei pe radacinile ei se instaleaza bacteria rhizobium phaseoli si care formeaza nodozitatii sub forma rotunda,asezate mai ales spre extremitatile radacinii,pe radacinile subtiri si perii radiculari. Rhizobium phaseoli este o specie mai mica fata de rhizobium leguminoasarum si este peritrih flagelata.Din sol bacteria patrunde in tesutul meristimatic al radacinii prin perii radiculari. Inainte de a patrunde in perisorul radacinilor are loc o aglomerare a bacteriei intrun anumit punct al parului. Aceas Aceasta ta se secr cret eta a o enzi enzima ma ca care re dizol dizolva va membr membran ana a paru parulu luii si patrunde in protoplasma. Odat Odata a patr patrun uns s in inte interi rior orul ul peri periso soru rulu luii radi radicu cula lar, r,ba bact cter eria ia se inmulteste foarte mult,formeaza o masa gelatinoasa ca sa se apere de actiunea antitoxica a protoplasmei,inainteaza sub forma unui cordon bacte bacteri rian an spre spre baza baza paru parului lui,in ,intr tra a in pare parech chim imul ul co cort rtico icol, l,di dige gera rand nd memb membra rane nele le ce celul luloz ozice ice ale ale ac aces esto tora ra si ajung ajunge e pana pana in apro apropie piere rea a endodermului.

9

Celulele parenchimului corticol in care a patruns bacteria sunt excitate si se divid foarte mult formand o nodozitate. In aceste nodozitati bacteria se inmulteste mult. Cand bacteriile devin active in interiorul nodozitatii,apare un pigment rosu rosu portoc portocaliu aliu de natura natura hemopr hemoprote oteica. ica.spr spre e sfarsi sfarsitul tul perioa perioadei dei de vegeta vegetatie tie a plante plantelor lor,co ,conti ntinut nutul ul nodozit nodozitati atilor lor devine devine verzui verzui,apo ,apoii se decolo decolorea reaza za trepta treptat,b t,bact acteri eriile ile isi schimb schimba a aspect aspectul ul morfol morfologi ogic c sub forma de x,y si se numesc bacteroizi. Dupa moartea plantelor bacteriile ramase vii se intorc din nou in sol, so l,un unde de se inmu inmult ltes esc c mai mai lent lent si vo vorr infe infect cta a din din no nou u rada radaci cini nile le plantelor de fasole cand pe terenul respectiv se va semana fasole. Dezvo Dezvolt ltar area ea bact bacter erii iilo lorr radi radici cico cole le pe rada radacin cinil ile e faso fasole leii prin prin form formar area ea de no nodo dozi zita tati ti es este te co cond ndit itio iona nata ta de o se seri rie e de fact factor orii ca:t ca :te emperatura,umidi iditatea solului,tipul de sol,acidit ditatea solului,prezenta sau lipsa unor microelemente etc. Astfel Astfel temper temperatu atura ra minima minima de dezvol dezvoltar tare e a bacter bacteriilo iilorr este este de 4,54,56,5°c,optima de 28-30°c,iar maxima de 29-40°c. Lipsa Lipsa unor unor elem elemen ente te din so soll prec precum um magn magnez eziul iul,b ,bor orul ul,mo ,molib libde denu null opreste fixare azotului atmosferic si in acest caz bacteriile consuma substantele cu azot si hidrati de carbon la planta gazda devenind astfel parazite. S-a calculat ca prin intermediul rhizobium phaseolis,o cultura de fasole fasole fixeaza fixeaza din atmosf atmosfera era cantit cantitate atea a de 65kg/ha 65kg/ha azo azott substa substanta nta activa. O parte din azotul fixat de bacterii ajunge prin excretie in sol din nodozitati in timpul cat trece pe radacinile fasolei. Escret Escretia ia compus compusilo ilorr cu azot apare cand cantit cantitati atile le de azo azott fixat fixat de bacterii depasesc psibilitatile de utilizare de catre fasole. De as asem eme enea, nea,in in timpu impull con onve vettuiri uiriii bact bacter erii iilo lorr cu plant lante ele de fasole, fasole,num numero eroase ase bacteri bacteriii mor si chiar chiar nodozit nodozitati ati intreg intregii pier pier fiind fiind inlocuite de altele. Corpul Corpul bacter bacteriilo iilorr moarte moarte,pre ,precum cum si nodozi nodozitat tatile ile care care nu mai sunt sunt acti ac tive ve sunt sunt desc descom ompu puse se in so sol, l,re rezu zult ltan and d as astf tfel el co comp mpus usii cu az azot ot asimilabili. Nodozitatile se formeaza pe radacinile fasolei in cantitate mai mare cand solul este mai putin bogat in azot si se reduc in conditiile prezentei in sol in cantitate mai mare ma re a sarurilor dozate. Din punc punctt de vede vedere re pract practic ic,pe ,pent ntru ru faso fasole le se folo folose sesc sc cult cultur urii cu rhiz rhizo obium bium phas phaseo eoli li cu ca carre se trat trate eaz aza a se semi min ntele tele inai inaint nte e de semanat,spre a stimula formarea de nodozitati si a asimila o cantitate mai mare de azot atmosferic. Astfel d biopreparate fertilizante si utilizarea lor vor fi prezentate in cuprinsul lucrarii la capitolu de tehnologie a culturii.

10

TULPINA In general,fasolea are o tulpina relativ groasa la baza,fara a fi rigida. In part partea ea supe superi rioa oara ra are are o form forma a cili cilind ndri rica ca,m ,muc uchi hiat ata a sa sau u usor usor turtita.pe suprafata tulpinii se gasesc numerosi perisori.in functie de tipul de fasole-pitic sau urcator se prezinta si aspectul morfologic al tulpinei. La formele pitice(oloage)tulpina are o crestere definita in lungime,este erecta si inalta de 30-50cm,pe axa principala.

Fig3 Difere Diferenti ntiere erea a intre intre tulpin tulpina a formel formelor or pitice pitice si urcato urcatoare are in faza aparitiei primelor frunze adevarate:1-planta pitica;2-planta urcatoare. Are 4-9 noduri,ramifica mult si se termina cu o inflorescenta care-i opreste cresterea mai departe in lungime. La formel formele e urcato urcatoare are,tu ,tulpi lpina na are o creste crestere re nedefi nedefinit nita a in lungim lungime, e, ajung ajungan and d la 3-4cm 3-4cm,ia ,iarr in unel unele e co cond ndit itii ii pana pana la 15cm 15cm.in .in ac aces estt caz tulpina este sustinuta de diferite suporturi:aragi,plante de porumb etc. In jurul carora se rasuceste in sens invers acelor de ceasornic. Tulpi Tulpina na urcat urcatoa oare re se rami ramifi fica ca foar foarte te puti putin, n,inf inflo lore resc scen ente tele le la formele urcatoare apar aproape de baza tulpinii,iar celelalte urmeaza succesiv pe masura ce se formeaza noile noduri. Diferentierea intre tulpina formelor pitice si urcatoare incepe sa apara la cateva zile dupa aparitia primelor frunze adevarate cand la formele urcatoare incepe sa diferentieze o tulpina subtire.lungimea si diametrul tulpinei precum si numarul de ramificatii sunt in continua crestere de la rasarire pana la formarea pastailor.

11

Greuta Greutatea tea proasp proaspata ata a tulpin tulpinei ei si ramifi ramificat catiilo iilorr se acumul acumuleaz eaza a trepta treptatt pana pana la formar formarea ea pastai pastailor lor cand cand incepe incepe o stagnar stagnare,p e,pe e cand cand depu depune nere rea a de subs substa tant nta a uscat scata a in tulpi ulpina na co cont ntin inuu uua a pana pana la maturitatea deplina. Intensitatea acumularii de substanta uscata creste in a doua perioada de vegetatie.cresterea tulpinii si depunerea de substanta uscata este conditionata de o serie de factori ca:soi,umiditate,hrana. Lips Lipsa a apei apei in so soll in peri perioa oada da cres creste teri riii vege vegeta tati tive ve afec afecte teaz aza a cresterea in lungime a tulpinii si numarul de ramificatii,iar lipsa apei in perioada infloririi inhiba cresterea in greutate. Gradul in care este afectata cresterea in lungime si greutatea tulpinii in functie de lipsa apei din sol depinde si de ereditatea fiecarui soi de fasole. Culoarea tulpinei este in general verde in perioada de vegetatie sau sa u galb galben en-b -bru runa na la matu maturi rita tate te.l .la a faso fasole lea a cu boab boabe e negr negre e sa sau u pest pestri rite te,t ,tul ulpi pini nile le si last lastar arii ii in peri perioa oada da de vege vegeta tati tie e pot pot avea avea o pigmentatie purpurie. Aceasta culoare se poate mentine tot timpul sau se atenuiaza la unele forme pana la disparitie catre maturitate. FRUNZA In decursul dezvoltarii ontogenetice,pornind de la samanta pana la fructificare fructificare,fasol ,fasolea ea formeaza formeaza trei tipuri de frunze,care frunze,care se deosebesc deosebesc prin prin forma,f forma,func unctia tia si poziti pozitia a lor pe tulpin tulpina.c a.cele ele trei trei tipuri tipuri de frunze frunze sunt:fr sunt:frunze unzele le embrio embrionar nare(c e(coti otiled ledona onale) le)fru frunze nzele le primar primare e si frunze frunzele le adevarate. Sunt primele frunze ale plantei,care apar inca i nca din embrionul semintei. Ele se formea formeaza za din merist meristemu emull nedife nediferen rentia tiatt al embrio embrionul nului ui constituind una din componentele lui. Cotiledoanele se afla dezvoltate inainte de germinarea semintei. La faso fasole le ele ele sunt sunt groa groase se si ca carn rnoa oase se si se serv rves esc c drep dreptt orga organe ne de depozitare pentru materialele de rezerva. Cotiledoanele sunt caracteristice numai pentru embrionul semintei si pentru primele faze de dezvoltare a plantulei pana la aparitia frunzelor primare.dupa care timp;se desprind de pe tulpina si cad.la fasole sunt doua cotiledoane care ies la suprafata solului;se inverzesc si joaca si rol asimilator,alaturi de acela de depozit al materiilor de rezerva. Frunze Primare Apar la cateva cateva zile de la rasarirea plantelor plantelor si deasupra deasupra cotiledoanelor cotiledoanelor pe axul tulpinal la 2-3cm.frunzele primare la fasole sunt in numar de doua asezate aproape diametral opus. Ele sunt frunze simple,la simple,la care limbul foliar este format dintr-o singura piesa,care se prinde de tanara tulpina prin intermediul petiolului.

12

Frunzele primare la fasole au limbul de forma ovala,cu varful mijlociu de ascutit si cordat la baza.pe suprafata limbului nu se afla strat ceros. Marimea frunzelor primare si in special al limbului este in corelatie directa cu marimea boabelor.culoarea frunzelor este in general verde la majoritatea soiurilor cu bob alb sau slab colorat. La soiurile cu boabe negre sau pestrite culoarea frunzelor primare este verde inchis cu nervuri purpurii. Frunzele Adevarate Frunzele adevarate la fasole care apar pe tulpina si ramificatii au principalul rol asimilator in perioada de vegetatie. Aparitia lor are loc la cateva zile dupa frunzele primare.frunzele adevarate sunt frunze palmat compuse,alcatuite dintr-un petiol comun denumit rahis pe care sunt dispuse trei foliole. Rahisul se determina cu o foliola de aceea se considera ca sunt frunze imparip imparipena enate te compus compuse.a e.avan vand d trei trei foliole foliole mai poarta poarta denumi denumirea rea de trifoliate.stipele sunt lanceolate sau pot sa lipeasca. Folio Foliole lele le sunt sunt mari mari co cord rdif ifor orme me si aco acope peri rite te cu peri peri.m .mar arim imea ea foli foliol olel elor or vari variaz aza a atat atat in ca cadr drul ul plan plante teii ca catt si in ca cadr drul ul fiec fiecar arui ui soi.dimensiunile foliolelor cresc de la baza tulpinei spre mijloc si apoi descresc spre varf. Forma foliolelor poate sa difere dupa soi.ele pot fi ovale,lung ascutite la varf sau scurt ascutite pana la boante. La baza pot fi rotunjite sau cuneate. Suprafata foliilor este in general neteda si poarta intotdeauna perisorii fini.exista si unele soiuri de fasole la care suprafata foliilor este incretita gofrata.culoare gofrata.culoarea a fiolelor fiolelor este verde de diferite diferite nuante,la nuante,la majoritatea soiurilor de fasole.aparitia frunzelor adevarate si ritmul de cres creste tere re a supra uprafe fete teii foli foliar are e atin ating g valo valorrile ile maxi maxime me in faza faza de inflorire.incepand cu perioada de formare a pastaii suprafata foliara se redu reduce ce prin prin proc proces esul ul de usca uscare re no norm rmal ala a a plan plante telo lorr in spec specia iall a frunzelor de la baza plantelor. FLOAREA Florile Florile sunt grupate grupate in florescente florescente racemoase(ci racemoase(ciorchin orchine)scur e)scurte te cate 2-8 perechi la un loc. Floarea Floarea propriuzisa propriuzisa este caracterist caracteristica ica leguminoase leguminoaselor.e lor.ea a este alca alcatu tuit ita a pe tipu tipull 5 si este ste zigo zigomo morrfa,a fa,adi dica ca peta petale lele le nu sunt sunt egale. egale.cali caliciu ciull este este format format din 5 sepale sepale,, in parte parte unite. unite.cor corola ola are 5 petale,in care una este mai mare si se numeste stindard sau vexil.alte doua doua sunt sunt as asez ezat ate e late latera rall fata fata de plan planul ul de simet simetri rie e al flor florii ii si se numesc numesc aripioare aripioare sau ale.ace ale.aceste stea a au in genera generall o forma forma ovala ovala sau oblica.d oblica.doua oua dintre dintre petale petale sunt sunt concre concrescut scute e si formea formeaza za asa numita numita carena sau luntrita.

13

Aceasta are o forma liniara inconvoiata si ea poate fi dispusa in spirala sau in forma de pinten lung. Staminele sunt in numar de 10,din care in mod obisnuit 9 sunt unite prin filamentele lor si una libera(androceu,diadelf). Ovarul are pozitie superioara. Gine Ginece ceul ul es este te mono monocap capel elar ar.in .in ov ovar ar ov ovul ulel ele e au o place placent ntat atie ie marginara.staminele au o asezare hipogina adica la baza ovarului.fecundarea este in general automogama,dar nu sunt excluse cazuril cazurile e de alo alogam gamie, ie,in in partea partea determ determina inata ta de o protej protejare are slaba slaba a pistilului de carena.polenul si stigmatul ajung la maturitate inainte de deschiderea florii si fecundarea are loc cu floarea inchisa. Culoarea florilor la prima vedere este uniforma,alba,roza,violet sau rosie.exista insa si forme de fasole la care stindardul are alta culoare fata de restul petalelor fie uniform colorat fie sub forma de pete pete sau dungi dungi fine.i fine.in n gener general,f al,faso asolea lea cu boabe boabe albe albe are culoar culoarea ea florilor alba,iar fasolea cu boabe colorate florile sunt roze,violet sau rosi rosii. i.ex exis ista ta insa insa si exce except ptii ii cand cand so soiu iuri ri cu bobu bobull alb sa sau u culo culoar area ea petalelor diferita. FRUCTUL Este denumit pastaie sau leguma si este o carpela modificata care inchide mai multe seminte dispuse pe linia de sudura dorsala. Din punct de vedere botanic este un fruct uscat uncarpelar,unilocular si polisperm,care se deschide prin doua linii.una reprezinta linia de sudura a carpelei si adoua dea lungul nervurii mediane a carpelei.partile in care se desface pastaia se numesc valve si sunt in numar de doua. Pastail Pastaile e se caract caracteri erizea zeaza za prin prin forma, forma, culoar culoare e si struct structura ura specif specifica ica fiecarei specii si soi de fasole. fas ole. Forma pastailor  Este Este foarte foarte variat variata.pa a.pasta staile ile pot fi drepte drepte si regula regulate, te,cur curbat bate e turtite sau cilindrice,groase sau subtiri,late sau inguste,cu suprafata celor doua valve plana sau gatuita si valurita. Forma pastailor este in corelatie cu forma semintelor.in pastaile lungi se inta intaln lnes esc c de obic obicei ei boab boabe e lung lungui uiet ete, e,in in past pastai aile le scur scurte te boab boabe e rotunjite iar in pastaile turtite,boabe turtite.la pastaile nemature forma se dete determ rmin ina a ca cand nd au ajun ajuns s in depli deplina na lor lor lung lungim ime, e,ia iarr boab boabel ele e nu depasesc un milimetru in diametru pentru a nu se produce deformarea past pastai ailo lorr.in .in ac ace est stad stadiu iu se pot pot sta stabili bili urma urmattoa oarrele ele forme orme de past pastai ai:p :pas asta taii drep drepte te sa sau u curb curbe e;pas ;pasta taii rot rotunde unde sau elipt liptic ice e in sectiune;pastai inguste sau late. La determinarea sectiunii pastailor si are in vedere ca boabele sa nu fie mai mari de 1mm. In diametru,spre a nu modifica prin cresterea lor lor se sect ctiu iune nea a past pastai aii.i i.in n gene genera ral, l,se sect ctiu iune nea a rotu rotund nda a sa sau u elip elipti tica ca se

14

intaln intalnest este e la pastai pastaile le ingust inguste,f e,faso asolea lea cu pastai pastai late late are totdea totdeauna una sectiunea turtita. Gradul de turtire al pastaior se apreciaza prin raportul dintre latime latime si grosim grosimea ea lor.in lor.intre tre pastai pastaile le inguste inguste si turtit turtite e exista exista forme forme intermediare de trecere.exista insa si alte caractere dupa care putem stabili daca forma pastailor este ingusta sau lata. Astfel, la pastaile late marginea dorsala a pastaii este ondulata,pe cata vreme la pastaile inguste marginea dorsala este plana.linia de sudura dorsala este colorata in brun la pastaile late si in verde inchis,rareori cu nuante nuante brune brune la cele cele ingust inguste.i e.inaf nafara ara de aceast aceasta a pastai pastaile le late late se determina brusc intr-un pinten scurt si au o mai mare flexibilitate pe cand cand ce cele le ingu ingust ste e au un pint pinten en de lung lungim imii dife diferi rite te si cu o inse insert rtie ie variabila.la maturitate dupa forma si aspectul lor se pot distinge doua categor categorii ii de pastai pastai:pa :pasta staii perlat perlate(m e(marg argelu elute) te)cu cu supraf suprafata ata valvel valvelor or valurita si adanc gatuita. In grupa pastailor simplu boltite sunt cuprinse toate pastaile care la maturitate au valvele oarecum plane liniile de sudura sunt rigide. Pastaile perlate sunt pastaile care la maturitate au gatuituri adanci intre lojiile cu boabe.cele doua valve au o suprafata paroasa,zbarcita sunt sunt mai mai puti putin n rigi rigide de,in ,inca catt la matu maturi rita tate te se stra strang ng la locu locuri rile le de sepa se para rati tie e dint dintre re boab boabe e on ondu dula land nduu-se se chia chiarr si pe linia linia de sudu sudura ra a valvelor.aceste pastai au ate mai putine si stratul pergamentos mai putin putin dezvol dezvoltat tat.var .varful ful pastai pastailor lor sau apexul apexul consti constitui tuie e un indici indiciu u de caracterizare a pastaii.dupa acest caracter se deosebesc pastai care trec de-a dreptul brusc in pinten cum este cazul la fasolea cu pastai late si pastai care se subtiaza treptat si trec lin in pinten,luand o forma oarecum conica. Culoarea Pastailor  Pastail Pastaile e neajun neajunse se la maturi maturitat tate e sunt sunt de obicei obicei de culoar culoare e verde verde cu difer diferit ite e nuan nuante te,g ,gal albe bene ne sa sau u pest pestri rite te si se mani manife fest sta a indif indifer eren entt de culoarea boabelor.pastaile pestrite sunt caracterizate prin aceea ca pe un fond verde sau galben prezinta pete cu culori diferite,de la rosu pana la violet.aceste pete sunt in general sub forma de siruri si sunt localizate de-a lungul liniilor de sudura si pe marginea valvelor,numai uneori acopera aproape complet pastaia. Unele soiuri de fasole au pastaile pigmentate numai la maturitate iar la altele numai in perioada pana se maturizeza.la maturitate fiziologica pastaile capata o culoare albicioasa-galbuie de diferite nuante. Structura pastailor  In se sect ctiu iune ne tran tranzve zvers rsal ala a prin printr tr-o -o past pastai aie e la nive nivelu lull inse insert rtie ieii unei unei semi se min nte se dist distin ing g urma urmato toar arel ele e str stratur aturii de ce cellule: ule:ep epic icar arp p un sclerenchim subepider mic extern un mezofil,un sclerenchim subepider mic mic inte intern rn si enat enatoc ocar arpu pul. l.me mezo zofi filu lull cu ce cele le doua doua scle sclere renc nchi himu muri ri alcatuiesc alcatuiesc mezocarpul. mezocarpul.stratu stratull de sclerenchim sclerenchim intern intern format format dintr-un dintr-un

15

tesut fibros,mai este denumit si strat pergamentos car joaca un rol important in deschiderea pastaii. De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate cate doua doua benz benzii de tesut tesut scle scleri rifi fica catt ce apar aparti tin n nerv nervur urii ii media mediane ne a carp ca rpel elei ei si nerv nervur uril ilor or plan plance ceta tare re si ca care re in limb limbaj aj co comu mun n poar poarta ta denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in stare verde. La unele soiuri pastaile pot avea ate,dar nu au strat perg pergam amen ento tos; s;as astf tfel el din co cont ntra ra sunt sunt lips lipsit ite e de ate, ate,dar dar isi isi dezvo dezvolt lta a stratul pergamentos. Practic si la aceste soiuri exista in structura si nervurile si stratul de scleren sclerenchi chim m intern intern,fo ,forma rmatt dintrdintr-un un tesut tesut fibros fibros,mai ,mai este este denumi denumitt si strat pergamentos care joaca un rol important in deschidera pastaii. De-a lungul si dedesubtul celor doua linii de sudura se gasesc cate doua benzi de tesut sclerificat ce apartin nervurii mediane a carpelei si nervurilor plancetare si care in limbaj comun poarta denumirea de ate si joaca un rol important in aprecierea pastaii sub raport comestibil in stare verde. Cand Cand past pastai aile le sunt sunt foar foarte te tine tinere re sunt sunt lips lipsit ite e de elem elemen ente te sclerificate,dar treptat spre maturitate incep sa se dezvolte,la unele soiuri mai devreme la altele mai tarziu. Exista si soiuri la care aceste straturi nu se dezvolta

16

1.3 CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL CERINTELE FATA DE SOL Dintre plantele leguminoase fasolea are cele mai mari pretentii fata de sol. Solurile Solurile preferate preferate de fasole sunt cernoziomur cernoziomurile ile fertile,bog fertile,bogate ate in calciu,aluviunile si solurile brun roscate de padure,cu o textura mijlocie si cu o reactie neutra.in general solul preferat de fasole este cel bogat in substante nutritive,afanat si cald cu continut ridicat in fosfor,potasiu si calciu. Pe solurile argiloase compacte,umede si reci,fasolea da recolte mai mici. Faso Fasole lea a es este te se sens nsib ibil ila a fata fata de react reactia ia so solu lulu lui,f i,fii iind nd infl influe uent ntat at negativ atat de activitatea solurilor podzolice cat si de reactia bazica a saraturilor.pe astfel de soluri cultura fasolei reuseste numai cand se aplica amendamente de corectare aciditatii si ingrasaminte organice. Reac Reacti tia a ce cea a mai mai potr potrivi ivita ta pent pentru ru faso fasole le es este te neut neutra ra.da .daes esem emen enea ea fasolea nu da productii mari pe solurile excesiv de umed umede, e,im impe perm rmea eabi bile le,c ,cu u apa apa frea freati tica ca apro aproap ape e de supr supraf afat ata. a.pe pe terenurile unde stagneaza apa mai multe zile la rand,se constata o stanjenire accentuata a cresterii plantelor,o ingalbenire a acestora si pierirea lor. Rezul Rezulta tate tele le foar foarte te slabe slabe se obti obtin n pe so solu luri rile le sa sara ratu turo roas ase e in special cu fasolea comuna care este foarte sensibila.o rezistenta mai buna buna la salin salinit itat ate e so solu lulu luii prez prezin inta ta ph luna lunatu tus,l s,lip ipsa sa unor unor elem elemen ente te nutritive in sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor,exteriorizandu-se asupra aspectului general al plantelor.astfel lipsa azotului in sol provoaca ingalbenirea frunzelor la plantele tinere,si este mai accentuat in conditiile unei vremi reci.lipsa fosforului din sol intarzie foarte mult cresterea si dezvoltarea plantelor tinere. Frunzele capata o culoare palida apoi se ingalbenesc si in cele din urma apare o inrosire a lor. Lipsa potasiului determina aparitia clorozei si o ingalbenire a frunzelor. In cazul lipsei din sol a calciului frunzele tinere de fasole au tendinta de infas infasur urar are e si marg margin inile ile lor lor devi devin n stra stramb mbe. e.di dint ntre re micr microe oele leme ment nte e influenta pozitiva in cresterea fasolei au:borul,zincul,cuprul,magneziul si molibdenul. In lips lipsa a boru borulu luii din din so soll se tulb tulbur ura a cres creste tere rea a si dezv dezvol olta tare rea a normal normala a si produc productia tia se reduce reduce.lip .lipsa sa magnez magneziul iului ui in sol provoa provoaca ca o cloroza puternica si nicroza intre nervurile frunzelor. Prezenta molibdenului in sol influenteaza pozitiv acumularea calciului in frunze si radacini precum si a fosforului in frunze.

17

CERINTELE FATA DE CLIMAL Fasolea este planta termofila. Intradevar pentru ajungerea la maturitate ea are nevoie de o suma de grade de caldura cuprinsa de regula intre 18-22 °c la o perioada de vegetatie de numai 90-100 zile. Temperatura minima de germinare este de 8-10 °c,iar cea optima de 32°c. Cum se vede,cerintele fata de caldura se apropie mult de cele ale porumbului.pentru rasarire fasolea are nevoie de o cantitate de caldura de 14-18°c la temperatura medie zilnica de 16°c rasare in zece zile.pl zile.plant anta a abea abea rasari rasarita ta este este foarte foarte sensib sensibila ila fata fata de temper temperatu aturile rile  joase;o temperatura de numai 0,5-1°c sub zero este capabila sa o nimiceasca,dar dureaza un timp ceva mai indelungat.rezistenta atat de slaba a plantelor abia rasarite se datoreaza in buna parte coti co tile ledo doan anel elor or,c ,car are e dege degera ra cu foar foarte te mare mare usur usurin inta ta.d .de e indat indata a ce plant plantut utel ele e au inai inaint ntat at in cres creste tere re,is ,isii spor spores esc c in oa oare reca care re masur masura a rezisenta.totusi temperatura de 1-2 °c este nociva pentru majoritatea soiurilor,daca este de durata. Cea mai mare sensibilitat sensibilitate e fata de temperaturile temperaturile joase ca si fata de cele prea ridicate ridicate manifesta planta in faza de inflorire.t inflorire.temper emperatura atura optima de inflorire este de 23-25 °c. Daca Daca tempe tempera ratu tura ra depa depase sest ste e 40°c si este insotita de timp secetos,fecundarea nu se mai produce in conditii bune;multe dintre flori cad. De as asem emen enea ea,f ,fru ruct ctif ific icar area ea es este te infl influe uent ntat ata a nega negati tiv v si de oscilatiile pronuntate ale temperaturii dintre zi si noapte. Cu priv privir ire e la ce ceri rint nte ele fata fata de umidi midita tatte,fa e,faso sole lea a co comu muna na este ste conside considerat rata a mezofi mezofita, ta,coo coofic ficien ientul tul de transp transpira iratie tie fiind fiind cuprin cuprins s intre intre 400-700. Intradevar,atat excesul cat si carenta de umiditate sunt tot ata de daunatoare,desii actiunea lor nu se exercita in acelasi sens. Astfel,intr-un sol cu prea multa apa semintele sunt lesne atacate de bacterii si putrezesc;se intampla mai curand acest lucru in solulrile slab slab ae aera rate te si reci reci.in .in caz cazul ul plan plante telo lorr avan avansat sate e in cres creste tere re vrem vremea ea excesiv de umeda favorizeaza atacul bolilor,mai ales al antracnozei,face sa creasca prea mult tulpina si ramurile prelungeste perioada de inflorire si intarzie maturitatea. Sece Se ceta ta la rand randul ul ei daun daunea eaza za plan plante telo lorr in oric oricar are e din din faze fazele le de vegetatie,dar mai ales in timpul infloritului si fructificarii.este destul de primejdioasa primejdioasa indeosebi seceta atmosferica atmosferica,mai ,mai ales cand este insotita insotita de temperaturi ridicate,arsite si vanturi uscate.asa se explica faptul ca in sudul tarii unde avem calduri mari si vanturi uscate

18

frecvente,fasolea poate vegeta mai bine adeseori printre porumb decat in culturi pure. Intre diferitele soiuri sunt deosebiri cu privire la rezistenta la seceta;in general soiurile oloage sunt mai rezistente decat cele urcatoare. In general fasolea este recunascatoare la umiditate si caldura moderate si pe cat posibil constante. Intre speciile de fasole se remarca unele printr-o comportare mai buna la seceta. In aceasta categorie mentionam pe ph.

19

1.4 SOIURI CULTIVATE IN ROMANIA In tara noastra se cultiva atat soiuri pitice,cat si urcatoare,cu pastai de culoare galbena si verde,dintre care: A) Soiu So iurri pitice cu pastaia galben bena:galbe lbena de moldov dova-so soii timpu timpuri riu, u,pr prod oduct uctiv iv(10 (10-1 -11t 1t/h /ha) a),p ,pre rezin zinta ta o tufa tufa erec erecta ta,de ,de vigoare vigoare mijlocie,nu mijlocie,nu pra ramificata,cu ramificata,cu pastai carnoase,fr carnoase,fragede agede si semint seminte e de culoar culoare e alba;e alba;este ste rezist rezistent enta a la antrac antracnoz noza a si bact bacte erio rioza za,o ,oxy xy-a -ami mido dorr-pr -prez ezin inta ta tufa tufa rasf rasfir irat ata a past pastai ai lun lungi,c gi,car arn noa oase se si fara fara ate, ate,se semi mint nte ele sunt unt de culo culoar are e alba,prezinta razistenta la antracnoza. B) Soiur So iurii piti pitice ce cu cu past pastai aia a verd verde: e:isa isarn rnit itaa-es este te un un soi soi timpu timpuri riu, u,cu cu tufa erecta compacta,cu o productie de 8-18t/ha.are pastai carrno ca noa ase si se semi mint nte e de culo uloare are bej. bej.es este te rezi rezist ste enta nta la antracnoza.prelude-soi timpuriu,cu tufa rasfirata,rezistenta la bacterioza si cu pastai carnoase,de calitate foarte buna. Fana si olga-sunt soiuri semitimpurii,cutufa semico semicompa mpacta cta(fa (fana) na)com compac pacta( ta(olg olga), a),pas pastai tai carnoa carnoase, se,gus gustoa toase, se,far fara a ate,semintele albe si capacitatea de productie ridicata. Lavi La vini niaa-so soii tarz tarziu iu,c ,car are e form formea eaza za o tufa tufa foar foarte te vigu viguro roas asa, a,pa past stai ai lungi lungi(10 (10-1 -12c 2cm) m)fr frag aged ede, e,fa fara ra ate ate si cu se semin minte te albe. albe.po pote tent ntia ialu lull de productie se ridica la 10-12t/ha. C) soi soiuri uri urcato urcatoare are cu pastai pastaia a galben galbena:au a:aurie rie de bacaubacau-soi soi semi se mi tar tarziu ziu cu inal inalti time mea a de pest peste e 3m, 3m,past pastai aia a de circ circa a 20cm,frageda cu rezistenta medie la boli si avand seminte maro. Bogdana-soi semitimpuriu cu pastaia de 20-25cm,planta ajunge la 4m inaltime. Pate da 35-40t/ha de pastaie fragede cu gust placut si seminte maro deschise. Clujana-soi Clujana-soi semitimpuriu semitimpuriu,form ,formeaza eaza pastai pastai de 16-20cm,carn 16-20cm,carnoase,f oase,fara ara ate si poate atinge un potential productiv de 16-18t/ha. 16- 18t/ha. D)soiuri urcatoare cu pastaie verde:verba-soi timpuriu cu tufa medie medie ramifi ramificat cata,pa a,pasta staii lungi( lungi(2020-25cm 25cm),fa ),fara ra ate si tolera tolerata ta la bactri bactrioza oza.se .se mai cultiv cultiva a si alte alte soi soiuri uri:cr :crist istina ina,aur ,aura a cu pastai pastaia a galbena(piti galbena(pitice)aur ce)aurelia,va elia,valija,cas lija,cascade,c cade,cu u pastaia pastaia verde(pitice verde(pitice)si )si grean,streamer(cu pastaia verde urcatoare).

20

1.5 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FASOLEI PENTRU BOABE. Fasolea de gradina se poate cultiva in doua moduri: -cultura timpurie; -cultura tarzie Infiintarea culturii se face prin semanat direct in ambele sisteme, sistemu de cultura,folosindu-se soiuri pitice sau soiuri urcatoare,acestea din urma necesitand sustinerea plantelor. Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura timpurie de fasole sunt tomatele,ardeiul,vinetele,varza. Cultura succesiva urmeaza dupa plante care elibereaza terenul devreme(cartofi timpuri,castraveti timpurii,varza timpurie etc) Cultura Timpurie Se practica pentru obtinerea pastailor necesare consumului din timpul verii,iar pregatirea terenului se face incepand din toamna cu eliberarea terenului de resturile vegetale,nivelarea,fertilizarea cu 300350kg/ha superfosfat si 150-200kg/ha sare potasica,incorporate in sol la adincimea de 28-30cm,la aratura de toamna. Fasolea de gradina nu suporta aplicarea gunoiului de grajd in anul culturi culturii;de i;de aceia,p aceia,pe e parcel parcelele ele unde unde se cultiv cultiva a acest acest ingrasa ingrasamin mintt se aplica cu un an inainte,la planta premergatoare. In primava primavara ra se fertili fertilizea zeaza za cu azo azot(1 t(150-2 50-200k 00kg/ha g/ha azo azotat tat de amoniu),se erbicideaza(galex 81/ha sau ireflan 51/ha),se incorporeaza erbicidul si ingrasamintele si se pregateste patul germinativ. Semanatul se executa dupa 20-25 aprilie in sudul tarii si 5-10 mai in  jumatatea de nord,esalonat in rinduri echidistante,la 40 cm intre rind rindur urii si 5-6 5-6 cm pe rand rand la so soiu iurl rle e piti pitice ce,f ,fol olos osind induu-se se 80-1 80-100 00 kg samanta samanta/ha /ha,iar ,iar la fasole fasolea a urcato urcatoare are semana semanatul tul se face face in cuiburi cuiburi,la ,la dist distan anta ta de 80-1 80-100 00 cm intr intre e rand randur urii si 35-4 35-40 0 cm intr intre e cuib cuibur urii pe rand.adancimea de semanat este de 4-5 cm. In cultura timpurie de fasole fasole se aplica aplica urmato urmatoare arele le lucrar lucrarii de ingrijir ingrijire:a e:asig sigura urarea rea cantit cantitati ati nece necesar sare e de apa apa in peri perioa oada da germ germin inar arii ii se semi mint ntel elor or si mai mai ales ales la inflori inflorire re si creste cresterea rea pastai pastailor lor,pr ,prin in 3-4 udari; udari;ara aracit citul,p ul,pent entru ru fasole fasole urcato urcatoare are,du ,dupa pa ce plante plantele le au rasari rasarit,f t,folo olosin sindudu-se se aragi aragi de peste peste 2 m,bine m,bine fixati fixati in sol sol,re ,rezist zistent enti,pe i,pentr ntru u a nu se prabus prabusii sub greuta greutatea tea plantelor sau bataia vantului;distrugerea crustei si a buruienilor,prin prasile repetate,intre randuri si pe rand,la adancime mica,ori de cate ori este nevoie,cand se face si o usoara musuroire a plantelor;co plantelor;combater mbaterea ea bolilor bolilor si daunatorilor daunatorilor este importanta, importanta,deoar deoarece ece la fasole produc pagube:arsura comuna,care ataca intreaga planta si se combate cu diaham cu promix 0,2%,oxiclorura de cupru 0,5%.

21

Dintre daunatori,cea mai periculoasa este gargarita fasolei,care ataca in luna iulie,depun oua pe pastaile aflate in faza de recoltare,incubatia avand loc in bobul de fasole. Cultura De Toamna Fasolea Fasolea de toa toamna mna se cultiva cultiva pentru pentru obtine obtinerea rea pastailo pastailorr destin destinate ate consumului de toamna si pregatirea conservelor pentru iarna. Preg Pregat atire irea a tere terenu nulu luii se face face prin prin elibe elibera rare rea a tere terenu nulu lui,i i,iri riga gare rea a de apro aprovi vizi zion onar are, e,fe fert rtil iliz izar area ea cu ingr ingras asam amin inte te chim chimic ice, e,ar arat atur ura a de incorporare la 15-20 cm. pregatirea patului germinativ si semanatu. Lucrarile de pregatirea terenului,inclusiv semanatul,trebuie facute intrun timp cat mai scurt,pentru a nu se pierde apa din sol. Dupa semanat,solul se mentine umed prin irigare. 1.5.1 Rotatia Culturii In cadrul unui asolament locul fasolii in rotatie se stabileste tinand cont de particularitatile plantei privind cerintele fata de regimul de apa si nutritie.dezvoltarea sistemului radicular relativ slab si superficial in comp co mpar arat atie ie cu masa masa ae aeri rian ana a a plant lante ei cu supra uprafa fata ta mar mare de evap evapor orat atie ie,i ,impu mpune ne ca faso fasole lea a sa urme urmeze ze dupa dupa plan plante te ca care re nu se catuiesc solul in umiditate si substante nutritive si care permite o buna pregatire in vederea insamantarii. Desi fasolea cu planta leguminoasa foloseste azotul liber din atmosfera prin intermediul bacteriilor,este necesar ca in sol sa se gaseasca o rezerv rezerva a de nitrat nitrati,ca i,care re ii permit permit sa-si sa-si comple completez teze e necesa necesarul rul de azo azott pana in momentul dezvoltarii sistemului simbiotic cu bacteriile si in perioadele perioadele cand uscaciunea uscaciunea solului sau alti factori franeaza franeaza activitatea activitatea bacteriilor.intrucat suprafetele ocupate de fasole in cultura pura sunt rela relattiv redu reduse se fata fata de alte alte cult cultur urii in ca cadr dru ul une unei intr intrep eprrinde inderi ri agricole,amplasarea fasolei dupa o planta premergatoare favorabila nu constituie o problema. Desi se considera ca fasolea este putin pretentioasa fata de planta premergato premergatoare are totusi experientel experientele e au aratat o influenta influenta mai mare sau mai mica de diferitelor plante premergatoare asupra recoltei de boabe la fasole.experientele au aratat ca cele mai mari productii se obtin dupa cereale(grau,orz,porumb)mazare si floarea soarelui,iar cele mai mici dupa sfecla de zahar si monocultura de fasole.unii autori citeaza faptul ca fasolea se autosuporta 2-3 ani si poate da productii bune. Real Realit itate ate expe experi rime ment ntal ala a ne-a ne-a arat aratat at ca la so soiu iuri rile le actua actuale le,f ,fas asol olea ea cultivata dupa ea insasi a avut un grad ridica de atac cu antracnoza si bacterioza,fapt ce a dus la o scadere pronuntata a recoltei.cultivarea fasolii dupa ea insasi nu este justificata nici economic in sensul ca

22

dupa ea se pot obtine productii mari de grau care foloseste azotul biologic lasat in sol de fasole. De altfel ca si alte plante leguminoase,situatia fasolei in asolament este es te jude judeca cata ta si prin prin pris prisma ma posi posibi bili lita tati tilo lorr de a ridi ridica ca fert fertil ilit itat ate e solu so lulu lui. i.ca cand nd fas fasolea olea nu se se seam aman ana a in cult cultu ura pura pura ci prin printr tre e porumb,locul ei in rotatie este acela pe care-l primeste porumbul,care de regula este cultura de baza.exista dovezi care arata ca si alte plante sunt nepotr nepotrivit ivite e ca premer premergat gatoar oare e pentru pentru cultura cultura fasole fasolei,c i,cum um sunt sunt hrisca si inul. Fasolea Fasolea este este o buna buna planta planta premer premergat gatoar oare e pentru pentru alte alte cultur culturii si in spacial spacial pentru pentru cereal cerealele ele de toa toamna, mna,las lasand and terenu terenull bogat bogat in azot si curat de buruieni ca planta prasitoare.in anii secetosi datorita recoltarii mai tarzii tarzii fata fata de mazar mazare e si a peri perioa oade deii mai lungi lungi de elibe elibera rare re a terenului,araturile dupa fasole se executa mai greu,mai bolovanoase si in asemenea situatii devine o premergatoare ma i putin corespunzatoare pentru grau,comparativ cu mazarea,in schimb,in anii cu precipitatii in cursul verii ea devine o premergatoare mai buna ca mazarea.semanata in cultura intercalata cu porumbul ea imbun imbunat atat ates este te foar foarte te mult mult caract caracter erist istic icile ile cult cultur urii ii poru porumb mbul ului ui ca premergatoare pentru graul de toamna. La fas fasolea olea de gra gradina dina cult cultiv ivat ata a pent pentrru past pastai ai,c ,ca a plan plante te bune bune premer premergat gatoar oare e sau dovedi doveditt cas castra travet vetii,c ii,cart artofi ofiii si legume legumele le verzi verzi ca sala sa lata ta,s ,spa pana nacu cul, l,ce ceap apa a verd verde e plan planta tate te sa sau u se sema mana nate te toam toamna na si recoltate primavara. 1.5.2 Fertilizarea Dupa mai multe date din literatura,pentru 100kg boabe si productia corespunzat corespunzatoare oare de vreji,plante vreji,plantele le de fasole utilizeaza 6-6,5kg n,1,7kg p2o5 si 4,5kg k2o. Dincantitatea totala de azot,plantele de fasole extrag din sol numai 15% restul de 85% fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor simbolice.cu toate ca cerintele fasolei fata de elementele nutritive sunt ridi ridica cate te,r ,rea eact ctia ia ac aces este teii plan plante te la ingr ingras asam amin inte te es este te foar foarte te mult mult diferentiata de la an la an si deasemenea,in functie de soluri. Pe cernoziomul de la ileana-lehliu,sporurile cele mai mari de productie sau obtinut cu ingrasaminte fosfatice. Totusi Totusi,fas ,fasole olea a nu reacti reactione oneaza aza la fel ca ingras ingrasami aminte ntele le minera minerale le pe toate cernoziomu cernoziomurile.e rile.experie xperientele ntele efectuate efectuate de h.simota.in h.simota.in dobrogea dobrogea au evidentiat faptul ca fasolea nu reactioneaza la nici un ingrasamant mineral sa la ingrasamantul organic. Autorul citat retine din experientele sale ca pe cernoziomul carbonatic castaniu din dobrogea nu este indicat la fasole folosirea ingrasamintelor chimice cu azot si fosfor,date separat sau impreuna.pe

23

solul brun-roscat asa cum s-a dovedit prin experientele efectuate de a.l.ionescu,superfosfatul singur nu determina sporuri de productie mai mari de un g/ha. In schimb pe acest sol apare tendinta evidenta de crestere a productiei prin aplicarea azotului.cu 60kg/ha azot,sporul de productie s-a ridicat la 1,56g/ha(13%).azotul si fosforul date impreuna(n60p60)au ridicat produc productii tii cu 2,25g/h 2,25g/ha(1 a(19%). 9%).pen pentru tru condit conditii ii climat climatice ice caracte caracteriz rizate ate pri printr-un regim pluviom iometric mai bogat (dec decat solul lul brunroscat),lipsesc in tara noastra date experimentale rezultatele de pe brun-roscat neindreptatesc insa sa afirmam ca,pe solurile situate in regiuni mari umede,azotul are mare importanta in cultura fasolei cu toate ca planta isi asigura prin intermediul bacteriilor peste 80% din necesarul de azot.cu cat solul este mai sarac in azot cu atat apare mai necesara in cultura fasolei aplicarea cu ingrasamant a acestui element. Cum in tara noastra fasolea se extinde in cultura si in regiuni mai umed umede, e,pe pe so solu luri ri mai mai subt subtir irii si mai mai sarace sarace in subs substa tant nta a orga organi nica ca creste cresterea rea produc productie tieii stagne stagneaza aza fara fara utiliza utilizarea rea azo azotul tului. ui.mai mai trebui trebuie e adau adauga gatt ca pe as asem emen enea ea so solu luri ri;n ;nic icii co cond ndit itii iile le de ac acti tivi vita tate te ale ale bacte bacteri riil ilor or nu sunt sunt din din ce cele le mai mai favo favora rabil bile( e(ae aera rati tie e slaba slaba,ac ,acidi idita tate te ridicata in sol,temperaturi joase). Azotul Azot ul in cultura cultura fasole fasoleii trebuie trebuie folosi folositt totusi totusi cu mult mult discer discernam namant ant pentru pentru a nu face face cheltu cheltuiel ielii adesea adesea inutil inutile.t e.treb rebuie uie plecat plecat de la cele cele aratate mai inainte ca aceasta planta asigura prin intermediul bacteriei rhizobium phaseoli circa 80% din azotul necesar.inseamna ca baza in alimentarea plantei cu azot trebuie sa o constituie azotul atmosferic si pentru pentru acest lucru,se cere tratarea tratarea semintelor corect cu biopreparat biopreparatul ul nitragin. 1.5.3 Lucrarile solului inainte de semanat Pentru fasole lucrarile solului se executa dupa normele generale ceru ce rute te de toat toate e cult cultur uril ile e de prim primav avar ara a cu insam insaman anta tare rea a tarz tarzie ie.i .in n vederea executarii acestor lucrari trbuie sa se tina seama ca radacinile fasolei au o putere mai mica de patrundere,boabele au nevoie de o cantitate cantitate apreciabila de umiditate umiditate la incoltirea incoltirea si plantele plantele strabat greu stratul de sol la rarire. Pentru aceasta solul trebuie sa fie bine maruntit si afanat pe adancimea arata,iar primavara sa aiba acumulata umiditate in stratul superficial si sa fie indepartata posibilitatea formarii scoartei. Totoda Totodata ta prin prin lucrari lucrarile le solului solului se urmare urmareste ste reduce reducerea rea rezerv rezervei ei de saman samanta ta de buru buruie ieni ni di stra stratu tull de la supr supraf afat ata, a,pe pent ntru ru ca in prim prima a etapa apa,dupa rasa sarrire ire,cultura de fas aso ole ca carre este ste sensibila ila la imburuienarea sa scape de concurenta acestora.

24

Lucrarea de baza este aratura de vara sau de toamna,care se executa la adincimea de 18-20cm. Deosebi de important este ca aratura sa fie buna calitate sub aspectul uniformitatii nivelarii si intretinerii ei.lucrarile de pregatire a terenurilor prezinta unele particularitati in functie de planta premergatoare. Dupa planata premergatoare care se recolteaza vara,se executa aratura de 18-20cm.imediat ce umiditatea solului permite realizarea unei lucrari de calitate.daca solul este prea uscat,se va efectua mai intai o discuire,imediat dupa recoltare culturii premergatoare urmand ca aratura sa se faca mai tarziu,cand conditiile de umiditate a solului vor fi asigurate. In vederea curatirea de buruieni a stratului de sol pe o adancime de 8-10 8-10cm cm,pa ,pana na toam toamna na se vo vorr exec execut uta a discu discuit itur urii ori ori de ca cate te ori ori arat aratur ura a se imbu imburu ruen enea eaza. za.du dupa pa prem premer erga gato toar are e ca care re se reco recolt ltea eaza za toamna aratura se va efectua intr-un timp cat mai scurt la adincime de 20cm.araturile mai adanci de 20cm executate chiar pe agrofondul cu ingrasaminte minerale sau organice la leguminoase nu au adus sporuri de produc productie tie,du ,dupa pa cum s-a consta constatat tat in experi experient entele ele execut executate ate la stat statiu iune nea a de ce cerc rcet etar arii agrico agricole le ca cara raca call in anii anii 1962 1962-19 -1966 66.a .ace cele leasi asi rezu zulltate sau obtinut si la alte statiuni din campia de sud a tarii.principalul in executarea araturii nu este adancimea,ci calitatea ei sub raportul uniformitatii,gradul de maruntire si umiditatii solului. s olului. Pregatirea patului germinativ se face prin una sau doua discuri in agregat cu grapa cu colti. In prea preajma jma se sema mana natu tulu luii sa sau u in ca cazul zul ca apli aplica cam m erbic erbicide ide cu doua doua saptamani inainte de semanat pentru a putea incorpora erbicidele.inainte de semanat cand pregatirea se face mai inainte si tere terenu null a prin prins s scoa scoart rta a se exec execut uta a o gapa gapare re sa sau u se lust lustre reaza aza cu combinatorul.prin discuire se urmareste o foarte buna afanare a solului pe adan adanci cime mea a de 6-7cm -7cm,c ,cun uno oscan scand d ca int intr-un r-un pat pat germ germin inat ativ iv insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform,deoarece fasolea are germinatie epigeica,cotiledoanele trebuind sa strabata stratul de sol spre a iesi afara. In cazul ca primavara este timpurie si terenul se imburueneaza devreme,sau daca aratura nu este suficient de uniforma,se va executa o prima discuire in agregat cu grapa in momentul cand pot incepe lucrarile in camp aceasta are avantajul ca la aplicarea erbicidelor cand se face face a dou oua a disc discui uirre si grap grapar are e co conc ncom omit ite ent cu apli aplica carrea lor,repartizarea acestora pe suprafata relativ nivelata de precedenta discuire este mai uniforma. Prin lucrarile solului trebuie realizata si o nivelare cat mai buna a tere terenu nulu lui,c i,car are e usur usurea eaza za si imbu imbuna nata tate test ste e ca cali lita tate tea a lucr lucrar arilo ilorr de intret intretine inere re si recolt recoltare are.aco .acolo lo unde unde terenu terenull prezint prezinta a denive denivelar larii este este nece necesar sar ca inai inaint nte e de exec execut utar area ea lucr lucrar aril ilor or de preg pregat atir ire e a patu patulu luii

25

germinativ sa se execute nivelarea terenului folosind nivelatoarele din dotarea unitatilor agricole pentru acest scop. Semanatul Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa se incadreze in parametri stabiliti prin stas 262/1868 privind indicii fizici si biologici. Astfel pentru semanat se admite numai samanta care are o puritate de cel putin 98% si facultatea germinativa de 90%. Pe clase clase stas-u stas-ull preved prevede e la fasole fasole urmato urmatoare arele le cls cls.i .i p=99%,g p=99%,g=95 =95% % cls.ii p=99%,g=90% si cls.iii p=98%,g=90%. Umiditatea maxima admisa este de 14% capacitatea germinativa se ment mentin ine e o peri perioa oada da de 1-3 1-3 ani ani in no norm rmel ele e stab stabil ilit ite e de stas stas dar dar cuconditia ca umiditatea semintelor sa fei scazuta iar pastrarea lor sa se faca in conditii corespunzatoare. In alte conditii germinatia la semintele de fasole se pierde mai repe repede de fata fata de alte alte spec specii ii si scad scade e in specia speciall odat odata a cu vech vechim imea ea ei.exista insa si situatii cand trebuie sa aplicam asupra semint semintei, ei,tra tratam tament ente e cu diferi diferite te produs produse e chimic chimice e pentru pentru a combat combate e atacul de antracnoza si de bacterioza. b acterioza. In asemenea cazuri nu mai putem aplica manual,ci numai mecanic tratamentu tratamentull cu nitragin nitragin asupra asupra semintei semintei deoarece deoarece substantel substantele e chimice sunt toxice pentru bacterii in contact direct. Ca tratamente chimice asupra semintei inaintea insamantarii pentru combatera bacteriozei si antracnozei se foloseste substanta criptadin in doza de 200kg praf la 100kg seminte cu care se amesteca samanta uscata cat mai uniform in masinile de tratat.pentru o aderenta mai buna buna a fung fungic icid idul ului ui de supr supraf afat ata a bobu bobulu luii se pot pot adau adauga ga 700m 700mll apa,dupa care se amesteca. Samanta astfel tratata va fi insamantata cat mai repede. Dupa unii autori in tratarea semintelor de fasole impotriva antracnozei si bacteriozei se pot folosi lumina solara. Expunerea semintei de fasole o perioada de cateva zile la actiunea luminii solare intense are un efect de dezinfectarea lor,de bolile ce pot fi instalate pe ele.in asemenea situatii se pot efectua si tratamentul cu nitragin. Epoca de semanat Timp Timpul ul ca cand nd treb trebui uie e se sema mana nata ta faso fasole lea a es este te dete determ rmin inat at de ceri ce rint nte ele ei pent pentru ru fact facto orul rul term termic ic ca plan plantta term termof ofil ila a la care are germ germin inar area ea se semi mint ntei ei are are loc loc la tempe tempera ratu turi ri mai mari mari de 8-10 8-10 °c si cons co nsta tant nt,pr ,prac acti tic c se sema mana natu tull faso fasole leii treb trebui uie e ince incepu putt cand cand in so soll se real realiz izea eaza za ac acea east sta a temp temper erat atur ura a la adan adanci cime mea a de inco incorp rpor orar are e a semintei si sunt tendinte de incalzire a vremii. In primul caz o parte din seminte,pot mucegai,plantele rasar greu si neunifo iform iar cul cultura se imbu mburueneaza.in .in caz ca zul int intarzierii

26

semana semanatul tului, ui,se se pot inregi inregistr stra a pierde pierderi ri de produc productie tie 200-50 200-500kg 0kg/ha /ha indeosebi indeosebi in zonele secetoase secetoase datorita datorita intarzierii intarzierii infloritului infloritului si formarii formarii boabelor,precum si expuneri in faza lor cea mai critica la actiunea secetei si arsitei din luna iulie. Dupa datele climatologice din tara noastra epoca de semanat din punct de vedere calendaristic cand se realizeaza in sol temperatura nece necesar sara a si peri perico colu lull brum brumel elor or tarz tarzii ii a trec trecut ut pe zo zone ne natu natura rale le se prezinta astfel:in campia din sudul si vestul tarii inre 10 si 25 aprilie,in campia transilvaniei si centrul moldovei intre 15 si 30 aprilie,iar in nordul tarii si depresiunile intramontane cu climat rece intre 10 si 25 mai. Fasolea urcatoare pentru pastai se seamana de regula cu 10-15 zile mai tarziu.pentru asigurarea de pastai verzi pe o perioada lunga de timp timp fasole fasolea a urcato urcatoare are se poate poate semana semana esalon esalonat at pana pana in vara,c vara,cu u conditia ca sa se asigure apa prin irigare acolo unde precipitatiile sunt reduse. Adancimea de semanat Ceri Cerint ntel ele e rela relati tiv v mari mari pent pentru ru apa apa ale ale boabe boabelo lorr de faso fasole le pent pentru ru a germina,impun ca la semanat semintele sa fie introduse in sol umed. In ac acel elas asii timp timp la spec speciil iile e de faso fasole le cu germ germin inar area ea epige epigeic ica a cu o adancime prea mare de incorporare a semintei sau o scoarta groasa a solului impedica iesirea cotiledoanelor afara. Adancimea de incorporare a semintei in sol la semanat este in functie de textura solului,variind intre 5cm pe solurile grele argiloase si 7cm pe so solu luri rile le usoa usoare re.se .sema mana natu tull mai mai adan adanc c in co cond ndit itii ii de umid umidit itat ate e normala a solului nu este indicat deoarece,se intarzie rasaritul pana cand tinerele plante pot strabate un strat gros de sol timp in care se imburuieneaza cultura si o parte din plante nu mai ies la suprafata si ca atare o micsorare a numarului de plante pe metru patrat. La semanat boabele trebuie sa fie in stare uscata deoarece in timpul semanatului poate sa crape tegumentul.iar cotiledoanele in sol sa se desprinda de embrion si numai rasara.

27

1.5.4 Samanta si semanatul Samanta,indeplinind conditiile de calitate,poate fi tratata in ziua semanatului cu nitragin dupa normele aratate in capitolele precedente. Unele dintre datele experimentale obtinute in tara noastra confirma efec efectu tull pozi poziti tiv v al trat tratam amen entu tulu luii cu nitr nitrag agin in.a .ast stfe fell ca stat statiu iune nea a experimentala iasi a fost realizate sporuri de productie cuprinse intre 5,3-13,7%,depinzand de soiul folosit. Timpu impull de se sema mana natt este ste atu atunci nci ca cand nd in so soll a fost fost atin atinsa sa temperatura minima de germinare de 8-10 °c si pericolul ingheturilor tarzii de primavara a trecut. Pe langa acest fapt usor de explicat,se mai observa ca micsorarea productiei de boabe s-a produs in timp ce masa totala recoltata a crescut. De aici aici se poa oate te dedu deduce ce ca intar ntarzi ziin ind d se sema man natul atul,p ,par arti tile le vegetative gasesc conditii favorabile de crestere(caldura si lumina mai mult multa) a),in ,in schi schimb mb es este te impin impinsa sa faza faza de infl inflor orir ire e si fruc fructi tific ficar are e in vara,cand arsitile oscilatiile de temperatura si seceta se accentuiaza ceea ceea ce face ca fecund fecundare are umpler umplerea ea boabel boabelor or sa sufere sufere;se ;se produc produc boabe boabe mai mai puti putine ne si mai mai mici. mici.ac aces estt feno fenome men n se refle reflect cta a bine bine si in procentul de boabe din masa intreaga recoltabila,care prezinta scaderi marcante si constante. Intr Intr-o -o alta alta expe experi rien enta ta se seman manan andu du-se -se faso fasole lea a de ialom ialomit ita a la diferite date sau obtinut rezultate asemanatoare.experientele facute in diferit diferitele ele zon zone e pedocl pedoclimat imatice ice ale tarii tarii arata arata ca timpul timpul optim optim pentru pentru insamantarea fasolei cade in sudul tarii intre 10-24 aprilie in partea centrala a moldovei si toate celelalte zone asemanatoare intre 20-30 aprilie iar in nordul tarii(suceava) intre 10-25 mai. Dens Densit itat atea ea se sema mana natu turi riii in co cond ndit itii iile le pedo pedocl clima imati tice ce ale ale tari tariii noastre si cu soiuri pe care le avem,trebuie sa fie cuprinsa intre 30-45 boabe germinabile la metru patrat. Astfe Astfel,e l,expe xperi rien ente tele le stat statiun iunii ii expe experi rime ment ntal ale e suce suceav ava a duc duc la concluzia ca pentru aceasta zona densitatea optima este de 30 boabe la metru patrat;statiunea experimentala iasi recomanda densitate de 30-40 boabe la metru patrat. Dist Distan anta ta dint dintre re rand randur urii treb trebui uie e sa fie fie atat atat de mare mare incat incat sa permita intretinerea mecanizata a culturii;aceasta inseamna semanatul in randuri la 60-70cm sau in benzi de cate doua randuri cu 70 cm. Distanta intre ele departarea randurilor apropiate fiind 15cm. Lucra Lucrari rile le de intre intreti tine nere re.l .lucr ucrar aril ile e de ingr ingriji ijire re a cult cultur uril ilor or de faso fasole le consta constau u in urmato urmatoare arele: le:dac daca a s-a semana semanatt intr-u intr-un n sol insufi insuficie cient nt de umed este foarte indicat sa se preseze terenul cu ajutorul unui tavalug usor.

28

Prin aceasta lucrare ce se executa imediat dupa insamantare se formea formeaza za incolt incoltire irea a si rasari rasarire rea.da a.daca ca s-a format format inaint inainte e de rasari rasaritul tul plantelor si coltul nu este prins de scoarta,se poate sfarma cu ajutorul grapei stelate. In cazul cand crusta ce prin colti plantutelor e mai bine sa se renu renunt nte e la ac acea east sta a lucr lucrar are. e.in inda data ta ce se cuno cunosc sc bine bine rand randur urile ile se executa executa prima prasila.Prasil prasila.Prasile e se repeta repeta ori de cate ori e nevoie pentru a mentine cultura curata de buruieni. 1.5.5 Lucrarile de ingrijire dupa semanat Toate Toate lucrar lucrarile ile premer premergat gatoar oare e semana semanatul tului, ui,ca ca si se semana manatul tul insusi insusi precum si valoarea culturala a semintelortrbuie sa asigure la fasole un rasarit cat mai rapid si cat mai uniform. Rasaritul Rasaritul cu intarziere intarziere expune plantele de fasole la imburuenar imburuenarea ea si la atacul diferitilor agenti patogeni. Dupa rasarit in timpul vegetatiei se efectueaza 3 prasile mecanice si 2 prasile manuale pe rand(prasit-plivit). Faso Fasole lea a es este te o cult cultur ura a deos deoseb ebit it de se sens nsib ibil ila a ca imbu imburu ruie iena nare re.n .n sarpe( sarpe(198 1987)me 7)menti ntione oneaza aza 37 specii specii de buruie buruieni, ni,mon monoco ocotil tiledo edonat nate e si dicotiledonate,mai frecvente in culturile de fasole,unele dintre acestea fiind fiind extrem extrem de daunat daunatoar oare.s e.sort ortime imentu ntull de erbicid erbicide e folosi folositt pentru pentru combaterea buruienilor di culturile de fasole in tara noastra este redus insa extrem de eficace,un spectru larg de actiune.in zonele mai umede din tara pe solurile podzolice si brun podzolice,combaterea buruienilor se face cu erbicidele inchise in tabelul.

29

Combaterea buruienilor cu erbicide din culturile de fasole din zonele mai umede. Erbicidele Recomandate

Dual 500(500g/l metolachlor)sau lasso(480g/l alachlor) +basagran (480g/l bentazon)sau flex(250g/l fomesafen)

Dozele de produs Cand se administreaza comercial(1/ha) la continutul de humus

1-2%

2-2,5%

4,0-5,0 5,0-6,0 3,0-4,0 1,5-2,0

5,0-6,0 6,0-7,0 3,0-4,0 1,5-2,0

Inainte de semanat,incorporat La 3-5cm cu cultivatorul combinat Cand Cand plan plante tele le de faso fasole le au format prima per pereche de frunze trifoliate trifoliate,iar ,iar buruienile buruienile au 2-4 frunze

Erbicidele pe vegetatie,se pot administra si in doua reprize,la fiecare repriza jumatate din doza pentru soiurile tardive sau cand buruienile au rasarire esalonata. In ca cazu zull in ca care re cult cultur uril ile e de faso fasole le sunt sunt infe infest stat ate e si cu so sorg rghu hum m halpense(do halpense(dobroge brogea,lunca a,lunca dunarii,sist dunarii,sistemele emele de irigatie),la irigatie),la semanatul semanatul fasolei(inainte de semanat)se administreaza unul di n erbicidele:treflan,eradiam 6e(8,0-10,0l/ha),eptam 6e(8,0-10,0l/ha),iar dupa rasarirea fasolei cand buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze se face tratamentul cu basagran. In ac acea east sta a vari varian anta ta de erbi erbicid cidar are e se exclu exclude de pras prasit itul ul pent pentru ru a nu intrerupe migrarea erbicidului fusilade in rizomii de costrei.aplicarea erbicidelor in stare actuala de imburuienare a terenurilor,nu exclude total total prasit prasitul ul mecanic mecanic din cultur cultura a fasoli fasolii.e i.este ste obligat obligatori orie e o prasil prasila a mecanica,iar in cazul aparitiei unor buruieni rezistente se cere chiar si a doua. O lucr lucrar are e manu manual ala a se sele lect ctiv iva a pe rand rand(p (pra rasi sitt-pl pliv ivit it), ),co cont ntri ribu buie ie la obtine obtinerea rea unei unei cultur culturii de fasole fasole complr complrtt lipsit lipsita a de buruie buruieni ni fapt fapt ce atra atrage ge dupa dupa sine sine co cond ndit itii ii opti optime me la reco recolt ltar are e si in ulti ultima ma anal analiza iza crestere productiei pe ha. Pentru productii ridicate de fasole se cere ca umiditatea solului sa se mentina,pe adancimea de 80cm,la peste 50%din intervalul umiditatii active. In zo zona na irig irigab abil ila a din din sudu sudull tari tariii de regu regula la,p ,per erio ioad ada a ca cand nd se ce cerr efectuate udarile se inscrie intre 15 iunie sfarsitul lunii iulie,adica la

30

incep inceput utul ul infl inflor orit itul ului ui,l ,la a inch inchee eere rea a umpl umpler erii ii boab boabel elor or.in .in funct functie ie de conditiile anului de cultura,se cer efectuate 1-3 udari. 1.5.6 Recoltarea fasolei si depozitarea Recoltarea.fasolea se recolteaza cand 2/3 din pastai sunt ajunse la maturitate, maturitate,iar iar boabele boabele din partea partea superioara superioara a plantelor plantelor sunt suficient de tari. In intarzi intarziere erea a recolt recoltatu atului lui atrage atrage dupa dupa sine sine pierde pierderi ri importa importante nte de boabe,deoarece pastaile trecute de coacere se scutura cu usurinta. Recoltarea fasolei se face divizat. Mai intai plantele se taie cu masina de taiat-dislocat taiat-dislocat fasole pe latimea de 1,5cm la adancime superficiala(2-3cm in sol). Masina Mas ina este este purtat purtata a in spatel spatele e tracto tractorul rului ui lagumi lagumicol cole e l-445 l-445 si este este actionata cadran de la priza de putere a acestuia.masina lucreaza in cultu culturi ri se sema mana nate te in benz benzii de trei trei rand randur uri, i,la la 45cm 45cm sa sau u in rand randur urii echi ec hidi dist stan ante te la 50cm 50cm.p .pe e trac tracto tor, r,in in fata fata roti rotilo lor, r,se se mont montea eaza za un dispozitiv cu separatoare de rand,pentru evitarea calcarii plantelor. La doua trei zile dupa taierea plantelor, timp in care se maturizeaza toate toa te pastai pastaile le se face treerat treeratul ul cu combin combina a pe platfor platforma ma careia careia se monteaza ridicatorul-adunator si echipamentul de treerat fasole,care consta dintr-un aparat de treer cu cuie si post batatorul adaptat ca ansamblu pentru baterea suplimentara a materialului. Inaf Inafar ara a de ac aces este te ac acce ceso sori riii bato batoza za co comb mbin inei ei se ec echi hipe peaz aza a si se reali realize zeaz aza a co core resp spun unzat zator or tree treera rari riii se semi mint ntel elor or cu bobu bobull mare mare si cu rezist rezistent enta a redusa redusa la lovire lovire.la .la aparat aparatul ul de treer treer se reglea regleaza za turati turatiia ia tobe tobeii la mini minimu mull 400 400 rot/ rot/mi min; n;iar iar dist distan anta ta dint dintre re grat gratar ar si toba toba la maxim.la recoltarea divizata a fasolei pentru treerat se poate folosi si masina de treerat fasole care ridica si treera din brazda fasolea uscata. La reco recolt ltar area ea mecan mecanic ica a a faso fasole leii prob proble lema ma ce cea a mai mai grea grea raman ramane e treera treeratul tul,din ,din cauza caruia caruia,da ,daca ca nu se iau masuri speciale speciale si nu se urmareste indeaproape lucrarea se poate produce un procent mare de spargere a boabelor,cu consecinte evidente asupra calitatii produsului. Pro Problema este si mai dificila atunci ca can nd se treera loturile semincere.r semincere.realiza ealizarea rea recoltatul recoltatului ui mecanizat mecanizat al plantelor plantelor de fasole in condit conditii ii coresp corespunz unzato atoare are este este asigur asigurata ata numai numai in caz cazul ul cultur culturii ii total total lipsite de buruieni si cu terenul bine nivelat.se practica inca recoltarea fasolii fasolii manual manual,pr ,prin in smulge smulgere. re.plan plantel tele e smulse smulse se aduna aduna in poloag poloage e mici(50-60cm inaltime),afanate se lasa astfel 2-3 zile pentru uscare apoi se face treeratul cu combina adaptata pentru fasole. In conditii de cultivare la o tehnologie de cultivare optima se pune in evidenta capacitate de productie ridicata la soiurile de fasole productia la ha.

31

Depozitarea Imedia Imediatt dupa dupa reco recolt ltar are e se semi mint ntel ele e de faso fasole le treb trebui uie e co cond ndit itio iona nate te pentru pentrueli elimin minare area a restur resturilo ilorr vegeta vegetale le si a boabel boabelor or sparte, sparte,mic micii sau sistave. Pastrarea Pastrarea semintei se face in incaperi incaperi uscate mentinand mentinand o umiditate umiditate a boabelor sub 13%.fasolea se depoziteaza in magazii uscate,in saci sau vrac.

32

1.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII Este interzis conducatorului tractorului de a lucra cu acest agregat cu halat sau imbracamintea nestransa pe corp. Sunt interzise punerea in functiune si exploatarea masinilor care au aparatoare de protectie a transmisiei cardanice,deteriorata. Inainte de inceperea lucrului se verifica: A) La masina de recoltat mazare de gradul de ascutire al apara aparatu tulu luii de taie taiere re a desp despic icat ator orul ului ui si disp dispoz ozit itiv ivul ului ui de ridicare-smulgere; B) La masi masina na pent pentrru reco recolt ltat at fasol fasole e ver verde pas asttai,e ai,exi xist ste enta nta si siguranta mentinerii tuturor aparatorilor de protectie; cuplare corecta si fara pierderi a instalatiilor hidraulice si de frana cu aer si functionare eficienta a lor; C) La mas masina ina pent pentru ru rec recol olta tatt si incrc incrcat at cea ceapa pa si si ustu usturo roi, i,ex exist isten enta ta aparatoriloe de protectie a aparatoarei transmisiei cardanice a colierului de blocare pe tija cilindrului de forta,strangere si asigura asigurare re lagarel lagarelor or bielel bielelor. or.cur curati atirea rea aparatu aparatului lui de taiere taiere a desp despic icat ator orul ulu ui de lan lan,a smul smulga gato toru rulu luii pre precum cum si alt altor organe,se va efectua numai dupa ce motorul tractorului a fost opri opritt si priza priza de pute putere re decu decupl plat ata. a.es este te inter interzis zisa a folo folosir sirea ea oamenilor in remorca,pentru primirea si tasarea mater materia ialul lului ui.m .masi asini nile le pent pentru ru reco recolt ltat at legu legume me se as asig igur ura a obligatoriu pentru transportul pe drumurile publice,astfel: A) Ridica icarea masin sinilor cu ridicatorul hidr idraulicl icla ina inaltimea conv co nven enab abil ila a evit evitar arii ii co cont ntac actu tulu luii cu so solu lull de orga organe nele le acestora. B) Ridic Ridicar area ea cu suru surubu buri ri de de reg reglaj laj a roti rotilo lorr de co copi pier ere e in pozit pozitia ia maxima. C) Demontarea sau rabatarea in pozitie de transport a elevatoarelor de icarcare si a protapurilor prevazute pentru aceasta; D) Ridi Ridica care rea a si bloc blocar area ea in poz pozit itia ia maxi maxima ma,i ,iar ar aco acolo lo und unde e sunt sunt prevazute prevazute dispozitive dispozitive de blocare blocare prin folosirea acestora,a acestora,a sectiilor sau ansamblurilor prevazute cu cilindri de actionare hidraulica; E) Verificarea existentei functionarii si eficentei tuturor elem elemen ente telo lorr inst instal alat atie ieii de ilum ilumin inat at si se semn mnal aliza izare rea a si a instalatiei de franare a masinilor agabaritice si cu greutatea proprie ridicata F) Montarea la spatele masinii a barei tranzversale cu instalatia de iluminat si semnalizare.

33

BIBLIOGRAFIA

•

Gheorghita Hoza:Sfaturi practice pentru cultura leguminoaselor

•

Gheorghe Baldeanu:Fitotehnie

•

N.Zamfirescu,V.Velican,N.Saulescu:Fitotehnie

•

Mihai Axenie,Ioan Bercean:Fitotehnie

•

,Gheorghe V.Roman,Leon T.Muntean:Fitotehnie

34

PIESE ANEXE

35