TABEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE BIOLOGIE cls. a XI - a (ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2009 SPECIALIZAREA FARMACIE AUTORI DE CARTE (BIOLOGIE cls. a XI-a)
EDITURA
Ionel Roşu Călin Istrate Aurel Ardelean
Edit. CORINT
Tatiana Ţiplic
Edit. ARAMIS
Edit. CORINT
Ioana Ariniş
Edit. SIGMA
Stelică Ene Elena E. Iancu Gabriela Brebenel Ofelia Tănase
Aurora Mihail Florica Macovei
Edit. GIMNASIUM
Edit. BIC ALL
TOTAL PAGINI
MEDIA
%
NR. TESTE
PAGINI CARTE PER CAPITOL
TEMATICA 1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
Dan Cristescu Carmen Sălăvăstru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Cârmaciu
2
2
2
2
2
2
12
2
2,44
12
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE CORPULUI UMAN 2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE SISTEMUL NERVOS
11
23
19
19
26
14
112
18,67
22,72
114
ANALIZATORI
12
9
8
10
14
8
61
10,17
12,38
62
GLANDE ENDOCRINE
6
9
7
12
15
4
53
8,83
10,75
54
SISTEMUL OSOS
4
4
5
6
4
5
28
4,67
5,68
28
SISTEMUL MUSCULAR
2
4
3
3
5
6
23
3,83
4,67
23
DIGESTIA SI ABSORBŢIA
6
8
9
6
12
8
49
8,17
9,93
50
CIRCULAŢIA
8
7
8
9
16
8
56
9,33
11,36
57
RESPIRAŢIA
4
4
4
3
8
5
28
4,67
5,67
28
EXCREŢIA
3
5
4
3
5
4
24
4
4,87
24
6
8
8
8
9
8
47
7,83
9,53
48
64
83
77
81
116
72
493
82,16
100%
500
2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE TOTAL
TESTE GRILĂ GRILĂ DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI (BIOLOGIE cls. a XI-a) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE SESIUNEA IULIE 2009 SPECIALIZAREA FARMACIE URMĂTOARELE TESTE AU FOST MODIFICATE: 18; 29; 65; 88; 96; 121; 127; 129; 130; 131; 132; 134; 140; 146; 183; 187; 229; 232; 248; 285; 286; 306; 310; 346; 354; 368; 382; 425; 432; 434 1. ALCĂ ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN 1. Planurile de orientare ale corpului sunt: A. B. C. D. E.
longitudinal frontal sagital cranial ventral
2. Planul frontal al corpului uman: A. B. C. D. E.
merge paralel cu fruntea trece prin axul sagital împarte corpul într-o parte ventral ă şi una dorsal ă trece prin axul longitudinal are un pol cranial şi unul caudal
3. Axul longitudinal al corpului uman: A. B. C. D. E.
se întretaie cu axul transversal în unghi ascu ţit are 2 poli – unul cranial şi altul caudal pleacă din creştetul capului are un pol superior şi unul inferior este anteroposterior
4. Planurile corpului uman: A. B. C. D. E.
trec prin câte 2 axe se întretaie în unghi drept sunt şi sagital şi orizontal sunt în num ăr de trei corespund dimensiunilor spa ţiului
5. Axul sagital: A. este axul l ăţimii corpului B. este anteroposterior C. este orizontal D. este axul grosimii corpului
1
E. are un pol stâng şi unul drept
6. Planul transversal ce trece prin corpul uman: A. împarte corpul într-o parte cranial ă şi una caudal ă B. C. D. E.
este planul simetriei bilaterale str ă bate corpul dinainte înapoi împarte corpul în 2 jum ătăţi: superioar ă şi inferioar ă trece prin axul sagital şi transversal
7. Corpul uman este alcă alc ătuit din urmă următoarele segmente: A. B. C. D. E.
cap torace membre viscerocraniu gât
8. Capul este alcă alc ătuit din: A. B. C. D. E.
neurocraniu viscerocraniu parte cranian ă centuri faţă
9. Gâtul, ca segment al corpului uman: A. are o parte superioar ă sau caudală B. C. D. E.
are un pol inferior sau cranial leagă capul de trunchi se numeşte şi segment cervical are o regiune anterioar ă
10. Încercuiţ Încercuiţi ră răspunsurile corecte: A. coloana vertebral ă este aşezată anterior B. ochii sunt situa ţi cranial fa ţă de gur ă C. ochii sunt aşezaţi lateral fa ţă de nas D. gura este a şezată cranial fa ţă de nas E. ochii sunt situa ţi medial fa ţă de urechi 11. Trunchiul prezintă prezintă urmă următoarele cavităţ cavităţi: i: A. cervical ă B. toracică C. visceral ă D. pelviană E. nucală 12. Membrele corpului uman: A. sunt alcătuite din centuri şi por ţiuni libere B. sunt superioare şi posterioare C. cele inferioare au ca segmente libere bra ţul, antebra ţul şi mâna D. cele superioare se leag ă de trunchi prin centura scapular ă E. cele inferioare prezint ă şi centur ă pelvian ă 2
2. FUNCŢ FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2. 1. FUNCŢ FUNCŢIILE DE RELAŢ RELAŢIE SISTEMUL NERVOS 13. Funcţ Funcţiile esenţ esenţiale ale sistemului nervos sunt: A. coordonarea activit ăţii tuturor organelor B. integrarea organismului în mediul înconjur ător C. transportul gazelor respiratorii D. apărarea antiinfec ţioasă E. coordonarea activit ăţii tuturor sistemelor
14. Sistemul nervos al vieţ vie ţii de relaţ relaţie: A. reglează activitatea organelor interne B. transformă excita ţiile în senza ţii C. reglează activitatea glandelor endocrine D. asigur ă legătura dintre organism şi mediul extern E. se numeşte sistem nervos somatic 15. Centrii nervoş nervoşi: A. primesc informaţiile B. recepţioneaz ă informa ţiile C. prelucrează informa ţiile D. elaborează comenzi E. conduc comenzile
16. Topografic, sistemul nervos se clasifică clasific ă în: A. B. C. D. E.
somatic central vegetativ periferic simpatic
17. Mecanismul fundamental de funcţ func ţionare a SN este: A. B. C. D. E.
arcul reflex centrul reflex reflexul sinapsa actul reflex
18. Arcul reflex, baza anatomică anatomic ă a actului reflex cuprinde: A. calea sensibilit ăţii B. C. D. E.
efectorul centrul nervos stimulul receptorul
19. Receptorul ră răspunde la stimuli: A. prin transformarea energiei stimulului în impuls nervos 3
B. C. D. E.
propor ţional cu intensitatea stimulului prin transmiterea comenzii c ătre efector prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptic ă prin variaţii de poten ţial gradate
20. Centrul reflex (nervos): A. B. C. D. E.
cuprinde nervii cranieni este format din totalitatea structurilor din SNC care particip ă la actul reflex cuprinde nervii rahidieni reprezintă totalitatea structurilor din SNP ce particip ă la actul reflex primeşte informa ţiile, le prelucreaz ă şi elaboreaz ă comenzi
21. Reflexele somatice care se închid la nivelul trunchiului cerebral sunt: A. masticator şi de degluti ţie B. statice şi statokinetice C. rotulian şi bicipital D. cornean de clipire E. achilean şi tricipital
22. R ăspunsul reflex poate fi: A. B. C. D. E.
excitator conducător inhibitor receptor aferent
23. Rolul de receptor poate fi îndeplinit de: A. terminaţii nervoase libere B. terminaţii butonate dendritice C. celule senzoriale vestibulare D. ganglioni spinali E. nervi motori
24. În categoria efectorilor intră intr ă: A. B. C. D. E.
ganglionii simpatici muşchii netezi ganglionii prevertebrali muşchii stria ţi glandele exocrine
25. Calea aferentă aferentă este formată formată din: A. B. C. D. E.
axonii visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali axonii somatomotori din cornul anterior al m ăduvei neuronii viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni
26. Influxul nervos ajuns la nivelul butonilor terminali determină determin ă: A. fuzionarea veziculelor sinaptice cu membrana postsinaptic ă B. ruperea membranei postsinaptice
4
C. spargerea veziculelor sinaptice D. eliberarea mediatorului chimic E. eliberarea neurotransmi ţătorului
27. Care dintre ră răspunsurile de mai jos sunt false: A. B. C. D. E.
depolarizarea membranei postsinaptice permite propagarea influxului nervos mediatorul chimic interac ţioneaz ă cu receptorii membranei postsinaptice fanta sinaptic ă are 200-300 Å influxul nervos determin ă ruperea membranei postsinaptice componenta presinaptic ă conţine receptori pentru mediatorul chimic
28. Selectaţ Selectaţi ră răspunsurile corecte legate de mă m ăduva spină spinării: A. este situat ă în canalul vertebral B. prezintă la exterior 3 membrane care o protejeaz ă C. după vertebra sacral ă 2 se prelunge şte cu conul medular D. prezintă dorsal fisura median ă E. prezintă la exterior intumescen ţele cervical ă şi lombar ă 29. Coarnele laterale ale mă m ăduvei spină spinării: A. sunt vizibile şi în regiunea lombar ă superioar ă B. conţin neuroni somatosenzitivi C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori D. sunt vizibile în regiunea cervical ă superioar ă E. conţin neuroni ce formeaz ă fibre preganglionare 30. Legat de substanţ substan ţa albă albă a mă măduvei spină spinării se poate afirma: A. este dispusă sub formă de cordoane B. C. D. E.
are în cordoanele sale fascicule ascendente conţine neuroni simpatici motori are şi fascicule de asocia ţie formează fibre preganglionare simpatice
31. Unele dintre ră răspunsurile de mai jos sunt corecte. Încercuiţ Încercui ţi-le: A. coarnele posterioare ale m ăduvei conţin neuroni senzitivi B. comisura cenuşie a măduvei formează coarnele anterioare C. în coarnele laterale se g ăsesc şi neuroni motori vegetativi D. canalul ependimar con ţine limf ă E. neuronii somatomotori alfa se g ăsesc în coarnele anterioare 32. Encefalul cuprinde: A. B. C. D. E.
diencefalul ganglionii spinali emisferele cerebrale cerebelul nervii rahidieni
33. Mezencefalul este format din: A. tuberculii cvadrigemeni superiori B. pedunculii cerebeloşi mijlocii C. pedunculii cerebrali
5
D. coliculii cvadrigemeni inferiori E. corpii genicula ţi externi
34. Pe faţ faţa dorsală dorsală a bulbului rahidian se observă observ ă: A. B. C. D. E.
fasciculul gracilis piramidele bulbare olivele bulbare şanţul median dorsal şanţul ponto - mezencefalic
35. Puntea lui Varolio: A. este format ă din fibre longitudinale B. prezintă lateral şi anterior bra ţele punţii C. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebrali D. face parte din trunchiul cerebral E. este limitat ă de pedunculii cerebrali prin şanţul ponto-mezencefalic
36. Bulbul şi puntea prezintă prezintă: A. o faţă anterioar ă şi una posterioar ă B. substanţa albă şi substanţa cenuşie C. substanţa albă şi substanţa neagr ă D. pedunculii cerebeloşi E. pedunculii cerebrali
37. Şanţ anţul bulbo-pontin: A. limiteaz ă inferior bulbul de punte B. separ ă măduva de bulb C. separ ă bulbul de punte D. limiteaz ă inferior puntea de bulb E. limiteaz ă superior bulbul de punte 38. Bulbul rahidian: A. prezintă elementele măduvei B. este separat de m ăduvă prin decusa ţia piramidal ă C. prezintă pe faţa anterioar ă fisura median ă anterioar ă ce o continuă pe cea a m ăduvei D. este separat de punte prin şanţul bulbo-pontin E. prezintă dorsal olivele bulbare 39. Care din urmă următoarele structuri nu aparţ apar ţin encefalului: A. B. C. D. E.
diencefalul mezencefalul nervii rahidieni măduva prelungit ă ganglionii laterovertebrali
40. Care din urmă următoarele structuri nu aparţ apar ţin trunchiului cerebral: A. pedunculii cerebeloşi B. pedunculii cerebrali C. tuberculii cvadrigemeni D. corpii genicula ţi
6
E. arborele vie ţii
41. Pe faţ faţa ventrală ventrală a trunchiului cerebral se observă observ ă: A. B. C. D. E.
piramidele bulbare pedunculii cerebeloşi mijlocii piramidele pontine coliculii cvadrigemeni inferiori corpii mamilari
42. Metatalamusul: A. B. C. D. E.
este format din 2 perechi de corpi genicula ţi intervine în reglarea func ţiilor vegetative este sta ţie de releu şi pentru calea acustic ă se leagă de coliculii cvadrigemeni reglează ritmul veghe-somn
43. Care dintre urmă urm ătoarele structuri nu aparţ apar ţin diencefalului: A. corpii genicula ţi B. C. D. E.
coliculii cvadrigemeni corpii mamilari corpii stria ţi trigonul cerebral
44. Emisferele cerebrale: A. reprezintă partea cea mai voluminoas ă a SNC B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebelo şi inferiori C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II D. au formă de fluture E. sunt legate între ele prin comisurile creierului
45. Comisura albă albă anterioară anterioară: A. intr ă în structura emisferelor cerebrale B. este format ă din fibre de proiec ţie C. uneşte cele 2 emisfere cerebrale D. intr ă în structura sistemului limbic E. este format ă din fibre de asocia ţie 46. Neocortexul de asociaţ asocia ţie cuprinde: A. aria de asocia ţie prefrontal ă B. zona de proiec ţie a sensibilit ăţii specifice C. aria de asocia ţie parieto-occipital ă D. aria motorie suplimentar ă E. aria de asocia ţie temporal ă 47. Ariile senzoriale ale neocortexului receptor sunt: A. vizuală B. vestibular ă C. gustativ ă D. somatică E. somestezic ă 7
48. Neocortexul de asociaţ asocia ţie: A. îndeplineşte funcţii psihice B. prin excitarea lui nu se ob ţin efecte sensitive C. cuprinde şi aria prefrontal ă cu rol în determinarea personalit ăţii D. prin excitarea lui se ob ţin efecte motorii E. cuprinde şi aria prefrontal ă cu funcţie vegetativ ă 49. Aria de asociaţ asocia ţie parieto-occipitală parieto-occipitală: A. este zona de proiec ţie a sensibilit ăţii specifice B. este aria de reprezentare cortical ă motorie C. realizeaz ă integrarea superioar ă a sensibilit ăţii somatice D. face parte din neocortexul de asocia ţie E. face parte din neocortexul receptor
50. SNC este conectat cu receptorii şi efectorii prin nervi: A. B. C. D. E.
cranieni, la nivelul talamusului spinali, la nivelul m ăduvei spinali, la nivelul bulbului cranieni, la nivelul trunchiului cerebral micşti, la nivelul scoar ţei cerebrale
51. După După modul de conducere a influxului nervos, nervii se clasific ă în: A. B. C. D. E.
cranieni senzitivi motori spinali micşti
52. Ramura dorsală dorsal ă a nervilor spinali: A. conţine fibre senzitive somatice B. conţine numai fibre postganglionare amielinice C. are şi fibre motorii vegetative postganglionare D. are pe traiectul ei ganglionul spinal E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral
53. Neuronii viscerosenzitivi din ră r ădăcina dorsală dorsal ă a nervilor spinali: A. au dendrit ă lungă, ce ajunge la receptorii din viscere B. fac sinaps ă în coarnele anterioare ale m ăduvei C. pătrund prin axonii lor în m ăduvă pe calea r ădăcinii posterioare D. fac sinaps ă în jumătatea dorsal ă a cornului lateral al m ăduvei E. conduc informa ţiile de la receptorii profunzi ai aparatului locomotor 54. Căile sensibilităţ sensibilităţii ii proprioceptive cuprind: A. calea sensibilit ăţii epicritice B. calea sensibilit ăţii kinestezice C. tractul spino-cerebelos Gowers D. calea sensibilit ăţii de control a mi şcării E. fasciculul spinotalamic anterior
8
55. Protoneuronul tractului spinocerebelos dorsal: A. B. C. D. E.
este situat în ganglionul spinal intr ă în substanţa cenuşie a măduvei pe calea r ădăcinii posterioare se află în cornul posterior al m ăduvei trece în cordonul lateral de aceea şi parte se află în cerebel
56. Căile descendente ale mă m ăduvei spină spinării conduc: A. sensibilitatea interoceptiv ă B. motricitatea voluntar ă C. sensibilitatea epicritic ă D. motilitatea automat ă E. motilitatea involuntar ă 57. 75% din fibrele fasciculului piramidal: A. formează fasciculul spinotalamic lateral B. se încruci şează la nivelul bulbului C. formează fasciculul piramidal direct D. formează fasciculul corticospinal lateral E. se încruci şează la nivelul pun ţii 58. Căile sensibilităţ sensibilităţiiii exteroceptive: A. sunt căi ascendente B. sunt reprezentate de substan ţa reticulat ă C. includ şi calea sensibilit ăţii protopatice D. cuprind 3 neuroni E. se proiecteaz ă în aria sinestezic ă I din lobul frontal
59. Fasciculul spinocerebelos ventral: A. este încruci şat B. C. D. E.
are drept receptori fusurile neuromusculare conduce sensibilitatea tactil ă fină se numeşte Gowers are drept receptori corpusculii neurotendino şi Golgi
60. Dendritele primului neuron al sensibilităţ sensibilit ăţiiii proprioceptive inconş incon ştiente: A. intr ă în măduvă pe calea r ădăcinii posterioare B. ajung la receptorii reprezenta ţi de fusurile neuromusculare C. apar ţin neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal D. trec în cordonul lateral al m ăduvei de aceea şi parte E. formează fasciculul Flechsig 61. Sensibilitatea kinestezică kinestezică cuprinde: A. simţul poziţiei B. simţul mişcării în spaţiu C. reflexul de ap ărare D. reflexul de reglare a vasomotricit ăţii E. stările afectiv emo ţionale 62. Protoneuronul că c ăii sensibilităţ sensibilităţiiii protopatice: 9
A. B. C. D. E.
se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al m ăduvei se află în ganglionii prevertebrali este pseudounipolar se găseşte în ganglionul spinal are dendrita lung ă ce ajunge la receptori
63. Tritoneuronul că căii sensibilităţ sensibilităţilor ilor termice şi dureroase: A. se află în ganglionul spinal B. îşi proiecteaz ă axonul pe scoar ţa cerebrală C. se află în talamus D. se proiecteaz ă pe scoar ţa cerebeloas ă E. se află în diencefal 64. Măduva spină spinării conduce: A. excita ţiile sub form ă de influx nervos motor B. comenzile de la receptori la centrii nervo şi C. excita ţiile sub form ă de influx nervos senzitiv D. comenzile de la centrii nervo şi la efectori E. excita ţiile şi comenzile sub form ă de influx nervos 65. Neuronii că căii piramidale sunt: A. în număr de doi B. protoneuronul, protoneuronul, de comand ă, din cortexul cerebral C. situaţi în măduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranieni D. al 2-lea neuron, periferic, de execu ţie E. în număr de patru 66. 25% din fibrele fasciculului piramidal: A. se încruci şează la nivelul bulbului B. formează decusaţia piramidal ă C. intr ă în fasciculul cortico-spinal lateral D. formează fasciculul piramidal direct E. ajung în cordonul anterior al m ăduvei de aceea şi parte 67. Fasciculul spinocerebelos direct: A. se numeşte Gowers B. str ă bate numai bulbul C. ajunge în cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior D. are al 2-lea neuron în bulb E. are al 3-lea neuron în talamus
68. Tractusurile că c ăii sensibilităţ sensibilităţiiii proprioceptive de control a miş mi şcării sunt: A. B. C. D. E.
spinotalamic anterior spinocerebelos direct sau Flechsig spinocerebelos ventral sau Gowers spinocerebelos încruci şat sau Gowers tectospinal lateral
69. Al III-lea neuron al că căii sensibilităţ sensibilităţiiii kinestezice: A. se află în diencefal 10
B. C. D. E.
îşi proiecteaz ă axonul în aria somestezic ă I se găseşte în talamus formează decusaţia senzitiv ă se îndreaptă spre măduvă
70. Receptorii că căii proprioceptive sunt: A. B. C. D. E.
fusurile neuromusculare corpusculii neurotendino şi Golgi corpusculii Ruffini discurile tactile Merckel corpusculii Meissner
71. Calea sensibilităţ sensibilităţii ii exteroceptive include: A. simţul mişcării în spaţiu B. sensibilitatea termic ă şi dureroasă C. sensibilitatea tactil ă fină D. sensibilitatea dureroas ă visceral ă E. simţul poziţiei 72. Motilitatea automată automată are rol în: A. realizarea st ării de alert ă cortical ă B. coordonarea mişcărilor C. pregătirea funcţională a scoar ţei D. realizarea mersului E. menţinerea echilibrului
73. Calea piramidală piramidal ă î şi are originea în : A. cornul anterior al m ăduvei B. C. D. E.
cortexul cerebral aria motorie aria motorie secundar ă aria premotorie
74. Fasciculul spinocerebelos încruciş încruci şat: A. se numeşte şi Gowers B. str ă bate m ăduva şi ajunge în trunchiul cerebral C. ajunge în cerebel D. se numeşte Flechig E. conduce sensibilitatea proprioceptiv ă inconştientă de la membrele inferioare
75. Căile descendente: A. sunt piramidale şi extrapiramidale B. C. D. E.
sunt numai voluntare se încruci şează în encefal sau în m ăduvă conduc comenzile sub form ă de influx nervos sunt numai nespecifice
76. Fasciculul spinotalamic anterior: A. se proiecteaz ă în aria premotorie B. se încruci şează în bulb 11
C. în traiectul s ău ascendent str ă bate trunchiul cerebral D. are al treilea neuron în talamus E. se proiecteaz ă în aria somestezic ă primar ă
77. Calea sensibilităţ sensibilităţiiii epicritice: A. este calea sensibilit ăţii kinestezice B. este calea sensibilit ăţii tactile fine C. este o cale de conducere specific ă D. utilizeaz ă calea cordoanelor posterioare E. utilizeaz ă calea coarnelor posterioare 78. Al doilea neuron al sensibilităţ sensibilit ăţiiii kinestezice: A. formează prin axonii s ăi decusaţia senzitiv ă B. se află în cornul anterior al m ăduvei C. formează prin axonii s ăi lemniscul medial D. se află în bulb E. se află în cordonul posterior al m ăduvei 79. Fasciculele spinobulbare: A. sunt în num ăr de 4 B. sunt în num ăr de 2 C. sunt Goll şi Burdach D. sunt Gowers şi Flechsig E. sunt gracillis şi cuneat 80. Căile ascendente ale mă m ăduvei: A. B. C. D. E.
conduc influxul nervos senzitiv de la receptori la centrii nervo şi sunt căi ale motricit ăţii conduc motilitatea involuntar ă sunt căi ale sensibilit ăţii sunt specifice şi nespecifice
81. Caile sensibilităţ sensibilităţiiii exteroceptive: A. formează şi fasciculul spinotalamic lateral B. cuprind şi calea sensibilit ăţii tactile fine C. au al treilea neuron în scoar ţa cerebeloas ă D. cuprind şi sensibilitatea epicritic ă E. se proiecteaz ă în aria motorie suplimentar ă 82. Fasciculul spinotalamic lateral: A. str ă bate m ăduva şi trunchiul cerebral B. C. D. E.
are al doilea neuron în trunchiul cerebral are protoneuronul în ganglionul spinal are drept receptori corpusculii Ruffini are drept receptori termina ţii nervoase libere
83. Sensibilitatea protopatică protopatică: A. are drept receptori corpusculii Meissner din piele B. are primul neuron în ganglionul spinal C. are al doilea neuron în cornul lateral al m ăduvei
12
D. este sensibilitatea tactil ă grosier ă E. are al treilea neuron în talamus
84. Sistemul nervos simpatic: A. are centrii nervo şi la nivelul m ăduvei spinării B. coordonează activitatea visceral ă conştient ă C. acţioneaz ă în condiţii neobişnuite D. structural şi topografic este organizat ca şi SN somatic E. are în componenta periferic ă 22 de ganglioni prevertebrali 85. Efectorii sistemului simpatic sunt: A. muşchiul cardiac B. muşchii stria ţi ai membrelor inferioare C. muşchii stria ţi ai membrelor superioare D. muşchii netezi ai tuturor organelor E. glandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive
86. Centrii parasimpatici sunt reprezentaţ reprezentaţi de: A. B. C. D. E.
parasimpaticul cranian centrii vegetativi din metamerele L 1-L3 parasimpaticul sacral centrii vegetativi din coarnele laterale ale nervilor coccigieni parasimpaticul parasimpaticul pelvin
87. Parasimpaticul produce: A. uşoar ă relaxare a mu şchilor ciliari B. contracţia muşchilor circulari ai irisului C. creşterea secre ţiei salivare D. relaxarea muşchilor radiari ai irisului E. contracţia bronhiilor 88. Asupra aparatului renal, simpaticul acţ ac ţionează ionează prin: A. reducerea secre ţiei de renin ă B. creşterea debitului urinar C. relaxarea detrusorului D. contracţia muşchiului din trigonul vezical E. contracţia sfincterului vezical intern
89. Nervul marele splanhnic: A. se formează din fibrele ce pleac ă din ganglionii simpatici T 5 - T9 B. str ă bate diafragma C. ajunge în ganglionul postvertebral celiac D. îşi distribuie fibrele postganglionare la organele din abdomen E. are fibrele preganglionare amielinice
90. Simpaticul acţ acţionează ionează în situaţ situaţii de: A. linişte B. frică C. spaimă D. apărare 13
E. durere visceral ă puternic ă
91. Centrii nervoş nervoşi ai simpaticului se gă g ăsesc: A. B. C. D. E.
la nivelul trunchiului cerebral la nivelul m ăduvei spinării în ganglionii latero-vertebrali în ganglionii cervicali superiori în coarnele laterale ale m ăduvei din regiunile C 8, T1 – T12, L1 – L3
92. Sistemul nervos central vegetativ cuprinde centrii de: A. B. C. D. E.
control, din metatalamus integrare, din m ăduva spinării comandă, din trunchiul cerebral control, din hipotalamus integrare, din scoar ţa cerebrală
93. Componenta periferică periferic ă a sistemului simpatic cuprinde: A. două lanţuri ganglionare simpatice B. C. D. E.
22-24 ganglioni paravertebrali 22-24 ganglioni prevertebrali 3 ganglioni prevertebrali 22-24 ganglioni latero-vertebrali
94. Ganglionii prevertebrali simpatici sunt: A. B. C. D. E.
otic celiac pterigopalatin mezenteric superior mezenteric inferior
95. Nervul micul splanhnic: A. se formează din fibrele preganglionare din T 10 - T12 B. face sinapsă în ganglionul mezenteric superior C. inerveaz ă organele tubului digestiv şi rinichii D. inerveaz ă organele din pelvis E. face sinapsă cu al doilea neuron în ganglionul prevertebral celiac 96. În cadrul sistemului nervos vegetativ, calea aferent ă este reprezentată reprezentat ă de: A. fibrele mielinizate viscerosenzitive ce apar ţin nervilor spinali B. C. D. E.
fibrele mielinizate visceromotorii din nevrax dendritele şi axonii neuronilor postganglionari amielinici fibrele mielinizate viscerosenzitive ce apar ţin unor nervi cranieni dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari viscerosenzitivi din ganglionii spinali
97. Mediatorii chimici de la l a nivelul sinapselor vegetative: A. la ambele sisteme între fibra preganglionar ă şi cea postganglionar ă este acetilcolina B. la sistemul simpatic, la cap ătul periferic al fibrei postganglionare este noradrenalina C. la sistemul parasimpatic, la cap ătul periferic al fibrei postganglionare este adrenalina D. la sistemul parasimpatic, la cap ătul periferic al fibrei postganglionare este acetilcolina
14
E. la ambele sisteme între fibra preganglionar ă şi cea postganglionar ă se elibereaz ă monoxidul de azot
98. Alegeţ Alegeţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care elibereaz ă acetilcolin ă B. majoritatea viscerelor au inerva ţie dublă simpatic ă şi parasimpatic ă C. simpaticul şi parasimpaticul pot ac ţiona şi complementar complementar D. medulosuprarenalele sunt inervate numai de parasimpatic E. efectorii sistemului vegetativ sunt sub control voluntar
99. Asupra viscerelor aparatului digestiv simpaticul ac ţionează ionează astfel: A. relaxeaz ă musculatura vezicii biliare B. produce glicogeneză hepatică C. creşte tonusul sfincterelor D. reduce peristaltismul intestinal E. creşte tonusul musculaturii netede intestinale
100. Parasimpaticul: A. B. C. D. E.
nu are efect asupra arteriolelor din viscerele abdominale este sub controlul hipotalamusului anterior stimulează lipoliza cu cre şterea lipemiei nu produce ejaculare produce bronhodilataţie
101. Centrii de control şi integrare ai sistemului nervos vegetativ sunt situaţ situa ţi în: A. B. C. D. E.
hipotalamus măduvă sistemul limbic formaţiunea reticulat ă scoar ţa cerebral ă
102. Sistemul nervos vegetativ periferic este reprezentat de: A. B. C. D. E.
ganglioni simpatici nervi parasimpatici ganglioni spinali nervi simpatici ganglioni parasimpatici
103. Parasimpaticul acţ acţionează ionează în situaţ situaţii de: A. B. C. D. E.
furie luptă linişte spaimă relaxare a organismului
104. Lanţ Lanţurile ganglionare simpatice au: A. ganglionii lega ţi prin ramuri internodale B. ganglionii lega ţi şi cu nervii spinali prin ramuri comunicante C. ramuri interganglionare de la un ganglion la altul D. câte 31 de ganglioni de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
15
E. în regiunea cervical ă 8 ganglioni
105. Fibrele postganglionare ce pleacă pleac ă de la nivelul celor 3 ganglioni cervicali ajung la: A. aortă B. C. D. E.
glandele salivare esofag paratiroidă corpul ciliar
106. Fibrele postganglionare ce pleacă pleac ă de la primii 4 ganglioni toracali (T 1 – T4) se distribuie la: A. B. C. D. E.
bronhii tiroid ă trahee esofag laringe
107. Fibrele parasimpatice din trunchiul cerebral se ata şează ează nervilor cranieni: A. B. C. D. E.
III, VII, X III, V, IX VII, IX, X III, VI, IX III, VII, IX
108. Stimularea simpaticului produce: A. contracţia detrusorului B. secreţie sudoripar ă abundent ă C. midriază D. glicogenoliz ă hepatică E. relaxarea sfincterelor
109. Ganglionii juxtaviscerali parasimpatici sunt: A. B. C. D. E.
ciliar, pe traseul nervului oculomotor submandibular, pe traseul nervului vag celiac, pe traseul nervului trigemen pterigopalatin, pe traseul nervului facial otic, pe traseul nervului glosofaringian
110. Componenta periferică periferic ă a sistemului parasimpatic include ganglionii: A. B. C. D. E.
juxtaviscerali prevertebrali intramurali previscerali paravertebrali
111. Arcul reflex vegetativ cuprinde şi: A. visceroreceptorii din pere ţii organelor interne B. centrii simpatici de la nivelul m ăduvei spinării C. proprioceptorii de la nivelul tendoanelor D. centrii parasimpatici din trunchiul cerebral
16
E. neuronii preganglionari şi postganglionari
112. Acetilcolina: A. B. C. D. E.
produce efecte similare cu noradrenalina este un mediator chimic se elibereaz ă la capătul fibrei postganglionare parasimpatice produce efecte antagoniste simpaticului se elibereaz ă la capătul fibrei preganglionare simpatice
113. Stimularea parasimpaticului produce: A. B. C. D. E.
dilatarea bronhiilor creşterea secre ţiei lacrimale vasodilata ţie coronarian ă creşterea metabolismului bazal transpiraţia palmelor
114. Stimularea simpaticului produce: A. B. C. D. E.
tahicardie bradicardie midriază mioză ejaculare
115. Numai simpaticul stimulează stimulează: A. B. C. D. E.
procesele catabolice glicogenoliza hepatic ă procesele anabolice glicogeneza coagularea sângelui
116. Asupra inimii: A. simpaticul cre şte frecvenţa cardiacă B. parasimpaticul parasimpaticul scade for ţa de contrac ţie C. simpaticul cre şte debitul cardiac D. parasimpaticul produce tahicardie E. parasimpaticul nu are acţiune
117. Fibrele postganglionare simpatice care eliberează elibereaz ă acetilcolină acetilcolină se termină termină în: A. B. C. D. E.
musculatura cordului musculatura striat ă glandele sudoripare din piele (excep ţie palmele) medulosuprarenale majoritatea vaselor sanguine
118. Calea eferentă eferent ă vegetativă vegetativă prezintă prezintă pe traseul ei: A. B. C. D. E.
doi neuroni trei neuroni un neuron preganglionar un neuron postganglionar un neuron viscerosenzitiv
17
119. Centrii parasimpatici cranieni se gă g ăsesc în urmă urm ătorii nuclei: A. B. C. D. E.
accesor al oculomotorului din mezencefal salivator superior din bulb salivator superior din punte dorsal al vagului din bulb lacrimal din punte
120. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor: A. sunt transmise şi ascendent prin m ăduva spinării prin c ăi nespecifice B. pe căile specifice spinotalamice ajung la hipotalamus, talamus şi sistemul limbic C. se proiecteaz ă cortical în ariile somestezic ă I şi II D. ajunse în ariile corticale formeaz ă senzaţiile E. nu sunt transmise ascendent
121. Aferenţ Aferenţa vegetativă vegetativă este reprezentat reprezentatăă de: A. B. C. D. E.
fibrele mielinizate viscerosenzitive nervii spinali unii nervi cranieni neuronii visceromotori din coarnele laterale neuronii postganglionari amieliniza ţi
122. Originea aparentă aparent ă a nervilor oculomotori se află afl ă: A. în şanţul bulbo-pontin B. în şanţul preolivar C. în şanţul dintre picioarele pedunculilor cerebrali D. pe faţa anterioar ă a punţii lui Varolio E. în fosa interpeduncular ă 123. Nervii vagi sau pneumogastrici: A. au şi fibre parasimpatice B. C. D. E.
nu au fibre motorii inerveaz ă musculatura laringelui şi faringelui nu au fibre senzoriale culeg sensibilitatea gustativ ă de la baza limbii
124. Meningita are printre simptome: A. febr ă şi cefalee B. dureri şi contracţii musculare C. ramolismentul cerebral D. sensibilitate exagerat ă a pielii E. respiraţie profundă şi sfor ăitoare
125. Comele pot fi produse de: A. B. C. D. E.
bacilul Koch diabet zaharat netratat hipertensiune arterial ă intoxica ţii medicamentoase insuficien ţă hepatic ă
18
126. Hemoragiile cerebrale au drept factori favorizanţ favorizan ţi: A. hipotensiunea arterial ă B. ateroscleroza cerebral ă C. traumatisme craniene D. tumori craniene E. dureri abdominale repetate
ANALIZATORII 127. În piele se gă găsesc receptorii: A. B. C. D. E.
kinestezici termici tactili auditivi vizuali
128. De la suprafaţă suprafa ţă spre profunzime, pielea este alcă alc ătuită tuită din: A. B. C. D. E.
epiderm mezoderm derm periderm hipoderm
129. Dermul, pă pătură tură conjunctivă conjunctivă densă densă, prezintă prezintă: A. vase de sânge şi vase limfatice B. fire de p ăr şi canalele glandelor exocrine C. un strat spre epiderm, numit dermul reticular D. muşchi netezi E. un strat spre hipoderm, numit dermul papilar
130. Corpusculii dermici pentru sensibilitatea tactilă tactil ă sunt: A. B. C. D. E.
Meissner Merkel Corti Ruffini Scarpa
131. Receptorii tactili ai analizatorului cutanat: A. sunt localiza ţi în periderm B. C. D. E.
fac parte din categoria mecanoreceptorilor sunt mai numero şi în tegumentele f ăr ă păr recepţioneaz ă senzaţii tactile, de presiune sau vibratorii sunt localiza ţi în derm
132. Pielea este sediul receptorilor: A. B. C. D. E.
Ruffini – pentru cald Vater –Pacini – pentru vibra ţii Krause – pentru auz Merkel – pentru atingere Ruffini – pentru rece
19
133. Receptorii termici din piele: A. sunt terminaţii nervoase libere nemielinizate B. C. D. E.
trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade sau cre şte sunt mai numero şi cei pentru rece sunt reprezenta ţi de corpusculii Merkel sunt mai numero şi cei pentru cald
134. Receptorii pentru durere din piele: A. sunt terminaţii nervoase libere B. pot fi stimula ţi de factori mecanici, termici, chimici C. se adaptează puţin sau deloc în prezen ţa stimulului D. sunt corpusculii Reissner E. sunt algoreceptorii
135. Calea de conducere a sensibilităţ sensibilit ăţiiii termice: A. este reprezentat ă de fasciculul spinotalamic lateral B. C. D. E.
cuprinde trei neuroni are al doilea neuron în talamus are primul neuron în ganglionul spinal se proiecteaz ă în aria somestezic ă I din lobul frontal
136. Sensibilitatea tactilă tactilă: A. B. C. D. E.
are ca receptor ganglionul Corti poate fi protopatic ă sau epicritic ă nu este termic ă are ca stimul deformarea tegumentului permite localizarea obiectelor în spa ţiu
137. Calea sensibilităţ sensibilităţiiii epicritice: A. utilizeaz ă calea cordoanelor posterioare B. merge împreună cu calea proprioceptiv ă kinestezic ă C. are al doilea neuron în cornul posterior al m ăduvei D. are al doilea neuron în bulb E. formează lemniscul medial
138. În aria somestezică somestezic ă I: A. se proiecteaz ă întreaga suprafa ţă cutanat ă a corpului B. cele mai întinse reprezent ări au buzele, limba şi mâna C. proiecţia a primit numele de Homunculus senzitiv D. reprezentarea diferitelor p ăr ţi ale corpului este propor ţional ă E. proiecţia este contralateral ă 139. Herpesul: A. B. C. D. E.
este produs de o bacterie poate avea localizare genital ă este produs de un virus ce r ămâne în organism nu se vindecă şi lasă cicatrici înainte de apari ţie produce senza ţia de arsur ă
20
140. Tunica externă externă a peretelui ce înveleş învele şte globul ocular: A. este fibroas ă B. C. D. E.
are inferior coroida prezintă posterior sclerotica prezintă anterior corneea este format ă din 3 segmente
141. Mediile refrigente ale globului ocular sunt reprezentate de: A. iris şi pupilă B. corneea transparent ă C. umoarea apoasă D. coroida şi corpul ciliar E. cristalinul şi corpul vitros 142. Selectaţ Selectaţi ră răspunsurile eronate: A. pata oarb ă conţine mai multe bastona şe B. umoarea apoasă este un lichid incolor C. fovea centralis nu are celule cu conuri D. corpul vitros are consisten ţă gelatinoas ă E. aparatul dioptric este format din cornee şi cristalin
143. Între ră răspunsurile de mai jos s-au strecurat erori. Identifica ţi-le: A. corneea este transparent ă şi nu are vase de sânge B. celulele cu conuri sunt în num ăr de 6-7 milioane C. bastonaşele sunt adaptate la lumin ă intens ă D. sclerotica, tunica opac ă, reprezint ă 5/6 din tunica fibroas ă E. anterior, coroida are un orificiu prin care iese nervul optic
144. Care dintre ră răspunsurile de mai jos nu sunt adevă adev ărate: A. fovea centralis are numai celule cu bastona şe B. macula lutea este situat ă în dreptul axului vizual C. pata galben ă conţine numai bastona şe D. macula lutea are mai multe conuri decât bastona şe E. în centrul maculei lutea se afl ă o cavitate numit ă fovea centralis 145. În structura retinei: A. se găsesc fibre musculare, circulare şi radiare B. se întâlnesc 3 feluri de celule func ţionale C. celulele fotoreceptoare au prelungiri în form ă de con şi de bastona ş D. se găsesc fibre vegetative parasimpatice E. se descriu 10 straturi de celule
146. Coroida: A. B. C. D. E.
se întinde posterior de ora serrata prezintă o concavitate numit ă fovea centralis face parte din tunica medie a peretelui globului ocular are în structura ei numai celule cu conuri este situat ă posterior de pata oarb ă
147. Ora serrata: 21
A. B. C. D. E.
se numeşte şi macula lutea prezintă înaintea ei corpul ciliar prezintă anterior fovea centralis prezintă posterior retina reprezintă limita dintre coroid ă şi corpul ciliar
148. Pata oarbă oarbă din structura retinei: A. nu prezint ă elemente fotosensibile B. este situat ă medial şi inferior de pata galben ă C. conţine numai celule cu bastona şe D. reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular E. este locul de intrare a arterelor globului ocular
149. Unele ră răspunsuri nu sunt false. Identificaţ Identifica ţi-le: A. retina are în structura ei şi celule bipolare şi multipolare B. în fovea centralis exist ă numai celule cu conuri C. celulele cu bastona şe sunt în număr de 6-7 milioane D. bastonaşele sunt adaptate pentru vederea diurn ă E. celulele cu conuri sunt mai numeroase în pata galben ă 150. Celulele cu bastonaş bastona şe din retină retină sunt: A. B. C. D. E.
celule nervoase modificate adaptate pentru vederea nocturn ă, la lumină slabă adaptate la vederea colorat ă mai numeroase în centrul maculei lutea în număr de circa 125 milioane
151. Retina: A. B. C. D. E.
se întinde posterior de ora serrata are 2 regiuni importante: macula lutea şi pata oarbă este transparent ă şi nevascularizat ă are în structura sa şi celule de sus ţinere şi de asocia ţie este localizat ă între iris şi corpul vitros
152. Acomodarea se datorează datoreaz ă: A. rigidităţii cristalinului B. elasticit ăţii cristalinului C. aparatului suspensor al cristalinului D. muşchiului ciliar E. muşchiului radiar
153. Alegeţ Alegeţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. corneea are o putere de refrac ţie de aproximativ 40 de dioptrii B. sclerotica are rol de lentil ă divergent ă C. cristalinul are putere de refrac ţie de aproximativ 20 de dioptrii D. irisul i şi pierde cu vârsta puterea de convergen ţă E. aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singur ă lentil ă convergent ă 154. În legă legătură tură cu cristalinul s-au strecurat erori. Identifica ţi-le: A. este o diafragm ă ce prezintă în mijloc pupila 22
B. C. D. E.
este localizat între iris şi corpul vitros conţine vase de sânge este învelit de o capsul ă elastică - cristaloida este menţinut la locul s ău prin ligamentul suspensor
155. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect: A. cu efort acomodativ minimal, se nume şte punct proxim B. cu efort acomodativ maximal, se nume şte punct proxim C. f ăr ă efort acomodativ, se nume şte punct proxim D. f ăr ă efort acomodativ, se nume şte punct remotum E. cu efort acomodativ maximal, se nume şte punct remotum 156. Acomodarea este un act reflex reglat de: A. centrii corticali din ariile vizuale primare şi secundare B. corpii genicula ţi interni C. coliculii cvadrigemeni superiori D. centrii corticali din ariile vizuale asociative E. coliculii cvadrigemeni inferiori
157. În funcţ funcţie de distanţ distan ţa la care se află afl ă retina faţă faţă de centrul optic, ochiul poate fi: A. B. C. D. E.
emetrop anatrop miop hipermetrop ortotrop
158. Axonii neuronilor multipolari din câmpul intern al retinei (câmpul nazal): A. se încruci şează şi formează chiazma optic ă B. după chiazma optic ă ajung în tractul optic opus C. nu se încruci şează şi trec în tractul optic de aceea şi parte D. după chiazma optic ă ajung în tractul optic de aceea şi parte E. se proiecteaz ă în hipotalamus 159. Tractul optic: A. B. C. D. E.
ajunge în metatalamus ajunge în hipotalamus face sinapsă cu al III-lea neuron în corpul geniculat extern conţine fibre de la ambii ochi îşi proiecteaz ă majoritatea fibrelor în lobul occipital
160. Aria vizuală vizuală primară primară: A. B. C. D. E.
se întinde mai ales pe fa ţa medială a lobilor occipitali are la nivelul ei cea mai mare reprezentare pentru macula lutea se întâlne şte în lobul parietal se întinde de o parte şi de alta a scizurii calcarine are în jurul ei ariile vizuale secundare sau asociative
161. Inervaţ Inervaţia motorie a globilor oculari este realizată realizat ă de nervii cranieni: A. accesori B. oculomotori
23
C. trohleari D. abducens E. cohleari
162. Celulele cu conuri conţ con ţin pigmenţ pigmenţi sensibili la lumină lumină: A. galbenă B. roşie C. verde D. albastr ă E. albă
163. Procesul fotorecepţ fotorecep ţiei: A. B. C. D. E.
are loc la nivelul celulelor din coroid ă este identic la cele 2 tipuri de celule fotoreceptoare constă în transformarea energiei electromagnetice în influx nervos difer ă la cele 2 tipuri de celule fotoreceptoare se petrece la nivelul celulelor cu conuri şi bastonaşe din retin ă
164. Alegeţ Alegeţi variantele incorecte de ră r ăspuns: A. bastonaşele conţin numai rodopsin ă B. bastonaşele conţin numai iodopsin ă C. conurile conţin 3 feluri de pigmen ţi vizuali numi ţi iodopsine D. conurile conţin şi rodopsină şi iodopsină E. componentele pigmentului vizual sunt retinenul şi opsina 165. Care ră răspunsuri nu sunt adevă adev ărate: A. daltonismul se datoreaz ă lipsei celulelor cu conuri B. astigmatismul este un viciu de refrac ţie C. nictalopia se datoreaz ă reducerii vederii diurne D. presbiţia se datoreaz ă îngroşării cristalinului E. hemeralopia se datoreaz ă hipervitaminozei A 166. Conjunctivitele: A. sunt inflamaţii ale conjunctivei înso ţite de congestia ochiului B. C. D. E.
sunt favorizate de fum, praf, gaze toxice reprezintă opacifierea cristalinului pot fi catarale, purulente, eruptive, nodulare sunt însoţite de secre ţie conjunctival ă cu aspect mucos, purulent etc.
167. Cataracta (albeaţă (albea ţă pe ochi): A. B. C. D. E.
apare întotdeauna la ambii ochi, dar nu în acela şi timp se datorează atrofierii nervului optic poate ap ărea şi după un traumatism al cristalinului poate avea drept cauz ă diabetul zaharat se caracterizeaz ă prin creşterea tensiunii intraoculare
168. Glaucomul: A. se caracterizeaz ă prin opacifierea total ă a cristalinului B. se întâlne şte la vârstnici şi poate fi ereditar C. cronic, este forma cea mai grav ă a boli şi duce la pierderea vederii
24
D. apare ca urmare a unor boli vasculare sau miopiei E. este o boal ă contagioas ă
169. Analizatorul acustic este situat: A. în urechea intern ă B. C. D. E.
la nivelul canalelor semicirculare la nivelul canalului cohlear în structura organului Corti pe membrana vestibular ă
170. În mecanismul recepţ recep ţiei auditive: A. B. C. D. E.
undele sonore sunt captate de pavilionul urechii receptorii maculari sunt stimula ţi de otolite pavilionul urechii dirijeaz ă sunetele spre conductul auditiv extern vibraţiile timpanului sunt transmise prin sistemul de oscioare prin sistemul de oscioare unda sonor ă este transmis ă ferestrei ovale
171. De la ciocan, nicovală nicoval ă şi scă scăriţă riţă,, unda sonoră sonor ă este transmisă transmisă: A. B. C. D. E.
timpanului ferestrei ovale crestelor ampulare perilimfei endolimfei
172. Selectaţ Selectaţi ră răspunsurile corecte: A. urechea medie con ţine în interiorul s ău ciocanul, nicovala şi scăriţa B. rampele vestibular ă şi timpanică conţin endolimf ă C. în utricul ă se deschide labirintul membranos D. urechea intern ă conţine labirintul osos s ă pat în stânca temporalului E. între labirintul osos şi cel membranos se afl ă perilimf ă 173. Labirintul osos al urechii interne este format din: A. fereastra oval ă B. C. D. E.
vestibulul osos canalele semicirculare osoase melcul osos fereastra rotund ă
174. Organul Corti: A. se găseşte în canalul cohlear B. se află în urechea medie C. conţine receptorii acustici D. are central un spa ţiu numit tunelul Corti E. este aşezat pe membrana bazilar ă 175. Tunelul Corti: A. B. C. D.
are pe laturile sale celule de sus ţinere este traversat de dendritele neuronilor din ganglionul Corti conţine receptorii vestibulari se găseşte în canalele semicirculare
25
E. are la bază axonii neuronilor din ganglionul Scarpa
176. Celulele senzoriale auditive: A. sunt aşezate pe celulele de sus ţinere B. prezintă la polul apical cili auditivi C. au la polul bazal termina ţii dendritice din ganglionul Corti D. sunt aşezate pe crestele ampulare E. au deasupra cililor membrana tectoria
177. În urechea medie: A. B. C. D. E.
peretele lateral este reprezentat de timpan se găseşte utricula şi sacula peretele medial prezint ă fereastra oval ă şi fereastra rotund ă se află organul Corti cu receptorii acustici la nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio
178. Alegeţ Alegeţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. rampele vestibular ă şi timpanică conţin perilimf ă B. canalul cohlear ocup ă în întregime melcul osos C. canalul cohlear con ţine endolimf ă D. spaţiul liber din vârful melcului se nume şte helicotremă E. melcul osos realizeaz ă în jurul columelei trei ture 179. Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul despre: A. acceler ările circulare ale capului B. poziţia corpului în spa ţiu C. acceler ările liniare la care este supus capul D. viteza de deplasare a corpului E. viteza de deplasare a capului
180. Crestele ampulare: A. B. C. D. E.
sunt localizate în ampulele canalelor semicirculare membranoase reprezintă cel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular participă la menţinerea echilibrului în condi ţiile acceler ărilor circulare detectează viteza de deplasare a capului menţin echilibrul în condi ţiile acceler ărilor liniare
181. Otolitele: A. stimulează membrana tectoria B. C. D. E.
sunt celule senzoriale cu cili stimulează crestele ampulare stimulează mecanic receptorii maculari sunt granule de carbonat de calciu şi magneziu
182. De la nivelul celui de al II – lea neuron al c ăii vestibulare pleacă pleac ă fasciculele vestibulo- : A. spinal, spre m ăduvă B. cerebral, spre cerebel C. nuclear, spre nucleii nervilor cranieni III, IV şi V D. olivar, spre bulb
26
E. talamic, spre talamus
183. Recepţ Recepţionarea miş mi şcărilor circulare ale capului este posibil ă datorită datorită orientă orientării canalelor semicirculare în: A. cele trei planuri ale spa ţiului B. plan frontal şi sagital C. plan transversal, longitudinal şi ventral D. plan frontal, orizontal şi sagital E. plan frontal, dorsal şi orizontal 184. Receptorii maculari din utriculă utricul ă şi saculă saculă detectează detectează: A. accelera ţia orizontal ă (cei din utricul ă) B. accelera ţia vertical ă (cei din sacul ă) C. viteza de deplasare a capului D. accelera ţia circular ă E. viteza de deplasare a corpului
185. Calea acustică acustică: A. B. C. D. E.
are primul neuron în ganglionul spiral Corti are al 3-lea neuron în talamus are al 2-lea neuron în 2 nuclei cohleari din punte prezintă pe traseul s ău 2 neuroni se proiecteaz ă în girul temporal superior
186. Receptorii vestibulari sunt: A. localiza ţi în urechea intern ă B. reprezenta ţi de sistemul de oscioare C. situaţi în labirintul membranos D. reprezenta ţi de macule şi crestele ampulare E. localiza ţi în melcul membranos 187. Calea vestibulară vestibular ă: A. este format ă din 3 neuroni B. C. D. E.
are protoneuronul în ganglionul Scarpa are al 2-lea neuron în talamus are al 3-lea neuron în nucleii vestibulari din punte proiectează axonii celui de al 3-lea neuron în aria vestibular ă din lobul temporal
188. Otita: A. B. C. D. E.
poate fi externă sau medie constă într-un proces inflamator medie, poate fi supurativ ă sau cataral ă se însoţeşte uneori de complica ţii ca meningite, encefalite, etc. este o dermatoz ă a mucoasei nazale
GLANDELE ENDOCRINE 189. Glandele endocrine sunt localizate în: A. cavitatea abdominal ă - suprarenalele B. cutia cranian ă – corticosuprarenalele 27
C. regiunea gâtului – tiroida şi paratiroidele D. înapoia stomacului – glanda pituitar ă E. partea posterioar ă a diencefalului – glanda pineal ă
190. Vasopresina: A. B. C. D. E.
are rol în procesul de diferen ţiere celular ă este hormonul antidiuretic reduce secre ţiile tuturor glandelor exocrine menţine echilibrul hidric creşte concentra ţia sanguină a glucocorticoizilor
191. Glucagonul: A. este un polipeptid secretat de celulele α din insulele Langerhans B. produce hiperglicemie C. stimulează glicogenoliza hepatic ă D. stimulează gliconeogeneza din aminoacizi E. stimulează reabsorb ţia apei la nivelul tubului contort distal
192. Hormonii secretaţ secretaţi de medulosuprarenal medulosuprarenalăă: A. sunt cortizonul şi hidrocortizonul B. C. D. E.
se numesc catecolamine sunt mediatori chimici sunt adrenalina şi noradrenalina au acţiune identic ă cu a sistemului nervos simpatic
193. Care sunt rolurile mineralocorticoizilor: mineralocorticoizilor: A. inhibă eliberarea de histamin ă B. în metabolismul s ărurilor minerale C. în reabsorbţia Na+ în schimbul K + şi H+ D. catabolizant asupra sistemul osos E. diminuează absorb ţia intestinal ă a calciului
194. Asupra organelor hematopoietice şi a sistemului imun glucocorticoizii acţ ac ţionează ionează prin: A. reducerea numărului de limfocite circulante B. creşterea numărului de neutrofile, plachete şi eritrocite C. reducerea numărului de eritrocite D. scăderea numărului de eozinofile şi bazofile circulante E. creşterea numărului de bazofile circulante 195. Hipofuncţ Hipofuncţia tiroidiană tiroidiană: A. B. C. D. E.
la copilul mic produce cretinism stimulează eliminările urinare de fosfa ţi la adult produce diminuarea aten ţiei şi memoriei produce boala Basedow - Graves indiferent de vârst ă produce mixedem
196. Neurohipofiza: A. reprezintă 35% din masa hipofizei B. formează cu hipotalamusul sistemul port hipotalamo – hipofizar 28
C. eliberează vasopresin ă D. depoziteaz ă hormonii secreta ţi de nucleii hipotalamici anteriori E. reprezintă 75% din masa hipofizei
197. Care din urmă următorii hormoni nu sunt glandulotropi: A. B. C. D. E.
TSH FSH ACTH STH LTH
198. Hormonii, substanţ substan ţe chimice specifice, sunt: A. eliberaţi în sânge în cantit ăţi foarte mici B. eliberaţi în cavităţile organismului în cantit ăţi mari C. transporta ţi la distan ţă la celulele ţintă D. recunoscuţi şi fixaţi specific de receptorii de membran ă E. capabili să transmit ă un mesaj chimic enzimelor celulare 199. Hipofiza sau glanda pituitară pituitar ă: A. este cea mai mare gland ă din corp B. C. D. E.
are o greutate de 0,5 gr. are diametrul de 1,3 cm are doi lobi laterali lega ţi printr-un istm este alc ătuită din trei lobi
200. Lobul anterior al hipofizei: A. formează cu hipotalamusul tractul nervos hipotalamo - hipofizar B. se numeşte şi neurohipofiz ă C. formează împreună cu lobul intermediar adenohipofiza D. ocupă 75% din masa hipofizei E. formează cu regiunea median ă a hipotalamusului sistemul port hipotalamo - hipofizar 201. Hipersecreţ Hipersecreţia de STH (hormon ( hormon somatotrop) produce: A. B. C. D. E.
înainte de pubertate gigantism după pubertate acromegalie oprirea cre şterii somatice nanismul sau piticismul hipofizar guşa endemică
202. Ocitocina: A. B. C. D. E.
este secretat ă de celulele intesti ţiale Leydig este un hormon secretat de neurohipofiz ă participă la procesele de imunitate celular ă şterge memoria dureroas ă din timpul naşterii stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid
203. Glandele suprarenale sunt: A. patru glande mici situate câte dou ă pe faţa posterioar ă a rinichilor B. corticosuprarenala şi medulosuprarenala C. formate dintr-o por ţiune cortical ă şi una medular ă
29
D. diferite embriologic, anatomic şi funcţional E. situate câte dou ă pe faţa anterioar ă a rinichilor
204. Hipersecreţ Hipersecreţia de aldosteron: A. menţine echilibrul fosfocalcic B. stimulează dezvoltarea musculaturii şi scheletului C. duce la reten ţia masivă de sare şi apă D. determin ă edeme şi HTA E. produce boala Conn
205. Corticosuprarenala Corticosuprarenala secretă secret ă hormonii: A. B. C. D. E.
mineralocorticoizi cortizon şi hidrocortizon androgeni şi estrogeni adrenalină şi noradrenalin ă vasopresin ă şi melatonină
206. Adrenalina are urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. contract ă vasele de sânge din piele B. dilată bronhiile şi pupila C. contract ă vasele de sânge din viscere D. relaxeaz ă musculatura neted ă a aparatului respirator E. relaxeaz ă sfincterele 207. Celulele insulelor Langerhans sunt: A. α (A, a) ce secret ă glucagonul B. Δ (D, d) ce secret ă aldosteronul C. β (B, b) ce secret ă insulina D. Δ (D, d) ce secret ă somatostatina E. α (A, a) ce secret ă melatonina 208. Insulina este: A. B. C. D. E.
principalul hormon hipoglicemiant singurul hormon cu efect anabolizant hormonul foliculostimulant secretat ă de pancreasul endocrin secretat ă de medulosuprarenal ă
209. Diabetul zaharat, boală boal ă metabolică metabolică complexă complexă, se caracterizează caracterizeaz ă prin: A. B. C. D. E.
poliurie glicozurie polidipsie dezechilibre electrolitice hipoglicemie
210. Funcţ Funcţia endocrină endocrină a ovarului este realizată realizat ă de celulele: A. B. C. D.
insulelor Langerhans tunicii interne a foliculilor ovarieni intersti ţiale Leydig corpului galben
30
E. producătoare de game ţi
211. Alegeţ Alegeţi ră răspunsurile corecte: A. foliculii ovarieni secret ă în prima etap ă a ciclului ovarian hormoni estrogeni B. testiculul secret ă şi cantităţi mici de hormoni estrogeni C. glucagonul stimuleaz ă glicogenoliza glicogenoliza muscular ă D. adrenalina relaxeaz ă splina şi ficatul E. corpul galben secret ă în a doua etap ă a ciclului ovarian progesteron şi inhibin ă 212. Hormonii androgeni: A. sunt secreta ţi de celulele intersti ţiale Leydig B. stimulează creşterea şi dezvoltarea gonadelor b ărbăteşti C. au efect catabolic asupra proteinelor D. asigur ă menţinerea caracterelor sexuale masculine secundare E. sunt reprezenta ţi de testosteron
213. Hipofiza: A. este legată de hipotalamus prin tija pituitar ă B. secret ă hormoni ce acţioneaz ă asupra altor glande endocrine C. are un lob anterior ce reprezint ă 75% din volumul glandei D. este localizat ă în partea posterioar ă a diencefalului E. secret ă şi hormoni nonglandulotropi 214. Acromegalia se caracterizeaz caracterizeazăă prin: A. îmbibarea ţesuturilor cu un edem mucos B. creşterea exagerat ă a oaselor fe ţei C. obezitate şi diminuarea func ţiei imunitare D. îngroşarea buzelor E. creşterea viscerelor – inim ă, ficat, rinichi 215. Hormonii adenohipofizei sunt: A. vasopresina şi ocitocina B. glandulotropi şi nonglandulotropi C. adenocorticotropi D. foliculostimulant E. tireostimulant
216. Corticotropina: A. B. C. D. E.
este hormonul adenocorticotrop inhibă activitatea secretorie a medulosuprarenalei stimulează activitatea secretorie a corticosuprarenalei inhibă procesul de melanogenez ă creşte concentra ţia sanguină a hormonilor sexosteroizi
217. Hormonii tiroidieni au urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. intensific ă eliminările de azot din organism B. reduc depozitele lipidice prin lipoliz ă C. scad metabolismul bazal şi consumul de energie D. reduc absorbţia intestinal ă de glucoză E. stimulează activitatea gonadelor 31
218. Aldosteronul, prin acţ ac ţiunea sa de reţ re ţinere a Na+: A. are rol în men ţinerea presiunii osmotice a mediului intern B. intensific ă absorb ţia de glucoz ă C. reglează volumul sanguin D. reglează metabolismul bazal E. menţine echilibrul acido – bazic 219. Boala Addison: A. se datorează hipersecre ţiei de glucagon B. apare prin hipersecre ţie de aldosteron C. se caracterizeaz ă prin pierdere de ap ă şi sare D. duce la hipotensiune şi adinamie E. are drept consecin ţe obezitate şi HTA 220. Cortizonul şi hidrocortizonul: A. B. C. D. E.
sunt hormoni sexosteroizi acţiunea lor este identic ă cu stimularea SN simpatic hipersecre ţia lor produce boala Addison circul ă în sânge lega ţi de proteinele plasmatice sunt glucocorticoizi
221. Hormonii sexosteroizi androgeni, determină determin ă la bă băieţ ieţi: A. depunerea lipidelor pe şolduri B. C. D. E.
dezvoltarea glandei mamare dezvoltarea laringelui şi îngroşarea vocii dezvoltarea scheletului şi a masei musculare creşterea bărbii şi a mustăţilor
222. Medulosuprarenala: A. B. C. D. E.
este un ganglion simpatic cu neuroni f ăr ă prelungiri secret ă hormonii glucocorticoizi secret ă 80% epinefin ă prin hormonii săi produce HTA nu produce mediatori chimici
223. Secreţ Secreţia medulosuprarenalei este stimulată stimulat ă de: A. traumatisme şi emoţii B. stări de relaxare şi odihnă C. frig şi căldur ă excesivă D. stări de lini şte şi somn E. stări de încordare neuropsihic ă 224. Insulele Langerhans: A. apar ţin pancreasului endocrin B. sunt formaţiuni glandulare r ăspândite printre acinii pancreasului exocrin C. reprezintă 1 – 3% din volumul pancreasului D. sunt de dou ă tipuri E. secret ă sucul pancreatic
32
225. Hiposecreţ Hiposecreţia de mineralocorticoizi mineralocorticoizi produce: A. B. C. D. E.
boala Conn HTA boala Addison scăderea capacit ăţii de efort boala Cushing
226. ACTH – ul stimulează stimulează: A. B. C. D. E.
procesele morfogenetice de diferen ţiere tisular ă catabolismul glucidic direct, melanogeneza în melanocite indirect, activitatea glandei corticosuprarenale anabolismul proteic
227. Hormonul somatotrop influenţ influen ţează ează: A. creşterea oaselor lungi pe baza cartilajului de cre ştere B. secreţia lactat ă în timpul ală ptării C. scăderea elimin ărilor de Na, K, Ca, P, N D. metabolismul protidic prin sc ăderea elimin ărilor de azot prin urin ă E. maturarea foliculului ovarian
228. LTH – ul: A. se numeşte şi ocitocină B. C. D. E.
este hormonul luteotrop se numeşte şi prolactin ă acţioneaz ă asupra glandelor mamare inhibă maturarea foliculului ovarian
229. Aflaţ Aflaţi ră răspunsul corect: A. insulina a fost descoperit ă prima oar ă de cercet ătorul român N. Paulescu în 1921 B. pentru redescoperirea insulinei în 1922, McLeod şi Best au primit premiul Nobel C. hipersecre ţia de glucocorticoizi produce boala Addison D. hiposecreţia de hormoni tiroidieni determin ă boala Basedow-Graves E. sistemul port hipotalamo-hipofizar a fost descris de Gr. Popa împreun ă cu Unna Fielding 230. Hiposecreţ Hiposecreţia de vasopresină vasopresin ă: A. inhibă dezvoltarea sexual ă precoce B. stimulează oxidarea acizilor gra şi C. determin ă pierderi mari de ap ă prin urin ă D. determin ă diabetul insipid E. produce pierderi de ap ă de până la 20 l / 24 h 231. Tireoglobulina: A. este secretat ă de epifiză B. C. D. E.
este forma de depozitare a hormonilor tiroidieni este o protein ă sintetizat ă de celulele foliculare tiroidiene se depoziteaz ă în neurohipofiz ă prin iodarea tirozinei din structura ei rezult ă tiroxina şi triiodotironina
232. Datorită Datorită hipersecreţ hipersecreţiei de glucocorticoizi: 33
A. B. C. D. E.
apare boala Basedow - Graves se instaleaz ă sindromul Cushing bolnavii prezint ă obezitate, diabet, HTA apare acromegalia bolnavii prezint ă exoftalmie
233. Boala Addison se caracterizeaz caracterizeazăă prin: A. B. C. D. E.
colorarea pielii în brun tulbur ări gastrointestinale şi cardiovasculare diminuarea func ţiei imunitare scăderea eficien ţei neuromusculare depigmentarea accentuat ă a pielii
234. Catecolaminele acţ ac ţionează ionează prin: A. glicogenoliz ă şi hiperglicemie B. C. D. E.
adaptarea organismului la agresiuni tahicardie şi HTA scăderea excitabilit ăţii cardiace mobilizarea mobilizarea gr ăsimilor de rezerv ă
235. Alegeţ Alegeţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. testiculul secret ă şi cantităţi reduse de estrogeni B. TSH stimuleaz ă secreţia gonadelor C. testosteronul se sintetizeaz ă din colesterol D. glucagonul este secretat şi de celule duodenale E. ovarul endocrin secret ă cantit ăţi mici de testosteron 236. Nanismul tiroidian: A. B. C. D. E.
este cunoscut sub numele de cretinism se caracterizeaz ă prin creştere întârziat ă diagnosticat precoce poate fi tratat cu tiroxin ă este forma infantil ă a hipotiroidismului este rezultatul hipotiroidismului la adult
237. Guş Guşa endemică endemică: A. se întâlne şte la indivizi ce locuiesc în zone cu ape bogate în iod B. se datorează aportului insuficient de iod C. se caracterizeaz ă prin creşterea de volum a glandei tiroide D. este provocat ă de excesul de TSH E. apare prin deficit de ADH
238. Boala Basedow – Graves: A. apare prin hiposecre ţia de tiroxin ă B. se caracterizeaz ă prin exoftalmie C. se manifest ă prin nervozitate şi scădere în greutate D. se datorează hipersecre ţiei de TSH E. implic ă mărirea de volum a glandei tiroide 239. Nanismul hipofizar: A. se datorează hiposecre ţiei de STH în copil ărie 34
B. C. D. E.
apare prin hipersecre ţie de STH la pubertate se manifest ă prin oprirea cre şterii somatice se numeşte şi piticism nu afectează intelectul
240. Diabetul insipid: A. se caracterizeaz ă prin reţinerea apei în ţesuturi B. este provocat de hipersecre ţie de STH C. se tratează prin aport extern de ADH D. se manifest ă prin poliurie şi polidipsie E. este provocat de deficitul secretor de ADH
241. Mixedemul: A. B. C. D. E.
apare prin hipersecre ţia de hormoni tiroidieni la adul ţi se caracterizeaz ă prin creşterea exagerat ă a extremităţilor se manifest ă prin edem mucos şi piele uscat ă apare datorit ă hiposecreţiei de glucocorticoizi are drept consecin ţă căderea părului şi reducerea metabolismului bazal
242. Gigantismul: A. se datorează hipersecre ţiei de ACTH B. se manifest ă prin creşterea exagerat ă a extremităţilor C. apare prin hipersecre ţie de STH la copil D. este provocat de deficitul secretor de ADH E. este rezultatul hipotiroidismului la adult
SISTEMUL OSOS 243. După După origine oasele sunt: A. de membrană B. C. D. E.
propriu-zise cu rol hematopoietic de cartilaj endoconjunctive
244. După După origine osificarea este: A. encondral ă B. desmal ă C. în grosime D. în interiorul canalului medular E. de membrană
245. După După originea lor, oasele se pot împă împ ărţi în oase: A. B. C. D. E.
lungi de cartilaj scurte late de membrană
246. Osificarea desmală desmal ă dă naş naştere: 35
A. B. C. D. E.
oaselor bolţii craniene oaselor bazei craniului mandibulei vertebrelor par ţial claviculei
247. Osificarea encondrală encondral ă dă naş naştere urmă următoarelor oase: A. oaselor bolţii craniene B. C. D. E.
oaselor bazei craniului mandibulei vertebrelor par ţial claviculei
248. Cât la sută sută din Ca epifizar şi diafizar se înlocuieş înlocuie şte în două două luni de zile la un adult: A. B. C. D. E.
30% din Ca epifizar 30% din Ca diafizar 10% din Ca epifizar 10% din Ca diafizar în cantităţi egale
249. Osificarea de membrană membran ă mai poartă poartă şi numele de osificare: A. encondral ă B. endoconjunctiv ă C. desmal ă D. de cartilaj E. endocondral ă
250. Osificarea de cartilaj mai poartă poart ă şi numele de osificare: A. encondral ă B. endoconjunctiv ă C. desmal ă D. de membrană E. endocondral ă 251. Care dintre afirmaţ afirmaţiile despre oase sunt corecte: A. creşterea în lungime are loc prin osificare encondral ă B. creşterea în lungime are loc la nivelul periostului C. osteoclastele particip ă la sinteza ţesutului osos D. creşterea în grosime este realizat ă de periost E. creşterea în lungime are loc la nivelul cartilajului diafizo-epifizar 252. Oasele au rol în: A. protecţia unor organe B. reţinerea unor substan ţe toxice C. metabolismul hidra ţilor de carbon D. metabolismul calciului, fosforului şi electroli ţilor E. hematopoieză
253. Neurocraniul este format din urmă urm ătoarele oase perechi: A. frontal
36
B. C. D. E.
parietal etmoid maxilar temporal
254. Neurocraniul este format din urmă urm ătoarele oase nepereche: A. B. C. D. E.
frontal parietal etmoid maxilar temporal
255. Viscerocraniul este format din urmă urm ătoarele oase: A. B. C. D. E.
maxilare vomer etmoid zigomatice nazale
256. Viscerocraniul este format din urmă urm ătoarele oase perechi: A. B. C. D. E.
maxilar etmoid palatin nazal cornetul nazal inferior
257. Viscerocraniul este format din urmă urm ătoarele oase neperechi: A. B. C. D. E.
vomer etmoid mandibula zigomatic sfenoid
258. Coastele sunt: A. adevărate - ultimele 2 perechi B. libere - primele şapte perechi C. false – ultimele dou ă perechi D. flotante - perechile 11 şi 12 E. adevărate - primele 7 perechi 259. Coastele: A. B. C. D. E.
sunt arcuri osteocartilaginoase sunt în num ăr de 12 în extremitatea anterioar ă se continuă cu cartilajul costal se prezint ă anterior ca un arc osos două sunt false
260. Sternul este: A. un os lung B. situat median
37
C. un os pereche D. format din manubriu, corp şi apendice xifoid E. cartilaginos pân ă în jurul vârstei de 40 de ani
261. Vertebra: A. prezintă un corp vertebral situat posterior B. prezintă un arc vertebral situat anterior C. prezintă arcul vertebral legat de corpul vertebral prin doi pediculi D. prin suprapunerea pediculilor formeaz ă orificiile intervertebrale E. orificiile vertebrale formeaz ă prin suprapunere canalul vertebral 262. Care afirmaţ afirmaţii cu privire la l a vertebre sunt corecte: A. prezintă în partea anterioar ă un corp B. prezintă în partea posterioar ă un arc vertebral C. prin suprapunerea orificiilor intervertebrale formeaz ă canalul vertebral D. canalul vertebral ad ă poste şte măduva spinării E. prin suprapunerea pediculilor vertebrali se formeaz ă orificiul vertebral 263. Centura scapulară scapular ă este formată format ă din : A. ulnă B. C. D. E.
stern clavicul ă humerus scapulă
264. Antebraţ Antebraţul este format din urmă urm ătoarele oase: A. B. C. D. E.
peroneu radius fibulă humerus ulnă
265. Scheletul mâinii este format din: A. B. C. D. E.
15 falange 5 oase tarsiene 5 oase metacarpiene 14 falange 5 oase carpiene
266. Osul coxal este format din urmă urm ătoarele oase: A. B. C. D. E.
sacru ischion coccis pubis ilion
267. Scheletul gambei este alcă alc ătuit de urmă următoarele oase, aş a şezate astfel: A. radius medial B. radius lateral C. fibulă lateral
38
D. tibie medial E. tibie lateral
268. Scheletul piciorului este format din: A. B. C. D. E.
15 falange 7 oase tarsiene 5 oase metacarpiene 8 oase tarsiene 14 falange
269. Rahitismul infantil are drept consecinţ consecinţe: A. carenţă în vitamina D B. C. D. E.
copilul are picioarele în forma literei X toracele se deformeaz ă oasele se rup u şor copilul prezint ă dureri la mi şcare
270. Osteoporoza: A. reprezintă deteriorarea structurii osoase B. C. D. E.
apare când cantitatea de calciu din oase scade se manifest ă printr-o inflama ţie care se mut ă de la o articula ţie la alta duce la fracturarea cu u şurinţă a oaselor apare mai rar la femeile de peste 50 de ani
SISTEMUL MUSCULAR 271. Sinartrozele se împart în: A. B. C. D. E.
amfiartroze sindesmoze artrodii sinostoze diartroze
272. Articulaţ Articulaţii mobile sau semimobile sunt urmă urm ătoarele: A. B. C. D. E.
artrodiile sinostozele amfiartrozele sindesmozele sincondrozele
273. Artrodiile au ca elemente structurale: A. suprafeţele articulare B. muşchii periarticulari C. membrana sinovial ă D. cavitatea articular ă E. ligamentele articulare
274. Rolurile cartilajului articular sunt urmă urm ătoarele: A. micşorează frecarea între cele dou ă capete articulare B. secret ă lichid sinovial 39
C. amortizeaz ă şocul când asupra articula ţiei se exercit ă o presiune D. ţin unite capetele oaselor intraarticulare E. absoarbe lichidul sinovial
275. Capsula articulară articulară are urmă următoarele roluri: A. secret ă lichidul sinovial B. menţine oasele în contact C. micşorează frecarea între cele dou ă capete articulare D. împiedic ă dislocarea oaselor E. direcţioneaz ă lichidul sinovial spre locurile cu frecare mai mare 276. Oasele sunt menţ men ţinute în articulaţ articulaţie datorită datorită: A. B. C. D. E.
cartilajului articular presiunii negative care exist ă în capsula articular ă membranei sinoviale ligamentelor articulare muşchilor periarticulari
277. Care afirmaţ afirmaţii sunt corecte: A. muşchiul este învelit la exterior de perimisium B. din perimisium se formeaz ă endomisium C. epimisium înconjoar ă fiecare fibr ă muscular ă D. la exteriorul corpului muscular se afl ă fascia muşchiului E. perimisium se formează din epimisium 278. Care afirmaţ afirmaţii nu sunt corecte: A. muşchiul este învelit la exterior de perimisium B. din perimisium se formeaz ă endomisium C. epimisium înconjoar ă fiecare fibr ă muscular ă D. la exteriorul corpului muscular se afl ă fascia muşchiului E. perimisium se formează din epimisium 279. Corpul muscular este învelit la exterior de: A. B. C. D. E.
perimisium endomisium epimisium fascia muscular ă tendoane
280. Care din afirmaţ afirmaţiile despre miofibrile sunt corecte: A. discul clar este format din actin ă B. discul clar este format din miozin ă C. la nivelul discului clar se g ăseşte membrana Z D. la nivelul discului întunecat se g ăseşte membrana Z E. între două membrane Z succesive se g ăseşte sarcomerul 281. Care sunt muş muşchii anterolaterali ai toracelui: A. pectorali mari B. dinţaţi anteriori C. pectorali mici
40
D. romboizi E. subclaviculari
282. Care sunt muş muşchii coapsei: A. B. C. D. E.
fesieri cvadriceps adductori biceps humeral semitendinos
283. Care sunt muş muşchii adductori ai coapsei: A. B. C. D. E.
adductorul mare adductorul mic adductorul lung cvadricepsul semitendinos
284. Care sunt muş muşchii anteriori ai braţ bra ţului: A. B. C. D. E.
triceps brahial biceps brahial cvadriceps brahial brahial coracobrahial
285. Muş Muşchii oblici externi au urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. coboar ă coastele B. în expiraţie (muşchi expiratori accesori) C. în contrac ţia unilateral ă rotesc toracele de partea opus ă D. în contrac ţia unilateral ă rotesc toracele de aceea şi parte E. flexează bazinul pe torace 286. Muş Muşchii oblici interni au urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. ridică coastele B. C. D. E.
produc extensia coapselor în contrac ţia unilateral ă rotesc toracele de partea opus ă în contrac ţia unilateral ă rotesc toracele de aceea şi parte flexează bazinul pe torace
287. Muş Muşchii spatelui şi ai cefei sunt urmă urm ătorii: A. B. C. D. E.
travers romboizi dinţaţi mare dorsal oblic extern
288. Care sunt muş muşchii adductori ai coapsei: A. B. C. D.
adductorul mare adductorul mic adductorul lung dreptul medial
41
E. semitendinos
289. Care sunt muş muşchii posteriori ai coapsei: A. B. C. D. E.
biceps femural cvadriceps semimembranos croitor semitendinos
290. Muş Muşchii profunzi ai lojei posterioare a gambei efectuează efectueaz ă urmă următoarele miş mişcări: A. B. C. D. E.
flexia labei piciorului flexia degetelor rotaţia extern ă a labei piciorului extensia labei piciorului extensia degetelor
291. Artrozele au urmă urm ătoarele caractere: A. B. C. D. E.
sunt frecvente mai ales la vârste înaintate inflama ţia se mută de la o articula ţie la alta se pot auzi zgomote la mi şcarea articula ţiei durerile apar atât în repaus cât şi la mişcare mişcarea articula ţiei bolnave este dureroas ă şi limitată
292. Entorsele: A. B. C. D. E.
produc întinderea ligamentelor articulare produc ruperea capsulei articulare produc disloc ări ale oaselor din articula ţie se caracterizeaz ă prin dureri, inflamare rapid ă şi disfunc ţie articular ă se rezolvă prin imobilizarea articula ţiei cu o fa şă, comprese reci şi repaus
293. Fracturile: A. B. C. D. E.
sunt rupturi ale oaselor sunt rupturi ale ligamentelor şi capsulei articulare cu disloc ări ale oaselor pot fi închise sau deschise osul fracturat se îndreapt ă imediat osul fracturat se sus ţine cu o e şarf ă sau atele
2.2. FUNCŢ FUNCŢIILE DE NUTRIŢ NUTRIŢIE DIGESTIA ŞI ABSORBŢ ABSORBŢIA 294. Rolul masticaţ masticaţiei constă constă în: A. B. C. D. E.
fragmentarea alimentelor umectarea mucoasei bucale formarea bolul alimentar asigurarea contactului cu receptorii gustativi participarea la eliberarea substan ţelor odorante care stimuleaz ă receptorii olfactivi
295. Electroliţ Electroliţii din salivă salivă a că căror concentraţ concentra ţie este mai mică mic ă decât în plasmă plasm ă sunt: A. Na+
42
B. C. D. E.
K + Ca2+ Cl – Mg2+
296. Funcţ Funcţiile salivei sunt: A. B. C. D. E.
în procesul de digestie al amidonului măreşte suprafaţa de contact a alimentelor cu enzimele favorizeaz ă vorbirea în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic în eliminarea unor substan ţe endogene sau exogene
297. Principalele substanţ substan ţe organice din compoziţ compozi ţia salivei sunt: A. B. C. D. E.
labfermentul amilaza salivar ă mucina pepsinogenul lizozimul
298. Aparatul masticator este format din: A. vălul palatin B. maxilă C. mandibul ă D. articula ţia temporomandibular ă E. glandele salivare
299. Deglutiţ Deglutiţia este reprezentată reprezentat ă de trecerea bolului alimentar: A. din exterior în cavitatea bucal ă B. C. D. E.
prin faringe prin laringe prin esofag prin stomac
300. În timpul faringian al deglutiţ degluti ţiei au loc urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. bolul alimentar este împins de limb ă către cerul gurii B. vălul palatin se ridic ă C. laringele se ridic ă D. epiglota închide orificiul superior al laringelui E. se produce contrac ţia musculaturii esofagiene
301. Prin masticaţ masticaţie se asigură asigură: A. B. C. D. E.
fragmentarea alimentelor digestia lipidelor secreţia de salivă eliberarea substan ţelor odorante din alimente formarea bolului alimentar
302. Puterea contracţ contrac ţiilor peristaltice ale stomacului este controlată controlat ă de: A. adrenalină B. acetilcolin ă 43
C. pepsină D. HCl E. gastrină
303. Glandele fundice ale stomacului sunt localizate: A. B. C. D. E.
la nivelul cardiei la nivelul fornixului gastric la nivelul corpului gastric la nivelul pilorului pe toat ă suprafa ţa stomacului
304. Glandele fundice ale stomacului secretă secret ă: A. pepsină B. C. D. E.
HCl labferment lipază gastric ă gastrină
305. Glandele pilorice secretă secret ă: A. B. C. D. E.
pepsinogen mucus labferment lipază gastric ă gastrină
306. Glandele fundice ale stomacului nu secret ă: A. tripsină B. C. D. E.
HCl labferment lipază gastric ă gastrină
307. Glandele pilorice nu secretă secret ă: A. B. C. D. E.
pepsinogen mucus labferment lipază gastric ă gastrină
308. HCl este necesar în stomac pentru: A. B. C. D. E.
digestia proteinelor activarea pepsinei reducerea Fe pentru a fi absorbit inhibarea dezvolt ării intragastrice a unor bacterii activarea amilazei salivare
309. Secreţ Secreţia gastrică gastrică de HCl este stimulată stimulat ă de: A. acetilcolin ă B. pepsinogen C. secretin ă
44
D. somatostatin ă E. gastrină
310. Principalele substanţ substan ţe organice secretate de stomac sunt: A. B. C. D. E.
tripsinogenul labfermentul mucusul gelatinaza lipaza gastric ă
311. HCl gastric are urmă urm ătoarele acţ acţiuni: A. activeaz ă amilaza din saliv ă B. coagulează proteinele C. activeaz ă pepsinogenul D. activeaz ă lipaza gastric ă E. reduce fierul f ăcându-l absorbabil 312. Glandele fundice ale stomacului secretă secret ă: A. B. C. D. E.
pepsinogen HCl factorul intrinsec lipază gastric ă gastrină
313. În sucul secretat de pancreas se g ăsesc: A. Na+ şi K + B. C. D. E.
tripsina amilaze lipaze HCO¯
314. Glandele intestinale secret secretăă: A. zaharaz ă B. peptidază C. maltaz ă D. tripsinogen E. acizi biliari
315. Glandele intestinale nu secretă secret ă: A. B. C. D. E.
tripsinogen zaharaz ă acizi biliari tripsină maltaz ă
316. Bila conţ conţine: A. B. C. D.
enzime săruri biliare lecitină pigmenţi biliari
45
E. electroli ţi
317. Evacuarea bilei în intestin este consecinţ consecin ţa: A. contracţiei musculaturii veziculei biliare B. contracţiei sfincterului Oddi C. stimul ării vagale D. secreţiei de colecistochinin ă E. secreţiei de gastrin ă 318. Sărurile biliare: A. B. C. D. E.
sunt preluate din intestin prin vena port ă sunt preluate din intestin prin vena cav ă au rol în absorb ţia glucidelor au rol în emulsionarea lipidelor faciliteaz ă acţiunea lipazelor
319. Rolul să sărurilor biliare constă const ă în: A. B. C. D. E.
emulsionarea lipidelor absorbţia aminoacizilor absorbţia colesterolului stimularea motilit ăţii intestinale acţiunea bactericid ă pe care o au
320. Lipidele sunt scindate în intestin prin acţ ac ţiunea: A. pigmenţilor biliari B. C. D. E.
lipazei pancreatice sărurilor biliare amilazei pancreatice proteazelor pancreatice
321. În sucul gastric se gă g ăsesc: A. B. C. D. E.
pepsina tripsina şi chimotripsina gelatinaza amilaza labfermentul
322. În sucul pancreatic gă g ăsim: A. B. C. D. E.
pepsina tripsina şi chimotripsina gelatinaza amilaza lipaza
323. Intestinul subţ subţire secretă secret ă urmă următoarele enzime: A. B. C. D. E.
maltaza lactaza amilaza pepsina zaharaza
46
324. Absorbţ Absorbţia la nivelul intestinului subţ sub ţire este favorizată favorizat ă de: A. existenţa enzimelor specifice B. suprafaţa mare de contact între alimente şi mucoasă C. distanţa mică pe care o au de str ă bătut alimentele prin peretele intestinal D. bogăţia reţelei vasculare la nivelul vilozit ăţilor E. mişcările contractile ale vilozit ăţilor 325. Glucidele care se absorb în sânge sunt urmă urm ătoarele: A. B. C. D. E.
sucroza glucoza celuloza fructoza galactoza
326. Proteinele din scaun provin din: A. B. C. D. E.
polipeptide oligopeptide detritusuri celulare bacterii colice aminoacizi
327. Absorbţ Absorbţia proteinelor în intestin se face sub formă form ă de: A. aminoacizi esen ţiali B. C. D. E.
aminoacizi dipeptide tripeptide polipeptide
328. În interiorul intestinului subţ sub ţire se absorb pasiv: A. B. C. D. E.
apa Na+ Ca2+ Clvitaminele hidrosolubile
329. În circulaţ circulaţia limfatică limfatică a intestinului sunt absorbite urmă urm ătoarele substanţ substan ţe: A. B. C. D. E.
aminoacizii trigliceridele dipeptidele fosfolipidele vitaminele liposolubile
330. Ce elemente se absorb la nivelul colonului: A. B. C. D. E.
Cl vitamine din grupul B apa Na+ K +
47
331. În intestinul gros sub acţ ac ţiunea florei bacteriene au loc procese fermentative care produc: A. B. C. D. E.
metan vitamine din complexul B chilomicroni hidrogen sulfurat vitamina K
332. În intestinul gros sub acţ ac ţiunea florei bacteriene au loc procese de putrefac ţie care produc: A. B. C. D. E.
vitamina K metan chilul intestinal amoniac hidrogen sulfurat
333. Sfincterul anal extern: A. B. C. D. E.
este format din fibre musculare netede este format din fibre musculare striate este acţionat voluntar este acţionat involuntar se deschide sub ac ţiunea materiilor fecale
334. Caria dentară dentară: A. B. C. D. E.
este o leziune eroziv ă la nivelul dintelui este rezultatul ac ţiunii unor bacterii asupra dintelui bacteriile produc prin metabolismul lor multipli acizi care distrug smal ţul dentar produce distrugeri epiteliale cu ulcera ţii ale mucoasei pentru prevenirea cariilor se recomand ă folosirea unei paste de din ţi cu conţinut bogat în fosfor
335. Stomatita: A. reprezintă inflama ţia întregii mucoase orale B. poate apare ca urmare a infec ţiei cu virusul Herpes simplex C. produce dureri la nivelul din ţilor când se mănâncă ceva dulce, rece sau fierbinte D. produce ulceraţii ale mucoasei, înso ţite de dureri E. poate apare ca urmare a infec ţiei cu Candida albicans 336. Faringita: A. B. C. D. E.
este numele dat infec ţiilor bucale şi faringiene este produsă de infecţii virale sau bacteriene pacientul prezintă dureri ale gâtului la înghi ţit amigdalele sunt m ărite pliurile mucoasei se îngroa şă
337. Enterocolita: A. este infecţia intestinului gros B. este inflamarea mucoasei intestinului sub ţire şi gros C. cauzele cele mai frecvente sunt infec ţioase D. ca tratament se recomand ă respectarea igienei alimentare
48
E. în perioada bolii se recomand ă regim bogat în lapte, fructe şi legume proaspete
338. Ocluzia intestinală intestinală poate fi produsă produs ă de: A. aderenţe B. C. D. E.
hernii infecţii acute încurcături de ma ţe tumori
339. Ciroza hepatică hepatică: A. este o suferin ţă acută cu evoluţie de distrugere a celulelor hepatice B. C. D. E.
poate avea cauze virale poate fi produs ă de toxice: alcool, substan ţe toxice este a treia cauz ă de mortalitate în ţările vestice se datorează dezorganiz ării difuze a ficatului şi formarea unor noduli de regenerare înconjuraţi de ţesut fibros
340. Litiaza biliară biliară: A. este produsă prin dezvoltarea unor calculi în vezicula biliar ă sau în canalele extrahepatice B. se manifest ă cu dureri în partea stâng ă a abdomenului, ce iradiaz ă spre spate sau omoplat C. are drept simptome şi greaţa, vărsăturile şi balonările D. poate determina icter mecanic prin blocarea ductului biliar E. este mai frecvent ă la bărbaţi
341. Pancreatita: A. poate fi acut ă sau cronică B. poate fi cauzat ă de alcoolismul cronic C. poate fi cauzat ă de litiaza biliar ă D. duce la mărirea ficatului şi pancreasului E. se manifest ă prin dureri în partea dreapt ă a abdomenului 342. Diareea: A. B. C. D. E.
se caracterizeaz ă prin eliminarea repetat ă de scaune moi sau fluide are cauze multiple, cea mai frecvent ă fiind infec ţia şi toxicele se manifest ă şi prin gre ţuri, vărsături, crampe abdominale ca tratament se recomand ă prevenirea deshidrat ării se mai recomand ă alimentaţie lactată, fructe şi legume proaspete
343. Constipaţ Constipaţia: A. constă în dificultatea elimin ării materiilor fecale B. se poate datora dietei gre şite C. se poate datora unor infec ţii virale acute D. se poate datora sedentarismului E. în cazul constipa ţiei se recomand ă alimente fibroase
CIRCULAŢ CIRCULAŢIA 344. Aparatul cardiovascular asigură asigur ă: A. integrarea organismului în mediul extern B. circulaţia sângelui în organism
49
C. circulaţia limfei în organism D. distribuirea substan ţelor nutritive şi a O2 în celule E. colectarea produ şilor tisulari de catabolism
345. Aparatul cardiovascular este format din: A. inimă – for ţa motrice a acestui sistem B. splină şi ganglioni simpatici C. artere – conductele de distribu ţie D. vene – rezervoarele de sânge E. arteriole, capilare, venule
346. Debitul cardiac: A. reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul/1 min B. C. D. E.
în perioada de veghe scade este egal cu debitul sistolic x frecven ţa cardiacă în timpul efortului fizic, cre şte în somn se opre şte
347. Inima este un organ musculos, cavitar: A. B. C. D. E.
cu masa de 600 – 800 g situat ă în regiunea lombar ă situat ă în partea central ă a cavităţii toracice cu masa de 250- 300 g de forma şi mărimea unui pumn închis
348. Atriile: A. B. C. D. E.
au formă aproximativ cubic ă prezintă pereţi mai subţiri decât ventriculele au capacitate mai mare decât ventriculele prezintă pereţi mai groşi decât ventriculele au capacitate mai mic ă decât ventriculele
349. Inima este divizată divizat ă în: A. 4 atrii şi 4 ventricule B. C. D. E.
4 camere 2 atrii – stâng şi drept 3 camere 2 ventricule – drept şi stâng
350. La nivelul atriului drept se gă g ăsesc orificiile: A. B. C. D. E.
de deschidere a venelor pulmonare atrioventricular drept sinusului coronar urechiuşei drepte venelor cave superioar ă şi inferioar ă
351. Ventriculele: A. au pereţii mai subţiri decât atriile B. au formă piramidal triunghiular ă C. prezintă pe faţa internă a pereţilor trabecule c ărnoase 50
D. au capacitate mai mic ă decât atriile E. prezintă la baza lor orificiile atrioventriculare şi arteriale
352. Înveliş Învelişul inimii sau pericardul este alcă alc ătuit din: A. B. C. D. E.
epiderm – un epiteliu pluristartificat epicard – la exterior hipoderm – alc ătuit din ţesut conjunctiv miocard – la mijloc endocard – la interior
353. Inima este irigată irigat ă de: A. B. C. D. E.
arterele coronare stâng ă şi dreaptă ramurile arterelor carotide stâng ă şi dreaptă ramurile colaterale de tip terminal care se desprind din coronare arterele trunchiului brahiocefalic ramurile arterelor subclaviculare
354. Fibrele musculare din miocardul adult: A. funcţionează ca un sinci ţiu B. constituie ţesutul nodal C. constituie miocardul de comand ă D. morfologic, formeaz ă un muşchi striat E. fiziologic, au propriet ăţile muşchiului neted 355. Miocardul cuprinde: A. B. C. D. E.
epicardul miocardul adult, contactil, de execu ţie miocardul embrionar, de comand ă endocardul ţesutul nodal
356. Miocardul embrionar: A. este singura leg ătur ă muscular ă dintre atrii şi ventricule B. are miofibrile cu pu ţină sarcoplasm ă C. reprezintă sistemul excitoconductor cardiac D. formează cea mai mare parte a miocardului E. are miofibrilele dispuse neregulat sub form ă de reţele 357. Ţesutul nodal este format din: A. reţeaua Purkinje B. C. D. E.
nodulul sinoatrial Keith-Flack în atriul drept fasciculul atrio-atrial Hiss nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara deasupra orificiului atrio-ventricular drept fasciculul atrio-ventricular Hiss
358. Fasciculul atrio-ventricular Hiss: A. pleacă din nodulul atrio-ventricular B. se găseşte la nivelului septului interventricular C. se împarte în 2 ramuri ce coboar ă în ventriculele stâng şi drept D. se găseşte la nivelul septului interatrial 51
E. ramurile sale formeaz ă reţeaua Purkinje
359. În alcă alcătuirea arborelui vascular se disting dou ă teritorii de circulaţ circula ţie: A. B. C. D. E.
mare pulmonar ă sistemic ă mică intracardiac ă
360. Circulaţ Circulaţia mare: A. se numeşte şi sistemică B. transportă sângele cu dioxid de carbon de la ţesuturi şi organe la inim ă C. începe cu vena cav ă inferioar ă D. transportă sângele cu oxigen şi substanţe nutritive la ţesuturi şi organe E. începe în ventriculul stâng cu artera aort ă 361. Mica circulaţ circulaţie: A. B. C. D. E.
începe în ventriculul stâng cu artera pulmonar ă începe în ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare transportă spre inimă sânge cu CO 2 transportă spre plămâni sânge cu dioxid de carbon aduce sângele cu oxigen de la pl ămâni în atriul stâng prin 4 vene pulmonare
362. Proprietăţ Proprietăţile ile fundamentale ale miocardului sunt: A. B. C. D. E.
impermeabilitatea excitabilitatea automatismul conductibilitatea contractilitatea
363. Ciclul cardiac: A. B. C. D. E.
este format dintr-o sistol ă şi o diastol ă prezintă un sincronism între sistola ventriculelor şi cea a atriilor prezintă un asincronism între sistola atriilor şi cea a ventriculelor este format din dou ă sistole şi o diastol ă durata lui este invers propor ţional ă cu frecvenţa cardiacă
364. Sistola atrială atrială: A. reprezintă contrac ţia atriilor B. se caracterizeaz ă prin relaxarea atriilor C. asigur ă trecerea sângelui din atrii în ventricule D. în timpul ei ventriculele sunt în diastol ă E. dureaza 0,1 secunde
365. Sistola ventriculară ventriculară: ăşoar ă în 2 faze: de contrac ţie izovolumetric ă şi de ejec ţie A. se desf ăş B. asigur ă trecerea sângelui din ventricule în atrii C. urmeaz ă după sistola atrial ă D. durează 0,3 secunde E. în timpul ei ventriculele se relaxeaz ă 52
366. În faza de contracţ contrac ţie izovolumetrică izovolumetrică din sistola ventriculară ventricular ă: A. B. C. D. E.
se pun sub tensiune fibrele miocardice atriile şi ventriculele se relaxeaz ă are loc o cre ştere uşoar ă a presiunii intraventriculare se închid valvele atrio-ventriculare se produce zgomotul sistolic
367. În faza de ejecţ ejec ţie a sistolei ventriculare: A. ventriculul fiind o cavitate închis ă, presiunea intraventricular ă continuă să creasc ă B. C. D. E.
se deschid valvele atrio-ventriculare se deschid valvele semilunare de la baza aortei şi trunchiului arterei pulmonare presiunea intracavitar ă scade are loc expulzarea sângelui din ventricule
368. În diastola ventriculară ventricular ă: A. miocardul se relaxeaz ă determinând sc ăderea presiunii intracavitare B. presiunea intracavitar ă creşte C. are loc închiderea valvelor semilunare D. datorită scăderii presiunii se deschid valvele atrio-ventriculare E. începe umplerea ventriculelor cu sânge
369. Arterele au urmă urm ătoarele proprietăţ propriet ăţii funcţ funcţionale: A. B. C. D. E.
elasticitatea excitabilitatea contractilitatea presiunea arterială automatismul
370. Manifestă Manifestările ce însoţ înso ţesc ciclul cardiac sunt: A. electrice, ce se înregistreaz ă prin electrocardiogram ă B. C. D. E.
termice, produse de depolarizarea miocardului mecanice, reprezentate de şocul apexian şi pulsul arterial acustice, reprezentate de zgomotele cardiace chimice, produse de închiderea valvelor atrio-ventriculare
371. Parametrii funcţ funcţionali ai activităţ activit ăţiiii cardiace sunt: A. B. C. D. E.
travaliul cardiac frecvenţa cardiacă presiunea alveolar ă debitul sistolic debitul cardiac
372. Artera iliacă iliacă internă internă: A. B. C. D. E.
are ramuri parietale pentru pere ţii bazinului irigă faţa anterioar ă a gambei are ramuri viscerale pentru organele din bazin se împarte în arterele tibiale anterioar ă şi posterioar ă are ramuri viscerale pentru organele genitale
53
373. Sistemul venos al circulaţ circula ţiei mari este reprezentat de: A. B. C. D. E.
patru vene pulmonare vena cavă superioar ă vena cavă inferioar ă vena pulmonar ă superioar ă venele pulmonare superioar ă şi inferioar ă
374. Vena cavă cavă superioară superioară: A. B. C. D. E.
strânge sângele de la ficat şi suprarenale strânge şi sângele venos de la creier, cap şi gât se formează prin unirea venelor iliace comune se întinde de-a lungul coloanei vertebrale se formează prin fuzionarea venelor brahiocefalice stâng ă şi dreaptă
375. Artera poplitee: A. B. C. D. E.
are ramuri parietale şi viscerale se află în fosa poplitee de pe fa ţa posterioar ă a genunchiului genunchiului se împarte în trunchiul celiac şi arterele renale se împarte în dou ă artere tibiale are drept ramuri arterele iliace comune
376. Trunchiul celiac se împarte în urmă urm ătoarele ramuri: A. iliacă stângă B. splenică C. iliacă dreapt ă D. gastrică stângă E. hepatică 377. Vena portă port ă: A. este o ven ă aparte a marii circula ţii B. C. D. E.
strânge sângele venos de la cap transportă spre ficat substan ţele nutritive din urma absorb ţiei intestinale strânge sângele venos de la membrele superioare se formează din unirea venelor mezenteric ă superioar ă, splenică şi mezenteric ă inferioar ă
378. Sistemul aortic: A. B. C. D. E.
începe din auriculul drept este format din artera aort ă şi ramurile ei începe din ventriculul drept începe din ventriculul stâng irigă toate ţesuturile şi organele corpului
379. Aorta descendentă descendent ă este subîmpă subîmpărţită ită în: A. toracală B. coronar ă C. abdominală D. trunchi brahiocefalic E. carotidă comună
380. Din arcul aortic se desprind: 54
A. B. C. D. E.
trunchiul celiac arterele iliace comune artera carotid ă comună stângă trunchiul brahiocefalic artera subclavicular ă stângă
381. Vena cavă cavă inferioară inferioară adună adună sângele venos şi de la: A. B. C. D. E.
rinichi pereţii şi viscerele din bazin ficat (venele hepatice) suprarenale bronhii şi pericard
382. Ramurile viscerale ale aortei descendente abdominale sunt: A. artera iliac ă comună B. C. D. E.
trunchiul celiac artera mezenteric ă superioar ă arterele renale dreapt ă şi stângă artera poplitee
383. Venele subclaviculare adună adun ă prin sistemul azigos sângele de la: A. diafragm ă B. C. D. E.
pericard bronhii spaţii intercostale ficat
384. Trunchiul brahiocefalic se împarte în arterele: A. subclavicular ă dreapt ă B. mezenteric ă superioar ă C. carotidă comună dreaptă D. splenică şi gastrică E. hepatice şi renale 385. Artera carotidă carotid ă externă externă irigă irigă: A. viscerele fe ţei B. regiunea occipital ă C. creierul şi ochiul D. regiunea temporal ă E. gâtul
386. Artera mezenterică mezenteric ă superioară superioară vascularizează vascularizează: A. partea stângă a colonului transvers B. colonul descendent şi signoid C. partea dreapt ă a colonului transvers D. jejuno - ileonul E. cecul şi colonul ascendent
387. Venele superficiale subcutanate: A. se varsă în venele profunde 55
B. C. D. E.
nu însoţesc arterele se văd cu ochiul liber prin transparen ţă poartă aceeaşi denumire cu arterele la nivelul lor se fac injec ţii intravenoase
388. Trunchiul celiac vascularizează vascularizează: A. ficatul şi splina B. creierul şi ochiul C. stomacul şi duodenul D. gâtul şi tiroida E. pancreasul
389. Din arterele subclaviculare se desprind urm ătoarele artere: A. vertebrală, care intr ă în craniu B. carotidă comună C. intercostale anterioare D. toracică intern ă E. pericardice şi esofagiene
390. Membrana hematiilor are în structura ei: A. B. C. D. E.
anticorpi antigene numeroase tipuri de macromolecule aglutinogenele A şi B aglutininele α şi β
391. Cele mai importante aglutinogene întâlnite la om sunt: A. B. C. D. E.
zero (0) A, B şi D A, B şi C A, B 0, A, B
392. Potrivit regulii transfuziei, grupa: A. B. C. D. E.
0, poate dona la toate grupele 0, poate primi doar sânge izogrup AB, poate primi de la toate grupele 0, este primitor universal AB, este donator universal
393. Antigenul Rh sau D: A. nu se întâlne şte la to ţi indivizii globului B. C. D. E.
în mod natural nu are aglutinine omoloage anti Rh se întâlne şte la 15% din popula ţia globului posesorii de antigen D se numesc Rh-pozitiv se întâlne şte la 85% din popula ţia globului
394. Imunitatea poate fi: A. specific ă sau înnăscută B. nespecific ă sau dobândit ă 56
C. naturală şi artificial ă D. dobândită sau specific ă E. activă şi pasivă
395. Celulele care fac fagocitoză fagocitoz ă sunt: A. B. C. D. E.
neutrofilele monocitele eozinofilele polimorfonucleatele trombocitele
396. Limfocitele T sunt: A. r ăspunzătoare de imunitatea specific ă B. r ăspunzătoare de imunitatea înn ăscută C. de origine hematopoietic ă D. transportate de circula ţie la timus unde sunt specializate E. leucocite care sintetizeaz ă pe membrana lor receptori pentru diferi ţi antigeni 397. Cardiopatia ischemică ischemică: A. se datorează creşterii numărului de leucocite B. apare ca urmare a aterosclerozei şi hipercolesterolemiei C. constă în pierderea unui mare volum de sânge D. se manifest ă prin durere toracic ă în regiunea inimii E. odată diagnosticat ă, se impune tratament de specialitate 398. Hemoragiile: A. B. C. D. E.
pot fi externe ca urmare a unui traumatism se manifest ă prin paloare, sc ăderea tensiunii arteriale etc. pot produce şi colaps cardiovascular pot fi interne ca urmare a unor rupturi vasculare se caracterizeaz ă prin creşterea numărului de eritrocite
399. Leucemiile: A. B. C. D. E.
sunt boli ale globulelor albe se manifest ă prin stare general ă gravă constau în cre şterea numărului de leucocite la câteva sute de mii apar ca urmare a sc ăderii valorii hemoglobinei sunt o formă de cancer al sângelui
400. Anemiile: A. B. C. D. E.
pot fi posthemoragice, feriprive, hemolitice se manifest ă prin paloare, astenie, palpita ţii unele forme pot fi prevenite prin regim alimentar sunt afecţiuni cardiace datorate aterosclerozei se caracterizeaz ă prin scăderea numărului de eritrocite
RESPIRAŢ RESPIRAŢIA 401. Căile respiratorii sunt reprezentate de: A. faringe
57
B. C. D. E.
laringe esofag bronhii plămâni
402. Acinul pulmonar este format din: A. B. C. D. E.
ducte alveolare bronhiole pulmonare alveole pulmonare bronhiole respiratorii săculeţi alveolari
403. Din punct de vedere funcţ func ţional respiraţ respiraţia prezintă prezintă: A. ventilaţia pulmonar ă B. difuziunea O2 şi CO2 între alveole şi sânge C. transportul O 2 şi CO2 prin sânge şi lichidele organismului c ătre şi de la celule D. transportul metaboli ţilor rezulta ţi din respira ţia celular ă E. reglarea respira ţiei 404. Fosele nazale: A. sunt două spaţii simetrice B. C. D. E.
sunt situate sub cavitatea bucal ă formează cavitatea nazal ă permit trecerea aerului în laringe sunt situate sub baza craniului
405. Care din afirmaţ afirmaţiile despre laringe sunt corecte: A. are funcţie dublă, respiratorie şi digestiv ă B. se continu ă cu traheea C. continuă cavitatea nazal ă D. continuă cavitatea bucal ă E. are funcţie fonatorie 406. Traheea: A. B. C. D. E.
este un organ în form ă de tub continuă faringele are o lungime de 15 cm se împarte în dou ă bronhii ajunge până la nivelul vertebrei T 4
407. Care din afirmaţ afirmaţiile despre trahee sunt corecte: A. continuă laringele pân ă în plămâni B. ajunge până la nivelul vertebrei T 2 C. are o lungime de 10 – 12 cm D. este un organ în form ă de tub E. continuă faringele
408. Care din afirmaţ afirmaţiile despre trahee sunt corecte: A. conţine inele cartilaginoase incomplete pe fa ţa anterioar ă B. transportă aerul către plămâni 58
C. stă deschisă datorit ă a 20 de inele cartilaginoase D. epiteliul mucoasei mucoasei ce o c ă ptuşeşte prezint ă cili vibratili E. din trahee aerul trece în arborele bronhic intrapulmonar
409. Traheea: A. continuă faringele B. stă deschisă datorit ă celor 20 de inele cartilaginoase C. are inelele cartilaginoase incomplete pe fa ţa anterioar ă D. se împarte în dou ă bronhii E. ajunge până la nivelul vertebrei T 4 410. Inelele cartilaginoase traheale: A. formează scheletul fibrocartilaginos al traheei B. C. D. E.
sunt incomplete anterior sunt în num ăr de 25 sunt incomplete posterior sunt în num ăr de 30
411. Ventilaţ Ventilaţia pulmonară pulmonară reprezintă reprezint ă: A. B. C. D. E.
deplasarea aerului de la exterior spre pl ămâni difuziunea O2 şi CO2 din alveole spre sânge difuziunea O2 şi CO2 din sânge spre alveole deplasarea aerului din pl ămâni spre exterior transportul O 2 spre ţesuturi
412. Ventilaţ Ventilaţia pulmonară pulmonară are loc datorită datorit ă urmă următorilor factori: A. contracţia diafragmului B. contracţia muşchilor intercostali C. contracţia muşchiului miocardic D. adeziunii pleurale E. elasticit ăţii plămânilor
413. În timpul inspiraţ inspiraţiei: A. muşchii intercostali ridic ă şi orizontalizeaz ă coastele B. sternul este împins spre coloana vertebral ă C. diafragmul se contract ă D. presiunea intrapulmonar ă creşte E. volumul pulmonar cre şte 414. În timpul expiraţ expiraţiei: A. muşchii intercostali se relaxeaz ă B. diafragmul se contract ă C. presiunea intrapulmonar ă scade D. volumul pulmonar scade E. cutia toracic ă revine la dimensiunile ini ţiale
415. Presiunea pleurală pleural ă: A. se refer ă la presiunea dintre pleura parietal ă şi peretele toracic B. se refer ă la presiunea dintre pleura visceral ă şi plămân C. în mod normal este negativ ă 59
D. se refer ă la presiunea dintre pleura parietal ă şi cea visceral ă E. în mod normal este pozitiv ă
416. În repaosul respirator: A. glota este închis ă B. glota este deschis ă C. aerul circul ă între plămâni şi atmosfer ă D. presiunea din arborele respirator este egal ă cu cea extern ă E. presiunea pleurală este negativ ă
417. Difuziunea: A. B. C. D. E.
precede ventila ţia alveolar ă urmeaz ă ventila ţia alveolar ă este o etap ă a procesului respirator are loc la nivelul barierei alveolo-capilare are loc prin epiteliul alveolar, membrana bazal ă capilar ă şi epiteliul capilar
418. Transportul gazelor: A. se face în cantit ăţi diferite pentru CO 2 şi O2, dar aproximativ constante B. gazele respiratorii sunt transportate de sânge sub form ă liber ă C. gazele respiratorii sunt transportate de sânge sub form ă legată D. fiecare molecul ă de hemoglobin ă se combină cu minim 4 molecule de O 2 E. oxihemoglobina este un produs stabil
419. Gripa: A. B. C. D. E.
este o infec ţie respiratorie acut ă virală are perioada de incuba ţie de minim 6 – 7 zile este o boal ă contagioas ă apare în tot cursul anului se manifest ă cu stare general ă alterat ă, dureri musculare, tuse, str ănut, curgerea nasului
420. Fibroza pulmonară pulmonar ă: A. se datorează prolifer ării ţesutului conjunctiv pulmonar B. poate fi cauzat de bron şite cronice C. poate fi cauzat de azbest şi ciment D. se manifest ă prin dispnee, bradicardie, tuse, expectora ţie E. unul din factorii esen ţiali ai tratamentului este întreruperea fumatului 421. Emfizemul pulmonar se manifestă manifest ă prin: A. B. C. D. E.
tuse dispnee febr ă bradicardie buze cianotice
422. Numă Numărul de respiraţ respira ţii pe minut la adult în repaus este de: A. 10 – 12 respira ţii/min B. 12 – 14 respira ţii/min C. 14 – 16 respira ţii/min D. accelerarea num ărului de respira ţii/min se nume şte tahipnee 60
E. diminuarea numărului de respira ţii/min se nume şte bradipnee
423. Tipuri de respiraţ respira ţii: A. respiraţia Kussmaul este rapid ă şi amplă B. respiraţia Kussmaul alterneaz ă perioadele de accelerare şi de r ărire a ritmului şi amplitudinii respiratorii C. respiraţia Cheyne –Stokes apare în insuficien ţa ventricular ă stângă şi în leziuni ale SNC D. respiraţia Biot alterneaz ă respira ţii cu amplitudini crescute cu perioade de apnee E. respiraţia Biot apare în intoxica ţia salicilic ă
424. Emfizemul pulmonar: A. desemnează un proces doar distructiv B. desemnează un proces doar obstructiv C. desemnează ambele procese, distructiv şi obstructiv D. de cele mai multe ori este consecin ţa fumatului E. se însoţeşte de hipertensiune pulmonar ă 425. Transportul oxigenului: A. fiecare molecul ă de HB se poate combina cu 4 molecule de O 2 B. C. D. E.
oxigenul liber din sânge este de peste 1% oxigenul dizolvat în plasm ă se combină apoi cu hemoglobina oxigenul trece prin endoteliul alveolar pentru a ajunge în capilare formarea şi disocierea oxihemoglobinei depinde de temperatur ă, pH-ul mediului intern, presiunea sângelui
426. Transportul dioxidului de carbon: A. CO2 liber în sânge este sub 1% B. CO2 este transportat în cea mai mare parte combinat cu hemoglobina, formând carboxihemoglobina C. la nivelul alveolelor pulmonare CO 2 difuzeaz ă în aerul alveolar D. presiunea par ţială a CO2 în alveole este mai mare decât în sânge E. presiunea par ţială a CO2 în alveole este mai mic ă decât în capilare
427. Care enunţ enunţuri sunt corecte: A. suprafaţa totală a membranelor alveolo – pulmonare este sub 50 mp B. suprafaţa totală a membranelor alveolo – pulmonare este de 50 – 100 mp C. membrana alveolo – capilar ă este formată din endoteliu capilar, intersti ţiu pulmonar, epiteliu pulmonar D. membrana alveolo – capilar ă este formată din endoteliu capilar, intersti ţiu pulmonar, epiteliu pulmonar, lichid tensioactiv E. printre factorii care influen ţează difuziunea gazelor prin membrana alveolo–capilar ă se număr ă şi presiunea par ţială a gazului în alveole şi în capilarul pulmonar
428. Care enunţ enunţuri sunt corecte:
A. volumul rezidual este volumul de aer care mai poate intra în pl ămâni după o inspiraţie normal ă B. volumul curent este volumul de aer inspirat şi expirat în timpul respira ţiei normale C. volumul respirator de rezerv ă este cantitatea de aer care poate fi expirat ă printr-o expira ţie for ţată D. capacitatea inspiratorie este suma dintre volumul curent şi volumul rezidual
61
E. capacitatea pulmonar ă totală este egal ă cu capacitatea vital ă plus volumul rezidual
EXCREŢ EXCREŢIA 429. Sistemul excretor este format din: A. B. C. D. E.
2 glande suprarenale 2 rinichi organele de excre ţie căi urinare intra şi extrarenale cortico şi medulosuprarenale
430. Între funcţ funcţiile rinichilor se numă num ără şi urmă următoarele: A. menţinerea homeostaziei B. menţinerea echilibrului acido-bazic C. de a asigura schimbul de gaze cu exteriorul D. de a excreta cea mai mare parte a produ şilor finali de metabolism E. de a controla concentra ţia constituen ţilor organismului
431. Rinichii îndeplinesc şi urmă următoarele roluri: A. B. C. D. E.
transport de CO 2 formarea şi eliberarea reninei gluconeogeneza formarea şi eliberarea eritropoietinei activarea vitaminei D 3
432. Rinichiul este alcă alc ătuit din: A. capsulă renal ă (fibroas ă) B. C. D. E.
peste un million de nefroni uretr ă şi uretere ţesut sau parenchim renal vezică urinar ă
433. Nefronii pot fi: A. B. C. D. E.
previscerali corticali intramurali juxtamedulari laterovertebrali
434. Alegeţ Alegeţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. B. C. D. E.
un nefron este constituit din corpusculul Malpighi şi tubul urinifer cei 2 rinichi con ţin circa 100 de nefroni corpusculul Malpighi cuprinde capsula Bowman şi glomerulul renal capsula Bowman este înconjurat ă de glomerulul renal glomerulul renal este format dintr-un ghem de 25-50 capilare arteriale
435. Nefronii corticali: A. au ansa Henle lung ă B. au glomerulul situat în corticala renal ă C. nu au capsulă Bowman
62
D. au ansa Henle scurt ă ce ajunge doar în stratul extern al medularei E. au glomerulul în medulara renal ă
436. Nefronii juxtamedulari: A. B. C. D. E.
au anse Henle lungi ce coboar ă adânc în medular ă au glomerulul situat în medular ă nu au ansă Henle nu au tub contort distal au glomerulul situat la jonc ţiunea dintre cortical ă şi medular ă
437. Reţ Reţeaua capilară capilar ă peritubulară peritubulară a rinichiului: A. cea mai mare parte se g ăseşte în cortexul renal B. primeşte sângele din arteriolele aferente C. se distribuie de-a lungul tubilor proximali, distali şi colectori corticali D. cea mai mare parte se afl ă în medular ă E. primeşte din arteriolele eferente sângele ce a trecut deja prin glomerul
438. Aparatul juxtaglomerular: A. B. C. D. E.
are rol în reglarea presiunii arteriale se formează la contactul tubului contort distal cu arteriola aferent ă este format dintr-un ghem de capilare se găseşte în corpusculul renal are forma literei U
439. Formarea urinei are loc în urm ătoarele etape: A. filtrare glomerular ă B. filtrare tubular ă C. reabsorbţie glomerular ă D. reabsorbţie tubular ă E. secreţie tubular ă 440. Alegeţ Alegeţi ră răspunsurile corecte: A. B. C. D. E.
în 24 ore prin rinichi trec 1000 – 1500 l de sânge cantitatea de urin ă primar ă în 24 ore este de 17 – 18 litri lichidul extracelular este filtrat de 12-16 ori zilnic în 24 ore prin rinichi trec 1000-1500 ml de ap ă filtrarea glomerular ă este procesul de trecere a plasmei sanguine prin membrana filtrant ă
441. Secreţ Secreţia tubulară tubulară constă constă în trecerea din capilarele sanguine peritubulare în lumenul tubular a: A. B. C. D. E.
amoniacului ureei şi a altor produ şi toxici bioxidului de carbon K + şi H+ oxigenului
442. Filtratul glomerular este: A. lichidul care filtreaz ă din capilarele glomerulare în capsula Browman B. lichidul ce se filtreaz ă la nivelul tubului contort distal C. o plasmă care nu con ţine proteine 63
D. urina final ă E. urina primar ă
443. Forţ Forţele care realizează realizeaz ă filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt: A. B. C. D. E.
presiunea din capilarele glomerulare presiunea coloid osmotică a proteinelor din capsula Bowman presiunea de la nivelul tubilor colectori presiunea din capsula Bowman, în exteriorul capilarelor presiunea coloid osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
444. Selectaţ Selectaţi variantele corecte de ră r ăspuns: A. B. C. D. E.
celulele tubilor uriniferi au la polul apical numero şi microvili prin filtrarea glomerular ă cantitatea de urin ă primar ă scade nefrocitele au la polul bazal numeroase mitocondri în urma proceselor de reabsorb ţie cantitatea de urin ă creşte majoritatea compu şilor urinei primare sunt substan ţe utile ce se recupereaz ă prin reabsorbţie
445. Reabsorbţ Reabsorbţia tubulară tubulară se face: A. B. C. D. E.
prin transport pasiv pentru natriu şi clor prin transport activ pentru glucoz ă, aminoacizi, vitamine f ăr ă consum de energie pentru ap ă prin transport activ pentru uree la nivelul tubilor uriniferi
446. Reabsorbţ Reabsorbţia apei la nivelul rinichilor: A. B. C. D. E.
are loc în toate segmentele nefronului se face cu consum de energie se realizeaz ă în procent de 80% la nivelul tubului contort proximal se realizeaz ă prin transport activ la nivelul tubilor colectori este facultativ ă
447. Prin secreţ secreţie tubulară tubulară, rinichii intervin în î n reglarea concentraţ concentra ţiei plasmatice a: A. B. C. D. E.
ionilor de potasiu creatininei glucozei acidului uric aldosteronului
448. Secreţ Secreţia H+ la nivelul nefronului: A. B. C. D. E.
se face prin mecanism activ are loc mai ales în tubul contort distal are drept sediu principal tubul contort proximal asigur ă menţinerea normal ă a potasemiei asigur ă reglarea echilibrului acido-bazic
449. La nivelul tubului contort distal:
A. se reabsoarbe Na + B. are loc absorb ţia a 80% din ap ă C. se secretă K + şi H+ funcţie de pH-ul mediului
64
D. se secretă Mg2+ şi Fe2+ E. există mecanisme de transport prin schimb ionic activate de aldosteron
450. Secreţ Secreţia de K + la nivelul nefronului: A. B. C. D. E.
are loc mai ales în tubul contort proximal are loc mai ales în tubul contort distal se realizeaz ă prin mecanisme electrice se realizeaz ă prin mecanisme active şi pasive asigur ă menţinerea normal ă a potasemiei
451. Cistita: A. B. C. D. E.
este o inflama ţie a vezicii urinare este o inflama ţie a glomerulilor renali poate fi acut ă sau cronică survine după r ăceli se manifest ă prin urinări dese cu dureri vii
452. Glomerulonefrita: A. se manifest ă şi prin osteoporoz ă B. este produsă de streptococi C. debutează cu dureri de cap, ame ţeli, dureri în regiunea rinichilor D. este inflamaţia glomerulilor renali E. este cauzat ă de r ăceli, umezeal ă, traumatisme.
2. 3. FUNCŢ FUNCŢIA DE REPRODUCERE 453. Ovarul secretă secret ă urmă următorii hormoni: A. B. C. D. E.
prolactina ovulul estrogeni foliculinostimulant progesteron
454. Ovarul este constituit din: A. albuginee, situat ă la suprafaţă, sub care se afl ă un epiteliu simplu B. epiteliu simplu situat la suprafa ţă, sub care se afl ă albugineea C. parenchimul glandular situat în interior D. zona cortical ă ce conţine numeroase vase sanguine, limfatice şi nervi E. zona cortical ă ce conţine foliculii ovarieni
455. Care din urmă următoarele afirmaţ afirmaţii referitoare la ovare nu sunt corecte: A. B. C. D. E.
sunt organe pereche situate în pelvis prezintă la exterior un înveli ş conjunctiv au în zona medular ă foliculii ovarieni au numai funcţie endocrin ă produc şi gameţi feminini (ovule)
456. Care din afirmaţ afirmaţiile referitoare la venele ovarului sunt corecte: A. vena ovariană dreapt ă se varsă în vena portă B. vena ovariană stângă se varsă în vena renal ă stângă 65
C. vena ovariană dreapt ă se varsă în vena cav ă inferioar ă D. vena ovariană stângă se varsă în vena cavă inferioar ă E. o parte din venele ovarului ajung în vena uterin ă
457. Care din afirmaţ afirmaţiile referitoare la ovar sunt corecte: A. este situat în cavitatea abdominal ă B. faţa laterală este acoperit ă de pavilionul trompei C. are funcţie mixtă: exocrină şi endocrină D. prezintă două feţe, două margini şi două extremit ăţi E. este acoperit la suprafa ţă de un epiteliu simplu 458. Care din afirmaţ afirmaţiile cu referire la ovar nu sunt corecte: A. este situat în cavitatea abdominal ă B. faţa laterală este acoperit ă de pavilionul trompei C. este o gland ă cu secreţie doar endocrin ă D. prezintă două feţe, două margini şi două extremit ăţi E. este acoperit la suprafa ţă de un epiteliu simplu 459. Trompa uterină uterină comunică comunică prin intermediul orificiilor cu: A. cavitatea abdominal ă B. C. D. E.
ovarul uterul corpul galben ovulul
460. Uterul este format din: A. B. C. D. E.
cap trompe uterine corp istm cervix
461. Uterul se află află în pelvis şi se învecinează învecinează cu: A. B. C. D. E.
ovarele vezica urinar ă trompele uterine canalele deferente vaginul
462. Care din afirmaţ afirmaţiile cu referire la uter sunt corecte: A. uterul este interpus între trompele uterine şi vagin B. pe istmul uterin se inser ă extremitatea superioar ă a vaginului C. perimetrul acoper ă uterul pe toat ă întinderea sa D. endometrul este tunica mucoas ă care că ptuşeşte cavitatea uterin ă E. miometrul poart ă numele de tunica muscular ă a uterului, format ă din muşchi netezi 463. Care din afirmaţ afirmaţiile referitoare la uter nu sunt corecte: A. uterul este interpus între trompele uterine şi vagin B. pe istmul uterin se inser ă extremitatea superioar ă a vaginului C. perimetrul acoper ă uterul pe toat ă întinderea sa 66
D. endometrul este tunica mucoas ă care că ptuşeşte cavitatea uterin ă E. miometrul poart ă numele de tunica muscular ă striat ă a uterului
464. Miometrul este: A. un muşchi neted B. C. D. E.
format din fibre musculare longitudinale, radiare şi circulare format din fibre musculare longitudinale şi circulare un muşchi striat endometrul ce c ă ptuşeşte cavitatea uterin ă
465. Zona corticală cortical ă a ovarului conţ con ţine urmă următorii foliculi: A. B. C. D. E.
primari corticali cavitari glomerulari ter ţiari
466. Zona corticală cortical ă a ovarului nu conţ con ţine urmă următorii foliculi: A. B. C. D. E.
primari corticali cavitari glomerulari ter ţiari
467. Care afirmaţ afirmaţii cu privire la testicul sunt corecte: A. se dezvolt ă în scrot înc ă din viaţa intrauterin ă B. în viaţa intrauterin ă se dezvolt ă în cavitatea abdominal ă C. în componenţa sa intr ă albugineea D. în componenţa sa intr ă epididimul E. parenchimul testicular este str ă bătut de septuri epiteliale 468. Care din afirmaţ afirmaţiile de mai jos cu privire la testicul nu sunt corecte: A. se dezvolt ă în scrot înc ă din viaţa intrauterin ă B. în viaţa intrauterin ă se dezvolt ă în cavitatea abdominal ă C. în componenţa lui intr ă albugineea D. în componenţa lui intr ă epididimul E. parenchimul testicular este str ă bătut de septuri conjunctive 469. Căile spermatice sunt reprezentate prin: A. tubii contor ţi seminiferi B. tubii drepţi C. canalele eferente D. canalul epididimar E. tubii glomerulari
470. Căile spermatice extratesticulare sunt: A. B. C. D.
canalele eferente canalul ependimar canalul deferent canalul coledoc
67
E. uretra
471. Care afirmaţ afirmaţii cu privire la vezicula seminală seminal ă şi lichidul seminal sunt corecte: A. vezicula seminal ă este aşezată median B. vezicula seminal ă este aşezată deasupra prostatei C. vezicula seminal ă este aşezată dedesubtul prostatei D. vezicula seminal ă secret ă un lichid mucos bogat în fructoz ă E. lichidul seminal reprezint ă 60% din lichidul spermatic 472. Care afirmaţ afirmaţii cu privire la prostată prostat ă sunt reale: A. B. C. D. E.
este un organ median este o gland ă mixtă este situat ă sub vezica urinar ă produsul s ău de secre ţie este l ă ptos, alcalin 60% din cantitatea spermei reprezint ă produsul său de secre ţie
473. Glandele bulbo-uretrale: A. se deschid în prostat ă B. se deschid în uretr ă C. se deschid în canalul deferent D. secret ă un lichid clar, vâscos E. se deschid în bulbii caverno şi
474. Care din afirmaţ afirmaţiile cu privire la secreţ secre ţia internă internă a testiculului sunt adevă adev ărate: A. celulele Leydig secret ă hormonii androgeni B. testiculul secret ă testosteron C. testiculul nu secret ă estrogeni D. testosteronul este un hormon lipidic E. este reglat ă de hormonii epifizari
475. Ciclul menstrual este controlat de: A. B. C. D. E.
progesteron testosteron estrogeni FSH prolactină
476. Ciclul menstrual este controlat de: A. B. C. D. E.
progesteron prolactină testosteron estrogeni LH
477. Care afirmaţ afirmaţii sunt adevă adevărat: A. de cele mai multe ori fecunda ţia are loc în ovar B. de cele mai multe ori fecunda ţia are loc în trompa uterin ă C. cel mai des nida ţia are loc în trompele uterine D. cel mai des nida ţia are loc în uter E. cel mai des fecunda ţia are loc în uter 68
478. Care afirmaţ afirmaţii sunt adevă adevărate: A. după 3 zile de la fecunda ţie se ajunge în stadiul de morul ă B. procesul de nida ţie are loc în stadiul de blastul ă C. procesul de nida ţie are loc în stadiul de blastocist D. procesul de nida ţie are loc în stadiul de blastocel E. după apari ţia mezodermului se dezvolt ă anexele embrionare 479. Anexele embrionare sunt urmă urm ătoarele: A. vezicula vitelin ă B. vezicula seminal ă C. vezicula amniotic ă D. alantoida E. vilozităţile placentare
480. Care afirmaţ afirmaţii privind placenta sunt adevă adev ărate: A. se formează prin unirea unei por ţiuni materne şi a uneia fetale B. secret ă hormonii: foliculin ă, progesteron, testosteron C. este fixat ă pe peretele uterului D. este legată de f ăt prin cordonul alantoidian E. are formă de disc 481. Care afirmaţ afirmaţii sunt adevă adevărate:
A. placenta este puternic vascularizat ă de vasele materne şi fetale B. vasele materne din peretele uterin şi cele fetale din cordonul ombilical se g ăsesc în continuitate C. prin cordonul ombilical se transport ă substanţele de schimb între mam ă şi f ăt D. vasele sanguine materne se deschid în ni şte lacune ale placentei E. prin vena ombilical ă se transport ă sângele arterial de la mam ă la f ăt
482. Care din afirmaţ afirmaţiile privind cordonul ombilical sunt adevă adev ărate: A. conţine două artere ombilicale B. conţine o arter ă ombilical ă C. conţine două vene ombilicale D. conţine o venă ombilical ă E. prin vasele sale se transport ă sângele între mam ă şi f ăt 483. Penisul: A. B. C. D. E.
este un organ urinar şi genital este situat al ături de scrot se află în spatele simfizei pubiene este format din r ădăcină şi gland r ădăcina este fixat ă prin cei doi corpi caverno şi de oasele bazinului
484. Care afirmaţ afirmaţii referitoare la penis nu sunt corecte: A. este un organ genital şi urinar B. C. D. E.
este situat deasupra scrotului are r ădăcina fixată prin cei doi corpi caverno şi de oasele bazinului este format din r ădăcină şi gland se află în spatele simfizei pubiene
69
485. Metodele temporare de contracepţ contracep ţie sunt: A. B. C. D. E.
spermicidele vasectomia steriletul ligatura trompelor implanturile subdermice hormonale
486. Metodele definitive de contracepţ contracep ţie sunt: A. B. C. D. E.
spermicidele vasectomia steriletul ligatura trompelor implanturile subdermice hormonale
487. Fecundaţ Fecundaţia: A. B. C. D. E.
are loc în perioada menstrual ă are loc imediat dup ă ovulaţie duce la formarea zigotului propriu-zisă are loc în 1/3 extern ă a trompei uterine după acest proces zigotul se implanteaz ă în uter
488. În legă legătură tură cu fecundaţ fecundaţia se poate afirma că c ă: A. în mod obişnuit are loc în trompa uterin ă B. în mod obişnuit are loc în uter C. ovulul este fecundat de mai mul ţi spermatozoizi D. ovulul este fecundat de un singur spermatozoid E. în ovulul fecundat se g ăsesc 46 de cromozomi
489. Anexita: A. B. C. D. E.
este reprezentat ă de inflamarea ovarelor, trompelor şi uterului este determinat ă de infecţii este caracterizat ă de dureri, febr ă, jenă la urinare, secre ţii tratamentul preventiv const ă şi în evitarea sexului cu parteneri întâmpl ători se manifest ă cu pierderi de sânge
490. Vaginita: A. B. C. D. E.
poate fi produs ă de Candida albicans poate fi produs ă de Trichomonas vaginalis poate fi produs ă de virusuri reprezintă inflamarea vulvei şi vaginului se tratează cu antibiotice
491. Adenomul de prostată prostat ă: A. se mai numeşte şi hiperplazie adenomatoas ă benignă de prostată B. are caracteristic mic ţiunile dese, mai ales noaptea C. scade for ţa şi calibrul jetului urinar D. apar dureri uretrale la mic ţiune E. în cazuri grave poate apare sânge în urin ă
70
492. După După fecundare zigotul va avea: A. B. C. D. E.
46 de autozomi 44 de autozomi 2 heterozomi 23 de perechi de autozomi 22 de perechi de autozomi
493. Perioada gestaţ gesta ţională ională este de: A. B. C. D. E.
9 luni sub 9 luni 280 de zile 19 să ptămâni 27 să ptămâni
494. Sânii încep să să se dezvolte: A. la naştere B. C. D. E.
la pubertate în timpul sarcinii când estrogenii stimuleaz ă creşterea stromei sub influenţa prolactinei
495. Estrogenii determină determină la nivelul sânilor: A. creşterea stromei B. creşterea sistemului de ducte C. creşterea produc ţiei de lapte D. depunerea de gr ăsime E. mărirea lor în volum 496. Secreţ Secreţia de lapte este inhibată inhibat ă în timpul sarcinii de: A. prolactină B. oxitocin ă C. estrogeni D. progesteron E. hormonii tiroidieni
497. În timpul sarcinii secreţ secre ţia de lapte nu este influenţ influen ţată ată de: A. prolactină B. oxitocin ă C. estrogeni D. progesteron E. hormonii tiroidieni
498. Spermatozoidul: A. B. C. D. E.
este gametul masculin este una din cele mai mari celule din organism devine mobil numai în lichidul spermatic este o celul ă microscopic ă de 50 – 70 microni este alc ătuit din cap, pies ă intermediar ă şi flagel
499. Ovulul: 71
A. B. C. D. E.
poate fi v ăzut chiar cu ochiul liber are în structura sa o membran ă vitelin ă, citoplasmă şi nucleu are un diametru de 200 microni este format şi eliberat de ovar este un organ genital intern
500. Normalitatea unui comportament sexual: A. duce la căsătorie între persoane de sex opus B. are ca rezultat producerea de urma şi C. determin ă atrac ţia faţă de acelaşi sex D. dă dreptul cuplului de a decide dac ă şi când să aibă copii E. duce la căsătoria între persoane de acela şi sex
72
