Igiena alimentaţiei 1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric; d) [ ] Fragilitatea unghiilor; e) [ ] Căderea părului. 2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinar Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs a) [ ] ediul alcalin; b) [x] ediul acid; c) [ ] !xigenul; d) [ ] "ărurile metalelor grele; e) [ ] #emperaturile ridicate. 3. Produs alimentar, sursă de retinol Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs a) [ ] orcov; b) [x] Caşcaval; c) [ ] #omate; d) [ ] $rdei dulci; e) [ ] Ceapă verde. 4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] $dministrarea de antipiretice; b) [ ] $dministrarea de laxative; c) [x] $dministrarea serului anti%otulinic polivalent; d) [ ] "pălături gastrice; e) [ ] $dministrarea anti%ioticelor. 5. Amanitina se conţine în a) [ ] &r%uri săl%atice; b) [ ] 'eghină; c) [x] Ciuperci otrăvitoare; d) [ ] Carto( crescut; e) [ ] "emin)ele (ructelor.
Sursa – [1] pag. 139, curs
Toicoza stafilococică stafilococică este cauzată mai frecvent de Sursa – [1] pag. 145, curs a) [ ] "alată din legume; b) [ ] *roduse din carne conservată; c) [ ] Co(etărie cu cremă; d) [ ] !uă de ra)e+ g,şte; e) [x] *roduse lactate. 7. !n profilaia intoicaţiilor alimentare primordială este Sursa – [1] pag. 150, curs a) [ ] *ăstrarea incorectă a produselor alimentare; b) [ ] 'erespectarea termenilor de păstrare şi realizare; c) [ ] 'erespectarea igienei individuale de căt re personalul %locului alimentar; d) [x] *reînt,mpinarea contaminării produselor alimentare; e) [ ] *regătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
6.
8. Aciditatea laptelui laptelui se eprimă eprimă în Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs a) [ ] ililitri de solu)ie alcalină la titrarea pro%ei de lapte; b) [ ] -rade de aciditate; c) [x] -rade #rner; d) [ ] ililitri de solu)ie acidă la titrarea pro%ei de lapte; e) [ ] -rade C.
9. "ndice de apreciere a calităţii laptelui după #TA# este Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs a) [x] *roprietă)i organoleptice; b) [ ] Cantitatea de proteine; c) [ ] Cantitatea de vitamine; d) [ ] Cantitatea de glucide; e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.
10. $aţia curativ%profilactică curativ%profilactică pentru epuşii la plumb va include Sursa – [3] pag. 12, curs a) [ ] /apte degresat; b) [ ] 0r,nză de vaci; c) [x] $limente 1 surse cu pectină; d) [ ] *roduse acidolactice; e) [ ] !uă. 11. &aptele este pasteurizat prin
Sursa – [1] pag. 135, curs a) [x] $c)iunea t o înalte 2345 oC6 cu scop de distrugere a (lorei micro%iene vegetative;
b) [ ] $c)iunea to înalte cu scop de distrugere a (lorei
micro%iene sporulate 2755 oC6; c) [ ] $c)iunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor 2755oC6 ; d) [ ] $c)iunea to înalte 2755oC6 cu scop de distrugere a (lorei micro%iene vegetative şi sporulate; e) [ ] $c)iunea temperaturii scăzute.
12. Aciditatea laptelui laptelui proaspăt este a) [ ] 78o#; b) [x] 95o#; c) [ ] 98o#; d) [ ] :5o#; e) [ ] :8o#.
Sursa – [1] pag. 135, curs
13. Carnea de vită conţine proteine Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs a) [x] 7:174; b) [ ] 981:5; c) [ ] :51:8; d) [ ] :81<8; e) [ ] <8185. 14. Cauzele 'ipovitaminozei C în perioada iarnă%primăvară Sursa – [17] pag.285, curs a) [ ] "cade rezisten)a organismului; b) [x] Con)inutul redus de vitamină î n produse alimentare;
c) [ ] Creşte radia)ia ultravioletă; d) [ ] #emperatura rece a mediului; e) [ ] *resiunea atmos(erică scăzută. 15. (ecesarul diurn de vitamina )C) pentru un adult Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs a) [ ] 75195mg; b) [ ] 95185mg; c) [ ] 851=5mg; d) [x] =51755mg; e) [ ] 79517<5 mg. 16. *r+anismul uman face rezerve de vitamina )A) Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs a) [x] Da+ în (icat; b) [ ] 'u; c) [ ] Da+ în intestin; d) [ ] Da+ în )esutul adipos; e) [ ] Da+ în oase. 17. Consecinţe ale 'ipervitaminozei A nu sunt Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs a) [ ] Ce(alee; b) [ ] $norexie; c) [ ] Căderea părului; d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase; e) [x] >eratocon?unctivită. 18. "ndicatori ai calităţii pinii nu sunt -#TA#. Sursa @ [2] pag. 43 b) [x] *rocentul de glucide; c) [ ] Amiditatea; d) [ ] $ciditatea; e) [ ] *orozitatea . 19. &aptele influenţează aciditatea +astrică Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs
a) [ ] *roprietă)i organoleptice; a) [ ] "poreşte; b) [ ] 'u in(luen)ează; c) [x] Beduce; d) [ ] $meliorează. 20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui Sursa – [2] pag. 39, curs a) [ ] Densitate; b) [x] $ciditate; c) [ ] Cantitatea de grăsimi; d) [ ] *ro%a la amidon; e) [ ] *ro%a la pasteurizare. 21. &a c'eltuielile de ener+ie re+labile se referă cele pentru Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, 110, curs a) [ ] eta%olismul %azal; b) [x] &(orturi musculare; c) [ ] $c)iunea dinamică speci(ică a alimentelor; d) [ ] en)inerea temperaturii corpului; e) [ ] &liminarea produselor cata%olice. 22. (umiţi intoicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs a) [ ] 0otulismul; b) [ ] ntoxica)ia cu ciuperci otrăvitoare; c) [x] ntoxica)iile sta(ilococice; d) [ ] #oxiin(ec)iile %acteriene; e) [ ] icotoxicozele. 23. *uăle mai frecvent pot fi cauză a a) [ ] #oxicozei #oxicozei sta(ilococice; b) [ ] 0otulizmului; c) [x] "almonelozei; d) [ ] Fe%rei ti(oide; e) [ ] $(lotoxicozei.
Sursa – [2] pag.133, curs
c) [x] #rei; d) [ ] *atru; e) [ ] Cinci. 29. Pentru avitaminoza A este caracteristic caracteristic Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [x] Dereglarea văzului în întuneric; d) [x] Fragilitatea unghiilor; e) [x] Căderea părului. 30. Consecinţele 'ipervitaminozei 'ipervitaminozei 0 sunt Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs a) [x] Diaree; b) [x] Ce(alee; c) [ ] Bahitism; d) [ ] !steoporoză; e) [x] Depuneri de calciu în )esuturi. 31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei )C) în produsele alimentare Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs a) [x] ediul alcalin; b) [ ] ediul acid; c) [x] !xigenul; d) [x] "ărurile metalelor grele; e) [x] #emperaturi ridicate. 32. Manifestările Manifestările 'ipovitaminozei severe )PP) Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs a) [ ] Convulsii; b) [x] Dermatite; c) [x] Diaree; d) [x] Demen)ă; e) [ ] Ce(alee.
24. Pentru intoicaţii alimentare nu e caracteristic caracteristic Sursa – [1] pag.139, curs a) [ ] $par de o%icei su%it; b) [ ] $u o oarecare perioadă de incu%a)ie; c) [ ] "unt patologii necontagioase; d) [x] "unt patologii contagioase; e) [ ] "e prezintă ca a(ec)iune în masă .
33. (u este caracteristic pentru 'ipovitaminoza PP Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs a) [x] Convulsii; b) [ ] Dermatite; c) [ ] Diaree; d) [ ] Demen)ă; e) [x] Ce(alee.
25. /itamina 0 nu este implicată în Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs a) [ ] Beglează meta%olismul calciului; b) [x] a parte la meta%olismul glucidic; c) [ ] Beglează meta%olismul (os(orului; d) [ ] "timulează creşterea organismului copiilor; e) [x] Beglează ac)iunea dinamică speci(ică a
34. Produse alimentare % surse de vitamina )1 2) Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs a) [ ] !rez decorticat; b) [x] *,ine coaptă din (ăină de calitate in(erioară+
alimentelor.
26. * cantitate mai mare de ener+ie necesită di+estia Sursa – [1] pag.110, curs a) [x] *roteinelor; b) [ ] /ipidelor; c) [ ] -lucidelor; d) [ ] ! alimenta)ie mixtă; e) [ ] ! alimenta)ie ra)ională. 27. )(ormativele consumului de ener+ie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive) vizează pentru populaţia adultă Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Două grupuri; b) [ ] #rei grupuri; c) [ ] *atru grupuri; d) [x] Cinci grupuri. 28. 0upă )(ormativele consumului de ener+ie şi cantitatea necesară de alimente) c'irur+ii se referă la +rupul Sursa – [1] pag.112, curs a) [ ] Anu; b) [ ] Doi;
secară;
c) [x] Cerealiere ; d) [x] Dro?die de %ere; e) [x] /eguminoase uscate. 35. /itaminele /itaminele liposolubile ale laptelui sunt Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs a) [ ] 0E; b) [x] $; c) [x] D; d) [ ] F; e) [x] &. 36. Amanitină nu se conţine în a6 [x] er%uri săl%atice; b) [x] 'eghină; c) [ ] Ciuperci otrăvitoare; d) [x] Carto( crescut; e) [x] "emin)ele (ructelor.
Sursa – [1] pag. 139, curs
37. $olul biolo+ic al +lucidelor nedi+erabile Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs a) [x] odi(icarea timpului de tranzit intestinal 2măresc ori încetinesc6;
b) [x] /eagă cationi metalici; c) [x] $%sor% sau înglo%ează su%stan)ele organice+
a) [ ] *roprietă)i organoleptice; a) [ ] "poreşte; b) [ ] 'u in(luen)ează; c) [x] Beduce; d) [ ] $meliorează. 20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui Sursa – [2] pag. 39, curs a) [ ] Densitate; b) [x] $ciditate; c) [ ] Cantitatea de grăsimi; d) [ ] *ro%a la amidon; e) [ ] *ro%a la pasteurizare. 21. &a c'eltuielile de ener+ie re+labile se referă cele pentru Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, 110, curs a) [ ] eta%olismul %azal; b) [x] &(orturi musculare; c) [ ] $c)iunea dinamică speci(ică a alimentelor; d) [ ] en)inerea temperaturii corpului; e) [ ] &liminarea produselor cata%olice. 22. (umiţi intoicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs a) [ ] 0otulismul; b) [ ] ntoxica)ia cu ciuperci otrăvitoare; c) [x] ntoxica)iile sta(ilococice; d) [ ] #oxiin(ec)iile %acteriene; e) [ ] icotoxicozele. 23. *uăle mai frecvent pot fi cauză a a) [ ] #oxicozei #oxicozei sta(ilococice; b) [ ] 0otulizmului; c) [x] "almonelozei; d) [ ] Fe%rei ti(oide; e) [ ] $(lotoxicozei.
Sursa – [2] pag.133, curs
c) [x] #rei; d) [ ] *atru; e) [ ] Cinci. 29. Pentru avitaminoza A este caracteristic caracteristic Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [x] Dereglarea văzului în întuneric; d) [x] Fragilitatea unghiilor; e) [x] Căderea părului. 30. Consecinţele 'ipervitaminozei 'ipervitaminozei 0 sunt Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs a) [x] Diaree; b) [x] Ce(alee; c) [ ] Bahitism; d) [ ] !steoporoză; e) [x] Depuneri de calciu în )esuturi. 31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei )C) în produsele alimentare Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs a) [x] ediul alcalin; b) [ ] ediul acid; c) [x] !xigenul; d) [x] "ărurile metalelor grele; e) [x] #emperaturi ridicate. 32. Manifestările Manifestările 'ipovitaminozei severe )PP) Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs a) [ ] Convulsii; b) [x] Dermatite; c) [x] Diaree; d) [x] Demen)ă; e) [ ] Ce(alee.
24. Pentru intoicaţii alimentare nu e caracteristic caracteristic Sursa – [1] pag.139, curs a) [ ] $par de o%icei su%it; b) [ ] $u o oarecare perioadă de incu%a)ie; c) [ ] "unt patologii necontagioase; d) [x] "unt patologii contagioase; e) [ ] "e prezintă ca a(ec)iune în masă .
33. (u este caracteristic pentru 'ipovitaminoza PP Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs a) [x] Convulsii; b) [ ] Dermatite; c) [ ] Diaree; d) [ ] Demen)ă; e) [x] Ce(alee.
25. /itamina 0 nu este implicată în Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs a) [ ] Beglează meta%olismul calciului; b) [x] a parte la meta%olismul glucidic; c) [ ] Beglează meta%olismul (os(orului; d) [ ] "timulează creşterea organismului copiilor; e) [x] Beglează ac)iunea dinamică speci(ică a
34. Produse alimentare % surse de vitamina )1 2) Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs a) [ ] !rez decorticat; b) [x] *,ine coaptă din (ăină de calitate in(erioară+
alimentelor.
26. * cantitate mai mare de ener+ie necesită di+estia Sursa – [1] pag.110, curs a) [x] *roteinelor; b) [ ] /ipidelor; c) [ ] -lucidelor; d) [ ] ! alimenta)ie mixtă; e) [ ] ! alimenta)ie ra)ională. 27. )(ormativele consumului de ener+ie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive) vizează pentru populaţia adultă Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Două grupuri; b) [ ] #rei grupuri; c) [ ] *atru grupuri; d) [x] Cinci grupuri. 28. 0upă )(ormativele consumului de ener+ie şi cantitatea necesară de alimente) c'irur+ii se referă la +rupul Sursa – [1] pag.112, curs a) [ ] Anu; b) [ ] Doi;
secară;
c) [x] Cerealiere ; d) [x] Dro?die de %ere; e) [x] /eguminoase uscate. 35. /itaminele /itaminele liposolubile ale laptelui sunt Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs a) [ ] 0E; b) [x] $; c) [x] D; d) [ ] F; e) [x] &. 36. Amanitină nu se conţine în a6 [x] er%uri săl%atice; b) [x] 'eghină; c) [ ] Ciuperci otrăvitoare; d) [x] Carto( crescut; e) [x] "emin)ele (ructelor.
Sursa – [1] pag. 139, curs
37. $olul biolo+ic al +lucidelor nedi+erabile Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs a) [x] odi(icarea timpului de tranzit intestinal 2măresc ori încetinesc6;
b) [x] /eagă cationi metalici; c) [x] $%sor% sau înglo%ează su%stan)ele organice+
produşii de secre)ie şi descompunere a tu%ului digestiv+ microorganismele; d) [x] &xcesul poate (avoriza sau agrava a(ec)iunile in(lamatorii ale tu%ului digestiv; e) [ ] "unt surse de energie.
38. "mportanţa biolo+ică a colesterolului colesterolului Sursa – [1] pag. 115, curs a) [x] &ste precursor al %ilei; b) [x] &ste precursor al ergocalci(erolului; c) [x] &ste parte componentă al celulelor nervoase; d) [ ] ntră în structura vaselor sangvine; e) [ ] ntră în structura muşchilor stria)i. 39. (u sunt indici de apreciere a calităţii laptelui laptelui după #TA# Sursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs a) [ ] *roprietă)i organoleptice; b) [x] Cantitatea de proteine; c) [x] Cantitatea de vitamine; d) [x] Cantitatea de glucide; e) [x] Cantitatea de săruri minerale. 40. Care alimente nu sunt furnizoare furnizoare de proteine biolo+ic superioare Sursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs a) [x] *,ine; b) [ ] /apte; c) [x] /egume; d) [ ] *eşte; e) [ ] Carne. nutritivă a produselor alimentare se va aprecia 41. /aloarea nutritivă după Sursa – [1] pag. 112, curs a) [x] Con)inutul de proteine+ lipide+ glucide; b) [ ] *roprietă)ile organoleptice; c) [x] Con)inutul de vitamine; d) [ ] no(ensivitate; e) [x] Con)inutul de săruri minerale.
42. /aloarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Con)inutul de proteine+ lipide+ glucide; b) [x] *roprietă)ile organoleptice; c) [ ] Con)inutul de vitamine; d) [x] no(ensivitate; e) [ ] Con)inutul de săruri minerale. 43. /aloarea nutritivă a fructelor şi le+umelor e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs a) [ ] Con)inutul sporit de proteine; b) [ ] *roprietă)i organoleptice satis(ăcătoare; c) [x] Con)inutul de săruri minerale; d) [x] Con)inutul de vitamine; e) [ ] Con)inutul de lipide.
44. * alimentaţie ec'ilibrată presupune pag.110, curs Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, a6 [x] Galoare energetică necesară a ra)iei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor+ lipidelor şi glucidelor; b) [ ] Corespunderea componen)ei alimentelor statusului (ermentativ al organismului; c) [x] Baport optim între su%stan)e nutritive şi su%stan)e %iologic active; d) [ ] Begim optim de alimentare; e) [ ] $limente calitative.
45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată apreciată după indicii indicii Sursa – [2] pag. 11, curs a) [x] asa reală corespunde celei ideale; %) [x] Consumul de energie corespunde calora?ului ra)iei alimentare;
c) [x] Cantitatea a%solută şi raportul între tro(ine şi su%stan)ele %iologic active din ra)ia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din ra)ia alimentară; e) [ ] Begimul alimenta)iei. 46. Alimentaţia Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii Sursa – [2] pag.11, curs a) [ ] asa reală corespunde celei ideale; b) [ ] Consumul de energie corespunde calora?ului ra)i ei alimentare;
c) [ ] Cantitatea a%solută şi raportul între tro(ine şi
su%stan)ele %iologic active din ra)ia alimentară; d) [x] Calitatea produselor din ra)ia alimentară; e) [x] Begimul alimenta)iei.
47. Celor epuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] /apte degresat; b) [x] 0r,nză de vaci; c) [ ] $limente 1 surse se pectină; d) [x] *roduse acidolactice; e) [x] !uă . /itamine 'idrosolubile sunt 48. /itamine Sursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs a) [x] C+*; b) [x] 07+ 09+ 0E+ 079; c) [x] 078+ 0<+ 04; d) [ ] $; e) [ ] D. 'idrosolubile vitaminele 49. (u sunt 'idrosolubile Sursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs a) [ ] C+*; b) [ ] 07+ 09+ 0E+ 079; c) [ ] 078+ 0<+ 04; d) [x] $; e) [x] D. 50. $olul biolo+ic al vitaminei 1 2 Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs a) [x] mplicată în meta%olismul glucidelor; b) [x] mplicată în meta%olismul proteinelor; c) [x] mplicată în meta%olismul lipidelor; d) [ ] Beglează sinteza acidului arahidonic; e) [ ] mplicată în meta%olismul sărurilor minerale.
51. Consecinţele carenţei vit3 )0) Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs a) [ ] Ciroza (icatului; b) [x] Bahitizm la copii; c) [x] Hipotonie musculară; d) [x] !steomalacie; e) [ ] Hipercalciemie. 52. #urse alimentare de vitamină )A) -retinol. nu sunt Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs a) [x] orcovi; b) [ ] Ant; c) [x] Fructe; d) [x] Ceapă verde; e) [x] $rdei dulci. 53. $olul biolo+ic al vitaminei )A) Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, a) [x] n(luen)ează creşterea organismului; b) [x] 'ormalizează di(eren)ierea epiteliului; c) [x] ntră în structura pigmen)ilor retinieni; d) [ ] n(luen)ează sinteza lipidelor; e) [ ] n(luen)ează sinteza glucidelor.
curs
54. $olul biolo+ic al vitaminei )C) Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs a) [x] ăreşte rezisten)a organismului; b) [x] a parte la sinteza (i%relor de colagen; c) [x] a parte la reac)iile de oxido1reducere; d) [ ] Contri%uie sinteza glucidelor; e) [ ] Contri%uie sinteza aminoacizilor.
55. /aloarea nutritivă nutritivă a brnzei de vaci este determinată de Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs a) [x] $similarea %ună; b) [x] Con)inutul de proteine şi grăsimi cu valoare %iologică superioară; c) [ ] Con)inutul sporit de vitamina C; d) [x] Con)inutul sporit de calciu; e) [ ] *roprietă)i organoleptice.
56. (umiţi proteinele laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs a) [x] Cazeină; b) [x] /actoal%umină; c) [ ] Gitelină; d) [x] /actoglo%ulină; e) [ ] /ecitină. 57. (u sunt proteine ale laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs a) [ ] Cazeină; b) [ ] /actoal%umină; c) [x] Gitelină; d) [ ] /actoglo%ulină; e) [x] /ecitină. 58. Calitatea pinii se determină conform următorilor indici cu ecepţia unora Sursa – [2] pag. 43, curs a) [ ] !rganoleptici; b) [ ] *orozitate; c) [x] *ermea%ilitate pentru apă; d) [x] $lcalinitate; e) [ ] $ciditate. 59. 0e ce depinde valoarea biolo+ică a proteinelor Sursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs a) [ ] De con)inutul (os(oproteinelor; b) [ ] De diversitatea aminoacizilor; c) [x] De con)inutul aminoacizilor esen)iali; d) [x] De raportul dintre aminoacizii esen)iali şi neesen)iali;
e) [ ] De con)inutul calciului. 60. /aloarea biolo+ică a lipidelor de ori+ine ve+etală e determinată de Sursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs a) [x] $similare %ună; b) [x] Galoare energetică mare; c) [ ] *roprietă)i organoleptice satis(ăcătoare; d) [ ] Con)inut mare de vitamine $ şi D; e) [x] Con)inut de acizi graşi nesatura)i. 61. /aloarea nutritivă a cartofului e determinată de Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs a) [x] Con)inutul sporit de glucide; b) [ ] Con)inutul de proteine complete 2după con)inutul aminoacizilor6;
c) [x] $similarea %ună; d) [x] Con)inutul sporit de potasiu; e) [x] Con)inutul de vitamina C .
62. Fibre alimentare conţin produsele4 a) [x] Crupele de popuşoi; b) [ ] Carto(ii; c) [ ] Crupele de griş; d) [x] Crupele de ovăs; e) [x] Crupele de hrişcă.
Sursa – [1] pag. 136, curs
63. (u sunt surse de fibre alimentare produsele Sursa – [1] pag. 138, curs a) [ ] Crupele de popuşoi; b) [x] Carto(ii;
c) [x] Crupele de griş; d) [ ] Crupele de ovăs; e) [ ] Crupele de hrişcă. 64. &a calculul necesităţii de ener+ie şi trofine se va lua în consideraţie Sursa – [1] pag. 119, curs a) [x] -radul e(ortului (izic; b) [x] asa ideală a corpului; c) [x] G,rsta+ sexul; d) [x] eta%olismul %azal; e) [ ] Begimul alimentar. 65. Ce este caracteristic caracteristic pentru toiinfecţia alimentară Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] De%ut acut; b) [ ] ani(estare epidemică; c) [ ] Contagiozitate; d) [x] 0oala este determinată de consumul alimentelor; e) [ ] ani(estare tardivă. 66. Toicoze alimentare bacteriene sunt Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] "ta(ilococice; b) [ ] "treptococice; c) [x] 0otulismul; d) [ ] "almoneloza; e) [ ] Fuzario1toxicoza. 67. Toicoze alimentare bacteriene nu sunt Sursa – [1] pag.145, curs a) [ ] "ta(ilococice; b) [x] "treptococice; c) [ ] 0otulismul; d) [x] "almoneloza; e) [x] Fuzarioza.
68. Proprietăţi caracteristice enterotoinei stafilococice Sursa – [1] pag. 145-146, curs a) [x] Bezistă (ier%erea; b) [ ] Distrusă de to 345o C; c) [x] Bezistă înghe)area; d) [x] ediul alcalin este (avora%il; e) [ ] ediul acid este (avora%il. 69. 5nterotoina stafilococică nu posedă caracteristicile Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] Bezistă (ier%erea; b) [x] Distrusă de to 345o C; c) [ ] Bezistă înghe)area; d) [ ] ediul alcalin este (avora%il; e) [x] ediul acid este (avora%il. 70. 1otulismul actualmente actualmente e cauzat mai frecvent de Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] am%oane; b) [ ] *eşte roşu; c) [ ] "emi(a%ricate din carne; d) [x] Conserve pregătite în condi)ii casnice; e) [ ] *roduse uşor altera%ile procurate din locuri neamena? ate+ interzise.
71. $olul biolo+ic al vitaminei )0 6)
Sursa – [1] pag.125, curs a) [x] Beglează meta%olismul calciului şi (os(orului; b) [ ] Beglează meta%olismul glucidelor; c) [x] "timulează creşterea şi dezvoltarea (izică; d) [x] Gitamină antirahitică; e) [ ] &ste un antioxidant.
72. Consecinţele 'ipervitaminozei 'ipervitaminozei A sunt Sursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs a) [x] Ce(alee; b6 [x] $norexie;
c) [x] Căderea părului; d) [x] Fragilitate şi dureri osoase; e) [ ] >eratocon?unctivită. 73. $olul biolo+ic al vitaminei )1 7 )
Sursa – [1] pag. 124, curs a) [ ] Beglează hematopoeza; b) [x] Beglează respira)ia tisulară; c) [x] &ste parte componentă a enzimelor im plicate în reac)iile de oxidoredu cere; d) [x] &ste implicată în meta%olismul proteinelor; e) [ ] Contri%uie sinteza colagenului.
74. Metodele de determinare a calităţii pinii -după #TA#. Sursa – [1] pag. 137, curs a) [x] *roprietă)i organoleptice; b) [x] Determinarea acidită)ii; c) [x] Determinarea porozită)ii; d) [x] Determinarea umidită)ii; e) [ ] Determinarea lipidelor. 75. /aloarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de Sursa – [1] pag. 134, curs a) [x] $simila%ilitate %ună; b) [ ] Con)inutul sporit de vitamina C; c) [x] Con)inutul de calciu; d) [x] Con)inutul de vitamine a grupei 0; e) [x] Con)inutul de (os(or. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale Sursa – [1] pag. 130, curs a) [ ] Calciu; %6 [ ] *otasiu; c) [x] Fier; d) [x] Fos(or; e) [x] agneziu.
cu musculatu ra %ine dezvoltată ; d) [x] eta%olismul %azal se accelerează la persoanele sla%e; e) [ ] 'u in(luen)ează.
81. Micotoicozele sunt cauzate de a) [ ] 0. per(righens; b) [x] Claviceps purpurea; c) [x] Bhizopus; d) [x] $spergillus (lavus; e) [ ] Cl. %otulinum.
Sursa – [1] pag. 147, curs
82. Micotoicozele nu pot fi cauzate de Sursa – [1] pag. 147, curs a) [x] 0. per(righens; b) [ ] Claviceps purpurea; c) [ ] Bhizopus; d) [ ] $spergillus (lavus; e) [x] Cl. %otulinum. 83. 8ermeni pato+eni%a+enţi ai toiinfecţiilor sunt Sursa – [1] pag.143, curs a) [ ] "ta(ilococul enterotoxigen; b) [x] Cl. per(ringens; c) [x] &. Coli; d) [ ] "almonelele; e) [ ] Cl. 0otulinum. 84. Toiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de Sursa – [1] pag. 143, curs a) [x] "ta(ilococul enterotoxigen; b) [ ] Cl. per(ringens; c) [ ] &. Coli; d) [x] "almonele; e) [x] Cl. 0otulinum. 85. Caracteristic pentru botulism este
77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu ecepţia Sursa – [1] pag. 130, curs a) [ ] !rganoleptici; b) [ ] 0acteriologici; c) [ ] Chimici; d) [x] $ciditate; e) [x] *orozitate. 78. "nsuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a Sursa – [1] pag. 136, curs a) [x] $terosclerozei; b) [ ] Hemeralopiei; c) [ ] 0olii >IashiorJor; d) [x] Cancerului intestinului gros; e) [x] !%ezită)ii. 79. $olul acizilor +raşi polinesaturaţi este Sursa – [1] pag. 119-120, curs a) [x] Beduc nivelul colesterolului în s,nge; b) [x] "timulează activitatea unor enzime; c) [ ] ăresc nivelul colesterolului în s,nge; d) [x] ntră în structura lipidelor de construc)ie; e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 110, curs a) [ ] "urplusul de masă accelerează meta%olismul %azal;
b) [x] "urplusul de masă încetineşte meta%olismul
%azal; c) [x] eta%olismul %azal se accelerează la persoanele
Sursa – [1] pag.146, curs a) [ ] 0oala apare mai (recvent în urma consumului produselor de patiserie 2pră?ituri+ torturi6; b) [x] "imptomatic deose%im diplopie+ nistagm; c) [x] #o corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [x] Dereglarea actului de degluti)ie; e) [ ] #o corpului crescută.
863 Pentru botulism nu e caracteristic
Sursa – [1] pag.146, curs a) [x] 0oala apare mai (recvent în urma consumului produselor de patiserie 2pră?ituri+ torturi6; b) [ ] "imptomatic deose%im diplopie+ nistagm; c) [ ] #o corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [ ] Dereglarea actului de degluti)ii; e) [x] #o corpului crescută.
873 #emiotica intoicaţiei stafilococice
Sursa – [1] pag.145, curs a) [ ] #o C corpului creşte %rusc; b) [x] -re)uri+ vomă+ dureri acute în epigastru; c) [x] #o C corpului normală; d) [x] Diaree extenuantă; e) [ ] Constipa)i.
883 Pentru toicoza stafilococică nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] #o C corpului creşte %rusc;
b) [ ] -re)uri+ vomă+ dureri acute în epigastru; c) [ ] #o C corpului normală; d) [ ] Diaree extenuantă; e) [x] Constipa)i. 893 Principiile de profilaie a intoicaţiilor alimentare bacteriene Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] *revenirea pătrunderii germenilor patogeni în
produsel e alimenta re; b) [x] *revenirea înmul)irii germenilor patogeni în produsele alimentare 2to+ termen de între%uin)are ş.a.6; c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparar e culinară; d) [ ] munizarea popula)iei; e) [x] zolarea sursei de provocare a intoxica)iilor.
90. Particularităţile intoicaţiilor alimentare Sursa – [1] pag. 145, curs a) [x] $par de o%icei su%it; b) [x] $u o oarecare perioadă de incu%a)ie; c) [x] "unt patologii necontagioase; d) [ ] "unt patologii contagioase; e) [x] "e prezintă ca a(ec)iune în masă. 91. Perioada anului în care 'ipovitaminoza C se manifestă mai frecvent Sursa – [1] pag. 122, curs a) [ ] Gara; b) [ ] #oamna; c) [x] arna; d) [x] *rimăvara; e) [ ] *ermanent. 92. Pinea este sursă de următorii nutrienţi Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs a) [ ] /ipide; b) [x] *roteine; c) [x] -lucide; d) [ ] Gitamine liposolu%ile; e) [x] Gitamine hidrosolu%ile. 93. Pinea nu este sursă de
Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs a) [x] /ipide; b) [ ] *roteine; c) [ ] -lucide; d) [x] Gitamine liposolu%ile; e) [ ] Gitamine hidrosolu%ile.
94. /itamine liposolubile sunt a) [x] Betinol; b) [ ] #iamină; c) [ ] *iridoxină; d) [x] #oco(eroli; e) [ ] $cid ascor%ic. 95. Produse furnizoare de vitamina C a) [x] Carto(i; b) [ ] orcov; c) [x] Garză; d6 [ ] Ceapă; e) [ ] Citrice.
Sursa – [1] pag. 120, curs
Sursa – [1] pag. 122, curs
96. 0e ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale Sursa – [1] pag. 110, curs a) [x] -reutatea corpului; b) [x] G,rstă;
c) [x] Condi)iile climatice; d) [x] "ex; e) [ ] *o(ta de m,ncare. 973 "mportanţa biolo+ică a acizilor +raşi polienici Sursa – [1] pag. 117, curs a) [ ] n(luen)ează meta%olismul glucidic; b) [x] nlesnesc eliminarea colesterolului din organism; c) [x] n(luen)ează meta%olismul vitaminelor hidrosol u%ile; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi satura)i; e) [ ] Favorizează meta%olismul sărurilor de Ca şi *.
98. Produsele furnizoare de +lucide
Sursa – [1] pag. 117, curs a) [x] Fructele şi legumele; %) [ ] Carnea şi derivatele ei; c) [x] /aptele şi derivatele lui; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi satura)i; e) [x] Favorizează meta%olismul sărurilor de Ca şi *.
99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biolo+ică superioară Sursa – [1] pag. 113, curs a6 [ ] *,inea; %6 [x] Carnea şi derivatele ei; c) [x] /aptele şi produsele lactate; d) [ ] Fructele şi legumele; e) [x] !uăle.
100. Produsele furnizoare de +lucide nedi+erabile -fibre alimentare. Sursa – [1] pag. 117, curs a) [x] Fructe; b) [x] /egume; c) [ ] Carne; d) [ ] *,ine al%ă; e) [x] *,ine neagră. 101. Patolo+ii alimentare -clasificarea FA*9*M#. sunt Sursa – [1] pag. 139, curs a) [x] Cauzate de hiperalimenta)ie; b) [x] Cauzate de su%alimenta)ie; c) [x] Cauzate de insu(icien)a unuia sau a m ai multor tro(ine;
d) [ ] ntoxica)iile alimentare; e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar. 1023 Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs a) [x] Gitamine hidrosolu%ile; b) [ ] /ipide; c) [x] icroelemente; d) [x] "ăruri minerale; e) [x] -lucide.
103. Toiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de Sursa – [1] pag. 143, curs a) [ ] &.Coli; b) [x] Cl.0otulinum; c) [x] "alonină; d) [x] $migdalină; e) [ ] Cl.per(ringhens.
104. "ndicii inte+rităţii laptelui sunt a) [x] Densitatea; b) [ ] Con)inutul de proteine; c) [x] Con)inutul de lipide;
Sursa – [1] pag. 37, curs
d) [ ] $ciditatea; e) [ ] Con)inutul sărurilor minerale. 105. Produsele furnizoare de caroteni sunt Sursa – [1] pag. 120, curs a) [ ] Carne; b) [x] $rdei graşi; c) [ ] Frişcă; d) [x] ăcieş; e) [x] "panac. 106. Pentru 'ipervitaminoza A nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 121, curs a) [ ] Ce(alee; b) [ ] #ul%urări ale somnului; c) [ ] Dureri în oase; d) [x] Hipertenzie arterială; e) [x] Dereglări psihice. 107. !n corespundere cu funcţiile biolo+ice substanţele nutritive sunt +rupate în Sursa – [1] pag. 121, curs a) [x] &nergogene; b) [x] *reponderent plastice; c) [ ] $pă; d) [x] "u%stan)e catalitice; e) [ ] "u%stan)e toxice. 108. #ubstanţe nutritive cu funcţie ener+o+enă sunt Sursa – [1] pag. 110, curs a) [ ] "ărurile minerale; b) [ ] Gitaminele; c) [x] /ipidele; d) [x] -lucidele; e) [ ] *roteinele. 109. #ubstanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt Sursa – [1] pag. 111, curs a) [x] "ărurile mineral; b) [ ] Gitaminele;;
c) [ ] /ipidele;
d) [ ] -lucidele; e) [x] *roteinele.
114. #urplusul de proteine în alimentaţie condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Dereglarea (unc)iei (icatului; b) [x] Dereglarea (unc)iei rinichilor; c) [x] n(luen)ează dezvoltarea micro(lorei intestinale; d) [ ] "căderea meta%olismului %azal; e) [x] Dereglarea (unc)iei sistemului nervos. 115. #ubnutriţia reprezintă4
Sursa 1 curs a) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia a%undentă; b) [ ] patologii cauzate de caren)a sau lipsa totală a
unor sau a mai multor su%stan)e nutritive; c) [ ] patologii cauzate de dis%alan)a su%stan)elor nutritive în ra)ia alimentară; d) [x] patologie cauzată de alimenta)ia cantitativ insu(icientă; e) [ ] maladii acute+ apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme .
1163 :iperalimentaţia reprezintă4
Sursa - curs a) [x] patologie cauzată de alimenta)ia a%undentă; b) [ ] patologii cauzate de caren)a sau lipsa totală a unor sau a mai multor su%stan)e nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de dis%alan)a su%stan)elor nutritive în ra)ia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia cantitativ insu(icientă;
e) [ ] maladii acute+ apărute în rezultatul utilizării
alimentelor contaminate cu microorganisme.
1173 Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă4
Sursa - curs a) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia a%undentă; b) [x] patologii cauzate de caren)a sau lipsa totală a unor sau a mai multor su%stan)e nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de dis%alan)a su%stan)elor nutritive în ra)ia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia cantitativ 110. #ubstanţe nutritive cu efect catalitic sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs a) [ ] *roteinele; b) [ ] /ipidele; c) [ ] -lucidele;
d) [x] Gitaminele; e) [x] icroelementele.
111. !n funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] $minoacizii esen)iali; b) [ ] /ipidele; c) [x] $cizii graşi polinesatura)i; d) [x] Gitaminele; e) [x] "ărurile minerale. 112. !n funcţie de importanţă substanţe substituente sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs a) [x] -lucidele; b) [x] /ipidele; c) [ ] Gitaminele; d) [ ] "ărurile minerale; e) [ ] $minoacizii esen)iali. 113. Carenţa îndelun+ată de proteine alimentare condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs a) [x] Dereglarea sistemelor (ermentative; b) [x] "căderea meta%olismului %azal; c) [x] "căderea termogenezei; d ) [x] Dereglări ale (unc)iei sistemului endocrin; e) [ ] $ccelerarea meta%olismului %azal.
insu(icientă;
e) [ ] maladii acute+ apărute în rezultatul utilizării
alimentelor contaminate cu microorganisme.
118. Alimentaţia neec'ilibrată reprezintă4
Sursa - curs a) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia a%undentă; b) [ ] patologii cauzate de caren)a sau lipsa totală a unor sau a mai multor su%stan)e nutritive;
c) [x] patologii cauzate de dis%alan)a su%stan)elor nutritive în ra)ia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimenta)ia cantitativ insu(icientă;
e) [ ] maladii acute+ apărute în rezultatul utilizării
alimentelor contaminate cu microorganisme.
119. Consecinţele subnutriţiei sunt4
Sursa - curs a) [ ] o%ezitatea; b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [ ] (luoroza; d) [x] încetinirea meta%olismului; e) [x] scăderea în greutate.
120. Consecinţele subnutriţiei sunt4
Sursa - curs a) [x] reducerea masei musculare; b) [x] micşorarea productivită)ii muncii; c) [ ] unele hepatite cronice; d) [ ] dia%et zaharat e) [x] scăderea rezisten)ei organismului la agresiunile micro%iene+ toxice ş. a. nocevită)i de mediu.
121. Consecinţele 'iperalimentaţiei sunt4
Sursa - curs
a) [x] o%ezitatea; b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [x] (luoroza; d) [ ] încetinirea meta%olismului; e) [ ] scăderea în greutate. 122. Consecinţele 'iperalimentaţiei sunt4 Sursa - curs a) [ ] reducerea masei musculare; b) [ ] micşorarea productivită)ii muncii; c) [x] unele hepatite cronice; d) [x] dia%et zaharat; e) [ ] scăderea rezisten)ei organismului l a agresiunile micro%iene+ toxice ş. a. nocivită)i de mediu.
123. Tipurile subnutriţiei sunt4 a) [x] su%nutri)ia secundară; b) [ ] (orma a%solută; c) [ ] rahitismul; d) [x] su%nutri)ia primară; e) [ ] (orma relativă. 124. Formele etiolo+ice ale subnutriţiei sunt4 a) [x] guşa endemică; b) [x] ateroscleroza; c) [x] rahitismul; d) [ ] dia%et; e) [x] avitaminozele. 125. Formele etiolo+ice ale subnutriţiei sunt4 a) [x] caria dentară; b) [ ] (luoroză; c) [x] colelitiaza; d) [x] anemiile nutri)ionale; e) [x] hipovitaminozele. 126. Formele 'iperalmentaţiei sunt4 a) [ ] secundară; b) [x] a%solută; c) [ ] rahitismul; d) [ ] primară; e) [x] relativă. 127. "ntoicaţiile alimentare reprezintă4
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
e) [x] specia şi gradul de virulen)ă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
130. Toicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin4 Sursa - curs a) [x] toxine ale unui agent patogen speci(ic; b) [x] toxine ale %acilul %otulinic ; c) [x] toxine ale sta(ilococul; d) [x] micotoxine; e) [ ] germeni condi)ionat patogeni. 131. Toicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin4 Sursa - curs a) [x] toxine ale unui agent patogen speci(ic; b) [x] toxine ale %acilului %otulinic; c) [x] toxine sta(ilococice; d) [ ] micotoxine; e) [ ] germeni condi)ionat patogeni. 132. Toiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin4 Sursa - curs a) [ ] toxine ale unui agent patogen speci(ic; b) [ ] toxine ale %acilului %otulinic; c) [ ] toxine sta(ilococice; d) [ ] micotoxine; e) [x] germeni condi)ionat patogeni. 133. Formele botulismului sunt4 Sursa - curs a) [ ] %acterian; b) [x] in(antil; c) [ ] in(ec)ios; d) [x] de plagă; e) [x] alimentar.
134. #imptome specifice ale botulismului sunt4 a) [ ] artralgii; b) [x] dereglări de vor%ire; c) [x] diplopie; d) [x] dereglare a degluti)iei; e) [x] midriază.
Sursa - curs
d) [ ] patologii cauzate de alimenta)ia cantitativ
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu4 Sursa - curs a) [x] amigdalită; b) [x] (uruncul; c) [x] plăgi purulente; d) [ ] gastrită; e) [x] panariciu.
e) [x] maladii acute+ rar cronice+ apărute în rezultatul
136. Purtători facultativi de stafilococ sunt4
Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimenta)ia a%undentă; b) [ ] patologii cauzate de caren)a sau lipsa totală a unor sau a mai multor su%stan)e nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de dis%alan)a su%stan)elor nutritive în ra)ia alimentară; insu(icientă;
utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impuri(icate cu su%stan)e toxice.
128. "ntoicaţiile alimentare se clasifică în4 a) [x] de etiologie necunoscută; b) [x] micro%iene; c) [ ] virale; d) [x] nemicro%iene; e) [ ] parazitare.
Sursa - curs
129. Apariţia intoicaţiilor alimentare bacteriene depinde de4 Sursa - curs a) [x] particularită)ile (izice ale alimentului; b) [ ] ora consumării alimentelor; c) [x] gradul de rezisten)ă a organismului (a)ă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu %acterii vii sau toxine;
a) [ ] personalul %olnav cu amigdalită; b) [x] animalele cu mastită; c) [ ] rozătoarele; d) [ ] ),n)arii; e) [ ] insectele. 137. (umiţi formele micotoicozelor4 a) [x] (uzariotoxicoza; b) [x] ergotismul; c) [ ] echinococoza; d) [ ] %alantidioza; e) [x] a(lotoxicoza. 138 3 #ursele de îmbolnăvire în toicoinfecţii4 a) [ ] insectele; b) [x] omul; c) [x] animalele; d) [ ] rozătoarele;
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
e) [ ] animalele cu s,nge rece. 139. Calea de transmitere a toicoinfecţiilor4 a) [ ] (ecală; b) [x] alimentară; c) [ ] transmisi%ilă; d) [ ] transplacentară; e) [ ] intestinală. 140. Mecanismul de transmitere a toiinfecţiilor4 a) [ ] transplacentar; b) [ ] intestinal; c) [x] (ecalo 1 oral; d) [ ] prin picături; e) [ ] de contact. 141. (umiţi intoicaţiile alimentare nemicrobiene4 a) [x] cu carto(i încol)i)i; b) [ ] cu ciuperci microscopice; c) [x] cu ciuperci otrăvitoare; d) [x] cu organele unor specii de peşte; e) [x] cu pesticide.
147. Profilaia micotoicozelor4
Sursa - curs a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a
Sursa - curs
materiei prime
(ormelor vegetative şi (ormării toxinelor în conserve; c) [ ] sterilizarea corectă; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare+ cerealelor şi a nutre)urilor; e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
Sursa - curs
148. Profilaia intoicaţiilor cu pesticide4
Sursa - curs a) [x] respectarea C$; b) [ ] asigurarea condi)iilor de producere+ păstrare şi
realizare a produselor alimentare cu prevenirea (ormării toxinelor; c) [ ] depistarea surselor; d) [x] controlul con)inutului de su%stan)e reziduale î n produsele alimentare; e) [x] utilizarea pesticidelor cu eviden)a caracteristicilor toxice.
Sursa - curs
142. (umiţi intoicaţiile alimentare de etiolo+ie necunoscută4 Sursa - curs a) [x] cu carne de prepeli)ă; b) [x] cu har%uz; c) [x] cu unele specii de peşti+ în unii ani; d) [ ] cu carto(i încol)i)i; e) [x] mioglo%inuria alimentară paroxismală1toxică.
IGI!" "#$%$I 149.
143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoicaţii alimentare4 Sursa - curs a) [x] copiii mici 2sugari+ preşcolari6; b) [ ] persoanele cu v,rstă medie; c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis; d) [x] (emeile însărcinate; e) [x] v,rstnicii 2(recvent peste E8 ani6. 144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toiinfecţii alimentare sunt4 Sursa - curs a) [x] persoane care lucrează în a%atoare+ pescării; b) [x] consumul de carne+ peşte sau pui in(estat+ scoici+
Sursa - curs
a) [ ] respectarea C$; b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] depistarea surselor; d) [x] prevenirea germinării sporilor+ multiplicării
(ormelor vegetative şi (ormării toxinelor în conservele pregătite; e) [x] sterilizarea corectă.
146. 0irecţiile de bază în profilaia intoicaţiilor stafilococice4 Sursa - curs a) [ ] respectarea C$; b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de sta(ilococ ce
activează la întreprinderile alimentare; c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare; d) [x] asigurarea condi)iilor de producere+ păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea (ormării toxinelor; e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a %ucatelor.
0efiniţia corectă a climei este
Sursa – [1] pag. 24, curs a) [x] #otalitatea (actorilor (izici atmos(erici şi telurici
dintr1o regiune ce condi)ionează spa)iul vital al organismelor pe perioade lungi de timp; b) [ ] #otalitatea (actorilor (izici şi chimici ce mani(estă insta%ilitate într1o perioadă scurtă de timp; c) [ ] #otalitatea (actorilor chimici ce mani(estă o sta%ilitate în timp; d) [ ] #otalitatea (actorilor (izici al aerului dintr1un spa)iu limitat; e) [ ] #otalitatea (actorilor (izici atmos(erici n momentul dat.
150.
melci sau moluşte contaminate şi insu(icient preparate termic; c) [ ] (umatul; d) [x] consumul unor alimente sau %ăuturi nepasteurizate; e) [x] călătorii sau vacan)e în )ări în curs de dezvoltare.
145. 0irecţiile de bază în profilaia botulismului4
şi produselor alimentare;
b) [ ] prevenirea germinării sporilor+ multiplicării
0efiniţia corectă a vremii este
Sursa – [17] pag. 54, curs a) [ ] #otalitatea (actorilor (izici şi chimici al atmos(erei în decursul unui anotimp;
b) [x] #otalitatea (actorilor (izici al atmos(erei Kn momentul dat;
c) [ ] #otalitatea (actorilor (izici al aerului dintr1o încăpere
d) [ ] #otalitatea (actorilor chimici al aerului din încăperi; e) [ ] #otalitatea (actorilor (izici al aerului ce mani(estă
151.
sta%ilitate în timp. 0efiniţia corectă a microclimatului este Sursa – [2] pag. 111, curs a) [x] #otalitatea (actorilor (izici 2temperatură+ umiditate+ curen)i de aer6 al aerului dintr1un spa)iu limitat; b) [ ] #otalitatea (actorilor (izici şi chimici al aerului din încăpere; c) [ ] #otalitatea (actorilor chimici al aerului din regiunea dată; d) [ ] #otalitatea (actorilor (izici şi chimici al aerului determina)i în momentul dat; e) [ ] #otalitatea (actorilor (izici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biolo+ice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs a) [x] Gitamina D se sintezează su% ac)iunea radia)iilor ultraviolete din diapazonul 0;
b) [ ] Gitamina D se sintezează su% ac)iunea radia)iilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Gitamina D se sintezează su% ac)iunea radia)iilor in(raroşii scurte;
d) [ ] Gitamina D se sintezează su% ac)iunea radia)iilor in(raroşii lungi; e) [ ] Gitamina D se sintezează su% ac)iunea radia)iilor luminoase.
e) [ ] Heteros(era. 161.
5cranul de * 6 se află în stratul atmosferei Sursa – [17] pag.9, curs a) [ ] #ropos(eră; b) [x] "tratos(eră; c) [ ] ezos(eră; d) [ ] Heteros(eră; e) [ ] &xos(eră.
162.
0efiniţi umiditatea absolută a aerului Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru satura)ia totală a aerului la t o C dată; b) [x] Cantitatea 2grame6 de vapori de apă prezen)i la momentul determinării în 7m: de aer; c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la t o M5o C; d) [ ] Di(eren)a dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura :=o C şi temperatura în momentul determinării; e) [ ] *unctul de rouă.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biolo+ice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs a) [ ] elanina se (ormează su% ac)iunea radia)iilor luminoase;
b) [x] elanina se (ormează su% ac)iunea radia)iilor
ultraviolete din diapazonul $; c) [ ] elanina se (ormează su% ac)iunea radia)iilor ultraviolete din diapazonul C; d) [ ] elanina se (ormează su% ac)iunea radia)iilor ultraviolete din diapazonul 0; e) [ ] elanina se (ormează su% ac)iunea radia)iilor in(raroşii .
154.
"nsolaţia e cauzată de acţiunea
Sursa – [1] pag. 28, curs a) [ ] Badia)iilor in(raroşii lungi; b) [x] Badia)iilor in(raroşii scurte; c) [ ] Badia)iilor luminoase; d) [ ] Badia)iilor ultraviolete din diapazonul C; e) [ ] Badia)iilor ultraviolete din diapazonul $.
155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] Altraviolete @ C; b) [ ] Altraviolete @ $; c) [ ] Altraviolete @ 0; d) [ ] n(raroşii scurte; e) [ ] n(raroşii lungi. 156.
/iaţa este imposibilă la un conţinut de oi+en în aer Sursa – [1] pag. 38, curs a) [x] = @ 4; b) [ ] L @ 75; c) [ ] 77 @ 79; d) [ ] 7: @ 7<; e) [ ] 78 @ 7E.
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de C* 7 în aer pnă la4 Sursa – [1] pag. 38, curs a) [x] 4 @ 75; b) [ ] 8 @ =; c) [ ] : @ E; d) [ ] 9 @ <; e) [ ] 7 @ :. 158.
159.
$oza frecvenţei vnturilor ne arată Sursa – [1] pag. 29, curs a) [ ] Direc)ia de mişcare a aerului; b) [ ] Giteza de mişcare a aerului; c) [x] Direc)ia predominantă de mişcare a aerului într1o perioadă de timp; d) [ ] 'umărul de zile cu v,nt; e) [ ] 'umărul de zile (ără v,nt. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru Sursa – [2] pag. 172, curs a) [x] $ putea compara rezultatele analizei di(eritor pro%e; b) [ ] $ (acilita mersul analizei; c) [ ] $ neutraliza C!9 din pro%a recoltată; d) [ ] $ înlătura microorganismele din pro%ele recoltate; e) [ ] $ (acilita transportarea pro%ei recoltate.
160. Cea mai mare influenţă asupra or+anismului uman o are stratul atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs a) [ ] "tratos(era; b) [x] #ropos(era; c) [ ] #ermos(era; d) [ ] &xos(era;
163. /itezele mici -sub 2m9sec. de mişcare al aerului se determină cu Sursa – [2] pag. 124, curs a) [ ] $nemometrul cu palete; b) [x] Catatermometrul; c) [ ] $nemometrul cu cupe; d) [ ] $ctinometrul; e) [ ] *sihrometrul. 164.
Cu temperatura efectivă se apreciază Sursa – [2] pag. 130, curs a) [ ] #emperatura aerului din încăperi; b) [ ] #emperatura aerului atmos(eric; c) [x] $c)iunea sumară a (actorilor de microclimat asupra organismului; d) [ ] *uterea de răcire a aerului; e) [ ] #emperatura corpului.
165. /itamina 0 este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din +rupul Sursa – [17] pag. 187, curs a) [ ] Altraviolete $; b) [x] Altraviolete 0; c) [ ] Altraviolete C; d) [ ] n(raroşii; e) [ ] /uminoase. 166. Procesele ce au loc pe pămnt influenţează starea stratului atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs a) [ ] onos(era; b) [x] #ropos(era; c) [ ] ezos(era; d) & ' "tratos(era; e) [ ] &xos(era . 167. ;miditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] 951<5; b) [x] <51E5; c) [ ] E5145; d) [ ] 451L5; e) [ ] L51755. 168.
0ispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Catatermometrul; b) [ ] 0arogra(ul; c) [x] *sihrometrul ; d) [ ] -lo%termometrul; e) [ ] $ctinometrul.
169. $adiaţia, < cale de cedare a căldurii de către or+anism, depinde în fond de unul din factorii enumeraţi mai jos Sursa – [17] pag. 211, curs a) [ ] # 5 aerului; b) [ ] Amiditatea aerului; c) [x] # 5 o%iectelor încon?urătoare; d) [ ] Giteza de mişcare a aerului; e) [ ] Boza v,nturilor . 170.
Temperatura efectivă se poate stabili măsurnd Sursa – [2] pag. 130, curs a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă; b) [x] toC+ umiditatea+ viteza curen)ilor de aer; c) [ ] toC cutanată+ umiditatea şi viteza curen)ilor de aer; d) [ ] toC radiantă+ umiditatea şi viteza curen)ilor de aer; e) [ ] Amiditatea şi temperatura aerului
171. !n aerul atmosferic se conţine C* 7 a) [ ] 5+7915+5L; b) [ ] 5+5415+5=; c) [ ] 5+5E15+58; d) [x] 5+5<15+5:; e) [ ] 5+5:@5+57.
Sursa – [1] pag. 38, curs
172. (ivelul maim de C* 7 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei epuşi Sursa – [1] pag. 38, curs a) [ ] 91:; b) [x] <18; c) [ ] E1=; d) [ ] 75; e) [ ] 78. 173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin Sursa – [1] pag. 38, curs a) [ ] Concentra)ia sa în aerul inspirat; b) [ ] Concentra)ia !9 din aerul inspirat; c) [ ] Concentra)ia sa din s,ngele venos; d) [x] *resiunea atmos(erică; e) [ ] Amiditatea aerului. 174.
"ndicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este Sursa – [2] pag. 177, curs a) [ ] *oluan)i iritan)i; b) [x] C!9; c) [ ] 'H:; d) [ ] *oluan)i as(ixian)i; e) [ ] C!.
175.
Transportul auto poluează aerul cu Sursa – [1] pag. 39, curs a) [x] onoxid de car%on; b) [x] !xizi de azot şi aldehide; c6 [x] Hidrocar%uri policiclice aromatice; d) [x] *lum%; e) [ ] Hidrogen sul(urat.
176.
Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile Sursa – [1] pag. 27, curs a6 [ ] Altraviolete zona $ ; b) [ ] Altraviolete zona 0.; c) [x] Altraviolete zona C; d) [ ] n(raroşii; e) [ ] /uminoase .
177.
;miditatea relativă a aerului este Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Di(eren)a dintre umiditatea maximă şi cea a%solută; b) [x] Baportul dintre umiditatea a%solută şi cea maximă; c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă+ prezen)i la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
e) [ ] *unctul de rouă. 178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu ecepţia Sursa –curs a) [x] Badia)ie negativă; b) [ ] #emperatura aerului crescută; c) [ ] Amiditatea aerului crescută; d) [ ] işcarea aerului scăzută; e) [ ] Badia)ie pozitivă. 179. $adiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziolo+ice, cu ecepţia Sursa – [17] pag. 212, curs a) [ ] Creşterea to C cutanate; b) [ ] Creşterea (recven)ei şi amplitudinii respiratorii; c) [x] Creşterea tensiunii arteriale; d) [ ] Creşterea (recven)ei pulsului; e) [ ] Creşterea to C corpului. 180. prin
0ioidul de carbon influenţează asupra or+anismului
Sursa – [17] pag. 13, curs a) [x] Concentra)ia sa în aerul inspirat; b) [ ] odi(icarea presiunii atmos(erice; c) [ ] "căderea concentra)iei azotului în aerul inspirat; d) [ ] Concentra)ia sa în aerul expirat; e) [ ] Creşterea concentra)iei de "!9 în aer.
181.
Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] $ctinometrul; b) [ ] $nemometrul; c) [x] Catatermometrul; d6 [ ] *sihrometrul; e) [ ] 0arogra(ul.
182.
Ce reprezintă procesele de termore+lare Sursa – [17] pag. 211, curs a) [x] en)inerea temperaturii sta%ile a corpului cu participarea mecanismelor (iziologice de termogeneză şi termoliză; b) [ ] $comodarea temperaturii corpului la temperatura externă; c) [ ] Cedarea intensă de căldură la ac)iunea temperaturilor externe; d) [ ] ntensi(icarea termogenezei; e) [ ] "căderea termogenezei.
183. $adiaţiile ultraviolete cu lun+ime de undă scurtă -+rupul C. manifestă acţiune Sursa – [1] pag.27, curs a) [ ] #onizantă generală; b) [ ] $c)iune optimă; c) [ ] -eneratoare de vitamina D; d) [x] 0actericida; e) [ ] #ermică. 184. "nfluenţa umidităţii scăzute a aerului asupra or+anismului Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs a) [ ] en)ine constantă temperatura corpului; b) [x] ăreşte termoliza prin evaporare; c) [ ] icşorează termoliza prin evaporare; d) [ ] ăreşte termoliza prin convec)ie; e) [ ] "poreşte termogeneza. 185.
$itmul nictemeral se formează sub acţiunea Sursa – [17] pag. 191, curs a) [ ] Badia)iilor ultraviolete C; b) [ ] Badia)iilor in(raroşii lungi; c) [ ] Badia)iilor in(raroşii scurte;
d) [x] Badia)iilor luminoase; e) [ ] Badia)iilor ultraviolete 0. 186.
&a scăderea temperaturii aerului -mai joasă de 2= o C. metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 30-31, curs a) [ ] "cade; b) [x] Creşte; c) [ ] 'u se modi(ică; d) [ ] !scilează în diapazon mare; e) [ ] !scilează în diapazon mic.
187.
(umărul de aeroioni +rei este mai mare în Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] !raşele mari industriale; b) [ ] /ocalită)ile rurale; c) [ ] *e malul mării; d) [ ] /,ngă cascade; e) [ ] /,ngă r,uri curgătoare.
e) [ ] $ccelerarea meta%olismului %azal. 194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin Sursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs a) [x] $ccelerarea meta%olismului %azal; b) [ ] Diminuarea meta%olismului %azal; c) [x] "porirea termogenezei; d) [x] "porirea volumului de s,nge circulant; e6 [ ] Diminuarea termogenezei. 195.
Sursa – [17] pag. 57, curs a) [x] nsta%ilitate mare în timp; b) [ ] "ta%ilitate în timp; c) [x] odi(icări în decursul zilei; d) [ ] odi(icări în decursul anului; e) [ ] odi(icări în decursul a sute de ani.
196.
188. Aerul poluat conţine
Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] ai mul)i ioni grei; b) [ ] ai mul)i ioni uşori; c) [ ] Coe(icientul unipolar este zero; d) [ ] Con)ine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi; e) [ ] Con)ine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone Sursa – curs a) [ ] Ana; b) [ ] Două; c) [ ] #rei; d) [ ] *atru; e) [x] Cinci. 190.
191.
Caracteristicile +enerale ale climei sunt Sursa – [1] pag.24, curs a) [x] "ta%ilitate în timp; b) [ ] nsta%ilitate în timp; c) [x] odi(icările sunt posi%ile numai în perioade lungi de timp; d) [ ] odi(icările sunt posi%ile în decursul zilei; e) [ ] odi(icările sunt posi%ile în decursul anotimpului. #uprafaţa Pămntului se împarte în zonele climatice Sursa – [17] pag. 54, curs a) [x] Nonele polare; b) [x] Nona tropicală;
197.
Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs a) [x] "căderea (recven)ei pulsului; b) [x] "căderea (recven)ei respira)iei; c) [x] "căderea termogenezei; d) [x] Diminuarea meta%olismului %azal;
!n faza iniţială de aclimatizare se produc Sursa – [17] pag. 57, curs a) [x] *redomină procesele de inhi%i)ie a sistemului nervos central; b) [ ] *redomină procesele de excita)ie a sistemului nervos central; c6 [x] "e suprasolicită centrul de termoreglare; d) [x] "e modi(ică meta%olismul %azal; e) [x] "cade capacitatea de muncă.
199.
Catatermometria este o metodă pentru determinarea Sursa – [2] pag. 124, curs a) [x] Capacită)ii de răcire a aerului; b) [x] Gitezei de mişcare a aerului; c) [ ] #emperaturii aerului; d) [ ] Amidită)ii relative a aerului; e) [x] $c)iunii complexe a (actorilor de microclimat .
200.
Temperatura efectivă ne vorbeşte despre Sursa – [2] pag. 130-132, curs a) [ ] #emperatura aerului; b) [x] &(ectul caloric produs de (actorii microclimatici; c6 [ ] Amiditatea şi viteza de mişcare a aerului; d) [x] $c)iunea sumară a (actorilor de microclimat; e) [ ] $c)iunea selectivă a temperaturii aerului.
192.
193.
Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării Sursa – [17] pag.59, curs a) [x] $climatizarea este un proces social+ %iologic de adaptare activă a organismului la condi)ii climatice noi; b) [ ] $climatizarea nu depinde de alimenta)ie+ condi)iile de muncă şi de trai; c) [x] *rocesul de aclimatizare decurge în : (aze; d) [x] $climatizarea poate (i înlesnită cu anumite măsuri curativ1pro(ilactice; e) [ ] $climatizarea poate (i numai (avora%ilă.
198. 8rupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complee a factorilor de microclimat asupra or+anismului sunt Sursa – [2] pag. 130-132, curs a) [x] Fizice; b) [ ] Chimice; c) [ ] 0acteriologice; d) [x] Fiziologice; e) [x] *sihologice.
c) [x] Nonele temperate; d) [ ] Nonele de climat nespeci(ic; e) [ ] Nonele de climat excitant. 0upă influenţa asupra or+anismului tipurile de climă se împart în Sursa – [17] pag. 55, curs a) [x] Climat excitant; b) &x] Climat indi(erent ; c) [x] Climat intermediar; d) [ ] Climat marin; e) [ ] Climat de stepă.
/remea se caracterizează prin
201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] #emperatura aerului; b) [x] Amiditatea aerului; c) [x] Giteza de mişcare a aerului; d) [ ] *resiunea atmos(erică; e) [x] Badia)iile calorice. 202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
Sursa – [1] pag. 27, curs a) [ ] Badia)iile ultraviolete din diapazonul C provoacă b) c) d) e)
leziuni celulare; [x] Badia)iile ultraviolete din diapazonul C au e(ect stimulator pronun)at; [x] Badia)iile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezisten)a organismului; [ ] Badia)iile ultraviolete din diapazonul 0 accelerează procesele meta%olice; [ ] Badia)iile ultraviolete din diapazonul $ (ormează pigmentul melanină.
b) [ ] Bespectarea C$ pentru poluan)ii aerului atmos(eric;
c) [x] *lantarea zonelor verzi; d) [ ] *er(ec)ionarea proceselor de ardere; e) [x] "ta%ilirea zonelor de protec)ie sanitară. 210.
203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului Sursa – [1] pag. 39-41, curs a) [x] Gicierea aerului se produce numai în spa)ii închise;
b) [ ] Gicierea aerului se produce numai în aerul
atmos(eric; c) [x] Gicierea aerului este rezultatul unor procese (iziologice; d) [ ] Gicierea aerului este rezultatul unor activită)i economico1sociale; e) [ ] Gicierea aerului se produce numai în spa)ii ocupa)ionale.
204.
205.
#urse artificiale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, curs a) [x] #ransportul terestru+ aerian; b) [ ] &roziunea solului; c) [x] *rocesele industriale; d) [x] *rocesele de ardere a com%usti%ilului; e) [ ] &rup)iile vulcanice.
208. sunt
211.
Probele de aer din încăperile înc'ise pentru analiza c'imică pot fi recoltate prin metodele Sursa – [2] pag. 171-172, curs a) [x] De su%stitu)ie; b) [x] De aspira)ie; c) [x] De sedimentare; d) [ ] De compresie; e) [x] De vacuum .
212.
Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele Sursa – [2] pag. 186, curs a) [ ] De vacuum; b) [x] De sedimentare; c) [x] De (iltrare; d) [x] De aspira)ie pe supra(a)ă; e) [ ] De su%stitu)ie.
213. #urse naturale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs a) [x] #ransportul terestru+ aerian; b) [ ] &roziunea solului; c) [x] *rocesele industriale; d) [x] *rocesele de ardere a com%usti%ilului; e) [ ] &rup)iile vulcanice.
206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs a) [x] Beducerea radia)iilor solare luminoase; b) [x] Distrugerea vegeta)iilor; c) [ ] $pari)ia cancerului; d) [ ] $gravarea %olilor; e) [x] Coroziunea metalelor. 207.
Măsuri te'nolo+ice în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa – [17] pag. 44, curs a) [ ] "ta%ilirea zonelor de protec)ie sanitară; b) [ ] *lantarea zonelor verzi; c) [x] Becuperarea şi utilizarea reziduurilor mena?ere; d) [x] #recerea la procese tehnologice închise; e) [x] *er(ec)ionarea proceselor de ardere.
Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, curs a) [ ] Beducerea radia)iilor solare luminoase; b) [ ] Distrugerea vegeta)iilor; c) [x] $pari)ia cancerului; d) [x] $gravarea %olilor; e) [ ] Coroziunea metalelor.
Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile Sursa –curs a) [ ] #ropos(eră; b) [x] "tratos(eră; c) [ ] ezos(eră; d) [x] Heteros(eră; e) [ ] &xos(eră.
214.
215.
Măsuri le+islative de protecţie ale aerului atmosferic nu
Sursa, curs a) [ ] onitorizarea calită)ii aerului atmos(eric; b) & ] Bespectarea C$ pentru poluan)ii aerului
atmos(eric; c) [x] *lantarea zonelor verzi; d) [x] *er(ec)ionarea proceselor de ardere a com%usti%ilului; e) [x] "ta%ilirea zonelor de protec)ie sanitară.
209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa –curs a) [ ] onitorizarea calită)ii aerului atmos(eric;
216.
Termoliza prin evaporare se caracterizează Sursa – [1] pag.30, curs a) [ ] Beprezintă <8185 din totalul pierderilor de căldură; b) [x] &ste dependentă de umiditate şi viteza curen)ilor de aer; c) [ ] Creşte în aerul viciat; d) [x] Beprezintă 981:5 din totalul pierderilor de căldură; e) [ ] Creşte în aerul umed. Termoliza prin radiaţie se caracterizează Sursa – [1] pag. 30, curs a) [x] Beprezintă <8185 din totalul căldurii pierdute; b) [ ] &ste dependentă de umiditate şi viteza curen)ilor de aer; c) [x] Depinde de gradientul termic; d) [ ] Creşte în aerul atmos(eric poluat; e) [ ] Creşte în aerul viciat. *r+anismul reacţionează la suprarăcire prin Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs a) [x] "pasmul vaselor sanguine peri(erice; b) [x] "cade rezisten)a organismului; c) [x] "e reduce activitatea (agocitelor; d) [ ] Creşte ventila)ia pulmonară; e) [ ] Creşte temperatura corpului.
217.
Temperatura efectivă este
Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] "enza)ia termică a organismului pus în di(erite
situa)ii de microclimat; b) [x] Complexul de (actori (izici ai aerului în ac)iune asupra organismului şi reac)ia de răspuns a organismului la ac)iunea acestor (actori; c) [x] ! metodă psihologică de apreciere a in(luen)ei microclimatului asupra organismului; d) [ ] ! metodă (izico1chimică de apreciere a in(luen)ei microclimatului asupra organismului; e) [ ] #emperatura corpului în microclimat cald.
218.
219.
220. sunt4
5fectele fiziolo+ice ale C* 7 asupra or+anismului Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs a) [x] &xcită centrul respirator; b) [x] n(luen)ează receptorii din vase; c) [ ] 0lochează hemoglo%ina s,ngelui @ cu apari)ia car%oxihemoglo%inei; d) [x] "poreşte a(initatea )esuturilor la !9; e) [ ] Diminuarea a(initatea )esuturilor la !9 . #indromul de decompresiune se produce prin Sursa – [1] pag. 32, curs a) [ ] $(larea îndelungată la ad,ncimi mari; b) [x] Dizolvarea '9 în )esutul adipos şi nervos; c) [x] Formarea em%oliilor gazoase; d) [x] Bidicarea %ruscă la supra(a)ă de la mari ad,ncimi; e) [ ] Hipoxia )esuturilor.
225.
Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziolo+ice Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, curs a) [x] "căderea (recven)ei pulsului; b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de mic)iuni; c) [ ] "căderea activită)ii digestive; d) [x] Creşterea tensiunii arteriale; e) [ ] #ahicardie.
226.
Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra or+anismului uman Sursa – [2] pag. 132, curs a) [x] Determinarea temperaturii e(ective; b) [ ] Determinarea temperaturii aerului; c) [x] Determinarea temperaturii cutanate; d) [x] Determinarea stării (unc)ionale a organismului; e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.
227.
228. "ndicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu
a) [x] C!; b) [ ] C!9; c) [x] 'H:; d) [x] !:; e) [x] "!9. 221.
c) [x] Amiditatea aerului crescută; d) [ ] işcarea aerului sporită; e) [ ] Badia)ie negativă.
Sursa – [2] pag. 177, curs
!n vicierea aerului nu intervin factorii Sursa – [2] pag. 177, curs a) [ ] $erul expirat; b) [ ] Golumul de aer necesar unei persoane; c) [ ] $pa evaporată de la supra(a)a corpului; d) [x] Baportul dintre concentra)ia C!9 şi a !9; e) [x] Concentra)ia '9.
229.
Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei Sursa –curs a) [x] #ropos(eră; b) [ ] "tratos(eră; c) [x] ezos(eră; d) [ ] Heteros(eră; e) [ ] #ermos(eră.
230.
222.
223.
Psi'rometrele Assman şi Au+ust sunt folosite pentru determinarea Sursa – [2] pag. 114, curs a) [ ] Gitezei mişcării aerului; b) [x] Amidită)ii aerului; c) [x] to aerului; d) [ ] Direc)iei curen)ilor de aer; e) [ ] Capacită)ii de răcire a aerului.
232. Microclimatul cald este caracterizat prin Sursa – [2] pag. 111, curs a) [x] Badia)ie pozitivă; b) [x] #emperatura aerului crescută;
Termore+larea or+anismului uman este de natură Sursa – curs a) [ ] 0iologică; b) [x] Chimică; c) [ ] ecanică; d) [x] Fizică; e) [ ] "ocială.
5fectele produse de acţiunea oizilor de azot sunt Sursa – [17] pag. 10-23, curs a) [ ] $s(ixiante; b) [ ] Cancerigene; c) [x] ritante; d) [x] Fi%rozante; e) [ ] utagene.
Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele Sursa – [2] pag. 183, curs a) [x]De sedimentare; b) [x] -ravimetrică; c) [ ] 0iologică; d) [ ] ecanică; e) [ ] De vacuum.
231.
224.
Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme Sursa – curs a) [x] &vaporare 1 981:5; b) [x] Badia)ie 1 <8185; c) [x] Convec)ie 1 78195; d) [x] Conduc)ie 1 8; e) [ ] #ermogeneză.
Pi+mentaţia te+umentelor se produce prin Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, curs a) [ ] $c)iunea radia)iei ultraviolete zona C; b) [x] #rans(ormarea promelaninei în melanină; c) [ ] $c)iunea radia)iei ultraviolete cu lungimea de undă 9551945nm; d) [x] $c)iunea radia)iei ultraviolete cu lungimea de undă :951<55nm; e) [ ] $c)iunea radia)iilor in(raroşii. :omosfera include straturile atmosferei
a) [x] ezos(era; b) [x] "tratos(era; c) [x] #ropos(era;
Sursa –curs
d) [ ] #ermos(era; e) [ ] &xos(era. 233.
Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra or+anismului uman prin Sursa –curs a) [x] odi(icarea proprietă)ilor (izice ale aerului+ care in(luen)ează procesul de termoreglare; b) [x] odi(icarea elementelor+ care întră în compozi)ia chimică naturală ale aerului; c) [x] &lementele străine de compozi)ia chimică naturală a aerului+ care produc poluarea atmos(erei; d) [ ] $c)iunea undelor radioelectrice propagate aici; e) [ ] $c)iunea stratului de ! : (ormat în tropos(eră. 234. Factorii determinanţi ai microclimatului Sursa – [2] pag.111, curs a) [x] #emperatura aerului; b) [x] Amiditatea aerului; c) [x] Badia)iile calorice; d) [x] işcarea aerului; e) [ ] luminatul.
235.
236.
237.
d) [ ] "căderea umidită)ii relative a aerului; e) [x] /ipsa curen)ilor de aer. 241.
Sursa – [1] pag.32, curs a) [ ] &xpunere la presiune atmos(erică ?oasă; b) [x] &xpunere la presiune atmos(erică ridicată; c) [ ] *resiune par)ială de !9 redusă; d) [x] #recere %ruscă la condi)ii cu presiune atmos(erică micşorată;
e) [ ] #recere %ruscă la condi)ii cu presiune atmos(erică ridicată.
242.
243. Metodele de determinare a temperaturii efective Sursa – [2] pag.132, curs a) [x] 'omogramele de temperatură e(ectivă; b) [x] 'omogramele de temperatură e(ectivă pe care vom deose%i zona de con(ort termic şi linia de con(ort; c6 [x] #a%ele speciale; d) [ ] etode (iziologice o%iective; e) [ ] etode chimice. Concentraţii admise a C* 7 în încăperile spitaliceşti sunt Sursa – [2] pag. 249, curs a) [ ] 5+5:; b) [x] 5+58; c) [ ] 5+5=; d) [ ] 5+7; e) [ ] 5+9.
244.
245.
238.
Acţiunea biolo+ică a radiaţiilor solare luminoase Sursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs a) [x] "timulează procesele meta%olice în organism; b) [x] $sigurară ritmul circadian; c) [ ] $u e(ect dezin(ectant; d) [x] $sigură (unc)ia analizatorului optic; e) [ ] Contri%uie la sinteza de melanină.
239. Modificările în or+anismul uman epus la presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32, curs a) [x] Hipoxie; b) [ ] ethemoglo%inemie; c) [ ] Car%oxihemoglo%inemie; d) [ ] *oliurie; e) [x] &ritrocitoză. 240.
Condiţii care contribuie la supraîncălzirea or+anismului Sursa – [2] pag.111, curs a) [x] Creşterea temperaturii o%iectelor încon?urătoare; b) [ ] "căderea to o%iectelor încon?urătoare; c) [x] Creşterea umidită)ii relative a aerului;
Măsuri de protecţie a aerului atmosferic
Sursa –curs
"nfluenţa vitezei curenţilor de aer asupra or+anismului Sursa – [2] pag. 121, curs a) [ ] "timulează termoliza prin iradiere; b) [x] "timulează termoliza prin evaporare; c) [x] "timulează termoliza prin convec)ie; d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului; e) [ ] icşorează termogeneza. 0e ce depinde intensitatea termolizei
Sursa –curs a) [x] De temperatura aerului; b) [x] De temperatura o%iectelor încon?urătoare; c) [x] De umiditatea aerului; d) [x] De viteza curen)ilor de aer; e) [ ] De regimul alimentar.
Sursa – [17] pag. 210, curs a) [x] "atura)ia rapidă a s,ngelui şi )esuturilor cu azot; b) [x] &liminarea azotului1gaz în )esuturi şi s,nge; c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza em%oliei gazoase a vaselor;
Factorii ce nu determină microclimatul Sursa – [2] pag.111, curs a) [ ] #emperatura aerului; b) [x] luminarea; c) [ ] işcarea aerului; d) [ ] Amiditatea aerului; e) [x] *resiunea atmos(erică.
a) [ ] ăsuri administrative; b) [x] ăsuri tehnologice; c) [x] ăsuri legislative; d) [ ] ăsuri organizatorice; e) [x] ăsuri sanitar1tehnice.
Pato+enia bolii de c'eson
d) [ ] #recerea rapidă a azotului din s,nge prin plăm,ni; e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
Cauzele apariţiei bolii de c'eson
246.
247.
Prin mediul aerian se pot transmite Sursa – [17] pag. 45, curs a) [x] "carlatina; b) [x] #u%erculoza; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] *oliomielita; e) [x] Bu?eola.
Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 40, curs a) [ ] $(ec)iuni cardiovasculare; b) [x] ntoxica)ii acute şi cronice; c) [x] "căderea rezisten)ei organismului; d) [ ] *atologii ale tu%ului digestiv; e) [x] $c)iune cancerigenă.
248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, curs a) [ ] 0actericidă; b) [x] Formarea su%stan)elor histaminice; c) [x] "timularea proceselor meta%olice; d) [x] "timularea proceselor de regenerare; e) [ ] "inteza vitaminei D.
249.
$adiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] "inteză de vitamină D; b) [x] ODe %ronzareP; c) [x] "timulatoare generală; d) [ ] 0actericidă; e) [x] #ermică.
250.
0e insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] /ocuitorii zonelor polare; b) [x] *opula)ia oraşelor industrializate; c) [x] inerii; d) [ ] *opula)ia rurală; e) [ ] "udorii.
251. Pentru profilaia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează Sursa – [17] pag. 210, curs a) [ ] /ămpi 0AG; b) [x] /ămpi de eritem; c) [x] /ămpi de cuar); d) [ ] /ămpi luminiscente; e) [ ] 0ecuri incandescente. 252.
253.
254.
255.
256.
257.
$adiaţia ultravioletă ecesivă poate cauza Sursa – [1] pag. 25, curs a) [x] al(orma)ii; b) [x] Cancer tegumentar; c) [ ] Bahitism; d) [x] &ritem; e) [x] &dem al con?unctivei.
258.
*mul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32-37, curs a) [x] n timpul z%orului cu avionul; b) [x] /a a(larea în mun)i; c) [ ] /a a(larea su% apă;7 d) [ ] /a a(larea în mine; e) [ ] n locuin)ă.
259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin Sursa – [1] pag. 32, curs a) [x] /a a(larea la altitudini; b) [ ] /a a(larea la nivelul mării; c) [x] *rin călirea organismului; d) [x] *rin a(larea în %arocamere; e) [x] *rin administrarea de vitamine. 260. Aerul se ionizează sub influenţa
Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] Descărcărilor electrice din atmos(eră; b) [x] Badia)iilor cosmice; c) [ ] odi(icărilor chimice datorită vicierii aerului; d) [x] Badia)iilor ionizante din apă+ sol+ aer; e) [x] Badia)iilor Boentge.
261.
>ocul termic e cauzat de4
Sursa – [1] pag. 28, curs a) [ ] $c)iunea directă a radia)iei solare asupra capului; b) [x] $c)iunea îndelungată a temperaturilor înalte; c) [x] $cumularea de căldură în organism; d) [x] #ul%urarea meta%olismul termic; e) [x] Devierea componen)ei sanguine.
>ocul termic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 28-32, curs a) [x] Creşterea temperaturii corpului; b) [x] Hipotonie; c) [x] Convulsii; d) [x] *ierderea cunoştin)ei; e) [ ] Hipertonie. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede Sursa – [1] pag. 28, curs a) [x] nlăturarea în spa)iu răcoros; b) [x] 0aie răcoritoare; c) [x] 0ăuturi reci; d) [ ] &xerci)ii (izice; e) [ ] m%răcăminte caldă.
262.
263.
264.
0in +rupul aeroionilor +rei fac parte Sursa – [1] pag. 33, curs a) [ ] onii aparte încărca)i pozitiv; b) [ ] oleculele ionizate de ! 9+ ' 9+ ! : încărcate pozitiv sau negativ; c6 [ ] onii aparte încărca)i negativ; d) [x] onii adera)i la particulele de pra(; e) [x] onii adera)i la aerosoli. (umărul de aeroioni uşori este mai mare în Sursa – [1] pag.33, curs a) [ ] !raşele mari industriale; b) [x] /ocalită)ile rurale; c) [x] *e malul mării; d) [x] /,ngă cascade; e) [x] /,ngă r,uri curgătoare. Aeroionii ne+ativi au acţiune
Sursa – [1] pag. 33, curs a) [x] #onizantă; b) [x] "timulează meta%olismul; c) [x] "timulează (unc)ia sistemului nervos central; d) [ ] Beduc capacitatea de muncă; e) [ ] De inhi%i)ie generală.
&a acţiunea temperaturilor scăzute apar Sursa – [17] pag.57, curs a) [x] Băcirea tegumentelor; b) [x] "căderea senza)iei tactile; c) [x] $dinamia; d6 [x] "omnolen)a; e) [ ] &xcita)ia. 8radul de termoliză prin evaporare ni%l arată Sursa – [1] pag. 30, curs a) [x] Amiditatea relativă a aerului; b) [x] De(icitul de satura)ie; c) [ ] Amiditatea a%solută a aerului; d) [ ] Amiditatea maximă a aerului; e6 [ ] *unctul de rouă.
0in +rupul aeroionilor uşori fac parte Sursa – [1] pag.33, curs a) [x] onii aparte încărca)i pozitiv; b) [x] oleculele ionizate de ! 9+ '9+ !: încărcate pozitiv sau negativ; c) [x] onii aparte încărca)i negativ; d) [ ] onii adera)i la particulele de pra(; e) [ ] onii adera)i la aerosoli.
265. de
Igiena a(ei (ecesitatea fiziolo+ică de apă în 7? ore a unui adult este a) [ ] 855ml @ 7+l; b) [ ] 7.5 @ 7+87; c) [x] 7.8 @ :+57; d) [ ] :.5 @ 8+57; e) [ ] 8+51E+5 l.
Sursa –curs
266.
a) [x] *rezen)a tuturor cationilor din apă în a(ara de
Conţinutul sulfaţilor admişi de (ormele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] 985mgQl; b) [ ] 855mgQl; c) [ ] =85mgQl; d) [ ] 7555mgQl; e) [ ] 7855 mgQl.
275.
Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] 5+8 @ 5+=mgQl; b) [ ] 7+5 @ 7+8mgQl; c) [ ] 9+5 @ 9+8mgQl; d) [ ] 9+8 @ :+5mgQl; e) [ ] :+51:+8 mgQl.
276.
267.
268.
cationii metalelor alcaline;
b) [ ] *rezen)a în apă a cationilor metalelor alcaline; c) [ ] *rezen)a %icar%ona)ilor+ car%ona)ilor alcalini+ hidrocar%ona)ilor;
d) [ ] *rezen)a oxidului de calciu; e) [ ] *rezen)a clorurilor .
!n formă de endemie 'idrică infecţioasă se poate manifesta ;Sursa –curs a) [ ] Fe%ra ti(oidă; b) [x] Holera; c) [ ] /eptospirozele; d) [ ] 0ruceloza; e) [ ] Dizenterie.
269.
*idabilitatea apei este
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea de !9 într1un litru de apă; b) [x] Cantitatea de !9 consumată la oxidarea su%stan)elor organice dintr1un litru de apă;
c) [ ] Cantitatea de ! 9 consumată în 95 zile pentru
oxidarea su%stan)elor organice dintr1un litru de apă; d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea su%stan)elor organice dintr1un litru de apă în 8 zile; e) [ ] Cantitatea de !9 în 75 litri de apă . 270. Prezenţa concomitentă în apă a (: 6, nitriţilor, nitraţilor ne su+erează
Sursa – [1] pag.53, curs a) [ ] ! poluare recentă; b) [x] ! poluare permanentă; c) [ ] #erminarea proceselor de autopuri(icare; d) [ ] ! poluare de scurtă durat; e) [ ] /ipsa poluării.
271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza Sursa curs a) [x] "aturnism hidric; b) [ ] ethemoglo%inemie; c) [ ] 0oala inamata; d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză. 272.
Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 5+71 5+9mg.7; b) [x] 5+8mg.7; c) [ ] 7 19mg.7; d) [ ] 9 1:mg.7; e) [ ] :1< mgQl.
273.
274.
Metodele de declorinare a apei
Sursa – [5] pag.203, curs a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] #ratare cu tiosul(at de 'a; d) [ ] #ratare cu raze ultraviolete; e) [ ] #ratare cu !:.
0uritatea +enerală a apei este condiţionată de Sursa – [2] pag.214, curs
Concentraţia maimă admisă de cloruri în apa potabilă Sursa – [1] pag.51, curs a) [ ] 755mg 7; b) [x] 985mg 7; c) [ ] 855mg 7; d) [ ] 7855mg 7; e) [ ] 9555 mgQl. 8uşa endemică e cauzată de
Sursa – curs a) [x] nsu(icien)a iodului în regiunea dată; b) [ ] "urplusul de (luor în apa pota%ilă; c) [ ] nsu(icien)a iodului în apa pota%ilă; d) [ ] &xcesul de iod în produse alimentare; e) [ ] nsu(icien)a de (luor în apa pota%ilă.
277. "ndice c'imic de poluare recentă a apei cu substanţe or+anice Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] $moniac; b) [ ] 'itri)i; c) [ ] 'itra)i; d) [ ] Cloruri; e) [ ] "ul(a)i. 278.
Manifestarea endemică a patolo+iilor 'idrice infecţioase are următoarele caracteristici4 Sursa –curs a) [ ] Caracter sezonier; b) [ ] $(ectează anumite categorii de v,rstă; c) [x] $testă un număr redus de cazuri; d) [ ] *rezen)a germenilor în sursa de apă; e) [ ] Caracter exploziv.
279.
Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte Sursa – [2] pag.202, curs a) [ ] $ctinometrul; b) [ ] Catatermometrul; c) [x] 0atometrul; d) [ ] 0arogra(ul; e) [ ] $nemometrul.
280.
Conţinutul fluorului în apa potabilă conform (ormelor sanitare este Sursa – [1] pag.52, curs a) [ ] 5+815+= mgQl; b) [x]7+8 mgQl; c) [ ] 9+51:+5 mgQl; d) [ ] 918 mgQl; e) [ ] :@< mgQl.
281.
Cauzele dezvoltării +uşei endemice Sursa – [1] pag.48, curs *) [ ] Consum de apă cu exces de iod; b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod; c) [ ] Consum de apă cu caren)ă de iod; d) [x] Consum de alimente cu caren)ă de iod; e) [ ] Consum de apă cu exces de (l uor .
282. Apa poluată cu metil%mercur poate cauza a) [ ] "aturnism hidric; b) [ ] ethemoglo%inemie; c) [x] 0oala inamata;
Sursa – curs
d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză.
c) [x] icroelementele sunt în exces sau de(icien)ă în sol+ apa+ alimente;
d) [ ] icroelementele sunt in exces in alimente; e) [ ] icroelementele sunt în de(icien)ă în alimente.
283.
#i+uranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după Sursa – [1] pag.62, curs a) [ ] iros; b) [ ] -ust; c) [x] Clor rezidual; d) [ ] #ur%iditate; e) [ ] Beziduu uscat.
291.
284.
Cauza apariţiei met'emo+lobinei 'idrice la copii Sursa –curs a) [x] Folosirea apei cu cantită)i sporite de nitra)i; b) [ ] Folosirea apei cu cantită)i sporite de sul(a)i; c) [ ] Folosirea apei cu oxida%ilitate sporită; d) [ ] Folosirea apei cu concentra)ii excesive de săruri de amoniu; e) [ ] Folosirea apei cu cantită)i sporite de iod.
292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 8; b) [ ] 75; c) [ ] 78; d) [ ] 95; e) [x] 98.
285.
Cauza fluorozei
293.
Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu con)inut mic de (luor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu con)inut redus de (luor 25+:15+8 mgQl6;
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu con)inut de (luor mai mare 9+5 mgQl;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu con)inut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu con)inut redus de iod. 286.
!u sunt indici bacteriolo+ici ai calităţii apei Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] ndicele micro%ian; b) [ ] &. Coli @ 5; c) [x] ndicele coli; d) [x] 'umărul total de germeni patogeni în 755 ml; e) [ ] &nterococi15.
287.
Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile Sursa –curs a) [ ] Fiziologice; b) [ ] gienice; c) [ ] n agricultură; d) [x] ndustriale; e) [ ] Ar%anistice.
288.
Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea Sursa –curs a) [x] Fiziologică; b) [ ] gienică; c) [ ] n agricultură; d) [ ] ndustrială; e) [ ] Ar%anistică.
289. (ormativele i+ienice de consum al apei pentru o persoană97? conform recomandărilor *M# Sursa –curs a) [x] 755 l; b) [ ] 785 l; c) [ ] 95517:5 l; d) [ ] 975 l; e) [ ] <51E5 l. 290.
$e+iuni bio+eoc'imice sunt acelea unde Sursa – [1] pag.48, curs a) [ ] icroelementele sunt în exces în apa pota%ilă; b) [ ] icroelementele sunt în de(icien)ă în apa pota%ilă;
Clorura de var proaspătă conţine clor activ -@. Sursa – [1] pag.63, curs a) [ ] 75; b) [ ] 95; c) [ ] :5; d) [x] :8; e) [ ] <8.
"ndicatori indezirabili ai calităţii apei sunt Sursa – [17] pag.100, curs a) [x] $moniacul ; b) [x] Clorurile.; c) [x] Fierul; d) [ ] 'itri)ii; e) [x] "ul(a)ii .
294. Condiţii de potabilitate a apei conform (ormelor #anitare Sursa – [2] pag.221, curs a) [x] Condi)ii chimice; b) [x] Condi)ii %acteriologice; c) [x] Condi)ii organoleptice; d) [ ] Condi)ii (izice; e) [ ] Condi)ii statice.
295.
Patolo+iile infecţioase transmise prin intermediul apei Sursa –curs a) [x] Holera; b) [x] Fe%ra ti(oidă; c) [x] "almonelozele; d) [ ] "carlatina; e) [x] /am%lioza.
296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi Sursa –curs a) [x] $mi%iază; b) [x] /am%lioza; c) [ ] Hepatita; d) [x] 0alantidioza; e) [x] #rihomoniaza. 297.
Principalele metode de condiţionare a calităţii apei Sursa – [1] pag.59, curs a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezin(ec)ia; c) [x] /impezirea; d) [ ] De(erizarea; e) [x] Decolorarea.
298. Caracteristica apelor freatice
Sursa – [1] pag.55, curs a) [x] "unt transparente; b) [x] $u de%it mic; c) [ ] $u compozi)ie chimică sta%ilă; d) [ ] "unt %ine prote?ate de poluare; e) [ ] $u de%it mare.
299.
Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese Sursa – [1] pag.59, curs a) [x] "edimentare; b) [ ] Diluare; c) [ ] Filtrare; d) [x] !xidare; e) [x] $c)iunea %acterio(agilor.
300. #urse de poluare antropo+enă a apelor de suprafaţă sunt Sursa – [1] pag68, curs a) [x] $pele mena?ere; b) [x] $pele reziduale de la întreprinderi industriale; c) [x] "curgerea apelor meteorice ; d) [ ] Compozi)ia geochimică a solului; e) [x] Circula)ia navală.
301.
Profilaia bolilor 'idrice include
Sursa – [1] pag.67, curs a) [x] $legerea corectă a sursei de apă; b) [x] !rganizarea zonelor de protec)ie sanitară; c) [x] "tandardizarea calită)ii apei şi respectarea normelor igienice;
Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] Culoarea accepta%ilă consumatorilor şi nici o schim%are anormală;
b) [x] #ur%iditatea 8 A'#; c) [ ] 'itra)ii @ <8mgQl; d) [ ] !xida%ilitatea @ 8 mg !9Ql; e) [ ] 'itri)ii @ 7 mgQl. 308. apa
303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru Sursa – [1] pag.51, curs a) [ ] Dizenterie; b) [ ] Dia%et; c) [x] Arolitiază; d) [x] Hipertonie; e) [ ] Hepatită $. 304.
#aturnismul 'idric se manifestă prin
a) [ ] ntoxica)ii acute; b) [x] ntoxica)ii cronice; c) [ ] "imptoame speci(ice; d) [x] "imptoame nespeci(ice; e) [ ] Hipertonie . 305. Apa potabilă trebuie a)
Sursa –curs
Sursa – [1] pag.49, curs
[x] "ă ai%ă proprietă)i organoleptice corespunzătoare; b) [ ] "ă nu con)ină săruri minerale; c) [x] "ă (ie ino(ensivă după componen)a chimică; d) [x] "ă (ie ino(ensivă din punct de vedere epidemiologic; e) [ ] "ă nu con)ină microelemente.
306. Concentraţiile substanţelor c'imice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate4 Sursa – [1] pag.54, curs a) [ x] $moniac 1 5+8 mgQ7; b) [ ] 'itri)i 1 5+559 mgQ7; c) [ ] 'itra)i 1 <8 mgQ7; d) [x] "u%stan)e organice 2oxida%ilitatea6 @ 8 mgQ7; e) [ ] Duritate @ 8o 2grade germane6.
mici de C$; sporite;
e) [x] *osedă proprietă)i organoleptice ne(avora%ile. 309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile -met'emo+lobinemia. Sursa – [1] pag.47, curs a) [ ] Consumul apei cu cantită)i excesive de nitra)i; b) [ ] Con?ugarea nitra)ilor cu hemoglo%ină; c) [x] Beducerea nitra)ilor în nitri)i+ şi con?ugarea acestora cu hemoglo%ină;
d) [ ] Consumul apei cu cantită)i excesive de nitri)i; e) [ ] Consumul apei cu cantită)i excesive de amoniac. 310. sunt
311.
Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt
Factorii ce contribuie patolo+iile 'idrice infecţioase
Sursa – [1] pag.70, curs a) [x] Contaminarea (ecală a apei; b) [x] Beceptivitatea organismului; c) [x] Gia%ilitatea microorganismelor în apă; d) [ ] *erioada anului; e) [ ] Durata contaminării . Prin intermediul apei nu se transmit
a) [ ] "almonelozele; b) [ ] Fe%ra ti(oidă; c) [ ] Hepatita virală $; d) [x] "carlatina; e) [x] Hepatita virală 0. 312.
Metode de limpezire a apei
a) [ ] De(luorizare; b) [x] Decantare; c) [x] Filtrare; d) [x] Coagulare; e) [ ] Dezodorare.
313.
314.
315. 307.
Sursa – [17] pag.95, curs a) [x] 'u este în cantită)i su(iciente; b) [x] Con)ine germeni patogeni; c) [ ] Con)ine compuşi chimici toxici în concentra)ii mai d) [x] Con)ine compuşi chimici naturali în cantită)i
d) [x] #ratarea e(icace a apei la sta)iile de prelucrare; e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de supra(a)ă. 302. "ndici de securitate epidemiolo+ică pentru apa potabilă sunt Sursa –curs a) [ ] 'umărul total de germeni @ 755; b) [ ] 'umărul total de germeni @ :55; c) [x] &nterococi15; d) [ ] ndicele coli 1 : ; e) [x] &. coli1 5.
#ănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile cnd
Sursa –curs
Sursa – [1] pag.60, curs
#ubstanţele folosite pentru coa+ularea apei sunt Sursa – [1] pag.60, curs a) [ ] Clorul activ; b) [x] Clorura de (ier; c) [x] "ul(atul de (ier; d) [x] "ul(atul de aluminiu; e) [ ] "ul(atul de magneziu . 0upă care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei Sursa – [1] pag.54, curs a) [ ] *rezen)a (lorei patogene; b) [x] *rezen)a enterecocilor ; c) [ ] Coli(ormii totali; d) [x] *rezen)a &. coli ; e) [ ] *roprietă)ile organoleptice.
"ndicatori de poluare a apei cu substanţe or+anice din sursele desc'ise sunt Sursa – [1] pag.53, curs
a) & ] Cantitatea totală de săruri minerale; b) [x] Con)inutul sărurilor de amoniu+ nitri)i şi nitra)i; c) [ ] Concentra)ia (luorului şi iodului; d) &x] !xida%ilitatea; e) [x] !xigenul dizolvat în apă. 316.
317.
"mportanţa i+ienică a durităţii apei Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] Diminuiază proprietă)ile organoleptice; b) [ ] *osedă ac)iune toxică pronun)ată; c) [x] Crează di(icultă)ii în utilizarea ei în scop mena?er; d) [x] Favorizează apari)ia unor %oli cardiovasculare; e) [x] Favorizează apari)ia unor %oli renale. "ndicatori de poluare or+anică a apei sunt Sursa – [1] pag.53, curs a) [x] 'H:; b) [x] 'itri)i; c) [x] 'itra)i; d) [x] !xida%ilitate; e) [ ] $rseniu.
d) [ ] Holera; e) [x] Diareea estivală. 324.
325.
319.
Manifestarea met'emo+lobinemiei 'idrice Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Cianoză; b) [x] Dispnee; c) [ ] &rup)ii hemoragice; d) &x] Convulsii; e) [x] #ahicardie .
320.
Formele de manifestare a patolo+iilor 'idrice infecţioase
a) [x] &pidemii; b) [x] &ndemii; c) [ ] &ndemii geochimice; d) [x] "poradice; e) [ ] icotoxicoze. 321.
Sursa –curs
Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] Clorinare cu doze mici; b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare; d) [x] Clorinare cu doze postcritice; e) [x] Clorinare cu amonizare.
327.
Componenţa c'imică a apei poate fi cauză principală a Sursa – [1] pag.47, curs a) [ ] Fe%rei ti(oide; b) [ ] /eptospirozei; c) [x] Fluorozei; d) [x] -uşei endemice; e) [x] Cariei dentare.
328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin Sursa – [1] pag.55, curs a) [ ] Con)in mai multe săruri minerale; b) [x] Con)in mai mult !9 dizolvat; c) [x] "unt mai poluate cu microorganisme; d) [ ] $u o componen)ă chimică sta%ilă; e) [ ] "unt limpezi. 329.
Caracteristici ale epidemiilor 'idrice sunt
Sursa –curs a) [x] nceput exploziv; b) [ ] $(ectarea persoanelor de v,rstă (ragedă sau înaintată;
c) [ ] $pari)ia epidemiilor în perioada rece a anului; d) [x] ani(estarea epidemiei pe aria de alimentare cu
"ndicii de securitate epidemiolo+ică pentru apa din fntni sunt Sursa –curs a) [ ] 'umărul total de germeni @ 755; b) [ ] 'umărul total de germeni @ :55; c) [x] &nterococi 1 5; d) [ ] ndicele coli 1 :; e) [x] &şerihia coli 1 5.
330.
apă;
e) [x] ncetarea %ruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
322.
1oli virale transmise pe cale 'idrică sunt
a) [ ] Fe%ra ti(oidă; b) [x] *oliomielita; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Holera; e) [x] Hepatita $ .
Metode de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] Coagularea ; b) [x] Clorinarea; c) [ ] m%ogă)irea apei cu (luor; d) [x] !zonarea; e) [x] #ratarea cu raze ultraviolete .
326.
318.
Factorii etiolo+ici în producerea met'emo+lobinemiei 'idrice nu sunt Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] &xcesul de nitri)i; b) [ ] &xcesul de nitra)i; c) [x] &xcesul de amoniac; d) [x] &xcesul de (luor; e) [x] Duritatea sporită .
Condiţii de dezinfecţie eficace a apei Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] $legerea corectă a dozei de clor; b) [x] Bespectarea duratei de contract a apei cu clorul; c) [ ] Coagularea preala%ilă a apei; d) [ ] Filtrarea apei; e) [ ] m%ogă)irea apei cu (luor.
Sursa –curs
323. "n formă sporadică se pot manifesta patolo+iile 'idrice infecţioase Sursa –curs a) [x] #ularemia; b) [ ] Fe%ra ti(oidă; c) [ ] "almoneloza;
331.
332.
"ndicii bacteriolo+ici ai calităţii apei sunt Sursa – [1] pag.52, curs a) [x] &şerihia coli 1 5; b) [ ] Coli titru; c) [ ] 'umărul total de germeni; d) [ ] 'umărul ouălor de helmin)i la 7 dm: apă; e) [x] &nterococi 1 5.
Proprietăţi or+anoleptice ale apei sunt Sursa – [2] pag.202, curs a) [ ] #emperatura; b) [x] irosul; c) [ ] #ransparen)a; d) [ ] Duritatea; e) [x] Culoarea. #urse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată
Sursa – [17] pag.106, curs a) [ ] $pele atmos(erice; b) [x] "ursele deschise; c) [ ] $pele (reatice; d) [x] $pele interstratulare; e) [ ] $pa desalinizată a mărilor. 333.
1oli parazitare transmise prin apă
a) [x] $scaridoza; b) [ ] /eptospiroza; c) [ ] *oliomielita; d) &x] Di(ilo%otrioza; e) [x] #eniidoza.
d) [ ] Chimici antitoxici; e) [x] 0acteriologici. 335. Caracteristica i+ienică a bazinelor desc'ise ca sursă de aprovizionare cu apă Sursa – [1] pag.58, curs a) [x] Culoare şi oxida%ilitate pronun)ată; b) [ ] ineralizare excesivă; c) [ ] "iguran)ă epidemiologică; d) [x] De%it mare; e) [x] Bisc de poluare.
337.
Patolo+ii virale transmisibile prin apă nu sunt Sursa –curs a) [x] Holera; b) [x] Dizenteria; c) [ ] Hepatita $; d) [ ] *oliomielita; e) [x] Hepatita 0 .
!n ce cazuri se aplică coa+ularea apei Sursa – [1] pag.60, curs a) [x] /a colora)ie sporită; b) [x] n caz de tur%iditate sporită; c) [ ] /a duritate mare; d) [ ] n caz de poluare %acteriană considera%ilă; e) [ ] n caz de poluare cu su%stan)e toxice.
338. $educerea considerabilă a cantităţii de apă din or+anism contribuie Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] "etea; b) [x] !%nu%ilarea; c) [x] Halucina)ii; d) [ ] Creşterea temperaturii corpului; e) [x] oartea. 339.
340.
341.
Sursa –curs
334. 8rupurile de indici ai calităţii apei conform (ormelor sanitare Sursa – [1] pag.54, curs a) [x] !rganoleptici; b) [x] Chimici ; c) [ ] 0iologici;
336.
e) [ ] Fluoroză.
Compoziţia c'imică a apei poate fi cauza Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] "tărilor premor%ide; b) [x] 0olilor nein(ec)ioase nespeci(ice; c) [x] 0olilor nein(ec)ioase speci(ice; d) [ ] 0olilor in(ec)ioase; e) [x] ntoxica)iilor cu su%stan)e chimice.
Folosirea indelun+ată a apei dure poate contribui Sursa – [1] pag.51, curs a) [x] $pari)ia renolitiazelor; b) [x] $pari)ia colelitiazelor; c) [x] $(ec)iuni ale tu%ului digestiv; d) [ ] ethemoglo%inemie;
342. de
5ficienţa procesului de coa+ulare a apei depinde de Sursa – [1] pag.60, curs a) [x] #emperatura apei; b) [ ] !xida%ilitatea apei; c) [x] #ur%iditatea apei; d) [x] *rezen)a coloizilor; e) [ ] *rezen)a amoniacului. 5ficienţa procesului de coa+ulare a apei nu va depinde
a) [ ] #emperatura apei; b) [x] !xida%ilitatea apei; c) [ ] #ur%iditatea apei; d) [ ] *rezen)a coloizilor; e) [x] *rezen)a amoniacului. 343.
Sursa – [1] pag.60, curs
Metoda de tratare a apei va fi i+ienic adecvată cnd Sursa – [17] pag.95, curs a) [x] Ga (i e(icientă; b) [x] 'u va altera proprietă)ile organoleptice; c) [x] n apă nu vor răm,nea su%stan)e ce ar periclita sănătatea consumatorilor; d) [x] Ga (i economă+ uşor de aplicat; e) [ ] Ga modi(ica duritatea apei.
344. Ale+erea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] *articularită)ile germenilor; b) [ ] Duritatea apei; c) [x] $ctivitatea preparatelor de clor; d) [x] ediul în care se des(ăşoară procesul; e) [ ] Cantitatea de cloruri. 345.
Procesul de clorinare a apei este influenţat de Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] Cantitatea de su%stan)e organice din apă; b) [x] #emperatura apei; c) [x] #impul de contact; d) [ ] Cantitatea de su%stan)e neorganice; e) [ ] Cantitatea de sul(a)i.
346. Activitatea clorurii de var se reduce Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] /a lumină; b) [ ] /a întuneric; c) [x] /a păstrare îndelungată; d) [ ] /a temperaturi ?oase; e) [x] /a temperaturi înalte. 347.
Clorura de var se păstrează
a) [ ] /a lumină; b) [x] /a întuneric; c) [x] /a temperaturi ?oase; d) [ ] /a temperaturi crescute; e) [x] nchisă ermetic.
Sursa – [2] pag.227, curs
348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea Sursa – [1] pag.64, curs a) [x] 'u se modi(ică pH1ul apei; b) [x] "e îm%unătă)eşte organoleptica; c) [ ] &ste o metodă ie(tină; d) [x] &ste mai e(icientă; e) [x] "urplusul de !zon se dega?ă rapid.
349.
Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [ ] #ratarea cu radia)ii ultraviolete lungi;
b) [x] #ratarea cu radia)ii ultraviolete scurte; c) [ ] #ratarea cu radia)ii in(raroşii scurte; d) [x] #ratarea cu radia)ii ionizante; e) [x] Fier%erea. 350.
Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt Sursa – [1] pag.61, curs a) [x] #ratarea cu radia)ii ultraviolete lungi; b) [ ] #ratarea cu radia)ii ultraviolete scurte; c) [x] #ratarea cu radia)ii in(raroşii scurte; d) [ ] #ratarea cu radia)ii ionizante; e) [ ] Fier%erea.
351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] $c)ionează asupra microorganismelor sporulate; b) [x] $c)ionează asupra virusurilor; c) [x] $c)ionează asupra ouălor de helmin)i rezistente la
358.
Pentru eliminarea substanţelor or+anice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot folosi Sursa – [4] pag.231, curs a) [x] *ermanganatul de potasiu; b) [x] $launul de aluminiu şi potasiu; c) [ ] Distilatoare o%işnuite; d) [x] Distilatoare speciale; e) [ ] Car%onatul de sodiu.
d) [x] $c)iunea %actericidă are loc în decurs de 719
359. Pentru ameliorarea proprietăţilor or+anoleptice şi corecţia compoziţiei c'imice a apei se folosesc metodele Sursa – [1] pag.66, curs a) [x] Dezodorarea; b) [x] Demineralizarea; c) [x] De(erizarea; d) [ ] Dezin(ec)ia; e) [x] Detoxicarea.
e) [ ] $c)iunea %actericidă are loc în decurs de :51E5
360.
0ezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] #rec numai prin apă limpede; b) [ ] #rec prin apa tul%ure; c) [ ] #rec indi(erent de tur%iditate; d) [ ] #rec prin apa colorată; e) [x] "ărurile de (ier diminuează e(ectul dezin(ec)iei.
Pentru a proteja de poluare apa din fntni Sursa – [1] pag.57, curs a) [ ] "e scoate cu găleata individuală; b) [x] "e scoate cu găleata comună; c) [x] "e scoate cu pompa; d) [ ] F,nt,nile se alimentează din apele super(iciale; e) [x] n ?urul (,nt,nii se instalează un strat %ătătorit de argilă.
361.
Măsuri de prevenţie a bolilor 'idrice sunt Sursa – [2] pag.219, curs a) [ ] Folosirea surselor de apă de supra(a)ă; b) [x] "electarea ra)ională a sursei de apă; c) [x] Crearea zonelor de protec)ie sanitară pentru sursa de apă; d) [x] Bespectarea tehnologiei de tratare a apei; e) [x] "tandardizarea calită)ii apei.
alte tipuri de tratare; min.; min.
352.
c) [x] -ermeni patogeni distruşi; d) [x] $moniac; e) [ ] "ăruri minerale .
353.
0ezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] "e distrug toate (ormele vegetative de %acterii peste :18 min.; b) [x] "e distrug toate (ormele sporulate de %acterii peste :5 min.; c) [ ] *oate (i aplicată la apeducte; d) [x] &ste accesi%ilă; e) [x] "e micşorează duritatea apei.
354.
355.
0ezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt Sursa – [1] pag.65, curs a) [x] &vaporarea gazelor dizolvate; b) [x] $lterarea gustului; c) [ ] 'u se distrug (ormele sporulate ale %acteriilor; d) [x] 'u poate (i aplicată la apeducte; e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa (iartă.
#pitalele pot fi aprovizionate cu apă Sursa – [1] pag.250, curs a) [ ] Din (,nt,ni; b) [x] Din apeduct central; c) [ ] Din (,nt,ni şi apeduct; d) [x] *rin amena?area apeductului autonom; e) [ ] Din r,uri+ lacuri.
356. Cerinţe i+ienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt Sursa – [4] pag.231, curs a) [x] "ă (ie apirogenă; b) [ ] Cu oxida%ilitate mare; c) [x] "ă (ie testată la oxida%ilitate; d) [x] "ă nu con)ină germeni patogeni; e) [x] "ă nu con)ină amoniac+ nitri)i. 357.
Piro+enia apei e condiţionată de
a) [x] "u%stan)e organice; b) [ ] !xida%ilitatea mică;
Sursa – [4] pag.231, curs
IGI!" S+%$%$I 362. !n mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de Sursa – [1] pag.70, curs a) [ ] onizarea aerului; b) [ ] *resiunea atmos(erică; c) [ ] Giteza de mişcare a aerului; d) [x] Depunerile atmos(erice; e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei. 363.
Principalul indicator al poluării solului este Sursa – [3] pag.198, curs a) [ ] "porii clostridiilor sul(itreducătoare; b) [ ] Chistul ame%ian; c) [x] 'umărul Hle%nicov; d) [ ] Coli(agii; e) [ ] ndicele de hidrogen.
364. !n sol permanent se află microor+anisme sporulate a+enţi pato+eni ai Sursa – [4] pag. 74, curs a) [x] $ntraxului; b) [x] #etanusului; c) [ ] #i(osului exantematic; d) [ ] $ctinomicozei; e) [x] 0otulismului. 365.
0in punct de vedere i+ienic e mai bun solul Sursa – [17] pag.129, curs a) [x] Cu permia%ilitate mare pentru apă; b) [x] Cu permia%ilitate mare pentru aer; c) [ ] Cu porozitate mică; d) [ x] Cu porozitate mare; e) [x] Cu granule mari . 366. Autopurificarea solului presupune
Sursa – [1] pag.75, curs a) [x] Formarea humusului ; b) [ ] odi(icarea structurii mecanice; c) [x] #rans(ormarea su%stan)elor organice în su%stan)e
367.
neorganice; d) [x] Descompunerea su%stan)elor organice su% ac)iunea %acteriilor aero%e şi anaero%e; e) [ ] "porirea capacită)ii şi conducti%ilită)ii termice a solului.
Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice4 Sursa –curs a) [x] *orozitate; b) [x] *ermea%ilitate pentru aer; c) [x] *ermea%ilitate pentru apă; d) [x] Capilaritate; e) [ ] Densitate.
368.
369.
370.
371.
d) [ ] Capilaritate; e) [x] Densitate. 375.
a) [T] 'isipoase; b) [T] $rgiloase; c) [T] De tur%ă; d) [T] Calcaroase; e) [ ] *re)ioase. 376.
377.
5tapele procesului de autopurificare a solului4 Sursa –curs a) [x] ineralizarea; b) [x] 'itri(icarea; c) [ ] !xigenarea; d) [ ] Degradarea; e) [ ] ncălzirea.
378.
"ndicelui :lebnicov nu%i va corespunde valoarea4 Sursa –curs a) [ ] .H. R 5+=5; b) [ ] 5+= @ 5+48; c) [ ] 5+48 @ 5+L8; d) [ ] .H. S 5+L8; e) [x] 7+8 S .H.
379.
a) [x] .H. R 5+=5; b) [x] 5+= @ 5+48; c) [x] 5+48 @ 5+L8; d) [x] .H. S 5+L8; e) [ ] 7+8 S .H.
380.
"ndicatori ai poluării solului snt4
a) [x] Badiologic; b) [x] $lgologic; c) [x] "anitaro1entomologic; d) [ ] -eologic; e) [ ] ecanic. 374.
Calitatea solului nu este determinată de :
a) [ ] *orozitate; b) [ ] *ermea%ilitate pentru aer; c) [ ] *ermea%ilitate pentru apă;
Sursa –curs
#anitarie este
Sursa – [3] pag. 7, curs a) [ ] Utiin)a care ela%orează norme şi reguli igienice; b) [ ] Utiin)a care studiază (actorii de mediu; c) [x] $ctivitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] An complex de măsuri pro(ilactice; e) [ ] An complex de normative igienice.
*rice investi+aţie i+ienică începe cu metoda Sursa – [3] pag. 24, curs a) [ ] #oxicologică şi %iologică; b) [ ] "anitar1statistică; c) [x] De o%serva)ie sanitară; d) [ ] Fizică; e) [ ] &pidemiologică. (u sunt obiective ale i+ienei individuale Sursa – [1] pag. 6, curs a) [ ] Bespectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [ ] $limenta)ia ra)ională; c) [ ] en)inerea cură)eniei corpului+ îngri?irea părului+ cavită)ii %ucale+ pielii; d) [x] *ro(ilaxia %olilor pro(esionale; e) [ ] !cupa)ia cu sportul+ călirea. Profilaia este
Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs a) [ ] ! ştiin)ă care îşi are scopul de preven)ie a maladiilor contagioase; b) [ ] An complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor; c) [x] An complex de măsuri medicale şi sanitare pentru preven)ia apari)iei %olilor şi men)inerea sănătă)ii; d) [ ] $ctivitatea practică a medicilor întru tratarea %olilor pro(esionale; e) [ ] $ctivitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea %olilor pro(esionale.
372.
373.
Sursa –curs
,ntreb-ri generale
Sursa –curs
(u snt etape ale procesului de autopurificare a solului4 Sursa –curs a) [ ] ineralizarea; b) [ ] 'itri(icarea; c) [x] !xigenarea; d) [x] Degradarea; e) [x] ncălzirea.
#olul poate servi sursă a îmbolnăvirilor4
a) [T] &ndemice; b) [T] n(ec)iilor anaero%e; c) [T] -eohelmintozelor; d) [ ] n(ec)iilor adenovirale; e) [T] n(ec)iilor intestinale.
Permeabilitatea solului pentru aer depinde de4 Sursa –curs a) [x] ărimea porilor; b) [ ] Golumul total al porilor; c) [ ] "tructura solului; d) [ ] Compozi)ia chimică a solului; e) [ ] *ermea%ilitatea pentru apă.
"ndicelui :lebnicov îi va corespunde valorile4
#e deosebesc următoarele tipuri de soluri4
381.
Sursa –curs
#copul profilaie secundare este
Sursa – [3] pag. 8, curs a) [ ] *revenirea apari)iei %olii; b) [ ] nlăturarea complexă a (actorului nociv; c) [ ] Diminuarea ac)iunii (actorului nociv p,nă la niveluri ino(ensive; d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premor%ide; e) [ ] *revenirea complica)iilor ce pot apărea la persoanele de?a %olnave+ tratamentul şi rea%ilitarea l or.
382. Sursa –curs
#copul profilaiei terţiare este
Sursa – [3] pag. 1 curs a) [ ] *revenirea apari)iei %olii; b) [ ] nlăturarea complexă a (actorului nociv;
c) [ ] Diminuarea ac)iunii (actorului nociv p,nă la
niveluri ino(ensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premor%ide; e) [x] *revenirea complica)iilor ce pot apărea la persoanele de?a %olnave+ tratamentul şi rea%ilitarea l or.
383.
(ormativ i+ienic este
384.
ac)iunea nocivă asupra sănătă)ii; b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensa%il pentru organism; c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman; d) [x] Diapazonul strict determinat al (actorului de mediu care ac)ionează în mod optim sau este ino(ensiv pentru activitatea şi sănătatea omului; e) [ ] Factorul nociv ce poate avea ac)iune mutagenă+ cancerigenă+ em%riotoxică. *r+anismul uman este influenţat de factorii sociali
385.
Sursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs a) [ ] compuşii apei; b) [x] nivelul de cultură; c) [x] regimul de muncă ; d) [x] condi)iile de trai; e) [ ] temperatura aerului .
#unt corecte enunţurile referitor la definiţia )"+ienei) Sursa – [3] pag. 5, curs a) [x] giena este ştiin)a care ela%orează norme şi reguli igienice; b) [ ] giena este un complex de măsuri pro(ilactice; c) [ ] giena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [x] giena este ştiin)a care studiază (actorii de mediu şi ac)iunea lor asupra sănătă)ii; e) [ ] giena este un complex de măsuri în asigurarea sănătă)ii popula)iei.
igienice; b) [x] giena este un complex de măsuri pro(ilactice; c) [x] giena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] giena este ştiin)a care studiază (actorii de mediu şi ac)iunea lor asupra sănătă)ii; e) [ ] giena este un complex de măsuri în asigurarea sănătă)ii popula)iei.
388.
389.
persoanele de?a %olnave+ tratamentul şi rea%ilitarea l or.
390.
Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea
386. (u sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia )"+ienei) Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs a) [ ] giena este ştiin)a care ela%orează norme şi reguli
387.
e) [ ] *revenirea complica)iilor ce pot apărea la
*biective ale i+ienei individuale sunt Sursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs a) [x] Bespectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [x] $limenta)ia ra)ională; c) [x] en)inerea cură)eniei corpului+ îngri?irea părului+ cavită)ii %ucale+ pielii; d) [ ] *ro(ilaxia %olilor pro(esionale; e) [x] !cupa)ia cu sportul+ călirea. Tipurile de profilaie sunt Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs a) [x] *rimară; b) [x] "ecundară; c) [x] #er)iară; d) [ ] Determinantă; e) [ ] *rotectorie. #copul profilaiei primare este
391.
*biectivele supuse normării i+ienice sunt Sursa – [3] pag. 7-8, curs a) [x] C$ ale componen)ilor chimici nocivi din aer+ apă+ sol+ alimente; b) [x] 'ivelurile şi dozele maxime admisi%ile ale (actorilor (izici antropogeniV pra(+ zgomot+ vi%ra)ii+ etc; c) [x] *arametrii optimi şi cei admisi%ili ai microclimatului+ radia)iei solare+ iluminatului etc; d) [x] Componen)a optimă şi admisi%ilă a ra)iei alimentare+ apei pota%ile; e) [ ] odi(icările (iziologo1%iochimice din organism ce apar su% ac)iunea (actorului nociv. Tipurile de normative i+ienice Sursa – [4] pag. 8-9, curs a) [x] axim admise; b) [ ] inim admise; c) [x] !ptime; d) [x] #emporare; e) [ ] Ba)ionale.
Igiena muncii 392. Măsuri le+islative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag. 178, curs a) [x] Bespectarea C$; b) [ ] Folosirea inhalatoarelor; c) [ ] &rmetizarea proceselor tehnologice; d) [ ] $mena?area spa)iilor verzi; e) [ ] Gentila)ia locală. 393.
;rec'ea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs a) [ ] oasă; b) [x] naltă; c) [ ] edie; d) [ ] "ensi%ilitatea nu depinde de ( recven)ă; e) [ ] Frecven)a nu in(luen)ează gradul de ac)iune.
394.
395.
396.
;nitatea de măsură a frecvenţei z+omotului Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs a) [x] Hertz; b6 [ ] 0el; c) [ ] Deci%el; d6 [ ] Fon; e) [ ] *ascal. Condiţiile de muncă se împart
Sursa – [1] pag.349, curs a) [x] optime; b) [x] admisi%ile; c) [ ] ne(avora%ile; d) [x] nocive; e) [x] periculoase. #copul eamenului medical la încadrarea în muncă este Sursa – curs a) [ ] Depistarea îm%olnăvirilor; b) [x] ncadrarea (iecărei persoane în raport de capacită)ile (izice+ senzoriale şi neuropsihice;
c) [ ] #ratarea %olilor depistate; d) [ ] onitorizarea condi)iilor de muncă şi a noxelor pro(esionale;
e) [ ] Becomandarea de măsuri pentru îm%unătă)irea
Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [x] *revenirea apari)iei %olii; b) [x] nlăturarea completă a (actorului nociv; c) [x] Diminuarea ac)iunii (actorului nociv p,nă la niveluri ino(ensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premor%ide;
397.
condi)iilor de muncă .
Ce persoane trebuie supuse eamenului medical la încadrarea în muncă -răspuns complet ) Sursa – [1] pag. 353, curs a) [x] !rice persoană care se încadrează în muncă; b) [ ] *ersoanele expuse unor noxe pro(esionale;
c) [ ] *ersoanele care au anumite %oli; d) [ ] Acenici+ elevi şi studen)i; e) [ ] *ersoane care au întrerupt munca mai mult de 75 zile.
398.
Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic -răspuns complet. Sursa – [1] pag. 353, curs a) [ ] *ersoane expuse la noxe pro(esionale; b) [ ] 0olnavi cronici şi de(icien)i; c) [x] #oate persoanele care des(ăşoară activită)ile pro(esionale; d) [ ] -ravidele+ adolescen)ii şi v,rstnicii; e) [ ] *ersoanele din sectorul alimentar.
399.
Controlul medical periodic se efectuează Sursa – [1] pag. 354, curs a) [ ] /a E luni; b) [ ] /a un an; c) [x] n (unc)ie de (actorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor; d) [ ] /a : ani; e) [ ] După gravitatea %olilor.
400.
Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt Sursa – [1] pag.161, curs a) [x] nceperea treptată a lucrului şi men)inerea unui ritm optim a lui; b) [ ] &xecutarea lucrului preponderent în prima ?umătate a zilei; c) [x] Bespectarea unei anumite consecutivită)i a opera)iilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna; d) [ ] Folosirea ceaiului şi ca(elei; e) [x] ! activitate sistematică+ uni(ormă . 401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului Sursa – [1] pag.175, curs a) [ ] *articulele de pra( (ine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari; b6 [ ] Bolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 5+9175 microni; c) [x] *ra(ul proaspăt (ormat are sta%ilitate mai mică în aer; d) [ ] *ra(ul care se depune mai rapid are rol patogen minor; e) [ ] Cele mai pronun)ate e(ecte ale pul%erilor au loc la nivelul aparatului respirator.
402.
"ntoicaţia cu C* e cauzată de
Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] $rderea incompletă a com%usti%ilului; b) [ ] G,rsta adultă; c) [ ] 0olile care determină hipoxie tisulară; d) [ ] Concentra)ia C!9 in aer; e) [ ] *resiunea atmos(erică.
403.
!n pato+enia intoicaţiilor cu C* intervin Sursa – [1] pag.187, curs a) [ ] nhi%i)ia enzimelor cu con)inut de Cu şi Nn; b) [ ] &(ecte asupra acizilor nucleici; c) [ ] Formarea de methemoglo%ină; d) [x] Formarea de car%oxihemoglo%ină; e) [ ] nhi%i)ia citocromoxidazei.
c) [x] ntoxica)iei cu azot; d) [ ] Distensiei gazelor intestinale; e) [ ] ntoxica)iei cu oxigen . 405.
406.
5liminarea plumbului din or+anism se face prin Sursa – [1] pag.182, curs a) [x] #u% di?estiv; b) [x] Binichi; c) [ ] *lăm,ni; d) [ ] #egumente; e) [x] ucoase.
407.
Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toicelor în or+anism în mediul de producere este Sursa – [1] pag.182, curs a) [ ] ntravenoasă; b) [ ] Cutanată; c) [ ] "u%cutanată; d) [x] *ulmonară; e) [ ] ntraperitonială.
408.
Plumbul se cumulează în or+anism prin Sursa – [1] pag.186, curs a) [ ] Cumulare (unc)ională; b) [x] Cumulare materială; c) [ ] 'u se cumulează; d6 [ ] Com%inat; e) [ ] Complex .
409.
(oele profesionale se clasifică în Sursa – [1] pag.156, curs a) [ ] mecanice; b) [x] (izice; c) [x] chimice; d) [x] %iologice ; e) [x] psiho1(iziologice.
410. "ntoicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toicelor prin Sursa – [1] pag.182, curs a) [ ] #egumente; b) [ ] ucoase; c) [ ] #u% digestiv; d) [x] *lăm,ni; e) [ ] *eritoneum. 411.
Măsuri curativ%profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [ ] Gentila)ia locală; b) [x] &xamenele medicale; c) [x] Folosirea mi?loacelor de protec)ie individuală; d) [ ] Atilizarea inhalatoarelor; e) [ ] #ransportul pneumatic.
412.
404.
!n timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate Sursa – [1] pag.174, curs a) [ ] Formări de aeroem%oli; b) [ ] Decompresiuni rapide;
Toate toicele industriale manifestă acţiune Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] -enerală; b) [ ] /ocală; c) [ ] "electivă; d) [ ] Com%inată; e) [ ] Complexă.
413.
Măsurile de profilaie a pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] Forarea umedă; b) [x] Controlul concentra)iilor de pul%eri în aerul mediului de produc)ie; c) [x] i?loacele de protec)ie individuală; d) [x] Controale medicale periodice; e) [ ] Folosirea inhalatoarelor. 8radul de pericol al prafului e determinat de
Sursa – [1] pag.175, curs a) [x] Dimensiuni; b) [x] Dispersie; c6 [x] !rigine; d) [x] Componen)ă chimică; e) [ ] Forma sursei de emanare. 414.
Măsuri te'nolo+ice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.176, curs a) [ ] "istematizarea încăperilor de producere; b) [x] &la%orarea ciclurilor tehnologice închise; c) [ ] Gentila)ia locală; d) [x] &rmetizarea proceselor de producere; e) [x] #ransportul pneumatic.
415.
Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] *recipita)ie sla%ă; b) [ ] Bapid se precipită; c) [ ] "unt re)inu)i în căile respiratorii superioare; d) [x] *ătrund p,nă la alveole; e) [ ] "e dizolvă în apă.
416. Muncitorii căror profesii sunt epuşi riscului de a face silicoză Sursa – [1] pag.177, curs a) [x] Foratorii; b) [x] Detonatorii; c) [ ] ecanicii auto; d) [x] Ule(uitorii; e) [ ] &lectricienii. 417.
a . [x] de componen)a chimică; b) [x] de gradul de solu%ilitate în apă; c) [x] de dispersie; d) [x] de structura şi (orma particulelor; e) [ ] de starea sursei de pra(. 422.
423.
424.
;nităţi de măsură a intensităţii a z+omotului sunt Sursa – [1] pag.179, curs a) [ ] Hertz; b) [x] Deci%el; c) [ ] &rgQcm9 sec; d) [ ] *ascal; e) [x] Fon. Proprietăţi fizice a z+omotului ce%i determină nocivitatea Sursa – [1] pag.179-180, curs a) [x] ntensitatea; b) [ ] Gechimea în muncă cu zgomot; c) [x] "ta%ilitatea in timp; d) [x] Componen)a spectrală a (recven)ei; e) [ ] Distan)a de la sursa de zgomot. 0efiniţia z+omotului este
Sursa – [1] pag.180, curs a) [x] "uprapunere dezordonată de sunete de di(erită (recven)ă şi intensitate;
b) [x] Gi%ra)ii mecanice cu (recven)ă de 7E195555 HN; c) [x] "uccesiune de sunete cu o anumită (recven)ă; d) [x] !rice sunet nedorit; e) [ ] Gi%ra)ii mecanice cu (recvente mai mari de 95555 Hz.
425.
Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale
Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [x] Nonarea localită)ilor; b) [ ] &rmetizarea procesului de producere; c) [x] $mena?area spa)iilor verzi; d) [x] Bespectarea zonelor de protec)ie sanitară; e) [ ] $mena?area ventila)iei.
sunt
418. Măsuri sanitar%te'nice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs a) [ ] Bespectarea zonelor de protec)ie sanitară; b) [x] Gentila)ia locală; c) [x] Deriticarea umedă+ cu aspiratoare; d) [x] nstalarea mi?loacelor de captare a deşeurilor; e) [ ] &xamenele medicale periodice.
Factorii de care depinde influenţa nocivă a z+omotului asupra or+anismului
419.
420.
421.
Acţiunea prafului asupra or+anismului Sursa – [1] pag.176, curs a) [x] ritantă; b) [x] $lergizantă; c) [x] Fi%rozantă; d) [ ] "tatica; e) [x] Cancerigenă. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.176, curs a) [x] Gechimea în muncă în condi)ii caracteristice; b) [x] "tarea de sănătate a muncitorului anga?at; c) [x] Concentra)ia pul%erilor în aerul mediului de lucru; d) [x] Caracterul muncii; e) [ ] G,rsta muncitorului.
0e ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra or+anismului Sursa – [1] pag.175, curs
Sursa – [1] pag.180-181, curs a) [ ] G,rsta muncitorului; b) [x] &xpunerea îndelungată la zgomot intens; c) [x] Caracteristicile (izice ale zgomotului; d) [ ] $daptarea organismului la agresiunea sonoră; e) [ ] "exul muncitorului.
426.
Sursa – [1] pag.180-181, curs a) [x] *erioada de expunere la zgomot; b) [x] ntensitatea zgomotului; c) [x] Frecven)a zgomotului; d) [ ] Beceptivitatea organismului; e) [ ] $daptarea organismului.
427.
Măsurile de combatere ale z+omotului
Sursa – [1] pag.180, curs a) [x] odi(icări tehnologice de reducere a zgomotului; b) [x] Folosirea materialelor (onoa%sor%ante; c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d6 [x] "istematizarea ra)ională a încăperilor de producere; e) [x] Folosirea căştilor anti(oane.
428.
1oala de vibraţie se manifestă prin
Sursa – [1] pag.180, curs a) [ ] !%oseală generală; b) [x] $tonie vasculară; c) [x] "căderea sensi%ilită)ii tactile; d) [ ] Hipertenzie arterială; e) [x] Hipotonie arterială.
429.
Felurile de cumulare a toicelor în or+anism
a) [x] aterială; b) [x] Func)ională; c) [ ] Ani(ormă; d) [ ] "electivă; e) [ ] Com%inată.
436.
430.
"ndicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt
a) [x] Dermatite+ con?unctivite; b) [x] Binite+ (aringite; c) [x] $stm %ronşic; d) [ ] *soriaz; e) [x] *neumoconioze. 437.
Sursa – [1] pag.159, curs a) [x] emoria operativă; b) [x] Concentra)ia aten)iei; c) [ ] #remorul (iziologic; d) [ ] Bezisten)a musculară; e) [x] *erioada latentă a reac)iei videomotorii. 431.
Ce acţiuni sunt caracteristice i+ienei muncii
Sursa – [1] pag.176, curs a) [ ] *rin analiza gravimetrică a pul%erilor+ rezultatele
se exprimă în număr particuleQcm : aer; b) [ ] *rin analiza dispersometrică a pul%erilor+ rezultatele se exprimă în mgQm: aer; c) [x] Formula de pra( serveşte la aprecierea numărului de particule cu di(erite dimensiuni; d) [x] *articulele cu dimensiunea su% : microni pătrund p,nă în alveolele pulmonare; e) [x] *ul%erii cu un con)inut de "i! 9 li%er cristalin peste 75 au C$ varia%ilă.
cu pro(esia;
Ce scop are controlul medical periodic
439.
condi)iile de muncă şi noxele pro(esionale;
toxicului;
b) [x] "ensi%ilitatea organismului; c) [x] Factorii mediului de muncă; d) [ ] $sisten)a medicală; e) [x] Factorii mediului am%iant.
Pentru oboseală nu este caracteristic
Sursa – [1] pag.162, curs a) [ ] scăderea capacită)ii de muncă; b) [ ] Diminuarea aten)iei; c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reac)iilor motrice ; d) [x] reversi%ilitate ; e) [x] excita%ilitate psihică crescută.
440.
Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte 'idrocarburile alifatice
Sursa curs a) [ ] #oxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de car%on;
434.
b) [x] Dau sindrom narcotic; c) [x] $c)iunea narcotică devine mai intensă odată cu
Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
Sursa – [1] pag.160, curs a) [ ] Creşterea de%itului cardiac; b) [ ] Creşterea (recven)ei cardiace; c) [x] "căderea volumului sistolic; d) [x] Creşterea (recven)ei cardiace e un mecanism mai
creşterea numărului atomilor de car%on;
d) [ ] Dau irita)ie puternică a căilor respiratorii; e) [ ] n(luen)ează selectiv. 441.
Cele mai frecvente boli profesionale prin a+enţi biolo+ici se întlnesc la
econom de adaptare dec,t creşterea volumului sistolic; e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
435.
Sursa – [1] pag.184, curs a) [ ] *ersonalul din industrie; b) [x] *ersonalul din zootehnie; c) [x] *ersonalul sanitar şi veterinar; d) [ ] ineri; e) [ ] *ersonalul din transporturi care transportă unelte.
"ntoicaţia cu oid de carbon e posibilă
Sursa – [1] pag.187, curs a) [x] /a lucrul în cazangerii+ sec)ii de turnare a metalului; b) [ ] /a (olosirea vopselelor de ulei; c) [ ] /a lucrul cu %enzina etilată; d) [ ] /a sinteza acidului sul(uric; e) [x] n auto%use+ la încercarea motorului.
Toicitatea substanţei c'imice depinde de
Sursa – [1] pag.183, curs a) [x] Caracteristicile chimice şi (izico1chimice ale
d) [x] Depistarea %olilor pro(esionale; e) [x] Beevaluarea aptitudinilor pentru muncă. 433.
"n tabloul oboselii cronice pot eista
438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor
d) [x] &duca)ia sanitară; e) [ ] #ratamentul %olilor cardiovasculare.
Sursa – [1] pag.156, curs a) [ ] Depistarea noxelor pro(esionale; b) [ ] Bespectarea normelor de igienă a muncii; c) [x] "ta%ilirea %ilan)ului stării de sănătate în rela)ii cu
Sursa – [1] pag.175, curs
Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] $stenie; b) [x] #ul%urări de somn; c) [x] #ul%urări psihoa(ective; d) [x] #ul%urări neurovegetative; e) [ ] 0oli ale aparatului locomotor.
Sursa – [1] pag.156, curs a) [x] &xamenul medical la încadrarea în muncă; b) [x] Controlul medical periodic; c) [x] *ro(ilaxia %olilor pro(esionale şi a %olilor în rela)ie
432.
Praful de producere poate cauza
Sursa – [1] pag.182, curs
442.
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere
a) [ ] *roduc cancer cutanat;
Sursa – [1] pag.171, curs
b) [ ] *roduc (otoo(talmie; c) [x] *roduc cataractă; d) [x] *roduc arsuri cutanate; e) [ ] *rovoacă sindrom astenovegetativ. 443.
e) [ ] "cade presiunea di(eren)ială. 450.
Sursa – [1] pag.158, curs a) [x] "poreşte termogeneza; b) [ ] "cade termogeneza; c) [x] Creşte termoliza prin evaporare; d) [x] Din organism se elimină săruri minerale+
1arotraumatismul urec'ii
Sursa – [1] pag.173, curs a) [ ] $pare în timpul muncii în cheson; b) [ ] $pare ca urmare a permea%ilizării trompei lui &ustache; c) [x] "e mani(estă prin otalgii; d) [x] *roduce uneori rupturi de timpan; e) [ ] "e previne prin decompresiune lentă.
444. sunt
Formele +rave ale bolii de decompresiune la c'esonieri
vitamine;
e) [x] "e accelerează meta%olismul.
451.
Modificările funcţionale apărute în or+anism la munca intelectuală sunt
Sursa – [1] pag.161, curs a) [x] "poreşte (recven)a pulsului; b) [ ] "poreşte termogeneza; c) [x] Creşte presiunea arterială; d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere; e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] *ielea marmorată; b) [x] $eroem%olia cere%rală; c) [x] $eroem%olia pulmonară; d) [x] $eroem%olia coronariană; e) [ ] $eroem%olia articulară. 445.
452.
1oala cronică de c'eson se manifestă prin
Sursa – [1] pag.173-74, curs a) [x] $lgii; b) [ ] *iele marmorată; c) [ ] Colici a%dominale; d) [ ] Hipotensiune arterială; e) [x] $rtropatii.
&a munci fizice +rele în or+anism
*boseala se manifestă prin
Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] icşorarea capacită)ii de muncă; b) [x] "enza)ie de epuizare; c) [x] Ce(alee; d) [x] nsomnie; e) [ ] reversi%ilitate după odihnă. 453.
#urmenajul se caracterizează prin
446.
0ecompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii
Sursa – [1] pag.174, curs a) [ ] "ă se (acă ini)ial mai lent apoi mai rapid; b) [x] "ă se respecte normele pri vind decompresiunea; c) [x] "ă se (acă su% supraveghere medicală; d) [ ] "ă se instituie respira)ie arti(icială; e) [ ] "ă se (acă rapid. 447.
454.
Plumbul se depozitează în
.
Pentru )boala de altitudine) sunt caracteristice
Sursa – [1] pag.174, curs a) [x] Distensia volumului de gaze din organism; b) [ ] #ul%urări cardiace; c) [ ] #ur%urări pulmonare; d) [x] "enza)ie de urechi în(undate; e) [x] Hipoxie. 448.
Sursa – [1] pag.162, curs a) [x] $pari)ia şi acutizarea a(ec)iunilor cardiovasculare; b) [ ] & reversi%il după odihnă scurtă; c) [x] & reversi%il după odihnă îndelungată; d) [x] & reversi%il după tratament speci(ic; e) [x] icşorarea rezisten)ei organismului.
a) [x] !ase; b) [ ] Creier; c) [x] Din)i; d) [x] *ăr; e) [x] Anghii.
455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toicelor asupra or+anismului sunt
0upă consumul de ener+ie muncile pot fi clasate în
a) [x] Fizice uşoare;
a) [ ] to aerului; b) [x] Golatilitatea; c) [x] "olu%ilitatea în apă; d) [ ] Amiditatea aerului; e) [x] *roprietă)ile chimice.
Sursa – [1] pag.158, curs
%6 [x] Cu e(orturi (izice medii; c) [x] Cu e(orturi (izice mari; d) [x] Cu e(orturi (izice (oarte mari; e) [ ] Cu e(orturi (izice optimale.
449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt Sursa – [1] pag.159, curs a) [x] "poreşte (recven)a pulsului; b) [x] Creşte volumul sistolic; c) [x] Creşte minut volumul cardiac; d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
Sursa – [1] pag.186, curs
456.
Sursa – [1] pag.182, curs
"ntoicaţiile cu plumb se caracterizează prin
Sursa – [1] pag.186, curs a) [x] Depunerea *% în oase; b) [x] Depunerea *% în (icat; c) [ ] Depunerea *% în )esutul nervos; d) [ ] &ste prezent permanent în s,nge; e) [ ] Depunerea *% în muşchi.
457.
a) [x] Hidrosolu%ilitatea toxicului (avorizează a%sor%)ia; b) [x] em%rana alveolo1capilară e su%)ire şi uşor
0e ce depinde caracterul acţiunii toicelor industriale
stră%ătută de toxice;
c) [ ] ! parte din toxic e eliminat cu expira)ia ce
Sursa – [1] pag.182-183, curs a) [x] "tructura chimică; b) [x] -radul de dispersie; c) [x] "olu%ilitatea în apă; d) [x] Căile de pătrundere; e) [ ] Domeniul de utilizare. 458.
urmează inspira)iei;
d) [x] "upra(a)a de contact cu toxicul e mare; e) [x] #oxicul pătrunde direct în s,nge.
Calea de pătrundere a toicelor industriale influenţează
Sursa – [1] pag.182-183, curs a) [x] Caracterul ac)iunii toxicului; b) [x] -radul de toxicitate; c) [ ] Concentra)ia toxicului în aer; d) [ ] Concentra)ia toxicului în organe; e) [ ] Concentra)ia toxicului în s,nge. 459.
465.
!n neutralizarea toicelor sunt implicate
a) [x] Ficatul; b) [x] Binichii; c) [x] Creierul; d) [ ] !asele; e) [ ] uşchii stria)i. 460.
a/ele igienice ale iluminatului entilaţiei nc-l/irii
Sursa – [1] pag.183, curs
466. ;n+'iul de incidenţă -cădere. al luminii la locul de lucru al medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de Sursa – [2] pag.143, curs a) [ ] 8 o; b) [ ] 78o; c) [ ] 95 o; d) [ ] 98o; e) [x] 9= o.
8radul de toicitate a substanţelor c'imice depinde de
Sursa – [1] pag.183-182, curs a) [x] *roprietă)ile (izice; b) [x] "olu%ilitatea în lichide %iologice; c) [x] -radul de volatilitate; d) [x] "tarea de agregare; e) [ ] Concentra)ia în (icat. 461. Căile de pătrundere a toicelor industriale în or+anism sunt Sursa – [1] pag.183-182, curs
467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] 5+8 @5+E; b) [ ] 5+= 15+4; c) [ ] 5+L @7+5; d) [ ] 7+5 @7+L; e) [x] 'u mai mic de 9. 468.
/aloarea C"( recomandată pentru saloane Sursa – [2] pag.142-162, curs a) [ ] 5+8; b) [ ] 7; c) [ ] 7+8; d) [ ] 9 şi mai mult; e) [x] 'u se normează.
469.
;nitate de măsură a intensităţii luminii este Sursa – [1] pag.104, curs a) [ ] Watt; b) [ ] /umen; c) [x] /ux; d) [ ] WattQm9; e) [ ] $mper.
470.
Coeficientul de luminozitate este
a) [x] Bespiratorie; b) [x] #u% digestiv; c) [x] #egumente; d) [ ] ntravenoas ă; e) [ ] ntraperitonială. 462.
Acţiunea solvenţilor or+anici asupra or+anismului Sursa – [1] pag.184, curs a) [x] &(ecte narcotice; b) [x] &(ecte alergizante; c) [x] nhi%itorii asupra sistemului nervos; d) [x] &(ecte hepatotrope; e) [ ] "(ec)iuni ale tu%ului digestiv.
463.
Controlul medical la persoanele epuse riscului silico+en are ca obiective principale Sursa – [1] pag.177, curs a) [ ] Depistarea unor %oli asociate; b) [x] Depistarea precoce a silicozei; c) [x] $plicarea de măsuri pro(ilactice; d) [ ] Creşterea productivită)ii şi randamentului în muncă a %olnavilor; e) [x] *revenirea agravării silicozei.
464.
Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toicelor în or+anism pentru că
ursa – [1] pag.183, curs
0ispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este Sursa – [2] pag.143, curs a) [ ] $ctinometrul; b) [ ] $nemometrul; c) [x] /uxmetrul; d) [ ] Catatermometrul; e) [ ] 0atometrul .
S
Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] Galoarea procentuală de re)inere a luminii de sticla geamului; b) [ ] Baportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat din a(ară în acelaşi plan orizontal; c) [x] Baportul dintre supra(a)a vitrată a geamurilor şi supra(a)a podelei; d) [ ] Baportul dintre lungimea şi lă)imea încăperii; e) [ ] Baportul dintre ad,ncimea încăperii şi înăl)imea (erestrei.
471. Modalităţi de asi+urare a uniformităţii iluminatului artificial Sursa – [1] pag.104, curs a) [ ] ărindu1se puterea surselor de lumină; b) [x] Bepartiz,ndu1se uni(orm corpurile de iluminat;
c6 [ ] $sigur,ndu1se iluminarea (iecărui loc de muncă; d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă; e) [ ] Folosind lămpi incandescente. 472.
473.
474.
Ce este coeficientul de iluminare naturală -C"(. Sursa – [2] pag.142, curs a) [ ] Galoarea procentuală de re)inere a luminii de sticla geamului; b) [x] Baportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii (a)ă de iluminarea în a(ara clădirii pe aceiaşi orizontală; c) [ ] Baportul dintre supra(a)a vitrată a geamurilor şi supra(a)a podelei; d) [ ] Baportul dintre lungimea şi lă)imea încăperii; e) [ ] Baportul dintre ad,ncimea încăperii şi înăl)imea (erestrei . "ndici de apreciere a iluminării naturale nu sunt Sursa – [2] pag.141, curs a) [ ] C'; b) [ ] Coe(icient de luminozitate; c) [x] "upra(a)a geamurilor; d) [ ] Anghiul de inciden)ă; e) [ ] Anghiul de deschidere . /entilaţia artificială locală e necesară pentru Sursa – [1] pag.102, curs a) [ ] Crearea condi)iilor optime în toată încăperea; b) [ ] &vacuarea aerului poluat din t oată încăperea; c) [x] Becuperarea şi înlăturarea su%stan)elor nocive emanate la locul de (ormare; d) [ ] Crearea condi)iilor optime în spa)iul ocupa)ional; e) [ ] Crearea curen)ilor de aer.
475.
#istemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea Sursa – [1] pag.97, curs a) [ ] /ocuin)elor; b) [ ] Farmaciilor; c) [ ] agazinelor; d) [ ] "pitalelor; e6 [x] ncăperilor cu lucru temporar.
476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi Sursa – [1] pag.105, curs a) [x] Climatul de lumină; b) [x] !rientarea încăperii; c) [x] 'umărul şi dimensiunea geamurilor; d) [x] Culorile antura?ului încăperii; e) [ ] Ani(ormitatea luminii. 477.
478.
479.
Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor Sursa – [1] pag.107, curs a) [x] /uxmetria; b) [x] etoda Watt; c) [x] etoda e; d) [ ] Coe(icientul de luminozitate; e) [ ] Coe(icientul de pătrundere. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt Sursa – [1] pag.107, curs a) [ ] &(ect stro%oscopic; b) [x] /ipsa um%relor; c) [ ] &(ect de întuneric; d) [x] "pectru apropiat de cel al luminii naturale; e) [ ] "e (olosesc numai ca corp de iluminat. 0ezavantajele iluminatului luminiscent Sursa – [1] pag.107, curs a) [x] /umină insta%ilă în timp; b) [x] &(ect stro%oscopic; c) [ ] Bandament mic; d) [x] &(ect de întuneric; e) [ ] "pectru apropiat de cel al luminii naturale.
480. "ndici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt Sursa – [2] pag.141, curs a) [x] Coe(icientul de iluminare naturală; b) [x] Coe(icientul de luminozitate; c) [x] Anghiul de inciden)ă şi unghiul de deschidere; d) [ ] "pectrul luminii; e) [x] Coe(icientul de pătrundere. 481.
5ste raţional iluminatul care
Sursa – [1] pag.103, curs a) [x] &ste satis(ăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate; b) [x] 'u produce e(ect stro%oscopic; c) [x] 'u produce e(ecte de or%ire; d) [x] &ste uni(orm; e) [ ] Face um%re în a(ara locului de muncă.
482.
"ndici de apreciere a iluminării artificiale sunt Sursa – [2] pag.146, curs a) [ ] Coe(icientul de luminozitate; b) [ ] Coe(icientul de iluminare naturală; c) [x] ntensitatea luminii la locul de munca; d) [ ] Coe(icientul de ad,ncire a încăperii; e) [x] Ani(ormitatea iluminării.
483. 5i+enţele i+ienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor Sursa – [2] pag.146, curs a) [x] ntensitatea luminii să corespundă normativelor; b) [x] "ă (ie uni(ormă; c) [ ] "ă asigure senza)ia de căldură; d) [x] "pectrul luminii să se apropie de cel natural; e) [x] "ă nu (acă um%re. 484.
Tipurile corpurilor de iluminat
a) [x] Cu lumină di(uză; b) [x] Cu lumină re(lectată; c) [x] Cu lumină proiectată; d) [ ] Cu lumină com%inată; e) [ ] Cu lumina mixtă.
Sursa – [1] pag.106, curs
485. Multiplul necesar al sc'imbului de aer în încăperile de producere se calculează după Sursa – [2] pag.194, curs a) [ ] Dioxid de car%on; b) [x] Concentra)ia de su%stan)e toxice; c) [ ] !xigen; d) [x] Cantitatea de pul%eri; e) [x] Galoarea temperaturii aerului.
486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt Sursa – [1] pag.101, curs a) [ ] Golumul încăperii; b) [ ] Golumul necesar de ventila)ie; c) [x] Di(eren)a de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior; d) [ ] Componen)a chimică a aerului; e) [x] *resiunea v,ntului.
487.
488.
Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt Sursa – [1] pag.102, curs a) [ ] *rin curen)i de aer; b) [x] De aspira)ie; c) [x] De re(ulare; d) [ ] $era)ie; e) [x] De aspira)ie @ re(ulare . Tipurile ventilaţiei de aspiraţie
Sursa – [1] pag.145, curs
a) [x] -enerală; b) [ ] *erdele aeriene; c) [x] /ocală; d6 [x] 'işe; e) [x] Am%rele. 489.
490.
491.
496.
Cerinţe i+ienice faţă de încălzire sunt Sursa – [1] pag.96, curs a) [x] "ă impuri(ice aerul cu produse de ardere a com%usti%ilului; b) [x] "ă impuri(ice aerul cu gaze+ pra( rezultate de la arderea materialului ce acoperă supra(e)ele de încălzire; c) [ ] #emperatura supra(e)ei de încălzire va depăşi L5oC; d) [ ] #emperatura supra(e)ei de încălzire nu va (i mai mică de L8 oC; e) [ ] "ă stimuleze termoliza prin evaporare . 0upă purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi Sursa – [1] pag.96, curs a) [x] Cu apă; b) [ ] Cu ulei; c) [x] Cu aer; d) [x] Cu a%uri; e) [ ] Cu gaze . #istemele termice locale vor corespunde cerinţelor Sursa – [17] pag.217, curs a) [ ] "ă asigure o temperatură uni(ormă numai pe verticală; b) [ ] "ă asigure o temperatură uni(ormă numai pe orizontală; c) [x] "ă asigure o temperatură uni(ormă pe verticală şi orizontală; d) [x] "ă asigure o temperatură uni(ormă în decursul zilei de muncă; e) [x] "upra(e)ele încălzite să nu acumuleze pra( .
a) [ ] curen)i de aer; b) [x] aera)ie; c) [x] canale de extragere; d) [ ] geam; e) [ ] in(iltra)ie. 497.
498.
493.
500.
501.
a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] organizată; d) [ ] mixtă; e) [ ] neorganizată.
/entilaţia artificială +enerală se realizează prin4 Sursa 1curs a) [ ] geam; b) [ ] canale de extragere; c) [x] aspira)ie; d) [x] re(ulare; e) [x] re(ulare @ aspira)ie. Factorii ce determină ventilaţia naturală4
construc)ie;
e) [x] di(eren)a de presiune a Xcoloanei de aerP între nivelul in(erior şi superior al încăperii.
Avantajele ventilaţiei naturale4
Sursa 1curs a) [x] simplitatea montării; b) [x] accesi%ilitate după cost; c) [ ] schim%ul de aer poate (i reglat; d) [ ] rază de ac)iune mare; e) [x] siguran)a+ indusă de lipsa utila?elor electrice şi păr)ilor mo%ile.
503. Sursa 1 curs
/entilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin4 Sursa 1curs a) [ ] duşuri de aer; b) [x] nişe; c) [x] um%rele; d) [ ] oaze aeriene; e) [x] aspira)ie la locul de muncă.
exteriorul şi interiorul încăperii;
502.
/entilaţia artificială poate fi4
Sursa 1curs
c) [x] presiunea v,ntului; d) [ ] schim%ul de aer prin porii materialelor de
Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune4 Sursa 1curs a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] de aspira)ie; d) [ ] de re(ulare; e) [x] mixtă.
495.
Sursa 1curs
Sursa- curs a) [ ] deschiderea înt,mplătoare a uşilor şi geamurilor; b) [x] di(eren)a de temperatură dintre aerul din
Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune4 Sursa 1curs a) [ ] naturală; b) [ ] generală; c) [x] de aspira)ie; d) [x] de re(ulare; e) [x] de re(ulare @ aspira)ie.
494.
/entilaţia artificială de refulare poate fi prin4
a) [x] duşuri de aer; b) [ ] nişe; c) [ ] um%rele; d) [x] oaze aeriene; e) [x] perdele de aer. 499.
Sursa - curs
/entilaţia naturală neor+anizată poate fi prin4
a) [x] curen)i de aer; b) [ ] aera)ie; c) [ ] canale de extragere; d) [x] geam; e) [x] in(iltra)ie.
492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt Sursa – [17] pag.217, curs a6 [x] Con(ortul termic se men)ine la o temperatură a aerului mai scăzută; b) [x] "e exclude poluarea aerului; c) [x] Căldura se repartizează uni(orm în încăpere; d) [ ] &ste stimulată termoliza prin iradiere; e) [ ] &ste stimulată termoliza prin evaporare.
/entilaţia naturală or+anizată poate fi prin4
Avantajele ventilaţiei artificiale4
Sursa1curs a) [ ] accesi%ilitate după cost; b) [x] schim%ul de aer poate (i reglat+ diri?at; c) [ ] siguran)a+ indusă de lipsa utila?elor electrice şi păr)ilor mo%ile;
d) [x] rază de ac)iune mare; e) [x] captarea poluan)ilor la locul de (ormare şi emisie.
e) [ ] de%itarea aerului curat în toată încăperea. 504.
Avantajele ventilaţiei artificiale4
511. Sursa 1curs
a) [x] de%itul şi aspira)ia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] cură)area aerului extras poluat+ de pra(+ vapori+ gaze;
c) [x] posi%ilitatea prelucrării aerului de%itat încălzirea+
umectarea+ puri(icarea de impurită)i mecanice6;
d) [ ] accesi%ilitate după cost; e) [ ] simplitatea montări3 505.
506.
507.
508.
509.
510.
5lementele sistemului de ventilaţie prin refulare4 Sursa- curs a) [x] instala)ie de captare a aerului; b) [x] camera de de%itare a aerului în încăpere; c) [ ] deschideri de extragere a aerului; d) [x] re)ea de conducte; e) [ ] mina de extragere a aerului3 5lementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie4 Sursa 1curs a) [x] camera de aspira)ie cu ventilator; b) [ ] camera de de%itare a aerului în încăpere; c) [x] deschideri de extragere a aerului; d) [x] re)ea de conducte; e) [x] mina de extragere a aerului3
512.
513.
Avantajele ventilaţiei de refulare % aspiraţie4 umectarea+ puri(icarea6;
b) [ ] accesi%ilitate după cost; c) [x] asigurarea schim%ului (or)at de aer în încăpere; d) [x] calcularea cu precizie a cantită)ii de aer de%itat şi
514.
Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare4 Sursa 1curs a) [x] aerul curat este de%itat în încăperi prin instala)ii speciale; b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instala)iilor mecanice e) [x] schim%ul de aer este diri?at.
515.
0estinaţia ventilaţiei artificiale +enerale prin aspiraţie4 Sursa 1curs a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de (ormare a lor; b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din t oată încăperea; c) [ ] îm%unătă)irea condi)iilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensi(icarea sau micşorarea cedării căldurii de pe supra(a)a corpului;
0estinaţia ventilaţiei artificiale +enerale prin refulare4 Sursa- curs a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de (ormare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îm%unătă)irea condi)iilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensi(icarea sau m icşorarea cedării căldurii de pe supra(a)a corpului; e) [x] de%itarea aerului curat în toată încăperea.
Sursa- curs a) [x] prelucrarea necesară a aerului 2încălzirea+
Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie4 Sursa 1curs a) [ ] aerul curat este de%itat în încăperi prin instala)ii speciale; b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instala)iilor mecanice; e) [x] schim%ul de aer este diri?at.
0estinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie4 Sursa 1curs a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de (ormare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îm%unătă)irea condi)iilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensi(icarea sau micşorarea cedării căldurii de pe supra(a)a corpului; e) [ ] de%itarea aerului curat în toată încăperea.
0estinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare4 Sursa 1curs a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de (ormare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [x] îm%unătă)irea condi)iilor meteorologice la locul de muncă; d) [x] intensi(icarea sau micşorarea cedării căldurii de pe supra(a)a corpului; e) [ ] de%itarea aerului curat în toată încăperea.
aspirat;
e) [x] posi%ilitatea diri?ării direc)iei de mişcare a aerului. Condiţionarea aerului4
Sursa 1curs a) [ ] este naturală şi arti(icială; b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp; c) [x] include crearea şi men)inerea unor condi)ii anumite de temperatură+ umiditate+ viteză de mişcare a aerului+ puritate; d) [ ] asigură captarea poluan)ilor la locul de (ormare şi emisie; e) [ ] asigură predominarea re(ulării asupra aspira)iei.
1alanţa de aer poate fi4
a) [x] pozitivă; b) [ ] naturală; c) [x] echili%rată; d) [ ] arti(icială; e) [x] negativă. 516.
Sursa- curs
Ale+erea sistemului de ventilaţie depinde de4
Sursa 1curs a) [ ] cost; b) [x] destina)ia încăperii; c) [x] volumul încăperii; d) [x] caracterul noxelor emanate; e) [x] cerin)ele (a)ă de sistemele de ventila)iY.
517. pot fi4
Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale
Sursa- curs a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] su%stan)ele chimice nocive din încăpere; e) [ ] %ioxidul de car%on.
518.
Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este4 Sursa curs a) [ ] umiditatea aerului; b) [ ] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [ ] su%stan)ele chimice nocive din încăpere; e) [x] %ioxidul de car%on.
519.
Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazan+erii este4 Sursa- curs a) [ ] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] su%stan)ele chimice nocive din încăpere; e) [ ] %ioxidul de car%on.
520.
Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este4 Sursa 1curs a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] su%stan)ele chimice nocive din încăpere; e) [ ] %ioxidul de car%on.
521.
Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei4 Sursa- curs a) [x] de la%orator; b) [x] de calcul; c) [ ] de o%serva)ie; d) [ ] chestionare; e) [ ] experimentului cronic.
d) [x] este numărul+ ce indică+ de c,te ori în decurs de
o oră aerul din încăpere tre%uie schim%at+ ast(el ca Z9 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări o%iective ale parametrilor (izico1chimici.
Igiena s(italelr 525. 0ensitatea de construcţie -recomandată. a terenului spitalului Sursa – [1] pag.233, curs a) [x] 75178; b) [ ] 951:5; c) [ ] :51:8; d) [ ] <5185; e) [ ] 85188. 526. #e admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, +inecolo+ie, c'irur+ie Sursa – [1] pag.234, curs a) [ ] "e admit; b) [ ] "e admit doar în anumite zile ale săptăm,nii; c) [x] 'u se admit; d) [ ] "e admit doar pentru sec)iile de o%stetrică şi ginecologie;
e) [ ] "e admit numai în zilele de urgen)ă . 527.
Pot fi comune încăperile de primire şi eaminare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea%patolo+ie a +ravidităţii Sursa – [11] pag.385, curs a) [ ] *ot (i comune; b) [ ] *ot (i comune încăperile de prelucrare sanitară; c) [x] 'u pot (i comune; d) [ ] *ot (i comune în zilele de urgen)ă; e) [ ] *oate (i comună numai sala de examinare.
528. 522.
523.
5ficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza 4 Sursa- curs a) [x] calculării volumului real de ventila)ie; b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului; c) [x] inspec)iei o%iective a mediului aerian şi microclimatului; d) [x] calculării multiplului schim%ului de aer; e) [x] inspec)iei sanitare a sistemului de ventila)ie şi regimului de exploatare. /olumul necesar de ventilaţie4
Sursa- curs a) [ ] este predominarea re(ulării asupra aspira)iei; b) [x] este cantitatea de aer curat+ care tre%uie de%itată
în încăpere la 7 persoană în oră+ ast(el ca concentra)ia de Z 9 să nu depăşească nivelul admis; c) [x] este cantitatea de aer+ extrasă din încăpere+ ast(el ca concentra)ia de Z 9 să nu depăşească nivelul admis ; d) [ ] este numărul+ ce indică+ de c,te ori în decurs de o oră aerul din încăpere tre%uie schim%at+ ast(el ca Z9 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări o%iective ale parametrilor (izico1chimici.
524.
Multiplul necesar de aer 4
Sursa 1curs a) [ ] este predominarea re(ulării asupra aspira)iei; b) [ ] este cantitatea de aer curat+ care tre%uie de%itată
în încăpere la 7 persoană în oră+ ast(el ca concentra)ia de Z 9 să nu depăşească nivelul admis; c) [ ] este cantitatea de aer+ extrasă din încăpere+ ast(el ca concentra)ia de Z 9 să nu depăşească nivelul admis ;
1locul de operaţie e raţional de amplasat Sursa – [11] pag.378, curs a) [ ] /a acelaşi eta? cu sec)ia de internare; b) [ ] /a unul din et a?ul %locului cu saloane; c) [x] zolat de unită)ile de îngri?ire medicală+ în (ormă de unitate separată; d) [ ] /a acelaşi eta? cu sec)ia curativ1diagnostică; e) [ ] ntr1un %loc separat al spitalului .
529.
#ecţia de boli conta+ioase a spitalului de profil lar+ se va amplasa Sursa – [1] pag.240, curs a) [ ] n %locul central; b) [x] n %loc separat; c) [ ] /a oricare eta? a unii din %locuri; d) [ ] /a eta?ele de sus a %locului curativ; e) [ ] n aripă separată a %locului curativ .
530. #uprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc Sursa – [1] pag.233, curs a) [ ] 'u mai mică de <8; b) [x] 'u mai mică de E5; c) [ ] 951:5; d) [ ] 75178; e) [ ] 8175 . 531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt Sursa – [1] pag.250, curs a) [x] $menagarea sistemului de canalizare locală; b) [ ] Deversarea în %azine de apă; c) [x] #ratarea la sta)iile %iologice de epurare; d) [x] &vacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în %azine special amena?ate.
532. Corespunde normelor i+ienice salonul de ? paturi cu suprafaţa 7m7 -profil terapeutic. Sursa – [1] pag.236, curs a) [ ] Da; b) [x] 'u; c) [ ] Da+ pentru spitale mari; d) [ ] Da+ pentru spitale mici; e) [ ] Da+ numai pentru spitale rurale. 533. !ncăperile de internare a bolnavilor neconta+ioşi pot fi folosite şi pentru eternarea bolnavilor Sursa – [11] pag.377, curs a) [ ] Da; b) [x] 'u; c) [ ] Da+ în spitale mici; d) [ ] Da+ în di(erite zile ale săptăm,nii; e) [ ] Da+ în anumite sec)ii. 534. /olumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] :=m:; b) [ ] =m:; c) [ ] L5m:; d) [x] 45 m
e) [ ] De col) . 540.
#e vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în
unităţile de boli conta+ioase cu saloane
Sursa – [1] pag.239, curs a) [ ] Da; b) [ ] *entru un anumit număr de saloane; c) [x] 'u; d) [ ] *entru %olnavi convalescen)i; e) [ ] *entru %olnavi cu in(ec)ii mixte. 541.
#e admit încăperi comune pentru internarea şi eternarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi Sursa – [1] pag.234, curs a) [ ] "e admit; b) [ ] "e admit cu orice unitate necontagioasă; c) [x] 'u se admit; d) [ ] "e admit dacă permite directorul clinicii; e) [ ] "e admit dacă permite sistemul de construc)ie a spitalului.
542.
1oa completă diferă de semiboă
:
; e) [ ] 755m:.
535.
Sursa – [1] pag.240, curs a) [ ] 'u di(eră; b) [x] $re acces din exterior pentru %olnavi; c) [ ] $re ecluză pentru personal medical; d) [ ] $re grup sanitar; e) [ ] $re intrare comună pentru %olnavi şi personal
#uprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
Sursa – [1] pag.236, curs a) [x] 'umărul de paturi; b) [ ] Dimensiunile centrului locativ; c) [ ] "istemul de construc)ie al spitalului; d) [ ] ndepărtarea de la centrul locativ; e) [ ] *ro(ilul spitalului. 536. #uprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este Sursa – [1] pag.236, curs a) [ ]
;
c) [ ] E m9 ; d) [x] = m
medical din coridor .
543.
!n prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu
544.
Sursa – [2] pag.248, curs a) [x] Baze ultraviolete re(lectate; b) [ ] Baze ultraviolete directe; c) [ ] etoda de explozie; d) [ ] Cu aerosoli dezin(ectan)i; e) [ ] Cu solu)ii dezin(ectante pulverizate. 8eneratoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament
sporit sunt
9
e) [ ] 4 m
537.
;
Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] /ampa eritem uveolă; b) [ ] /ampa de mercur şi cuar); c) [x] /ampa %actericid uveolă; d) [ ] /ampa luminiscentă cu lumină al%ă; e) [ ] /ampa luminiscentă cu lumină al%astră .
9
. Care va fi multiplul sc'imbului de aer minim pentru sala
de operaţie
a) [ ] \ 9;
538.
Sursa – [1] pag.238, curs
b) [ ] \9+8 c) [ ] 38@E d) [x] 375@4 e) [ ] \E. *rientarea recomandată pentru sala de operaţii al
545.
spitaliceşti este
a) [x] 5+715+78 mQs; b) [ ] 5+915+98 mQs; c) [ ] 5+:15+:8 mQs; d) [ ] 5+<15+<8 mQs; e) [ ] 5+815+E mQs.
blocului operator
a) [ ] &stică b) [ ] Gestică c) [ ] "ud1estică d) [x] 'ordică e) [ ] "ud1vestică .
Sursa – [1] pag.237, curs
546.
Sursa –curs
Pentru bolnavii de tireotoicoză în saloane este optimă
temperatura
a) [x] 78oC; b) [ ] 95oC; c) [ ] 99oC; d) [ ] 9
539. /entilaţie şi iluminat natural optime sunt asi+urate la planificarea unităţilor de în+rijire medicală
Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] Cu un coridor construit unilateral; b) [ ] Cu un coridor construit %ilateral; c) [ ] Cu două coridoare; d) [ ] Compactă;
/iteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele
547.
Sursa – [1] pag.237, curs
Pentru bolnavii de 'ipotireoză în saloane este optimă
temperatura
a) [ ] 78oC; b) [ ] 95oC; c) [ ] 99oC; d) [x] 9
Sursa – [1] pag.237, curs
555.
Sursa – [1] pag.238, curs a) [ ] $rti(icială de re(ulare; b) [ ] Be(ulare1aspira)ie cu predominarea re(ulării; c) [x] Be(ulare1aspira)ie cu predominarea aspira)iei; d) [x] 'aturală; e) [ ] *oate (i di(erită .
548. Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă este
a) [ ] 78oC; b) [ ] 95oC; c) [x] 99oC; d) [ ] 9
Sursa – [1] pag.238-244, curs
556.
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] #ratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Gentila)ia arti(icială e(icace; d) [x] Condi)ionarea aerului; e) [ ] &duca)ia igienică .
parturientele febrile, cu anamneză epidemiolo+ică suspectă se
550.
557.
Sursa – [11] pag.285, curs a) [ ] *atologia gravidită)ii; b) [ ] Fiziologie postnatală; c) [x] !%servare; d) [ ] n toate unită)ile; e) [ ] n %locul de naştere . ;nitate de structura principală a blocului spitalicesc
551.
procesului de muncă a lucrătorilor medicali sunt asi+urate la sistema de construcţie
a) [x] Centralizată; b) [ ] Decentralizată; c) [x] 0loc1centralizată; d) [ ] /i%eră; e) [ ] ixtă . 558.
spitalicesc;
c) [x] $mplasarea spitalului şi a surselor de poluare a popula)ie; e) [x] *rezen)a zonei verzi şi altor (actori naturali (avora%ili.
552.
553.
!ncăperile unităţilor de în+rijire medicală care necesită
Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] "aloanele; b) [x] "ălile de proceduri; c) [x] Camerele de zi pentru %olnavi; d) [ ] -rupurile sanitare; e) [ ] Coridoarele . 560.
;nde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor
internaţi în secţiile de boli conta+ioase
Sursa – [1] pag.240, curs a) [x] n %oxa de internare @ examinare; b) [x] n %oxa pentru in(ec)ia respectivă; c) [ ] n sec)ia de internare a spitalului; d) [ ] 'u se va ( ace prelucrare sanitară; e) [ ] n %locul sanitar li%er a oricărei unită)i contagioase
Sursa – [1] pag.232, curs
.
561.
!ncăperile semiboei sunt
a) [ ] $ntreu; b) [x] &cluză; c) [x] "alon1%oxă; d) [x] -rup sanitar; e) [ ] Coridor.
Sursa – [1] pag.234, curs
iluminare naturală sunt
Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
a) [x] !%stetrica; b) [ ] -inecologie; c) [ ] Chirurgie; d) [x] *ediatrie; e) [ ] #erapie . 554.
559.
Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului
Sursa – [1] pag.232, curs a) [ ] "pitale mari de pro(il larg; b) [x] "pitale de tu%erculoză; c) [x] "pitale de psihiatrie; d) [ ] aternită)i; e) [ ] *oliclinici stomatologice.
Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi
a) [x] *ediatrie; b) [x] !%stetrică; c) [ ] Chirurgie; d) [ ] #erapie; e) [x] Contagioase.
a) [x] $mplasarea spitalului în centrul locativ; b) [ ] $mplasarea spitalului pe terenul sectorului mediului con(orm ++rozei v,nturilor;
Sursa – [1] pag.231, curs
separate de primirea şi eaminarea bolnavilor
Sursa – [2] pag.238, curs
d) [x] Comunicările+ re)etele de transport între spital şi
Amplasarea compactă a unităţilor de în+rijire medicală,
modernizarea secţiilor curativ%dia+nostice, dirijarea efectivă a
este
Sursa – [11] pag.377, curs a) [ ] "ec)ia medicală; b) [x] Anitatea de îngri?ire medicală; c) [ ] "alonul; d) [ ] ncăperea pentru zi a %olnavilor; e) [ ] "ala de proceduri . Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
Măsuri sanitar%te'nice în profilaia infecţiilor
nozocomiale sunt
!ntru profilaia infecţiilor nozocomiale în maternitate
vor caza în unităţile
!n secţiile de boli conta+ioase ventilaţia va fi
Sursa – [1] pag.234, curs
Măsuri de ar'itectură şi planificare în profilaia
infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] Nonarea (unc)ională a terenului spitalicesc; b) [x] zolarea unită)ilor de îngri?ire medicală; c) [x] Nonarea unită)ilor de îngri?ire medicală;
d) [ ] Gentila)ia arti(icială a saloanelor; e) [ ] Dezin(ec)ia aerului în saloane. 562.
568.
/olumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon
nu se determină după
Planul +eneral al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.248, curs a) [ ] Concentra)ia admisi%ilă a C!9 în aerul atmos(eric; b) [x] Concentra)ia admisi%ilă a C! 9 în aerul încăperilor
Sursa – [2] pag.238, curs
a) [ ] $mplasarea spitalului în centrul locativ; b) [x] $mplasarea complexului spitalicesc pe terenul
563.
spitalului; c) [x] Nonele (unc)ionale ale terenului spitalicesc; d) [x] $ccesurile pe terenul spitalicesc; e) [x] Densitatea de construc)ie a sectorului. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului
spitalicesc
Sursa – [1] pag.232, curs
de locuit;
c) [x] C$ a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [x] C$ a %enzenului în aerul locului de muncă; e) [ ] C$ a di(eritor poluan)i ai aerului pentru aerul atmos(eric.
569.
Măsuri sanitar%antiepidemice în profilaia infecţiilor
intraspitaliceşti sunt
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] #ratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Gentila)ia arti(icială e(icace; d) [ ] Condi)ionarea aerului; e) [x] &duca)ia igienică.
a) [x] Nonarea (unc)ională a terenului; b) [ ] *rezen)a unei căi de acces pe teren; c) [x] "upra(a)a su(icientă a terenului; d) [x] Densitatea de construc)ie nu va depăşi 78; e) [x] Nona verde nu (a (i mai mică de E5. 564.
Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaia
infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [1] pag.380, curs
570.
(u sunt măsuri sanitar%te'nice de profilaie a infecţiilor
intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] #ratarea cu raze ultraviolete a aerului din
a) [ ] zolarea unită)ilor de îngri?ire medicală; b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni; c) [x] #ratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile
saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Gentila)ia arti(icială e(icace; d) [ ] Condi)ionarea aerului; e) [x] &duca)ia igienică.
spitaliceşti; d) [x] Folosirea su%stan)elor chimice %actericide pentru tratarea supra(e)elor; e) [ ] &duca)ia sanitară .
565.
$olul medicului curativ în suprave+'erea sanitară
preventivă a spitalelor
571.
(u sunt măsuri de ar'itectură şi planificare în profilaia
infecţiilor intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] Nonarea (unc)ională a terenului spitalicesc; b) [ ] zolarea unită)ilor de îngri?ire medicală; c) [ ] Nonarea unită)ilor de îngri?ire medicală; d) [x] Gentila)ia arti(icială a saloanelor; e) [x] Dezin(ec)ia aerului în saloane .
Sursa –curs a) [ ] Ga aprecia condi)iile mediului spitalicesc şi ac)iunea lor asupra duratei de cazare;
b) [ ] Ga crea în unită)ile medicale condi)ii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [x] Ga lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [x] Ga participa la alegerea terenului pentru
566.
(u sunt măsuri sanitar%antiepidemice în profilaia
construc)ia spitalului;
572.
construc)iei spitalului .
infecţiilor intraspitaliceşti
e) [x] Ga e(ectua supravegherea sanitară asupra
Sursa – [11] pag.380, curs a) [x] #ratarea cu raze ultraviolete a aerului din
$olul medicului curativ în suprave+'erea sanitară
saloane;
curentă a spitalelor
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Gentila)ia arti(icială e(icace; d) [x] Condi)ionarea aerului; e) [ ] &duca)ia igienică.
Sursa –curs a) [x] Ga aprecia condi)iile mediului spitalicesc şi ac)iunea lor asupra duratei de cazare;
b) [x] Ga crea în unită)ile medicale condi)ii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [ ] Ga lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [ ] Ga participa la alegerea terenului pentru
573.
Factorii ce determină crearea condiţiilor i+ienice în
spital sunt
construc)ia spitalului; e) [ ] Ga e(ectua supravegherea sanitară asupra construc)iei spitalului.
567.
Sursa – [1] pag.237, curs a) [x] $mplasarea institu)iei curative în localitate; b) [x] "ectorul de construc)ie şi sistematizarea lui; c) [x] "istematizarea şi amena?area (iecărei unită)i de
/olumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon
îngri?ire medicală;
d) [x] "alu%rizarea sanitar1tehnică a institu)iei; e) [ ] *ro(ilul spitalului.
se va determina după
Sursa – [2] pag248, curs a) [x] Concentra)ia admisi%ilă a C! 9 în aerul atmos(eric; b) [ ] Concentra)ia admisi%ilă a C! 9 în aerul încăperilor de locuit;
c) [ ] C$ a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [ ] C$ a %enzenului în aerul locului de muncă; e) [x] C$ a di(eritor poluan)i ai aerului pentru aerul atmos(eric .
574.
Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în
funcţie de
Sursa – [1] pag.385, curs a) [x] *articularită)ile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] *atologie;
c) [x] Destina)ia încăperii; d) [ ] Căile de termoliză; e) [ ] "istemul de încălzire în saloane. 575.
582.
"ndicatori de poluare a aerului din instituţiile curative
sunt
Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi
Sursa – [2] pag.247, curs a) [x] *roprietă)ile (izice ale aerului; b) [x] Cantitatea de C!9; c) [ ] Cantitatea de '9 ; d) [x] 'umărul total de germeni; e) [x] 'umărul de aeroioni uşori .
sunt
Sursa – [1] pag.385, curs a) [x] *rezen)a (iltrului; b) [x] *rezen)a a 9 încăperi de examinare; c) [ ] *rezen)a a unei încăperi de examinare; d) [ ] nternare centralizată pentru toate unită)ile de o%stetrică; e) [ ] nternare centralizată pentru unită)ile de o%stetrică şi ginecologie.
576.
a)
Sursa –curs 584.
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] De arhitectură şi plani(icare; b) [ ] "anitar1tehnice; c) [x] De imunizare activă; d) [x] De imunizare pasivă; e) [ ] De dezin(ec)ie şi sterilizare.
Sursa –curs a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic+ auxiliare în limitele institu)iei curative;
b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic+ auxiliare în limitele localită)ii; c) [x] $sigurarea unei structuri mo%ile a complexului spitalicesc; d) [x] !rganizarea centrelor medicale de pro(il; e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.
579.
585.
Măsuri specifice în profilaia infecţiilor nozocomiale
sunt
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] "anitar antiepidemice; b) [ ] De dezin(ec)ie şi sterilizare; c) [ ] "anitar1tehnice; d) [x] De imunizare activă; e) [x] De imunizare pasivă.
#istemele de construcţie a spitalelor sunt
Sursa – [1] pag.231, curs 586.
Măsuri specifice în profilaia infecţiilor nozocomiale nu
sunt
Sursa – [11] pag.380, curs a) [ ] De imunizare după plan; b) [ ] De imunizare urgentă; c) [x] De dezin(ec)ie şi sterilizare; d) [x] De arhitectură şi plani(icare; e) [x] "anitar1tehnice .
(ecesitatea asi+urării condiţiilor i+ienice în spitale
Sursa – [1] pag230, curs a) [x] *entru crearea regimului curativ1protectoriu; b) [ ] *entru crearea unui regim stimulator+ de călire; c) [x] *entru pro(ilaxia in(ec)iilor nozocomiale; d) [x] *entru educa)ia igienică a popula)iei; e) [x] *entru gră%irea procesului de tratament. 580.
Măsuri nespecifice în profilaia infecţiilor nozocomiale
nu sunt
0irecţiile principale de construcţie a spitalelor
a) [x] Decentralizate; b) [x] Centralizate; c) [x] ixte; d) [x] 0loc1centralizate; e) [ ] Centre de diagnostic.
Măsuri nespecifice în profilaia infecţiilor nozocomiale
I!II% !+++I"% 587.
#ub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţele+4
Sursa @ curs a) [x] #oate maladiile contractate în cadrul spitalului+
sunt
Sursa – [11] pag. 380, curs
a) [ ] munizarea activă a popula)iei; b) [x] De arhitectură şi plani(icare; c) [x] De dezin(ec)ie şi sterilizare; d) [x] "anitar1tehnice; e) [x] "anitar1antiepidemice. 581.
[x]
Sursa – [1] pa.g234, curs
&xcludă posi%ilitatea apari)iei in(ec)iilor intraspitaliceşti; b) [x] $sigure principiul de (lux în (unc)ionare; c) [ ] "ă (ie numai centralizată; d) [ ] "ă (ie numai decentralizată; e) [x] "ă corespundă speci(icului spitalului.
contemporane
578.
#istematizarea secţiei de internare trebuie să
!n componenţa maternităţii vor fi unităţile
a) [x] Fiziologie postnatală; b) [x] *atologie a gravidită)ii; c) [x] De o%servare; d) [x] 0locul de naştere; e) [ ] Fiziologie prenatală. 577.
583.
b) c) d)
Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi
e)
factorii de microclimat
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] #emperatura aerului; b) [ ] Badia)iile calorice; c) [x] Amiditatea relativă a aerului; d) [ ] Amiditatea a%solută a aerului; e) [x] Giteza de mişcare a aerului.
588.
cauzate de microorganisme+ clinic sau micro%iologic recunoscute; [ ] #oate maladiile in(ec)ioase suportate de %olnav în spital; [ ] #oate maladiile nein(ec)ioase suportate de %olnav în spital; [ ] #oate maladiile cauzate de microorganisme suportate de %olnav în copilărie; [ ] #oate maladiile somatice cronice suportate de %olnav.
"nfecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul4
Sursa @ curs a) [x] "căderii reactivită)ii; b) [x] $cumulării şi circula)iei germenilor patogeni;
c) [x] "elec)iei germenilor (oarte virulen)i şi rezisten)i la
a) [x] nsta%ilitate; b) [x] nvazivitate; c) [x] $c)iune toxică; d) [x] $c)iune alergică; e) [ ] $c)iune mutagenă.
anti%iotice; d) [x] &ventualită)ii sporite de contractare şi in(ectare; e) [ ] $c)iunii (actorilor microclimatici.
589.
Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale4
Sursa @ curs
a) [x] Creşterea contingentul de risc; b) [x] $lergizarea popula)iei; c) [x] ntre%uin)area ira)ională a anti%ioticelor; d) [x] ncălcarea regulilor sanitaro1igienice; e) [ ] *ro(ilaxia speci(ică. 590.
Sursa @ curs Circula)ia vastă a germenilor în mediul spitalicesc; b) [x] ultitudinea căilor de transmitere; c) [x] Beceptivitatea sporită a %olnavilor; d) [x] *ersisten)a crescută a germenilor la (actorii de mediu; e) [ ] *ro(ilaxia speci(ică e(ectivă.
b) [x] c) [x] d) [x] e) [ 592.
a) [x] Crearea unui regim antimicro%ian; b) [x] "porirea rezisten)ei organismului; c) [x] !ptimizarea (actorilor de mediu; d) [ ] $provizionarea cu utila?e medicale; e) [ ] Diri?area răsp,ndirii in(ec)iei. 598.
medicală;
deprinderile lor igienice;
0olnavii in(ecta)i+ care au (ost interna)i în perioada de incu%are; 0olnavii cu in(ec)ii mixte; *urtători de germeni patogeni; Gizitatorii %olnavilor; ] 0olnavii+ care au respectat termenul de carantină.
d) [ ] Begimul de muncă al personalului; e) [ ] 'umărul unită)ilor de îngri?ire medicală. 599.
600.
scop de pro(ilaxie;
Sursa @ curs 0oli transmisi%ile contractate în spital+ determinate de o%icei de germeni patogeni; b) [x] n(ec)ii cauzate de Xgermeni condi)ionat patogeniP; c) [x] n(ec)ii cauzate de XoportuniştiP; d) [ ] n(ec)ii cauzate de macroorganisme; e) [ ] aladii somatice. a) [x]
601.
595.
#e distin+ infecţii nozocomiale cu calea de transmitere 4
596.
Sursa @ curs a) [x] $eroportată; b) [x] anuportată; c) [x] *rin implantare; d) [ ] Colaterală; e) [ ] Anilaterală. Particularităţile Bmicroflorei contemporane snt4 curs
Sursa @
curs
!ndepărtarea apelor reziduale din unităţile de în+rijire
Sursa @ a) [x] *rin re)eaua de canalizare generală; b) [x] *rin instala)ii locale; c) [ ] anual; d) [ ] "electiv; e) [ ] 'u se îndepărtează. 602.
Sursa @ curs
curs
medicală se efectuează4
0upă componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se
împart în4
Sursa @
5tapele +estionării deşeurilor solide periculoase4
a) [x] Colectarea şi trierea; b) [x] $m%alarea; c) [x] Depozitarea temporară; d) [x] #ransportarea şi neutralizarea; e) [ ] Beciclarea.
0upă etiolo+ie infecţiile intraspitaliceşti se împart4
Sursa @
Clasificarea deşeurilor medicale solide pe cate+orii4
a) [x] *ericuloase; b) [x] 'epericuloase; c) [ ] /ichide; d) [ ] "emilichide; e) [ ] Comune.
0upă locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi4
a) [x] onoin(ec)ie; b) [x] *oliinn(ec)ie; c) [x] "uperin(ec)ie; d) [ ] $utoin(ec)ie; e) [ ] &xoin(ec)ie.
5ficacitatea măsurilor de profilaie a infecţiilor
b) [x] !rganizarea lucrului; c) [x] Comportamentul personalului+ cunoştin)ele şi
c) [x] n(ec)ii spitaliceşti propriu1zise; d) [ ] n(ec)ii extraspitaliceşti; e) [ ] n(ec)ii în condi)ii de casă.
594.
curs
Sursa @ curs a) [x] *lani(icarea şi utilizarea unită)ilor de îngri?ire
Sursa @ curs
Sursa @ curs a) [x] n am%ulator; b) [x] n(ec)ii care apar în rezultatul interven)iilor cu
593.
Sursa @
nozocomiale depinde de4
#urse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi4
a) [x]
Măsurile de profilaie a infecţiilor intraspitaliceşti snt
efectuate în următoarele direcţii4
0eficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale4
a) [x]
591.
597.
curs
!ndepărtarea apelor reziduale din secţiile conta+ioase
se efectuează prin4
Sursa @ curs a) [ ] Be)eaua de canalizare generală; b) [ ] nstala)ii locale; c) [x] Dezin(ec)ia locală; d) [x] Dezin(ectarea şi înlăturarea apelor reziduale; e) [ ] 'u se îndepărtează. 603.
Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este4
Sursa @ curs a) [ ] $u tendin)ă de micşorare în lume; b) [x] ngreunează decurgerea %olii; c) [x] ăresc perioada de tratament; d) [x] ăresc mortalitatea; e) [x] ăresc costul legat de îngri?iri+ alimentare+ preparate medicamentoase.
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate; e) [ ] De separare după sex. Pentru cte +rupe de înălţime este prevăzută mobila
610. şcolară
604.
I" 0upă unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi
amplasaţi elevi cu diferenţa de înălţime
Sursa – [1] pag.226, curs
a) [ ] 7 cm; b) [ ] 8 cm; c) [ ] 75 cm; d) [x] 78 cm; e) [ ] 95 cm. 605.
"ndici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice
sunt
a) [ ] #alia; b) [ ] -reutatea; c) [x] Capacitatea vitală a plăm,nilor; d) [ ] "tarea tegumentelor şi mucoaselor; e) [ ] *erimetrul cutiei toracice . 606.
Sursa –curs
0ezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform
următoarelor metode cu ecepţia uneia
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma; b) [ ] "cară de regresie; c) [ ] Complexă; d) [x] -reutatea corpului; e) [ ] "cara de centile. 607.
a) [ ] #rei; b) [ ] Cinci; c) [x] Uase; d) [ ] *atru; e) [ ] Uapte. 611.
#tandardele în vi+oare prevăd pentru copii din
a) [ ] 9 grupe; b) [ ] : grupe; c) [ ] < grupe; d) [x] 8 grupe; e) [ ] E grupe. 613.
Sursa – [15] pag.345, curs
/rsta biolo+ică a copiilor şi adolescenţilor poate fi
determinată prin metoda
Sursa –curs a) [ ] "cara de centile; b) [ ] Deviere de la sigmă; c) [ ] "cara de regresie; d) [ ] Beprezentarea gra(ică a pro(ilului dezvoltării (izice;
e) [x] Complexă . 614.
5i+enţe i+ienice faţă de mobilierul şcolar
Sursa – [2] pag.347, curs a) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de
Sursa – [1] pag.224, curs a) [x] "ă corespundă particularită)ilor anatomo 1
b) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de
b) [ ] "ă corespundă v,rstei elevului; c) [x] "ă (ie uşor de cură)at şi spălat; d) [x] Ga avea supra(a)a netedă şi col)uri rotun?ite ; e) [ ] "ă corespundă clasei elevului .
su%compensa)ie;
(iziologice de v,rstă;
compensa)ie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a %olilor cronice sunt rare; d) [x] "u(eră de %oli cronice în perioada de decompensa)ie;
e) [ ] 'u su(eră de %oli cronice .
615.
Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi
Sursa – [3] pag.279, curs a) [x] luminat insu(icient ca intensitate al locului de
#uprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al
clasei "" % "/
muncă;
Sursa – [15] pag.291, curs a) [x] 'u mai pu)in de 7+8m 9; b) [ ] 'u mai pu)in de 7+ =8 m 9
c) [ ] 'u mai pu)in de 7+ =8 m
e) [ ] : @ < m
;
616.
9
d) [ ] 'u mai pu)in de 7+ =8 m
609.
Sursa – [3] pag.280, curs
instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi scaune de
&a +rupa a cincea de sănătate se referă copiii şi
adolescenţii care
608.
*rientarea optimă a sălilor de clasă
a) [ ] 'ord+ nord1est; b) [ ] 'ord; c) [x] "ud+ sud1est; d) [ ] &st; e) [ ] 'ord1vest. 612.
Sursa – [2] pag.352, curs
;
9
Sursa –curs a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare (izică; b) [x] Determinarea grupului de educa)ie (izică; c) [x] Determinarea grupului de sănătate; d) [ ] &duca)ie sexuală; e) [ ] Consulta)ie pro(esională .
;
9 . Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării
instituţiilor preşcolare
Sursa – [1] pag.221, curs a) [ ] De separare individuală; b) [x] De separare pe grupe de v,rstă; c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
b) [x] luminat neuni(orm; c) [x] *ozi)ie incorectă la masă; d) [x] Begim de lucru incorect; e) [ ] Fluxul de lumină din st,nga. #copul controlurilor medicale periodice a copiilor
617.
&a repartizarea copiilor şi adolescenţilor în +rupe de
educaţie fizică se va ţine cont de criteriile
a) [x] "tarea de sănătate;
Sursa – [1] pag.212, curs
b) [x] -radul dezvoltării (izice; c) [x] -radul de pregătire (izică; d) [ ] -radul de dezvoltare sexuală; e) [x] "tarea (unc)ională a sistemului cardiovascular. 618.
&a +rupa a treia de sănătate se referă copiii şi
c) [x] *ozi)ia incorectă a corpului în %ancă; d) [x] *urtarea incorectă a ghiozdanului; e) [ ] Begimul zilei incorect. 625.
Sursa – [1] pag.225, curs a) [ ] Corespund clasei elevului; b) [ ] Corespund v,rstei elevului; c) [x] Corespund înăl)imii elevului; d) [ ] $u distan)a scaunului pozitivă; e) [x] $u distan)a scaunului negativă .
adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs a) [ ] 'u su(eră de %oli cronice; b) [x] "u(eră de %oli cronice în perioada de compensa)ie;
c) [x] 0olile cronice se acutizează rar; d) [x] $u patologii congenitale compensate; e) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de su%compensa)ie.
619.
626.
a) [ ] năl)imea; b) [ ] -reutatea corporală; c) [x] Bezisten)a la e(ort; d) [x] Capacitatea vitală a plăm,nilor; e) [ ] *erimetrul cutiei toracice.
copiilor nu sunt
Sursa –curs
620.
"ndicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt
621.
Sursa –curs a) [ ] năl)imea; b) [x] "tarea tegumentelor şi mucoaselor; c) [x] -radul de maturizare sexuală; d) [x] "tarea aparatului locomotor; e) [ ] *erimetrul cutiei toracice. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi
627.
622.
628.
629.
623.
624.
elevului;
630.
&a prima +rupă de sănătate se referă copiii şi
adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs a) [x] 'u su(eră de %oli cronice; b) [ ] 'u su(eră de %oli acute; c) [x] "u(eră rar de %oli acute; d) [x] $u o dezvoltare (izică şi neuropsihică normală; e) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de compensa)ie.
631.
!n aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii
pot fi utilizaţi indicii
Sursa – [158] pag.75, curs a) [x] Demogra(ici; b) [x] or%iditatea; nn c) [x] Dezvoltarea (izică; d) [x] nvaliditatea; e) [ ] Bezisten)a organismului la (actori nocivi.
0ere+lările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
Sursa – [1] pag.225, curs a) [ ] o%ilierul nu corespunde v,rstei elevului; b) [x] o%ilierul nu corespunde înăl)imii elevului;
Măsuri de profilaie a miopiei la elevi
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă; e) [x] "istematizarea ra)ională a sălii de clasă .
adolescenţii care
compensa)ie; c) [x] "u(eră de %oli cronice în perioada de su%compensa)ie; d) [x] $u o perioadă îndelungată de convalescen)a după îm%olnăviri; e) [ ] 'u su(eră de %oli acute.
Sursa –curs
Sursa –curs a) [x] luminare arti(icială generală ra)ională; b) [x] $mplasarea corectă a elevilor în clasă; c) [x] Corespunderea mo%ilierului şcolar înăl)imii
&a +rupa a patra de sănătate se referă copiii şi
Sursa – [17] pag.73, curs a) [ ] 'u su(eră de %oli cronice; b) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de
Sursa –curs
Afecţiuni caracteristice copiilor de vrstă şcolară
a) [ ] "tra%ism; b) [ ] 'e(ropatie; c) [x] iopie; d) [x] "colioză; e) [ ] Daltonism .
Sursa – [17] pag.73, curs
multe ori6; d) [x] *osedă di(erite dereglări mor(o(unc)ionale; e) [ ] "u(eră de %oli cronice în perioada de su%compensa)ie .
8radul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi
a) [ ] Deviere de la sigma; b) [x] "cară de regresii; c) [ ] "cară de centile; d) [ ] -ra(icul pro(ilului dezvoltării (izice; e) [x] Complexă .
adolescenţii care
a) [x] 'u su(eră de %oli cronice; b) [ ] 'u su(eră de %oli acute; c) [x] Deseori sunt %olnavi în timpul anului 2< şi mai
Sursa –curs
determinat după metoda
adolescenţilor sunt
Sursa –curs a) [x] Deviere de la sigmă; b) [x] "cară de regresie; c) [x] Complexă; d) [ ] Betrospectivă; e) [x] "cara de centile. &a +rupa a doua de sănătate se referă copiii şi
"ndici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a
copiilor şi adolescenţilor nu sunt
"ndici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a
a) [ ] Capacitatea vitală a plăm,nilor; b) [x] Circum(erin)a cutiei toracice; c) [x] -reutatea corpului; d) [x] năl)imea; e) [x] Forma picioarelor.
Cerinţe i+ienice către masa şi scaunul şcolar
632.
5fortul static al elevului sporeşte cnd
Sursa – [1] pag.225, curs a) [x] Distan)a scaunului este nulă; b) [ ] Distan)a scaunului este @ :1 8 cm; c) [x] Distan)a scaunului este 3 8 cm; d) [x] Distan)a scaunului este 375 cm; e) [x] Distan)a scaunului este 378. 633.
639.
Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] $ctivitatea copilului va satis(ace cerin)ele lui vegetative 2somnul+ activită)i+ alimenta)ia etc.6;
b) [x] Durata activită)ilor va depinde de v,rstă; c) [ ] Durata activită)ilor nu va depinde de v,rstă; d) [x] Anele activită)i din regimul zilei vor crea o
&e+ităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi
adolescenţilor sunt
anumită încordare a organelor şi sistemelor;
Sursa – [15] pag.31, curs a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se des(ăşoară uni(orm în diverse perioade de v,rstă;
e) [ ] $ctivită)ile din regimul zilei nu vor condi)iona
640.
b) [x] Cu c,t e mai mic copilul+ cu at,t mai intense sunt
procesele de creştere şi dezvoltare; c) [x] Fiecărei perioade de v,rstă îi sunt caracteristice anumite particularită)i mor(o(unc)ionale; d) [x] Creşterea mor(o(unc)ională di(eră în raport cu sexul; e) [x] Dezvoltarea organismului e in(luen)ată de (actorii exogeni şi endogeni.
mor(o(unc)ionali ai organismului ce determină procesul de creştere; b) [ ] Dezvoltarea (izică este un ansam%lu al (enomenului de sporire a dimensiunilor şi masei corpului; c) [ ] Dezvoltarea (izică se mani(estă prin capacită)i (unc)ionale al organismului; d) [x] 'ivelul dezvoltării (izice în mare măsură depinde de starea sănătă)ii copilului; e) [x] 'ivelul dezvoltării (izice este in(luen)at de alimenta)ia copilului.
641.
lui adaptive;
b) [x] !rganismul copilului este scutit de e(orturi şi solicitări;
c) [x] Băm,nerea în urmă în dezvoltarea (izică şi neuropsihică+ mor%iditatea crescută;
d) [ ] Creşterea capacită)ii de m uncă; e) [ ] Forti(icarea sănătă)ii. 642.
636.
excitan)i de intensitate mare;
b) [x] "unt suprasolicitate posi%ilită)ile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] $pari)ia epuizării treptate; d) [x] $pari)ia modi(icărilor patologice; e) [ ] Creşterea capacită)ii de muncă. 643.
treptat şi succesiv după intensitate;
b) [x] Bestructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] $pari)ia modi(icărilor patologice; d) [x] Creşterea capacită)ii de muncă; e) [x] Forti(icare sănătă)ii.
determină după indicii
637.
644.
Sursa – [1] pag.210, curs a) [x] "căderea rezisten)ei organismului; b) [x] Creşterea mor%idită)ii; c) [ ] "porirea capacită)ii (izice; d) [ ] Besta%ilirea rapidă după e(orturi (izice; e) [x] Creşterea greută)ii corporale. 645.
organismului.
Modificări cauzate de 'iperdinamia sporită a copiilor şi
adolescenţilor
Sursa – [1] pag.210, curs a) [x] nhi%area (unc)iilor neantrenate în activită)i; b) [ ] Dezvoltare (izică armonioasă; c) [x] Dezvoltare (izică nearmonioasă; d) [ ] $ccelerarea dezvoltării sexuale; e) [x] Betardarea dezvoltării sexuale .
638. )Maturizarea şcolară) se apreciază după Sursa – [11] pag.452, curs a) [x] G,rsta %iologică; b) [x] 'ivelul dezvoltării (izice; c) [x] "tarea sănătă)ii; d) [x] 'ivelul de (unc)ionare a organelor şi sistemelor; e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuni(ormă a sistemelor
Modificările cauzate de 'ipodinamia copiilor şi
adolescenţilor
&a alcătuirea re+imului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –curs a) [x] 0ioritmul de (unc)ionare a organismului; b) [x] *articularită)ile sistemului nervos central; c) [ ] Dezvoltarea (izică; d) [ ] $limenta)ie; e) [ ] Deprinderea copiilor.
$e+imul stimulator în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] $supra copilului ac)ionează excitan)i ce cresc
/rsta biolo+ică a copiilor şi adolescenţilor se
Sursa – [1] pag.208, curs a) [x] năl)imea şi adaosul ei anual; b) [ ] asa corpului; c) [x] !si(icarea m,inii; d) [x] 'umărul din)ilor permanen)i; e) [x] Caracterele sexuale secundare.
$e+imul etenuant în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] $supra copilului revine o cantitate mare de
adolescenţilor sunt folosiţi indicii
Sursa – [1] pag.205, curs
$e+imul protector în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] $ctivitatea copilului nu corespunde posi%ilită)ilor
Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi
a) [x] "omatoscopici; b) [x] "omatometrici; c) [x] Fiziometrici; d) [ ] Complexi; e) [ ] "electivi.
încordarea organelor şi sistemelor. Tipurile de re+imuri în educaţia copiilor sunt
Sursa – [1] pag.209, curs a) [x] *rotector; b) [x] stovitor 2extenuant6; c) [x] "timulator+ de antrenament; d) [ ] Ani(orm; e) [ ] &xcitant .
634. #unt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice Sursa – [1] pag.206, curs a) [x] Dezvoltarea (izică este un complex de indici
635.
Principiile de elaborare a re+imului zilei elevului sunt
646.
8rupurile de educaţie fizică a elevilor
a) [ ] De antrenament; b) [x] *regătitor; c) [x] De %ază; d) [ ] De rezervă; e) [x] "pecial. 647.
Sursa – [2] pag.350, curs
Sursa – [1] pag.217, curs a) [x] Contri%uie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contri%uie asanarea copiilor în grădini)e şi şcoli; c) [x] $par legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] "e îm%unătă)eşte coordonarea mişcărilor; e) [ ] 'u in(luen)ează capacitatea muncii intelectuale .
!n +rupul pre+ătitor de educaţie fizică se vor repartiza
elevii
654. Sursa – [2] pag.350, curs a) [ ] "ănătoşi; b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de
copiilor şi adolescenţilor4
Sursa 1curs a) [x] utilizarea anti%ioticilor de către (emeiele
sănătate; c) [x] Din grupul trei de sănătate; d) [ ] Din grupul patru de sănătate; e) [x] Care nu au o pregătire (izică su(icientă .
însărcinate;
b) [x] de(icien)e mor(ologiceale uterului la (emeia însărcinată;
c) [ ] pro(esiograma (emeilor însărcinate; d) [x] v,rsta mamei şi numărul de naşteri anterioare; e) [x] %oli in(ec)ioase suportate în perioada sarcinii.
!n +rupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza
648. elevii
Sursa – [2] pag.350, curs
a) [x] "ănătoşi; b) [x] Din grupul unu de sănătate; c) [x] Din grupul doi de sănătate; d) [ ] Din grupul trei de sănătate; e) [x] Care au o pregătire (izică su(icientă. 649.
655.
a) [x] endocrini; b) [x] meta%olici; c) [ ] alimentari; d) [ ] ai mediului de trai; e) [x] genetici.
elevii
a) [ ] Din grupul doi de sănătate; b) [ ] Din grupul trei de sănătate; c) [x] Din grupul patru de sănătate; d) [x] Din grupul cinci de sănătate; e) [ ] "ănătoşi. 650.
656.
sistemelor;
c) [x] "tudierea nivelului şi caracterului de dezvoltare
657.
0ezvoltarea fizică nu se studiază după
658.
Sursa 1curs a) [ ] gradul de accelerare; b) [x] v,rsta copilului; c) [ ] v,rsta mamei; d) [x] intensitatea şi durata ac)iunii (actorului; e) [x] grupa de sănătate.
(oţiunea de )acceleraţie) în dezvoltarea copiilor
include
mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie; e) [ ] Depăşirea a%solută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adul)i.
653.
"mportanţa instruirii prin muncă a copiilor şi
adolescenţilor
Acţiunea factorilor eo+eni asupra or+anismului
copilului depinde de4
mediu;
Sursa – [1] pag.208, curs a) [x] $nticiparea termenilor de creştere a copiilor; b) [x] -ră%irea proceselor de creştere şi dezvoltare; c) [x] *rocesele de creştere şi dezvoltare se termină
Factorii eo+eni economico%sociali care influenţează
Sursa- curs a) [x] pro(esia părin)ilor; b) [x] asigurarea materială a (amiliei; c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă; d) [ ] greutatea corporală; e) [x] calitatea îngri?irii copilului.
e) [x] $namneza mor%idită)ii. 652.
Sursa- curs
dezvoltarea fizică a copiilor4
mor(ologică+ (unc)ională şi psihică;
Sursa –curs a) [ ] ndici somatometrici; b) [ ] ndici somatoscopici; c) [ ] ndici (iziometrici; d) [x] Bezisten)a organismului la (actori ne(avora%ili de
Factorii eo+eni naturali care influenţează dezvoltarea
a) [ ] v,rsta copilului; b) [x] condi)iile de ha%itat; c) [x] activitatea copilului; d) [x] clima şi mediul geogra(ic; e) [x] alimenta)ia.
d) [x] "tudierea mor%idită)ii curente; e) [ ] Determinarea sarcinii didactice. 651.
Sursa- curs
fizică a copiilor4
#tudiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include
Sursa –curs a) [x] &viden)a %olilor cronice; b) [x] Determinarea stării (unc)ionale a organelor şi
0ezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii
factori endo+eni4
!n +rupul special de educaţie fizică se vor repartiza
Sursa – [2] pag.350, curs
Factorii endo+eni care influenţează dezvoltarea fizică a
659.
Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi
adolescenţilor sunt4
a) [x] exogeni naturali; b) [ ] maturizarea şcolară; c) [x] particularită)i individuale ale copiilor; d) [x] exogeni economico1sociali; e) [x] endogeni materni.
Sursa 1curs
667.
8rupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de
campanie sunt
660.
a) [x] #oxicologici; b) [x] 0acteriologici; c) [x] !rganoleptici; d) [ ] Fizici; e) [ ] Con)inutul clorurilor.
Igiena militarAprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii
de campanie se efectuează
Sursa – [2] pag.184, curs a) [ ] Din (,nt,ni arteziene; b) [ ] Din %azine de supra(a)ă; c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă; d) [x] De la punctul de distri%uire a apei; e) [ ] Din (,nt,ni tu%ulare. 661.
a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezin(ec)ia; c) [x] Decolorarea; d) [x] Dezactivarea; e) [x] Detoxicarea.
Sursa – [5] pag.205, curs 669.
pentru 2 militar în 7? ore
663.
a) [ ] 5+71 5+9mg.7; b) [ ] 5+:1 5+8mg.7; c) [x] 5+4 @ 7+9mg.7; d) [ ] 9 1:mg.7; e) [ ] :1< mgQl. 664.
Sursa – [2] pag.201, curs
670.
Sursa – [7] pag.46, curs
671.
0ezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de
campanie
672.
666.
Mijloace te'nice unitare pentru condiţionarea apei sunt
Sursa – [5] pag.209, curs
a) [ ] Filtrul lent; b) [ ] Filtrul rapid; c) [x] Filtrul de căr%une şi )esătură; d) [ ] Filtrul schim%ător de ioni; e) [x] "ta)ia mecanizată de (iltrare auto.
Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru
673.
Sursa – [5] pag.211-213, curs
#taţia de desalinizare e destinată pentru
a) [x] Dezactivare; b) [x] Desalinizare; c) [x] Dezin(ec)ie; d) [ ] Clorinare; e) [ ] Detoxicare . 674.
Sursa – [5] pag.208-210, curs
#taţia mecanizată de filtrare e destinată pentru
a) [x] Clorinare; b) [x] Declorinare; c) [x] Decolorare; d) [ ] Desalinizare; e) [x] Dezactivare.
Sursa – [5] pag.214, curs
a) [x] Fier%ere; b) [ ] !zonare; c) [x] #ratare cu permanganat de potasiu; d) [x] #ratare cu pantocid; e) [x] #ratare cu peroxid de hidrogen.
Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă
a) [ ] Desalinizarea apei; b) [ ] Clorinarea apei; c) [x] Decolorarea apei; d) [x] Dezin(ec)ia apei; e) [x] Dezactivarea apei .
a) [x] Ande electromagnetice supra(recvente; b) [ ] Ngomot; c) [ ] Gi%ra)ii; d) [ ] Badia)ii ionizante; e) [ ] #emperaturi înalte. 665.
Metode de declorinare ale apei
Sursa – [2] pag.180, curs a6 [x] $pele su%terane pro(unde; b) [ ] $pele su%terane de supra(a)ă; c) [ ] $pele lacurilor; d) [ ] $pele atmos(erice; e) [ ] $pele r,urilor.
Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de
radiolocaţie sunt
Sursa – [5] pag.195-215, curs
Sursa – [5] pag.208, curs a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] #ratare cu tiosul(at de 'a; d) [ ] #ratare cu raze ultraviolete; e) [x] Filtrare prin căr%une activat.
(ecesitatea minimă de apă în condiţii de campanie
Sursa – [2] pag.161, curs a) [ ] 855ml @ 7 l; b) [ ] 7.5 @ 7+8 l; c) [x] 7.8 @ :+5 7; d) [ ] :.5 @ 8+5 7; e) [ ] 81= l. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în
condiţii de campanie
0ezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin
a6 [x] Hiperclorinare; b) [ ] Coagulare; c) [ ] Desalinizare; d6 [ ] Filtrat; e) [ ] !zonare. 662.
668.
Sursa – [5] pag.162-170, curs
Sursa – [5] pag.211-213, curs
Factorii nocivi ce pot influenţa or+anismul tanc'iştilor
sunt
Sursa – [7] pag.19-40, curs a) [x] *ozi)ie (or)ată de muncă; b) [x] Begim termic ne(avora%il; c) [x] Ngomot+ trepida)ii+ pul%eri; d) [ ] Badia)ii ultraviolete; e) [x] Contact cu car%uran)i şi lu%ri(ian)i.
675.
Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă
nefavorabile asupra tanc'iştilor
682.
asupra or+anismului se manifestă prin
Sursa – [7] pag.19-40, curs a) [x] "tază sanguină; b) [x] !%oseală statică+ simptomul "pate dureros; c) [x] "upraîncălziri sau suprarăciri; d) [x] ntoxica)ii cu C!; e) [ ] Hipertermie locală . 676.
Măsuri de profilaie a acţiunii nocive a condiţiilor de
muncă nefavorabile asupra tanc'iştilor sunt
Sursa – [7] pag.19-42, curs
Sursa – [7] pag.45-53, curs a) [x] "porirea temperaturii corpului; b) [x] "porirea termogenezii în )esutul iradiat; c) [x] "porirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară; e) [ ] #ahicardie. 683.
Acţiunea z+omotului asupra tanc'iştilor
Sursa – [7] pag.29-35, curs
678.
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină; b) [x] Contri%uie apari)ia o%oselii precoce; c) [x] $pare hipoacuzia ; d) [x] "cade pragul auzului; e) [ ] icşorează presiunea arterială. Măsuri de protecţie a tanc'iştilor de acţiunea nocivă a
Sursa – [7] pag.45-53, curs a) [x] nhi%i)ia (unc)iei motorii şi secretorii a stomacului; b) [x] 0radicardie; c) [ ] #ahicardie; d) [x] Hipotonie vasculară; e) [ ] Hipertenzie vasculară . 684.
679.
Sursa – [7] pag.49-53, curs a) [x] *rotec)ia cu timpul; b) [x] *rotec)ia cu distan)a; c) [x] *rotec)ia cu ecrane; d) [x] $mplasarea corectă a sursei de iradiere; e) [ ] Diminuarea intensită)ii iradierii. 685.
a) [x] Ferestrele; b) [x] *ere)ii; c) [x] Com%inezoanele; d) [x] !chelarii de protec)ie; e) [ ] $ntena.
radiolocaţie acţionează
680.
686.
687.
supraînaltă va depinde de
încăperii.
"ndicaţi tipurile de secţii radiolo+ice
Sursa – [1] pag.246, curs a) [x] "ec)ii rontghenodiagnostic; b) [ ] "ec)ii de radiodiagnostic cu surse închise; c) [x] "ec)ii de radioterapie cu surse închise; d) [x] "ec)ii de radiodiagnostic cu surse deschise; e) [x] "ec)ii de radioterapie cu surse deschise.
Acţiunea biolo+ică a radioundelor de frecvenţă
a) [x] /ungimea de undă; b) [x] Durata ac)iunii; c) [x] ntensitatea c,mpului electromagnetic; d) [x] Dimensiunile supra(e)ei iradiate; e) [ ] Concentra)ia %ioxidului de car%on în aerul
Sursa – [7] pag.51-52, curs
Igiena radiaţiilr ini/ante
analizatorului optic; e) [ ] Ande electromagnetice supra(recvente .
Sursa – [7] pag.76-79, curs
5cranul de protecţie de unde electroma+netice
a) [ ] Carton; b) [x] *lăci metalice; c) [ ] H,rtie; d) [x] *lase metalice; e) [ ] "ticlă.
radiolocaţie sunt
681.
Sursa – [7] pag.50-53, curs
suprafrecvente se confecţionează din
Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de
Sursa – [7] pag.19-42, curs a) [ ] Badia)ii ione sla%e; b) [x] Ngomotizant; c) [x] "u%stan)e chimice în aerul locului de muncă; d) [x] "uprasolicitări ale sistemului nervos central+
Pentru protecţia de unde electroma+netice
suprafrecvente se vor ecrana
Asupra or+anismului operatorilor staţiilor de
Sursa – [7] pag.52-59, curs a) [x] Ngomot; b) [ ] Badia)ii ultraviolete; c) [ ] Badia)ii ionizante; d) [x] "uprasolicitări psihice; e) [ ] Foame senzorială.
Măsuri de protecţie de unde electroma+netice
suprafrecvente sunt
z+omotului
Sursa – [7] pag.34, curs a) [x] Beviziile tehnice ale tancului; b) [x] zolarea (onică a pere)ilor; c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare; d) [x] Folosirea anti(oanelor de tip %anda?; e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde in(raroşii.
Acţiunea specifică a cmpului electroma+netic
suprafrecvent se manifestă prin
a) [x] &xerci)ii (izice la popasuri; b) [ ] Folosirea hainelor cu (i%re metalice; c) [x] Gentila)ia tancurilor; d) [x] Bespectarea distan)ei între maşini; e) [x] Folosirea ochelarilor de protec)ie+ anti( oanelor. 677.
Acţiunea cmpului electroma+netic suprafrecvent
688.
$adiaţiile ionizante formează în aer
a) [x] !zon 2!:6; b) [ ] !xigen 2!96;
c) [x] !xizi de azot; d) [ ] !xizi de metale; e) [ ] $zot .
Sursa – [1] pag.247, curs
689.
Pentru confecţionarea ecranelor şi ec'ipamentului
d) [x] Badia)ii cu neutroni; e) [ ] Badia)ii ultraviolete.
individual de protecţie ca component principal se utilizează
Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] etale grele; b) [ ] etale uşoare; c) [ ] "ticlă organică; d) [ ] ateriale plastice; e) [ ] "to(ă o%işnuită . 690.
696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă
a) [ ] ^ @ radia)ii; b) [ ] _ @ radia)ii; c) [x] ? @ radia)ii; d) [ ] Badia)ii cu neutroni; e) [x] Badia)ii
5fecte biolo+ice somatice nestocastice ale radiaţiilor
ionizante sunt
a) [x] /eucopenia; b) [x] !steosarcomul; c) [x] Cancer al pieii; d) [x] Cancer tiroidian; e) [ ] $nemie aplastică . 691.
Sursa – [17] pag.181-182, curs
Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă
la iradierea internă a or+anismului
a) [x] $l(a; b) [ ] Fluxul de protoni; c) [ ] 0eta; d) [ ] ; e) [ ] -ama .
Sursa – [17] pag174, curs
697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maimă de ionizare în substanţă
a) [x] ^ @ radia)ii; b) [ ] _ @ radia)ii; c) [ ] ` @ radia)ii; d) [ ] Badia)ii cu neutroni; e) [ ] Badia)ii . 698. Caracterul fizic al radiaţiilor D
Sursa – [17] pag.172, curs
Sursa – [17] pag.172, curs
Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Flux de electroni; b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu; c) [x] Ande electromagnetice 2(otoni de energie6; d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 699. Caracterul fizic al radiaţiilor alp'a
692.
"ndicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la
Sursa – [17] pag.172, curs a) [ ] Flux de electroni; b) [x] Flux a nucleelor de Heliu; c) [ ] Ande electromagnetice 2(otoni de energie6; d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni.
lucrul cu sursele înc'ise de radiaţiile ionizante
Sursa – [2] pag.276, curs a) [ ] *rotec)ia cu cantitatea; b) [ ] *rotec)ia cu timpul; c) [ ] *rotec)ia cu distan)a; d) [ ] *rotec)ia cu ecrane; e) [x] Folosirea mi?loacelor de protec)ie individuală
700.
0istanţa parcursă de razele % E în aer
pentru radia)iile ultraviolete.
693.
Pentru care +rupe de persoane sunt normate dozele
maime admise de iradiere de 2 m#v9an
Sursa –curs a) [ ] *ersoanele expuse pro(esional din industrie; b) [ ] *ersoanele expuse pro(esional din domeniul
701.
0istanţa parcursă de particulele % în aer
medicinei; c) [ ] *ersoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare; d) [x] *opula)ia în ansam%lu; e) [ ] *acien)i .
694.
5fecte biolo+ice stoc'astice ale radiaţiilor ionizante
sunt
Sursa –curs
a) [ ] icrometri; b) [ ] ilimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] etri; e) [x] "ute de metri .
a) [ ] icrometri; b) [ ] ilimetri; c) [x] Centimetri; d) [ ] etri; e) [ ] "ute de metri. 702.
Sursa –curs
;nităţile de eprimare a activităţii substanţelor
radioactive
Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Cancer tiroidian; b) [x] $nemie aplastică; c) [ ] Cataracte; d) [ ] Fi%roză pulmonară; e6 [x] $(ectarea (ondului genetic al popula)iei . 695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezinte+rare radioactivă a elementelor
a) [x] ^ @ radia)ii; b) [x] _ @ radia)ii; c) [x] ` @ radia)ii;
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Boenten; b) [x] Ciuri; c) [x] dezintegrări Qsec; d) [x] mg1echivalent Ba; e) [x] 0ehereli. 703.
Sursa – [17] pag.172, curs
Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante
Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] &nergia; b) [x] *roprietatea de penetrare; c) [x] *roprietatea de ionizare; d) [ ] *roprietatea de destruc)ie a materialelor; e) [ ] &(ectul termic.
704.
;rmările acţiunii iradierii ionizante asupra or+anismului
711.
Particularităţile muncii a+ricole4
uman
a) [x] &(ect somatic direct; b) [x] &(ect somatic indirect; c) [x] #eratogen; d) [x] &(ecte genetice; e) [ ] 'u sunt e(ecte . 705.
706.
Sursa – [17] pag.173, curs
712.
Sursa – [17] pag.175-176, curs
Componenţii fondului radioactiv natural
Sursa @ a) [x] !rganizarea lucrului; b) [x] #ehnologia prelucrării culturilor; c) [x] 'ivelul mecanizării; d) [x] Atila?ele tehnice (olosite; e) [ ] "istematizarea încăperilor manageriale.
nuclear;
714.
5fecte nestocastice somatice precoce
Sursa – [17] pag.181-182, curs
Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a
715.
Sursa @ curs a) [x] Garia)iile de temperatura ale aerului; b) [x] *ul%erile; c) [x] Dega?ările gazoase; d) [x] Ngomotul şi vi%ra)ia; e) [ ] luminarea arti(icială permanentă. 1olile profesionale caracteristice mecanizatorilor snt4
protecţie contra radiaţiilor ionizante
709.
a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]
Sursa – [1] pag.247-248, curs
716.
0oza admisă de iradiere a personalului medical
710.
a) [ ] icroni; b) [x] ilimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] etri; e) [ ] "ute de metri.
Sursa @
curs
a+ricultură snt4
Sursa @ a) [x] Atilizarea noilor pesticide mai pu)in toxice; b) [x] *er(ec)ionarea utila?ului tehnico1agricol; c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vi%ra)iei; d) [x] Diminuarea nivelului de pul%eri; e) [ ] Construc)ia ca%inelor deschise.
Sursa –curs
717.
Proprietatea de penetrare a razelor %G in mediu biolo+ic
/um%ago; Badiculita lom%o1sacrală; 0oala de vi%ra)ie; 0ronşita cronică; 0erilioza.
Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în
conform ($P internaţionale
a) [x] 95 m"vQan; b) [ ] :5 m"vQtrimestru; c) [ ] 8 m"vQan; d) [ ] 5+8 m"vQan; e) [ ] 5+7 m"vQan.
curs
mecanizatorilor snt4
a) [ ] 0oala actinică acută; b) [x] $rsuri cutanate; c) [ ] /eucemii; d) [ ] #umori; e) [x] &pila)ie.
a) [x] etale grele; b) [ ] etale uşoare; c) [ ] ase plastice; d) [x] 0eton; e) [ ] "ticlă.
curs
713. Condiţiile de muncă în a+ricultură depind de4
e) [ ] Badia)ia cu izotopi radioactivi .
708.
Sursa @ a) [x] $gricultura; b) [x] Nootehnia; c) [x] *relucrarea primară a produselor de origine
vegetală; d) [x] *relucrarea primară a produselor de origine animalieră; e) [ ] *relucrarea primară a produselor de origine sintetică.
Sursa – [17] pag.181-182, curs a) [x] Badia)ia cosmică; b) [x] Badia)ia gama1telurică; c) [x] Badia)ia prin ingestie; d) [ ] Badia)ia apărută la experimentarea armamentului
707.
curs
$amurile muncii în +ospodăria sătească4
;nităţile de epunere a dozei de epoziţie
a) [x] Boentgen; b) [ ] Bad; c) [ ] ouliQJg; d) [ ] Ciuri; e) [x] CulonQJg.
Sursa @
a) [x] Caracter sezonier; b) [x] &(ort (izic sporit; c) [x] *rezen)a (actorului %iologic; d) [ ] Begim de muncă ra)ional; e) [x] Folosirea pesticidelor.
curs
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în
sere4
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] b) [x] c) [ ] d) [x] e) [x] 718.
Sursa @
curs
Amiditatea crescută a aerului; Giteza minimă a curen)ilor de aer; Giteza mare a curen)ilor de aer; *oluarea aerului cu monoxid de car%on; "uprasolicitarea (izică şi neuropsihică.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în
zoote'nie4
IGI!" $!II ,! "G#I$%$#:
a) [x] Amiditatea crescută a aerului; b) [x] &(ort (izic sporit; c) [x] *ul%erile;
Sursa @
curs
d) [x] irosul speci(ic; e) [ ] Folosirea pesticidelor. 719.
"nstalaţii fizice de epurare a apelor reziduale snt4
a) [x] -rătarele; b) [x] Decantoare orizontale; c) [x] Decantoare verticale; d) [x] 0azinele de sedimentare; e) [ ] Filtrele %iologice.
1olile profesionale în zoote'nie snt4
a) [x] 'euromiozitele; b) [x] $ngioneurozele peri(erice; c) [x] 0oala Bosen%ach; d) [x] 0ruceloza; e) [ ] Hepatita virală $. 720.
727.
Sursa @
curs
728.
a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]
fabricile avicole4
721.
Canalizarea; #ransportarea; &vaporarea; "edimentarea; /ichidarea.
Sursa @
curs
731.
Sursa @
732.
Sursa @
Sursa @
curs
Dezin(ec)ia; Dedurizarea; /impezirea; Deodorarea; "edimentarea.
'aturale; $rti(iciale; ecanice; Chimice; &vaporare.
Sursa @
curs
Sursa @
curs
Sursa @
curs
Sursa @
curs
0in reziduuri solide fac parte4
a) [x] -unoiul 2de casă+ de %ucătărie6; b) [x] Deşeurile şi resturile de la %ucătărie; c) [x] Deşeurile industriale; d) [x] Deşeurile de la a%atoare; e) [ ] $pele meteorice. 734.
curs
curs
Metode biolo+ice de epurare a apelor reziduale nu pot
a) [ ] b) [ ] c) [x] d) [x] e) [x] 733.
Sursa @
Sursa @
fi4
curs
procedee4 Fizice; Chimice; 0iologice; &ntomologice; Badiologice.
curs
Metodă c'imică de epurare a apelor reziduale este4
a) [x] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [ ]
curs
5purarea apelor reziduale poate fi realizată prin
a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]
Sursa @
Pentru epurarea biolo+ică artificială a apelor reziduale
a) [x] Filtrele %iologice; b) [x] $ero(iltrele; c) [x] $erotencurile; d) [ ] -rătarele; e) [ ] Decantoarele.
Compostarea; $mena?area în sere 2utilizarea6; &purarea în locuri special amena?ate; "pălarea; Dezin(ectarea.
Anitar; Du%lu; #riplu; "egmentar; -eneral.
curs
se folosesc instalaţiile4
#istemul reţelelor de canalizare poate fi4
a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ] 726.
730.
Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide snt4
a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ] 725.
"ursa @ curs
#isteme de înlăturare a deşeurilor snt4
a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ] 724.
Colectare; #ransportare; 'eutralizare; Atilizare; Bepartizare.
Sursa @
Pentru epurarea biolo+ică naturală a apelor reziduale se
a) [x] C,mpurile de irigare; b) [x] C,mpurile de asanare; c) [x] /acurile %iologice; d) [ ] Decantoarele; e) [ ] -rătarele.
5tapele de epurare a reziduurilor lic'ide şi solide4
a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ] 723.
"olide; /ichide; -azoase; "emilichide; "emisolide.
'aturale; $rti(iciale; ecanice; Chimice; &vaporare.
folosesc4
S"%$#I"#" !#%+# ;+;$%" #e deosebesc reziduuri4 a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]
722.
curs
729.
curs
Metode biolo+ice de epurare a apelor reziduale pot fi4
Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la
Sursa @ a) [x] Condi)iile meteorologice; b) [x] *ul%erile; c) [T] Ngomotul; d) [T] mpuri(icarea aerului cu microorganisme; e) [ ] Gi%ra)ia.
Sursa @
0in reziduuri lic'ide fac parte4
a) b) c) d) e)
[x] [x] [x] [x] []
&xcrementele; Besturile lichide de la %ucătării; $pele industriale; $pele meteorice; Besturile industriale.
