Universitatea Politehnic Bucuresti, Facultatea Energetic
Statia Gradiste 220 kV Localitate Slatina Judetul Olt
Student Po!a Valeriu "ndrei Gru!a2#0$ E%&
20'# ( 20'$
Statia Gradiste Slatina ( este un )unici!iu *i re*edin+a ude+ului Olt ".lata /n sudul o)1niei *i /n !artea central a ude+ului Olt, Slatina are !este 34 de )ii de locuitori- 5u o istorie de 640 de ani, /n !re7ent ora*ul are un caracter industrial-
Gradiste 8 se a.la in vecinatatea orasului Slatina , .iind vestita !rin dealul Gradiste de unde se !oate ad)ira intregul oras-
•
•
•
Statia Gradiste de 220 kV are sche)a !oligonala5unoscute si su9 nu)ele de sche)e in inel, reali7ea7a (.ara 9are colectoare !ro!riu(7ise ( o 9una !arte din avantaele sche)ei cu doua intreru!toare !e circuit, desi !arado:al, sunt reali7ate .i7ic doar cu un intreru!tor !e circuit- Sunt denu)ite si sche)e in !atrat, he:agon, decagon, etc- du!a nu)arul intreru!toarelor $,6, '0 etc Barele colectoare sunt dis!use in inel si sectionate cu autorul intreru!toarelor du!a nu)arul de circuite la !lecarile din inel nu se !un intreru!toare ci doar se!aratoare-
Statia 220; ''0; 20 kV Gradiste este o statie de trans.or)are reali7ata in tehnologie clasicaStatia de 220 kV este o statie !oligonala reali7ata ast.el ( !atru cu!le transversale 5%'(2, 5%'($, 5%2($ si 5% #($ ( o!t gru!uri tri.a7ate de trans.or)atoare de curent <%5= !e .iecare latura si !e .iecare !lecare ( ele)entele de !e .iecare 9ara sunt ur)atoarele ( 9ara ' 220 kV "%' 220; ''0 kV 200 >V" ( 9ara 2 220 kV "%2 220; ''0 kV 200 >V" ( 9ara # 220 kV LE" 220 kV ?salnita ( 9ara $ 220 kV LE" 220 kV Slatina ( trans.or)atoare de tensiune <.a7a S= !entru !re7enta tensiune si sincroni7are !e cele $ 9are 220 kV ( !atru gru!uri tri.a7ate de trans.or)atoare de tensiune <%%= !e !lecari "nul !unerii in .unctiune a celor doua autotrans.or)atoare 0'-0@-'A@0 "utotrans.or)atoarele "%' si "%2 200 >V", 220; ''0 kV au ur)atoarele caracteristici !rinci!ale ( ?n 400;A4$;#2AA " ( cone:iuneCoDod(4 ( Un 220;''4;'0,4 kV ( Sn 200; 200; 60 >V" ( Usc A,66; 4,A0; A,30 -
Transformatoarele de curent din celula !ro!rie 220 kV "%';
"%2 au ur)atoarea re!artitie a in.asurarilor ( in.asurarea ' - )asura ( in.asurarea 2 - !rotectia di.erentiala longitudinala S$(%' ( in.asurarea # - instalatia oscilo!ertur9ogra. 220 kV reali7ata cu echi!a)ent 5 ' ( in.asurarea $ - i nod ' <2=Sursa de cc
Bateria de acu)ulatori de 220 Vcc este a)!lasatH /n ca)era 9ateriei de acu)ulatoare din cor!ul ca)erei de co)andHeserveste consu)atorii de curent continuu din su9statia de ''0 kV si 220kV- %i! 9aterie Ful)en $34 "hSursa de c.a
%ensiuni o!erative utili7ate la ali)entarea echi!a)entelor de !rotectie ( ca 9ara de 0,$ IV ca de !e care se ali)entea7H consu)atorii de -t- este sectionata longitudinal !rintr(o cu!la "li)entarea celor 2 sectii de 9are de 0,$ IV se re7erva reci!rocSectia ' de 9are este ali)entata din %S? - ' 20 ; 0,$ IV '200; 200 kV"
Tratarea neutrului in reteaua de )edie tensiune - 20 kV se .ace
!rin 9o9ine de stingere '00 "?n ca7ul in care sunt indis!oni9ile cele doua surse de ca este !reva7uta ali)entarea din re7erva constituita dintr(un gru! )otor generator de '24 kV" Echi!a)entul !ri)ar al celulei 220 kV "%' este .or)at din se!aratoarele de 9ara
Se )HsoarH te)!eratura /n !artea su!erioarH a cuvei cu autorul indicatorului de te)!eraturi "I>(O%?(Series #$ !revH7ut cu 9ul9, tu9 ca!ilar si indicator local5ele doua contacte intervin /n auto)ati7area !o)!elor si ventilatoarelor icrocontacte sunt .i:ate )anual /n interiorul indicatorului local O%?(#$ !e ur)Htoarele !raguri de te)!eraturH O%?(P' 605 !ornire trea!ta ? 9aterii de racire O%?(P2 @05 !ornire trea!ta ?? 9aterii de racire
Necesitatea retehnologizari statiei Situatia existenta
( &u e:ista echi!a)ente de )onitori7are !entru cele doua autotrans.or)atoare "%' si "%2 din Statia de trans.or)are 220;''0;20 kV GradisteK ( 5o.retul "%' 200 >V" 220; ''0 kV necesita )oderni7areK ( 5o.retul "%2 are !reva7ut un singur contactor !entru co)anda gru!ului de ventilatoare al .iecarei 9ateriiK ( %raductoarele de nivel de ulei din cuva si co)utatorul de regla nu au !reva7ute iesiri !entru )onitori7are continua ci nu)ai contacte de )ini) si )a:i)K ( &u e:ista sen7ori )ontati !entru te)!eratura in )ie7K ( 5a9inele de relee nu sunt cli)ati7ateK ( 5utiile de cone:iuni a.erente trans.or)atoarelor de )asura tensiune 220kV necesita )oderni7areK ( e:ista un singur reductor de curent inclus !e .a7a S 8 ''0kV, !entru .iecare "%K ( nu e:ista su!ort de co)unicatie !entru trans)iterea datelor la distanta <5%S? 8 S% Pitesti= %rans.or)atoarele si autotrans.or)atoarele de !utere , 9o9inele de reactanta shunt de inalta tensiune sunt echi!a)ente electrice scu)!e si de i)!ortanta )aora !entru un siste) energetic, de aceea .unctionarea lor cores!un7atoare este vitala !entru siguranta in .unctionare a siste)ului Virsta trans.or)atoarele si autotrans.or)atoarele de !utere ,a 9o9inelor de reactanta shunt in .unctiune creste continuu iar rata de de.ectare a acestora creste cu i)9atriniea area )aoritate a de.ectelor se datorea7a in !rinci!al deteriorarii i7olatiei su9 actiunea co)9inata a solicitarilor ter)ice si electrice, !este care se su!ra!un solicitarile )ecanice-
"vantae Econo)isirea unui intreru!tor .ata de sche)a echivalenta cu 9are du9le -
Fiecare circuit este deservit de doua intreru!toare a caror revi7ie se reali7ea7a !e rand .ara intreru!erea circuitului res!ectiv Li!sa 9arelor colectoare /nsea)na li!sa !unctelor sla9e ( un de.ect !e inel duce la scoaterea din .unctiune a celulei res!ective-
e7avantae ?n ca7ul unui de.ect !e circuit sunt deconectate doua intreru!toare Un de.ect intr(un intreru!tor scoate din .unctiune a)9ele circuite adiacente Sursele de ali)entare tre9uie dis!use alternant alt.el e:ista riscul i7olarii lor ca re7ultat al du9lei sectionari cu oca7ia unui de.ect Protectia !rin relee si sche)a de co)utatie !rin natura sa este )ai co)!licata de unde !ot re7ulta erori de )anevra ale !ersonalului-
