Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarea Asistenta Sociala Cursul de pedagogie sociala Anul II, semestrul II, 2007-2008
TEMA 7. CONFLICTELE INTERUMANE IN CONTEXT EDUCATIONAL Structura Introducere. Importanta cunoasterii si rezolvarii conflictelor Ce inseamna conflictul ? O scurta analiza a conflictelor Pregatirea (formarea) pentru rezolvarea de conflicte Rezolvarea conflictelor in educatie
7.1
Introducere. Importanta cunoasterii si rezolvarii conflictelor
Societatile postotalitare ca Romania ca Romania au de depasit un dezavantaj si de recuperat un decalaj insemnat in domeniul studierii conflictelor. In societatea perfecta care se voia comunismul existenta conflictelor a fost trecuta sub tacere; conflictul era un fel de tabu, din motive evidente, politico-ideologice. Dezavantajul nostru se rezuma in esenta la avansul realizat de stiinta in tarile cu mai veche democratie, ‘in saisezeci de ani de studiere a conflictelor’ (Neculau si Stoica Constantin, 1998). Au existat totusi unele abordari timide si/sau secventiale, limitate: - in sociologia deviantei, a manifestarilor antisociale (Sorin Radulescu) - conflictele adolescentei (Nicolae Cosmovici, 1975) - conflictele intre generatii si alte situatii conflictuale frustrante si stresante (Tiberiu Rudica, 1978) ; - contradictiile sociale in socialism (Ion Tudosescu si Aculin Cazacu, 1980). - cultura relatiilor interpersonale (Elena Zamfir, 1982). In lume exista numeroase institute de cercetare si organizatii/comisii/ programe care ofera servicii in sfera rezolvarii conflictelor. In multe tari, ca de pilda Australia, s-au introdus cursuri cu aceasta tema in toate ciclurile de invatamant, incepand cu ciclul primar. Este vorba de instruire si educare atat a elevilor cat si a profesorilor. Experienta de patruzeci de ani a lui Marshall Rosenberg in comunicarea nonviolenta din scoli, scoli, ca instrument de prevenire si rezolvare pasnica a conflictelor este descrisa sugestiv si in lucrarea aparuta recent in limba romana Adevarata romana Adevarata educatie pentru o viata implinita (2005).
1
Intr-o lume a interdependentelor universalitatea interdependentelor universalitatea conflictelor include si sfera educatiei, scolare sau in alte medii. medii. Nu se poate imagina o societate sau o scoala care functioneaza perfect, fara conflicte. Conflictele sunt o componenta naturala, inseparabila vietii umane. Cunoasterea, prevenirea si solutionarea pozitiva, pasnica a conflictelor, valorificarea potentialului constructiv al unui conflict devin tot mai mult obiective ale unei tematici insemnate a pregatirii initiale initiale si continue a cadrelor didactice – managementul conflictelor.
7.2 Ce inseamna conflictul (C)? – ‘a tine impreuna cu forta’. Etimologia – latinescul conflictus – ‘a In definitie clasica C reprezinta o opozitie deschisa, o lupta intre indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunitati, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale etc divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interactiunii sociale (Zamfir, E, 2004). Viziunea clasica asupra evolutiei si rezolvarii conflictului este considerata acum simplista – reusita/castigul unei singure parti, de regula cea mai mare, mai tare, mai puternica, mai bogata etc. Solutiile traditionale la un conflict erau: * un raspuns agresiv: fizic, verbal, etc pentru invingerea oponentului * apelul la o autoritate (mai inalta) sau la cineva mai puternic * ignorarea situatiei Interdependentele crescande si interactiunile multiple sunt caracteristici evidente astazi in relatiile interumane. Ca atare, echilibrul si functionalitatea universului sociouman nu mai pot fi concepute in afara interactiunii reciproce a partilor: - cel mare depinde de cel mic; - cel tare depinde de cel slab; - cel bogat de cele sarac... Multa vreme si multi oameni inca astazi considera c a acestea (conflictele) au o forta negativa si distructiva. Conflictul poate fi abordat si din punctul de vedere al sanselor oferite pentru maturizare si dezvoltare prin educatie. Capacitatea de a aborda conflictele in mod constructiv contribuie pe de o parte la sanatatea individuala a elevilor, pe de alta parte, pe termen lung si aplicata la scara planetara are efecte asupra sanatatii umane in intregul ei. O definitie moderna a conflictului (Conflictele si comunicarea, 1998): Conflictele exista atunci cand doua parti (persoane sau organizatii) aflate in interdependenta sunt aparent incompatibile din cauza perceptiei diferite a scopurilor, valorilor, a resurselor sau a nevoilor. Aceasta perspectiva Aceasta perspectiva bazata pe interdendenta partilor releva partilor releva si necesitatea controlului asupra tipului de interactiune psihosociala a p artilor. Fiind un fenomen care apare in cadrul unor relatii interumane, conflictul poate fi analizat doar in contextul unui cadru de referinta – caracteristicile partilor care intra in conflict domeniile desemnate. Daca luam in seama complexitatea relatiilor dintr-o societate democratica, din diversele structuri sociale trebuie sa admitem ca de c ele mai multe ori eliminarea totala a
2
cauzelor care pot genera conflictul ca si solutionarea integrala a unui conflict sunt foarte greu de realizat. De aceea controlul, monitorizarea, managementul desfasurarii unui conflict in toate fazele sale sunt foarte importante. importante. Doar astfel se pot realiza functiile rezolvarii de conflicte: - evita distrugerea uneia sau alteia din partile aflate in conflict; - reface chiar interactiunea afactata a partilor ; - ajunge la gasirea unor strategii si solutii eficiente de neg ociere.
7. 3 O scurta analiza a conflictelor Teoriile moderne asupra conflictelor sunt centrate asupra: cauzelor manifeste si potentiale ale conflictului cailor de evolutie si posibilitatile de solutionare efectelor directe si indirecte asupra partilor interdependente functiilor si disfunctiile conflictelor tipurilor de conflict si aria lor de cuprindere institutionalizarii conflictului managementului conflictului proceselor de negociere si atingerea pacii sociale mentinerii ordinii sociale in conditiile inegalitatilor si a deosebirilor de interese dintre parti rolulului conflictului in procesele dinamicii de grup. • • • • • • • • •
•
Surse ale conflictelor 1. Nevoile fundamentale – acele lucruri de care avem nevoie ca sa supravietuim: hrana, apa, aerul, adapostul, energia etc. 2. Valorile diferite – diferite – atunci cand oamenii impartasesc credinte diferite (religii sau etnii diferite etc.) diferite – cand oamenii vad sau gandeasc diferit despre un 3. Perceptii diferite – anumit lucru. diferite – preocupari, optiuni diferite 4. Interesele diferite – limitate – cantitatea redusa in care se gasesc anumite lucruri 5. Resursele limitate – necesare psihologice – de a ne simti capabili, de a fi acceptati, 6. Nevoile psihologice – importanti, sanatosi, iubiti… Cauze posibile, manifeste sau latente ale conflictelor interumane - inegalitati individuale si discriminari sociale - incapacitatea partilor de a ajunge la un compromis reciproc acceptat - competitia pentru resurse (naturale, economice, financiare etc) - acces competitional la oportunitati crescute (angajare, promovare profesionala etc) - dorinta de dominare, de putere, de prestigiu social - dorinta de manipulare si tehnici de culise - lipsa de comunicare sau disfunctia acesteia
3
- lipsa de transparenta in actiuni, favorizarea minciunii etc.
-
Fazele apariţiei unui conflict : Dezacordul, Alim Alimen enta tare reaa deza dezaco cord rdul ului ui,, Ruperea coo cooperă erării, Confruntarea sau manifestarea conflictului propriu-zis. Tipuri de conflicte ( Deutsch, 1991, apud Neculau si Stoica-Constantin, 1998) Conflicte majore: conflictul suma-zero ( un conflict clasic pur, de tipul victorie-infringere) conflictul cu motiv mixt – amandoi pot castiga, amandoi pot pierde, unul poate castiga si celalalt poate pierde conflictul cooperare ( amandoi pot castiga sau amandoi pot pierde) • •
•
Conflicte in clasa (Kreidler, 1984): - functionale (cu efecte pozitive) – servesc unui scop util, rezultatele sunt pozitive, aduc ameliorari - disfunctionale (cu efecte negative) – au rezultate negative; In multe cazuri un conflict este initial ambivalent, poate fi functional sau disfunctional... Asertiuni de baza privind conflictele 1. Cel Cele mai mai mult ulte con confl fliicte cte au au la la baz bazaa mot motiv ivee mix mixtte, in care care par partil tile implicate au atat interese de cooperare cat si de competivitate. 2. Conf onflictele ele po pot fi fi at atat co construct uctive cat si si di distructive. Problema care se pune nu este atat prevenirea si/sau eliminarea 3. conflictelor cat rezolvarea pasnica a acestora...In ce conditii putem da nastere unei controverse aprinse in locul unei dispute pe viata si moarte? 4. Interesele de colaborare si de concurenta dau nastere la doua procese distincte in solutionarea conflictelor – cooperare si competitie Ponderea relativa a intereselor de cooperare si competitie la partile 5. aflate in conflict si modul in carea acestea variaza, pe parcursul conflictului sunt principalii factori determinanti ai acestuia; in functie de acestia se va decide in mare masura daca rezultatele conflictului vor fi constructive sau distructive, pentru una sau p entru ambele parti.
Avantaje ale conflictelor (functionale) – Kreildler, 1984 o previn stagnarea stimuleaza rezolvarea creativa a problemelor o stimuleaza schimbari (personale, organizationale, sociale) o contribuie la autoevaluarea si testarea abilitatilor o
4
7.4 Pregatirea (formarea) pentru rezolvarea de conflicte Abilitati necesare pentru solutionarea constructiva a conflictelor (Neculau si Stoica Constantin, 1998) pg. 176) Abilitatile au in vedere conditii si premise psihosociale ale unei medieri, negocieri favorabile intre parti: stabilirea unei relatii eficiente de lucru intre terta parte si fiecare dintre partile aflate in conflict – baza de incredere si comunicare necesara; stabilirea unei atitudini cooperante de ambele parti; crearea procesului creativ de grup si a sistemului de adoptare in grup a deciziilor; cunoasterea de catre terti a motivelor conflictului; situarea mediatorului intr-o postura neutra, exterioara partilor aflate in conflict. Formarea abilitatilor de rezolvare a conflictelor Cunostintele sunt importante dar nu suficiente. Este necesara exersarea, practicarea in situatii concrete, contextualizate. Elemente centrale (sugestii) incluse in programe de instruire pentru conflicte Necesitatea de a se cunoaste tipul de conflict ; tipuri diferite de conflict necesita strategii si tactici diferite : exemplu la tipul suma-zero o strategie posibila este schimbarea o tipului de conflict (de la confruntare fizica la u na juridica, legala) la tipul mixt cele mai recomandabile strategii sunt negocierea si o cooperarea violentei, chiar atunci cand una Constientizarea cauzelor si consecintelor violentei, sau toate partile din conflict sunt nervoase (apel la accidente, victime razboi etc) – a se tine seama de consecintele Infruntarea conflictelor in loc de evitare – a negative ale evitarii conflictului (persistenta problemei, a tensiunii nervoase etc); anumite conflicte trebuiesc totusi evitate... A te respecta pe tine si interesele tale dar si pe celalalt si interesele sale... – necesitatea de intelege si accepta diferentele Evitarea etnocentrismului – necesitatea culturale de diverse feluri; Adesea pozitiile pot Trebuie facuta diferenta dintre ‘interese’ si ‘pozitii’. Adesea pozitiile fi opuse dar interesele nu (exemplul fratilor care se cearta pentru o portocala, din motive diferite…sora vrea coaja pentru marmelada, fratele vrea miezul...) celuilalt, pentru a se identifica Cercetarea intereselor proprii dar si pe ale celuilalt, pentru interesele comune si compatibile Definirea intereselor conflictuale ca problema reciproca, ce urmeaza sa fie solutionata prin cooperare; conflictul trebuie definit cat mai scurt si mai circumscris (aici-acum-acesta) Invatarea comunicarii empatice •
• •
• •
5
Atentie la tendintele naturale spre subiectivitate, perceptii eronate si gandire stereotipa.. (care conduce si la prejudecati – stereotipuri negative)... Dezvoltarea abilitatii de rezolva conflicte grele Cunoasterea de sine, a reactiilor tipice la diferite feluri de conflict (inteligenta emotionala); cai principale (polarizate) de angajare in conflict: Evitarea conflictului – implicarea excesiva in conflict o Manifestarea in mod dur-bland o Manifestarea in mod rigid-flexibil o Manifestarea in mod intelectual-emotional o Exagerarea sau minimalizarea o Dezvaluirea obligatorie-tainuire obligatorie o A ramane pe parcursul conflictului o persoana morala – atentie, echitate (dreptate) valorizare a tuturor.
7.5 Rezolvarea conflictelor in scoala si alte medii educationale Conflictul sociocognitiv – este vazut ca principalul mecanism al progresului cognitiv individual; interactiunile dintre indivizi de niveluri cognitive diferite determina achizitii cognitive, progres intelectual. In scoala acest tip de conflict este inerent interactiunii dintre profesor si elevi, dar si dintre elevi cu potentiale, particularitati, stiluri diferite de cunoastere... Conflictul sociocognitiv este perceput in general ca factor de progres, o sursa de schimbare si influentare a partenerilor. Unii autori numesc starea de incitare, de curiozitate derivata dintr-un asemenea conflict in lumea scolii ca o provocare o provocare pentru invatare, cunoastere si dezvoltare. Principii de abordare pozitiva a conflictelor in educatie: 1. Conflictul Conflictul inseamna inseamna mai mai ales ales intera interactiune ctiune si dialog dialog.. 2. Conflictele sunt necesare pentru dezvoltarea si maturizarea copiilor ca personalitati. 3. Cunoasterea Cunoasterea de sine sine contribui contribuiee la posibil posibilitate itateaa de a face face fata fata conflictelor 4. Orice conflict conflict poate poate avea avea un potenti potential al pozitiv, pozitiv, ca baza pentru pentru recunoasterea si intelegerea reciproca a nevoilor si dorintelor, pentru pastrarea sau intarirea unor relatii 5. Solutionar Solutionarea ea pozitiva pozitiva a conflict conflictelor elor este este posibila posibila mai mai ales prin interactiune pozitiva, ca forma a comunicarii 6. Sunt necesare necesare anumite anumite compete competente nte pentru pentru ca un un conflict conflict sa sa fie tranformat intr-o experienta de maturizare si dezvoltare 7. Competentele Competentele specifice specifice necesar necesaree in acest acest sens sens pot fi invatat invatatee 8. Conflictele pot fi rezolvate intr-o maniera care nu incalca drepturile omului si ale copilului.
Conditii de amplificare sau reducere a conflictelor (Kreidler, 1984) Un conflict are sanse mai mari de amplificare (escaladare) daca:
6
- se mareste emotia manifestata (furie, frustrare etc) - creste amenintarea perceputa - se implica mai multe persoane, care se asociaza partilor - copiii (elevii) nu au fost prieteni inainte de conflict - copiii implicati au putine cunostinte si abilitati de obtinere a pacii Un conflict are sanse mai mari de reducere, daca: - atentia se va concentra pe problema, nu pe participanti - scade emotia manifestata - copiii din conflict erau prieteni inainte - copiii stiu cum sa cada la pace sau au pe cineva care sa-i ajute in acest sens.
EXERCITIU DE AUTOEVALUARE ? pg 10 K. 5 modalitati de baza (stiluri ale profesorilor) prin care se poate raspunde la conflict (Kreidler, 1984): I: Abordarea ferma – Nu renunt (cedez). Eu incerc sa fiu corect si cinstit cu copiii, dar ei au nevoie de directionare ferma pentru a invata ceea ce este o conduita acceptabila sau inacceptabila. II: Rezolvarea de probleme. Daca exista un conflict aceasta inseamna ca exista o problema. Trebuie incercata crearea unei situatii prin care sa putem rezolva problema impreuna. Aceasta produce idei creatoare si intareste relatiile. III: Abordarea de compromis. Ii ascult pe copii si îi ajut sa se asculte intre ei. Apoi îi ajut mai departe cu argumente de tipul: Nu tipul: Nu putem avea tot ceea ce ne dorim. O jumatate de pâine este mai bine decat deloc. IV: Abordarea de linistire, calmare. Mie imi plac lucrurile calme si pasnice ori de cate ori este posibil. Cele mai multe dintre conflictele copiilor sunt relativ lipsite de importanta, deci cel mai bine sa le directionez atentia la alte lucruri. V: Abordarea de ignorare. Le arat celor din conflict limitele si apoi îi las în pace. Este bine ca ei sa invete singuri consecintele conduitei lor. Oricum nu se poate face prea mult in situatiile conflictuale. COMENTARIU Intr-un conflict sau altul fiecare dintre aceste abordari poate fi cea mai potrivita. Abordarea adecvata depinde foarte mult de contextul unui conflict. 4 criterii de alegere a unei tehnici de rezolvare a conflictelor : 1. Cine este implicat ? Cat de multi, ce varsta au, ce grad de maturitate si cat sunt de furiosi? Care sunt nevoile lor? 2. Este (exista) suficient timp? Este timp pentru a aplica o anumita tehnica sau trebuie asteptat? Au cumva nevoie participantii la conflict conflict sa se calmeze mai intai? Este cumva prea devreme pentru a discuta? 3. Cat este de adecvata o anumita alegere a unei anumite tehnici ? Este vorba de o disputa simpla asupra resurselor sau de un conflict complex de valori?
7
Care este problema? Ce tehnica va putea rezolva aceasta problema? Pot ajuta si ‘combatantii’ la aceasta rezolvare ? Este acc esibila tehnica pentru copii ? 4. Rezolvarea va fi publica sau individuala (privata)? Ar fi participantii stanjeniti de o rezolvare publica? Clasa ar beneficia din asistarea la rezolvarea respectivului conflict? Ar putea ajuta si clasa la rezolvare? Exista timp pentru o rezolvare in public?
Unele tehnici in rezolvarea de conflicte Calmarea, linistirea (de moment) i. retrag retragere ereaa in anumit anumitee spatii, spatii, separ separate ate ii. ‘respi ‘respira ra adanc adanc si si numar numaraa pana pana la 10’ iii. asezarea pentru cateva minute Medierea (aplicabila la cele mai multe conflicte) Ascultarea reflexiva (activa) Calmarea, linistirea ( ca unica solutie la conflict) Povestirea (potrivita pentru rezolvari publice) Solutionarea conflictului de catre cei in cauza intr-un loc si timp dat Jocul de rol etc Schita de curriculum pentru rezolvarea conflictelor in scoala ( Soros, 1998) Arta de a face fata conflictelor c onflictelor se poate invata de ‘jos in sus’. Demersul va cuprinde in acest sens urmatoarele obiective: a) Cunoasterea de sine (EU) a propriei persoane; elevii descopera valorile si credintele lor proprii, cum sunt ele structurate, in ce mod sunt legate de conflicte. Se mai invata modul in care respectul si imaginea de sine se leaga de conflicte b) Cunoasterea alteritatii (TU) – celalalt; exista adesea perceptii eronate, prejudecati, neintelegeri; de aceea este necesara cunoasterea felului diferit de a fi a celorlalti, unicitatea fiecarei persoane c) Dezvoltarea comunicarii (EU si TU) – cum putem interactiona eficient atunci cand ne aflam in conflict? Cum putem sa-i ascultam mai bine pe ceilalti? Cum putem exprima mai bine ceea ce dorim? d) Examinarea Examinarea sursel surselor or si a consecintel consecintelor or conflicte conflictelor lor e) Predarea si invatarea unor posibile strategii de rezolvare a conflictelor f) Descoperirea unor drepturi fundamentale ale omului legate de conflicte. EXERCITIU PENTRU ABILITATILE DE COMUNICARE (Kreindler., pg. 84-85)
8
