METODE DE CHIMIE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
C8-C9
7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE
7.1 Trusele criminalistice universale şi specializate 7.1.1 Trusa criminalistică universală 7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistică universală universală la executarea operaţiunilor tehnico-criminalistice. 7.1.3 Întreţinerea truselor criminalistice 7.2 Urmele criminalistice – noţiune şi clasificare 7. 2.1.Noţiunea de urmă în sens criminalistic 7.2.2. Clasificarea generală a urmelor 7.3 Activităţ i tehnice ce se desf ăş ăşoar ă in legătura cu prelevarea urmelor de interes criminalistic. 7.3.1 Operaţ iiii tehnice privind prelevarea urmele de interes criminalistic 7.3.2 Conservarea urmelor. 7.3.3 Interpretarea urmelor 7.3.4 Fixarea urmelor 7.3.5 Ridicarea urmelor 7.3.6 Ambalarea urmelor 7.3.7 Ambalarea unor obiecte purtătoare de urme. 7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE ARSENE
Notiţe curs 08-09 1
METODE DE CHIMIE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE 7.1 Trusele criminalistice universale şi specializate 7.1.1 Trusa criminalistică universală
Mijloacele tehnice folosite cu o cazia cercetării diferitelor infracţiuni sunt variate. Aceste a se împart
în două categorii categorii şi anume: – mijloace de laborator: microscop comparator, dispozitive de reprodus, aparate de copiat folosite în obţinerea fotografiilor etc.; – mijloace de teren: ap arate fotografice, lămpi cu radiaţii U.V., detectoare de metale, camere video, truse criminalistice etc.. Trusele criminalistice cuprind instrumente, substanţe şi materiale necesare efectuării operaţiunilor tehnico-criminalistice în legătură cu urmele de la faţa locului. După natura instrumentelor conţinute, trusele criminalistice se clasifică în truse criminalistice: a. universale b. cu destinaţie specială. Trusele criminalistice universale conţin instrumentele şi materialele necesare executării principalelor o peraţiuni tehnico -criminalistice (descoperire, fixare, ridicare şi ambalare a urmelor, precum şi obţinere a modelelor de comparaţie). Printre acestea enumerăm: −
trusa criminalistică universală pentru laboratoarele criminalistice;
−
trusa criminalistică universală pentru cercetarea la faţa locului în cazul accidentelor şi catastrofelor rutiere;
trusa criminalistică universală pentru posturi. În continuare vom vom face o descriere amănunţită a trusei trusei criminalistice criminalistice universale. Trusa criminalistică se prezintă sub forma unei valize de format mic şi cuprinde instrumentarul minim necesar efectuării operaţiunilor tehnico -criminalistice de descoperire, fixare, ridicare şi ambalare a diferitelor categorii de urme de la locul faptei. −
e: Trusa criminalistică universală conţin conţine:
– materiale pentru fotografiere: aparate foto, obiective, inele intermediare, intermediare, filme, blitz, baterii,
trepied, lămpi, filtre (colorate şi de polarizare); polarizare); – materiale pentru căutarea, descoperirea, relevarea, fixarea şi ridicarea urmelor papilare: lupă, surse de lumină, lampă de ultraviolete, prafuri şi reactivi de evidenţiere ; pensule (p ăr cămila, păr veverița, fibră de sticlă, puf de struț ); pensule magnetice, pulverizator cu vapori de iod, folii adezive albe şi negre; – materiale pentru executarea mulajelor urmelor de adâncime: cancioc, şpaclu, lingură pentru prepararea amestecului, bandă flexibilă pentru înconjurarea urmei (unde se va turna amestecul), pensulă pentru curăţarea urmei, ghips şi alte materiale de mulare, materiale dentare, lac, substanţe speciale sub formă de spray; Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE ARSENE
Notiţe curs 08-09 2
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
– materiale pentru amprentarea persoanelor: placă, rulou, tuş, fişe mono şi decadactilare, pastă,
hârtie special impregnată pentru reacţii chimice, mănuşi chirurgicale, linguriţă pentru amprentarea cadavrelor; – materiale pentru prelevarea substanţelor, inclusiv a celor biologice: pensete, pipete, capsule, soluţii, bumbac absorbant, bandă adezivă, magnet; – materiale pentru întocmirea desenelor şi a schiţelor: riglă, echer, raportor, hârtie milimetrică, planşetă, calc, compas, busolă, şabloane, pi oneze, creioane negre şi colorate; – materiale pentru marcarea locului şi efectuarea de măsurători: centimetru, bandă cu pătrate albe şi negre, jetoane numerotate (cu stativ), cretă; materiale de ambalare: pungi de plastic, saci de hârtie, flacoane de sticlă, sfoară, cuie, scândurele, etichete; – instrumente: fierăstrău, cleşte, patent, ciocan, şurubelniţă, burghiu, daltă, foarfece, truse de chei.
7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistică universală la executarea operaţiunilor tehnico-criminalistice.
Prin instrumentarul cu care este dotată această trusă, se asigură necesarul pentru executarea tuturor operaţiunilor tehnico -criminalistice la faţa locului , astfel: Pentru operaţiunea de descoperire din trusă se folosesc următoarele materiale: lupa pliantă sau cu mâner; prafuri relevante, aflate în cutii; pensule din păr de veveriţă, pentru relevarea urmelor papilare. Pentru conservare se folosesc: canciocul pentru acoperire; banda de alamă, pentru îndiguire; creta pentru încercuire; numerele de la 0 – 9 confecţionate din material plastic, carton sau tablă.
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 3
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
Pentru operaţiunea de fixare se folosesc: bloc -notes, hârtie de calc, busolă, ruletă, procese verbale de cercetare la faţa locului (formulare tipizate), coli de hârtie pentru efectuarea de desene, schiţe, riglă, creioane, numere de la 0 – 9. Pentru ridicare se folosesc: hârtie folio, pudră de talc, plastilină, praf de ipsos, caserolă sau cancioc, bandă de alamă, lingură cu coadă , şpaclu, pensulă cu păr de porc, eprubete, f oarfece, pensetă anatomică, briceag. Pentru ambalare şi sigilare se folosesc: plicuri de hârtie, etichete din carton, sfoară, ceară roşie, cleşte patent, pungi din polietilenă, pastă de lipit, baton ceară roşie. Pentru obţinerea modelelor de comparaţie, se folosesc: fişe dactiloscopice mono şi decadactilare, coli de hârtie pentru amprentare în vederea excluderii, tuş tipografic, rulou, placă de amprentare, materiale folosite la ridicarea cu mulaj de ipsos, foarfece etc.
7.1.3 Întreţinerea truselor criminal istice
În vederea asigurării unei durate de întrebuinţare cât mai mare a truselor criminalistice, este necesară acordarea unei atenţii deosebite întreţinerii acestora şi a întregului ei instrumentar, mai ales dacă au fost folosite pe timp de ploaie sau nin soare. Pentru aceasta se vor respecta următoarele reguli: − evitarea lovirii trusei, sau venirii în contact a acesteia cu substanţe corozive (acizi,
baze puternice etc.); − după folosire, instrumentele şi dispozitivele confecţionate din material plastic ori
sticlă, vor fi spălate sub jet de apă, fără a se zgâria; − instrumentele şi materialele metalice (patent, ruletă, magnet, pensetă anatomică
etc.), vor fi ferite de umezeală şi după spălare şi uscare se ung cu ulei mineral; 7.2 Urmele cri minali stic e – noţiune şi clasificare 7. 2.1.Noţiunea de urmă în sens criminalistic
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, precum şi tot mai larga lor aplicare în toate sectoarele vieţii economice şi sociale au dat posibilitatea justiţiei să -şi găsească un puternic sprijin pentru îndeplinirea misiunii sale în rezultatele oferite de cercetările ştiinţifice şi tehnice. De exemplu punerea la punct a metodei de analiza a ADN- ului uman, in 1984 de către Sir Alec Jeffreys. În desfăşurarea activităţilor specifice cercetării criminalistice se ia în considerare principiul conform căruia, în majoritatea cazurilor, săvârşirea unei infracţiuni presupune prezenţa făptuitorului la faţa locului şi implicit efectuarea de către acesta a unor activităţi ce produc modificări materiale în ambianţa existentă, cunoscute sub denumirea generică de „urme”. Toata activitatea de prelevare a urmelor criminalistice se bazeza pe afirmatia unui criminalist francez, Edmond Locard: „Este imposibil pentru un răufăcător să acţioneze cu intensitatea pe care o presupune acţiunea criminală, fără să lase urme materiale”. Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 4
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
Din punct de vedere criminalistic, prin urmă se înţelege orice modificare materială produsă ca urmare a interacţiunii dintre făptuitor, mijloacele folosite de acesta şi elementele componente ale mediului unde îşi desfăşoară activitatea infracţională, modificări care, examinate individual sau în totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, identificarea făptuitorului, a mijloacelor folosite de acesta şi la lămurirea împrejurărilor în care s -a comis fapta p enală. Din practica judiciară s -a desprins ideea că producerea unei modificări nu este limitată în exclusivitate la persoana autorului faptei, ea putând aparţine, în egală măsură, subiectului pasiv al infracţiunii (partea vătămată). Un exemplu în acest sens este dat de petele de sânge sau firele de păr descoperite pe îmbrăcămintea sau corpul agresorului, care aparţin persoanei agresate. Având în vedere cele de mai sus, putem considera drept urme: – tot ce a rămas material (vizibil sau invizibil) la locul fa ptei de la persoana făptuitorului, de la îmbrăcămintea acestuia sau de la mijloacele sau instrumentele folosite de acesta (îmbrăcăminte abandonată de infractor, urme ale diferitelor instrumente de spargere, urmele papilare etc.); – tot ce s-a ataşat material (vizibil sau invizibil) de la locul faptei asupra făptuitorului, hainelor, obiectelor, mijloacelor sau instrumentelor folosite de acesta la comiterea faptei (ex: particule de sol ataşate de la locul faptei pe încălţămintea infractorului, sânge aparţinân d victimei descoperit pe hainele lui etc.); – schimbările de poziţie ale unor obiecte existente la locul săvârşirii faptei, dacă au legătură cu activitatea infracţională (ex: un fotoliu mutat de la locul lui de către infractor pentru ca acesta să poată ieşi pe geam). Trebuie reţinut că pentru a putea fi considerate urme în sens criminalistic, modificările materiale trebuie să aibă legătură de cauzalitate cu fapta penală. Aceasta pentru că la locul faptei se poate descoperi o serie de modificări, dar trebuie considerate numai cele care au fost create în timpul săvârşirii faptei sau care au legătură cu aceasta, întrucât numai în acest fel se poate ajunge la făptuitor şi la dovedirea vinovăţiei. Rămânerea la faţa locului a urmelor este determinată de cauze diferite, precum: – condiţiile în care operează infractorul (timp scurt, dificultăţi de pătrundere etc.); – starea psihică a făptuitorului în momentul comiterii faptei (frică, emoţie etc.); – modul de operare, de multe ori specific făptuitorului; – condiţii n efavorabile de iluminare în locul faptei; – necunoaşterea topografiei locului faptei ş.a.m.d. Importanţa studierii tuturor categoriilor de urme rezultă din următoarele raţiuni: – acestea apar obligatoriu în procesul comiterii infracţiuni; – crearea lor est e rezultatul interacţiunii (contactului) dintre factorii creatori şi cei primitori de urme în timpul săvârşirii faptelor penale. 7.2.2. Clasificarea generală a urmelor
Clasificarea urmelor s- a realizat după mai multe criterii, după cum urmează: Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 5
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
I) După factorul creator de urmă: urme create de om, urme create de animale, urme create de vegetale, urme create de obiecte, urme create de unele fenomene. II) După factorul primitor de urmă: urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte.
III) După felul lor: urme formă; urme materie, urme poziţionale. IV) După mărime: macrourme, microurme. V) După valoarea lor în procesul identificării: urme care furnizează elemente pentru lămurirea diferitelor împrejurări ale săvârşirii infracţiunii, urme care ajută la stabilirea apartenenţei de gen, grup, categorie sau specie, urme ce permit identificarea factorului creator. În continuare se va prezenta succint fiecare categorie de urme enumerate mai sus. I) Urmele după factorul cr eator Urme create de om - cuprind toate modificările rezultate atât din simplul contact al corpului omenesc cu elementele componente ale mediului, cât şi din mişcările complexe ale acestuia, iniţiate, deliberate şi coordonate de activitatea cerebrală. Omul poate crea la faţa locului urme formă şi urme materie. Din categoria urmelor formă fac parte: 1. urmele mâinilor 2. urmele picioarelor 3. urmele buzelor 4. urmele dinţilor 5. urmele urechilor, nasului şi a altor părţi ale feţei şi corpului uman 6. urmele sonore ale vocii şi vorbirii 7. scrisul 8. nodurile şi legăturile Din categoria urmelor materie de natură umană (biocriminalistice) fac parte: 1. Urmele de fluide umane (sânge, salivă , spermă ) 2. Urmele de natură osteologică. 3 Urmele altor ţesuturi moi. 4. Urmele de miros. Urme create de animale. Din categoria urmelor formă fac parte: 1. Urmele de picioare. 2. Urmele de dinţi. 3. Urmele de coarne. 4. Urmele altor părţi ale corpului animalelor (botul, buzele, abdomenul, genunchiul etc.) 5. Urmele sonore. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia aparatului forma şi mărimea lor diferă de la o specie la alta. Prin urme biologice de natură animală se înţeleg produsele de secreţie, de excreţie şi resturile de ţesuturi rezultate în procesul săvârşirii unor f apte penale sau în legătură cu acestea. Astfel, Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 6
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
distingem: urmele de sânge; urmele de spermă; urmele de secreţie lactată; urmele de natură piloasă; urmele de miros; alte urme de natură biologică (puf, fulgi, pene, coarne, gheare, copite etc.). Urme create de vegetale. Prin urme de natură vegetală se înţeleg modificările produse la faţa locului ca urmare a contactului diferitelor plante cu elementele mediului ambiant, modificări apărute în procesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urmele biologice de natură vegetală se pot prezenta la faţa locului în diferite ipostaze, cum ar fi: fragmente de plante, tulpini, rădăcini, frunze, flori, scoarţă de copac, fibre de plante industriale, seminţe, lăstari, polen. Acestea diferă în funcţie de următorii factori: natura şi forma suportului, specia, natura organului vegetal, influenţa factorilor de mediu intern, natura activităţii infracţionale, intervalul scurs de la formare şi până la descoperire. Urme create de obiecte. Prin urme ale obiectelor se înţeleg modificările aduse la faţa locului ca urmare a contractului diferitelor obiecte cu elementele mediului ambiant, modificări apărute în procesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta (încălţăminte, îmbrăcăminte, instrumente, arme, mijloace de transport etc.). Urmele încălţămintei se creează prin contactul ce are loc între aceasta şi elementele componente ale locului unde s- a comis fapta penală (sol, duşumea, mobilă, materiale purverulente, covor). Ele ajută la determinarea drumului p arcurs de persoanele ce interesează la identificarea încălţămintei creatoare, precum şi la furnizarea datelor în legătură cu activităţile desfăşurate înaintea, în timpul şi după comiterea infracţiunii. Urmele obiectelor de îmbrăcăminte. Prin urme ale obiectelor de îmbrăcăminte se înţeleg modificările ce apar pe corpul omenesc sau pe suprafaţa unor obiecte ori pe alte componente ale mediului, ca urmare a contactului lor cu îmbrăcămintea purtată de o persoană, în procesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urmele instrumentelor. Prin instrumente înţelegem, în sens generic, toate uneltele, sculele, aparatele şi orice alte obiecte care se folosesc la săvârşirea unei infracţiuni (cleşti, ciocane, cuţite, topoare, şurubelniţe, ferăstraie, răng i, leviere etc.). O importanţă deosebită o prezintă instrumentele de spargere, prin care putem înţelege o varietate foarte mare de obiecte, aparate adaptate sau special construite, precum şi orice corp dur, folosite pentru a înfrânge rezistenţa încuietorilor şi a oricăror mijloace utilizate pentru protecţia şi paza bunurilor. În această categorie de instrumente sunt incluse nu numai cele care folosesc la spargere, în accepţia proprie a cuvântului, ci şi cele care folosesc la tăiere, apăsare, topire etc. Urmele mijloacelor de transport. Prin urme ale mijloacelor de transport se înţelege totalitatea transformărilor materiale produse de mijloacele de transport ori părţi componente ale lor ce apar pe unele obiecte şi corpuri sau în mediul înconjurător, pe timpul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urmele create prin folosirea armelor de foc. Urmele armelor de foc sunt acele elemente materiale care apar pe corpul omenesc sau pe diferite obiecte componente ale mediului, rezultate Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 7
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
în urma producerii împuşcăturii, cu ocazia producerii unei infracţiuni. La crearea acestei categorii de urme participă în mod necesar arma de foc, muniţia şi diferite suporturi (ţinte). Urmele legăturilor şi nodurilor . Prin urme create de legături şi noduri se înţelege t otalitatea
modificărilor produse de ele în ambianţa locului faptei, în procesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Prin folosirea legăturilor şi nodurilor se creează urme sub formă de rosături, adâncituri, decolorări sau alte semne pe suporturile cu care au venit în contact. Scrisul de tipar şi scrisul dactilografiat. Scrisul de tipar şi cel dactilografiat sunt urme ale infracţiunii atunci când au fost executate în procesul săvârşirii acesteia sau în legătură cu ea. Urmele sonore create de obiecte. Prin urme sonore create de obiecte se înţeleg zgomotele produse de acestea în procesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu ea. Urme de produse petroliere. Prin urmă de produs petrolier se înţelege prezenţa lor, în orice cantităţi, la faţa locului, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni ori în legătură cu aceasta. Urmele ce se formează pot apărea sub diverse forme, cum ar fi: picături, mânjituri, pete, scurgeri, dâre, îmbibări, aglomerări. Urme de material plastic. Urmele de material plastic sunt acelea care provin din obiecte confecţionate din produse plastice sau din semifinite din acest tip şi se află la faţa locului ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urme de coloranţi. Existenţa coloranţilor la faţa locului şi exploatarea lor din punct de vedere criminalistic oferă posibilitatea stabilirii împrejurărilor în care s-a comis fapta, a dovedirii prezenţei unei persoane sau obiect oarecare în câmpul infracţiunii, precum şi a explicării anumitor modificăr i petrecute. Urme de vopsea. Din punct de vedere criminalistic sunt considerate urme de vopsea substanţele peliculogene ce se desprind de pe diverse suporturi sau se formează pe ele în urma impactului lor cu alte obiecte, în procesul săvârşirii unor infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urme de metale. Acţiunea dinamică sub formă de tăiere, forţare etc. dintre două sau mai multe corpuri metalice creează particule din metalele supuse acestor acţiuni. Rezultatul unei asemenea acţiuni – când s-a produs în pr ocesul săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta – poartă denumirea de urme metalice. Urme de soluri şi cenuşă. Urmele de sol sunt acele fragmente adusela locul infracţiunii – sau dislocate din acesta - pe încălţăminte, îmbrăcăminte ori alte obiecte purtate de făptuitor sau victimă, precum şi de mijloacele de transport folosite în procesul săvârşirii infracţiunii ori în legătură cu acesta. În incendii, explozii, tentative de distrugere etc., resturile rămase la faţa locului sub formă de cenuşă constituie urme preţioase ce pot servi la determinarea constituenţilor anorganici ai substanţelor arse. Urme de sticlă. În procesul săvârşirii unei infracţiuni, sticla, indiferent de forma în care se află, poate lăsa urme, fie datorită contactului cu difer ite obiecte, corpuri, fie drept consecinţă a unor factori mecanici sau termici.
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 8
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
La faţa locului hârtia poate fi găsită în starea ei naturală (ruptă, tăiată, şifonată, perforată etc.) sau arsă (carbonizată pe toată suprafaţa sau numai parţia l). Urme de cerneluri, tuşuri şi paste de scris. Prin urme de cerneluri, tuşuri sau paste de scris se înţelege prezenţa unor asemenea substanţe la faţa locului, în cantităţi sau forme diferite, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urme de produse textile. Sunt considerate urme de produse textile fragmentele, firele sau fibrele provenite de la obiectele de îmbrăcăminte, de lenjerie, accesorii ale lor sau orice alte obiecte confecţionate din asemenea produse, a căror prezenţă la faţa locului este determinată de săvârşirea unei infracţiuni. Urme de produse alimentare. Produsele alimentare sunt considerate ca urme atunci când prezenţa lor la faţa locului are legătură cu infracţiunea săvârşită. Urme de natură pulverulentă. Materialele pulverulente constituie urme atunci când prezenţa lor la faţa locului este determinată de săvârşirea unei infracţiuni sau în legătură cu aceasta. Urme toxice. Prin urme toxice se înţeleg substanţele toxice ca atare, precum şi soluţiile acestora prezente la faţa locului pe diverse suporturi sau recipiente, a căror existenţă are legătură cu infracţiunea săvârşită. Urme create de unele fenomene. Din categoria urmelor create de incendii, explozii şi unele catastrofe. Urme de hârtie.
II) Urmele după factorul primitor Urme primite de om. Omul poate primi urme create de toţi factorii creatori. Astfel de urme sunt: particule de praf, pete de vopsea, vaselină, sânge, urme ale ştrangulării etc. În cadrul procesului de percepţie omul poate reţine şi unele urme care dispar de la locul faptei odată cu consumarea infracţiunilor, cum sunt: caracteristicile mersului infractorului, culoarea îmbrăcămintei şi obiectelor ce le purta asupra sa, succesiunea activităţilor desfăşurate de făptuitor. Urme primite de animale. Reprezintă acele modificări produse asupra corpului acestora sub acţiunea factorilor creatori de urme (rănirea, imprimarea pe blană sau pe pielea animalului, intoxicaţii etc.). Urme primite de vegetale. Constau în: tăieturi, retezături, smulgeri, ruperi sau imprimări de diferite obiecte sau substanţe, pete de sânge, de vaselină etc. Urme primite de obiecte. Din această categorie putem aminti: urmele de încălţăminte create în teren moale, urmele instrumentelor de spargere în tocul uşii sau geamului, urmele sonore înregistrate, imaginile de pe pelicule foto sau înregistrările video, dacă sunt imagini neprelucrate. III) Urmele după felul lor se clasifică în urme formă , urme materie,
urme poziţionale. 1. Urmele formă reproduc conturul exterior al factorului creator de urmă ori lini a de rupere a acestuia. În funcţie de procesul de mişcare al celor doi factori, urmele formă se subdivid în: Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 9
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
– urme statice, ce se formează prin apăsare, lovire, presare, rostogolire, fără ca suprafaţa
factorului creator de urmă să alunece pe suprafaţa factorului primitor de urmă în momentul contactului (urmele de mâini formate prin atingerea sau prinderea obiectelor, urmele create de pneurile vehiculelor în timpul rulării, urmele de încălţăminte etc.); – urme dinamice, ce se formează atunci când suprafeţel e de contact ale celor două obiecte – cel creator şi cel primitor de urmă – se află în mişcare unele faţă de altele (urme de derapare, urmele create de ghinturile ţevii pe glonţ, urma creată de topor, ferăstrău etc.) Urmele formă se mai pot clasifica şi: – vizibile cu ochiul liber (colorate); – latente (invizibile) din cauza substanţei incolore care le creează (ex: urmele de mâini create prin depunerea de sudoare produse de secreţia glandelor sudoripare şi sebacee de la nivelul pielii, nefiind vizibile cu o chiul liber, deoarece substanţa nu este colorată). 2. Urmele materie
Aceste urme cuprind produsele, substanţele sau peliculele de natură organică sau anorganică descoperite la faţa locului. Astfel de urme sunt: – produsele biologice de natură umană ori animală (sânge, salivă, spermă, fire de păr etc.); – de natură vegetală (seminţe, crengi, fructe etc.); – substanţe chimice de natură organică sau anorganică (ex: cioburi de sticlă, particule de vopsea, părţi ale unor obiecte etc.) 3. Urmele poziţionale Sunt reprezentate de schimbările poziţiilor iniţiale ale obiectelor sau subansamblelor acestora, în procesul săvârşirii unei infracţiuni şi care au legătură cu aceasta (ex: sertar deschis, fereastra găsită în altă poziţie de cum a fost lăsată de partea vătămată , un aparat de bord blocat, schimbătorul de viteze găsit cuplat într-o anumită treaptă de viteză în urma unui accident rutier etc.). IV) Urmele după mărime Acestea se clasifică în : – macrourme, ce reprezintă urmele formă sau materie de dimensiuni atât de mari încât pot fi descoperite şi examinate cu ochiul liber (urmele de pneuri, de încălţăminte, părţi din obiecte etc.); – microurmele, acele urme formă sau materie, mici sau foarte mici, a căror descoperire, ridicare şi examinare necesită folosirea unor mi jloace tehnice precum: lupa, microscopul, stereomicroscop etc. (ex: striaţiile create de instrumentele de spargere, particulele microscopice de praf, sticlă ori metal etc.). V) urmele după valoarea lor în procesul de identificare O primă grupă este reprezentată de urmele care furnizează elemente pentru lămurirea diferitelor împrejurări ale comiterii infracţiunii. În această categorie intră urmele poziţionale (fereastra
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 10
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
deschisă, acul vitezometrului blocat la o anumită viteză în cazul unui accident de circul aţie, limbile blocate ale unui ceas de mână spart găsit asupra victimei care s -a luptat cu infractorul etc.). O altă categorie este dată de urmele care ajută la stabilirea apartenenţei de gen, grup, categorie sau specie, adică acele urme ce conţin caracteristici individuale, însă insuficiente identificării factorului creator. În această categorie includem urmele formă dinamice de frânare create de pneul unui vehicul, urme de târâre pe carosabil, urme papilare create în mişcare etc. Mai există o categorie a urmelor după valoarea lor, şi anume urmele ce permit identificarea factorului creator. Sunt reprezentate de acele urme care conţin suficiente caracteristici individuale pentru identificarea factorului creator. În acest sens putem aminti: urmele de mâini, de miros, scrisul, urmele ghinturilor ţevii pe glonţ, sângele etc. Prezenţa urmelor în câmpul infracţiunii nu prezintă nicio valoare dacă acestea rămân necunoscute organului judiciar. Tocmai de aceea, urmele trebuie descoperite şi examinate, apoi trimise la specialişti care în urma examinărilor întocmesc raportul de constatare tehnico -ştiinţifică ori de expertiză criminalistică conferindu -le în acest fel valoare judiciară ca probe. În laboratoarele de traseologie, prin expertizele şi constatările tehnicoştiinţifice efectuate se pot rezolva următoarele probleme: 1. identificarea persoanelor după: urmele de dinţi, urmele de urechi, urmele de buze, nas sau alte zone ale feţei; 2. se stabileşte dacă două sau mai multe fotografii reprezintă aceeaşi persoană (expertiză de portret); 3. stabilirea stării de funcţionare a sistemelor de închidere şi asigurare; 4. identificarea instrumentelor folosite la forţarea sistemelor de închidere şi asigurare; 5. stabilirea modului de funcţionare a dispozitivelor folosite la forţa rea sistemelor de închidere şi asigurare; 6. identificarea mijloacelor de transport; 7. stabilirea întregului după părţile sale componente; 8. identificarea obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte; 9. identificarea instrumentelor de lovire (contondente, tăietoare, tăietoare - înţepătoare, tăietoare despicătoare, înţepătoare); 10. identificarea animalelor după urmele de picioare; 11. identificarea seriilor de identificare a autovehiculelor şi armelor de foc.
Schema generala de clasificare a urmelor I. DUPA FACTORUL CREATOR
Urme ale omului
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Urme ale animalelor
Urme ale vegetalelor
Urme ale obiectelor
Urme ale unor fenomene
Notiţe curs 08-09 11
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
II. DUPA FACTORUL PRIMITOR
Urme primite de om
Urme primite de animale
Urme primite de vegetale
Urme primite de obiecte
III. DUPA FELUL LOR Urme forma
statice
d e a d a n c mi e
S u b s ta n te d e n a tu r a o r g a n i c a
dinamice
de suprafata
d e s t r a ti f i c a r e
d e d e ts r a ti f i c a r e
vizibile
p e ri f e ri c e
Urme pozitionale
Urme materiale
c a d e r e a li c h i d e l o r
f o r m a te p ri n
S u b s t a n te d e n a tu r a a n o r g a n i c a
P r o b e d e n a tu r a a n im a l a
P r o b e d e n a tu r a v e g e t a l a
invizibile
IV. DUPA MARIME Macrourme
Microurme
V. DUPA VALOAREA LOR ÎN PROCESUL DE IDENTIFICARE Urme care furnizeza elemente pentru lamurirea diferitelor imprejurari ale savarsirii infractiunii
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Urme care ajuta la stabilirea apartenentei la gen
Urme care ajuta la identificarea elementului creator
Notiţe curs 08-09 12
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
7.3 Activit ăţi tehnice ce se desfăș oar ă in legătură cu prelevarea urmelor de interes criminalistic
Pentru aflarea adevarului intr-o cauza penala, organele abilitate trebuie sa aplice principiul rolului activ al organelor judiciare inca din momentul luarii la cunostinta (direct sau indirect) despre comiterea unei infractiuni. Organele judiciare care constata fapte ce constituie infractiuni trebuie sa actioneze, singuri sau alaturi de echipa operativa de cercetare la fata locului pentru descoperirea, conservarea, interpretarea, fixarea, ridicarea ambalarea si transportul urmelor aflate la locul faptei. Totodata, pentru efectuarea examinarilor criminalistice in conditii de laborator, criminalistii pot crea modele pentru comparatie de la obiectele presupuse ca au creat urma respectiva (ex: amprentarea persoanelor). Principalele activitati tehnice care se desfasoara in astfel de situatii sunt prezentate in continuare. 7.3.1 Operatii tehnic e privin d prelevarea urmelor de interes crimi nalisti c
In functie de natura infractiunii comise, de particularitatile locului faptei si de modul de operare al infractorului, pentru descoperirea urmelor se va cauta sa se reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii activitatii infractionale, parcurgand, atunci cand este posibil, cu atentie traseul infractiunii. Pe parcursul cercetarii, fiecare obiect despre care se presupune ca a fost folosit sau atins de infractor va fi examinat cu grija, pentru a descoperi pe el eventualele urme. Descoperirea urmelor presupune cercetarea sistematica si amanuntita a locului savarsirii unei infractiunii, prin observare nemijlocita sau cu ajutorul unor mijloace tehnice. In functie de natura si dimensiunile urmei, pentru descoperire se aplica unul din urmatoarele procedee: a) Macrourmele (urmele vizibile) se descopera cu ochiul liber; b) Urmele latente (invizibile) se descopera prin folosirea unor procedee, precum: - cu fascicul de lumina dirijat incident; - cu aparate optice de marit (microurmele). O parte insemnata a examinarilor criminalistice se face prin tehnica vizuala. Aceasta presupune utilizarea de mijloace optice cu putere de marire, permitand observarea unor detalii caracteristice, a unor elemente deosebite etc. In baza cercetarilor stiintifice se poate afirma faptul ca acuitatea vizuala omeneasca se situeaza la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limita ea devenind foarte redusa. Vederea binoculara nu mai permite perceperea spatiala pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru detaliile individuale aflate sub aceasta limita dimensionala. Pentru astfel de situatii se folosesc instrumente precum: Lupa criminalistica, care in functie de caz poate fi in varianta simpla, de laborator, dotata cu sistem de iluminare si uneori cu surse de radiatii UV sau IR. Mai pot fi si de tip binoculare, fixate pe cap care permite mobilitate si lucrul cu ambele maini. Microscopul optic este un instrument foarte utilizat in examinarile de laborator, pentru traseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie. Tipuri de micr oscoape optice: a) stereo micr oscopul - Iarg utilizat in examinarea in relief a supratetei obiectelor. Ofera
o mare claritate in profunzime, chiar daca nu are o acuitate atat de mare ca si microscopul clasic. Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 13
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
b) microscopul comparator - este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent in examinarile de balistica si traseologie. Permite compararea a doua obiecte din care unul este cel in litigiu provenit de la locul faptei (glont, tub cartus, obiect cu urme de spargere, fortare, fire de par), iar celalalt provine de la o sursa certa (arma suspecta, instrument suspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor si suprapunerea celor doua obiecte (urme), compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare. c) microscoape in spectru invizibil - IR( intrarosu), UV(ultra-violet) - destinate in special examinarii documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de foc si unor urme biologice (sputa etc.). d) microsc oape optice cu destinatii speciale - pentru masurarea unor valori unghiulare (ghinturi pe teava armei), pentru masurarea rugozitatii supratetelor, cu grosismente pentru dimensiuni de nivelul milimicronilor. e) microscoape electronice (prin transmisie sau prin baleiaj) - sunt utilizate mai nou in examinarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Laboratoarele moderne utilizeaza mult tehnica asistata de calculator pentru examinări traseologice, balistice, examinarea actelor: 1) prin transparenta; 2) sub radiatii UV, IR, gamma, beta, X (folosirea acestor procedee nu aduce moditicari urmelor, in sensul distrugerii sau deteriorarii); 3) prin relevare, folosind tehnici precum: pudrare, aburire cu vapori de iod, tratare cu solutii chimice; 4) folosirea detectoarelor de metale; de radiatii, de gaze etc.; 5) folosirea magnetului si a electromagnetului. 7.3.2 Conservarea urmelor
Conservarea urmelor presupune luarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea acestora, astfel incat acestea sa nu fie distruse sau deteriorate intentionat sau neintentionat prin actiunea diferitelor persoane, a animalelor sau intemperiilor (zapada, ploaie, vant etc.) pana cand vor fi fixate, ridicate si ambalate. Exista o serie de procedee ce pot fi folosite pentru conservarea urmelor, in functie de natura urmei, locul unde au fost descoperite, precum si de factorii care pot influenta integritatea lor. Distingem urmatoarele procedee: a) acoperirea urmei cu diferite obiecte folosind lazi, cutii, vase, hartie, scanduri etc.; b) incercuirea urmei cu creta, caramida etc.; folosirea acestui procedeu atentioneaza persoanele sa nu calce (atinga) urma respectiva, oferind in acelasi timp o mai buna vizualizare pe fotografia sau pe filmul judiciar; c) jalonarea si numerotarea urmelor descoperite este o operatiune ce se poate face inainte sau dupa incercuire si consta in atasarea de numere langa fiecare urma si obiect principal de la fata locului, in vederea individualizarii acesteia; d) aplicarea unor procedee speciale, cum sunt: ambalarea obiectelor ce poarta urme de miros, uscarea sangelui la umbra, frigorificarea urmelor biologice, indiguirea urmelor de adancime etc. 7.3.3 Interpretarea urmelor
In sens criminalistic, interpretarea urmelor reprezinta examinarea amanuntita a fiecarei urme si corelarea acesteia cu celelalte elemente din ambianta locului faptei, in vederea Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 14
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
explicarii mecanismului formarii urmei si obtinerii unor indicii despre factorul creator si despre imprejurarile comiterii faptei. La locul faptei, spre exemplu, putem descoperi urmatoarele categorii de urme: - de maini; - ale urmelor de incaltaminte; - create de mijloace de transport; - create de instrumentele de spargere; - de sange sau de alte substante biologice; In urma interpretarii urmelor de maini putem afla unele date privind numarul persoanelor, activitatile desfasurate de acestea la locul infractiunii, vechimea urmei, unele malformatii la nivelul mainii etc. In urma interpretarii urmelor de incaltaminte se pot obtine informatii privind: numarul persoanelor, activitatile desfasurate de acestea, directia reala de deplasare, sexul si varsta persoanei care a creat cararea de urme, unele particularitati anatomice sau ale mersului etc. In cazul urmelor create de mijloacele de transport putem obtine date privind: tipul, felul, marca vehiculului, directia de deplasare, conditiile care au favorizat comiterea faptei, unele defectiuni tehnice, viteza de deplasare, date despre incarcatura etc. Prin interpretarea urmelor de sange sau de alte substante biologice descoperite la fata locului, putem afla date referitoare la: natura sangelui (uman sau animal), inaltimea de la care a cazut, activitatile infractionale de la fata locului, directia in care a fost deplasat cadavrul, ce zona a corpului a fost lezata si vechimea leziunii etc. In timpul interpretarii urmelor descoperite in campul infractional este indicat, pe cat posibil, ca acestea sa nu fie deplasate de la locul lor. Daca acest lucru nu este posibil, se recomanda ca interpretarea lor sa se faca dupa ce s-a realizat fixarea urmelor descoperite. 7.3.4 Fixarea urmelor
La fata locului savarsirii unei infractiuni este necesara fixarea urmelor descoperite. In sens criminalistic, a fixa o urma inseamna a determina natura, calitatea, forma, culoarea, amplasamentul, dimensiunile si pozitia acesteia. Procedee de fixare a urmelor 1. Prin descriere in:
- procesul-verbal de cercetare la fata locului; - raportul de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza. 2. Cu ajutorul unor mijloace tehnice, precum: - ortografia judiciara; - filmul judiciar; - schita; - desen. Descrierea urmelor in continutul procesului-verbal de cercetare la fata locului, ofera multiple posibilitati de a arata toate aspectele constatate cu acest prilej. Astfel, in procesul verbal de cercetare la fata locului, in functie de natura urmelor, se vor descrie aspecte cum sunt: numarul urmelor, amplasamentul, forma, marimea, culoarea, dimensiunile urmelor sau obiectelor principale, daca sunt de suprafata sau de adancime, caracteristici ce pot conduce la identificarea lor (marca, serie, rupturi, zgarieturi etc.). Fixarea prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata locului se face respectand urmatoarele reguli: Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 15
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
a) se precizeaza locul descoperirii urmei, indicand distantele fata de diferite puncte de reper fixe (usa, pat, pod, inaltimea fata de sol, podea etc.); b) se precizeaza cu exactitate natura, dimensiunile, culoarea, tipul, subtipul si calitatea urmelor si a factorilor primitori de urme; c) se descrie conditiile in care s-au descoperit (exemplu: incapere intunecoasa, beci umed sau apa, in sol umed etc.); d) se precizeaza starea timpului (vremea): timp senin, vant, ger, ploaie etc.; e) se descriu operatiile tehnico-criminalistice executate la fata locului (metodele de descoperire, conservare, fixare, ridicare, aplicare si mijloacele tehnice utilizate). Exemplu: „In partea de jos a cercevelei stanga a ferestrei de la sufragerie, gasita in pozitia - deschis -, au fost descoperite prin relevare cu praf galben fluorescent 3 urme papilare grupate astfel: 2 urme de tipul bideltic aflate in centrul si in partea interioara a cercevelei si o urma de tipul sinistrodeltic in partea exterioara, aproximativ in dreptul celor din partea interioara. Dupa fotografiere, urmele au fost ridicate cu hartie folio de culoare neagra, pe spatele careia au semnat martorii asistenti, si ambalata in plicul nr. 2 sigilate cu sigiliul nr. __ ." 7.3.5 Ridicarea urmelor
Ridicarea urmelor constituie o activitate obligatorie ce se efectueaza dupa fixarea lor prin procedeele cunoscute, activitate ce se desfasoara in faza dinamica a cercetarii la fata locului. In vederea ridicarii urmelor, se pot aplica diferite procedee, luand in considerare urmatoarea ordine de referinta: 1. ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare 2. ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator a. ridicarea urmei ca atare b. ridicarea prin transferare c. ridicarea cu ajutorul mulajelor. 1. Ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare este indicata a se aplica inaintea oricarei alte metode de ridicare, deoarece in caz de distrugere sau deteriorare a urmei, sa ramana imaginea acesteia. 2. Ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator se aplica ori de cate ori este posibil, respectand urmatoarele reguli: - obiectul sa nu aiba dimensiuni sau greutate mare; - prin ridicare sa nu se distruga urma si sa nu se produca pagube; - sa nu se impiedice desfasurarea normala a activitatii la locul respectiv ori sa nu se aduca atingere gradului de confort al persoanelor; - sa nu se puna in pericol viata ori sanatatea persoanelor.
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 16
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
a) Ridi carea urmei c a atare se aplica in cazul urmelor materie, iar in functie de starea de
agregare si de dimensiunile lor se poate folosi una din urmatoarele tehnici: - prinderea cu mana sau cu penseta (protejata uneori cu vata); - desprinderea sau razuirea urmelor de pe suportul pe care se afla; - prin absorbtie cu pipeta, seringa sau cu tampon steril de vata sau tifon; - cu ajutorul magnetului (in cazul metalelor feroase); - prin maturare (cu ajutorul pensulei din par de porc de exemplu); - prin decupare (urmele de vopsea impregnate in textile nu pot fi ridicate decat prin decuparea materialului). In toate tehnicile de ridicare a urmei ca atare se va avea grija ca prin ridicare sa nu se distruga si sa nu se modifice urmele. b) Ridicarea prin transferare se aplica in cazul urmelor create prin depunere ori prin detasare de pulbere de pe suprafete dure, ori in cazul urmelor papilare relevate cu diferite pulberi, transferarea realizandu-se pe folii adezive. Metoda aceasta se foloseste doar in situatia in care ridicarea cu obiectul purtator nu este posibila si numai dupa ce urma a fost fotografiata la scara. Pentru a avea forta probanta, este indicat ca pe spatele hartiei folio sa se noteze locul de unde a fost ridicata si sa semneze martorii asistenti. c) Ridicarea urmelor cu ajutorul mulajelor. Acest procedeu se foloseste in situatiile in care in campul infractiunii sunt descoperite urme de adancime (create de incaltaminte, de mijloace de transport, de instrumente de spargere, ori de animale), dupa fotografierea sau filmarea lor la scara, folosind mulajul de ghips, parafina, plastilina etc. 7.3.6 Ambalarea urmelor
Pentru a putea fi protejate pe timpul transportului de la locul ridicarii pana la laboratorul criminalistic ori la alte laboratoare, urmele se vor ambala in plicuri, pachete, cutii, recipiente etc., in raport de natura flecareia (ex: mulajul de ghips in cutii, lichidele in flacoane sterile, hartia folio cu urmele papilare se ambaleaza in plicuri). Ambalarea urmelor ori obiectelor purtatoare de urme se face cu respectarea urmatoarelor reguli: - se alege tipul de ambalaj corespunzator naturii urmei; - fiecare urma se ambaleaza separat; - ambalajul sa asigure protectia urmei sau obiectului purtator de urma; - se sigileaza ambalajul pentru a inlatura posibilitatea pierderii ori inlocuirii urmei sau obiectului purtator de urma; - se eticheteaza ambalajul, pe eticheta consemnandu-se cel putin urmatoarele date: ce urma contine, de unde si cand a fost ridicata, semnaturile organului de cercetare penala si ale martorilor asistenti; - daca se impune, se vor face si alte mentiuni, cum sunt: "fragil", "a nu se rasturna", "a se feri de umezeala" etc. Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 17
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
Ambalarea urmelor si a corpurilor delicte are o importanta deosebita in procesul cercetarii locului infractiunii, deoarece prin procedee si tehnici specifice se evita distrugerea sau deteriorarea urmelor infractiunii sau a obiectelor care au folosit la savarsirea acesteia, putand fi folosite ulterior la identificarea autorului faptei penale. Ambalarea urmelor pune probleme dificile, mai ales cand sunt fragile, volatile ori perisabile (secretii biologice, tesuturi organice, produse petroliere, alimente s.a.). Pentru ca obiectele purtatoare de urme sa poata fi transportate de la locul faptei la laboratorul de expertiza criminalistica trebuie respectate anumite reguli care s-au fixat in practica de manipulare a acestor obiecte. Ca regula generala, orice urma se ambaleaza separat in functie de locul unde a fost descoperita. Exemple:
1) daca sunt mai multe fire de par intr-un singur loc, se ambaleaza separat; 2) daca se afla un smoc de par intr-un singur loc, se ambaleaza in intregime; 3) daca sunt fragmente de hartie se ambaleaza separat pe teancuri de fragmente, asa cum s-au descoperit; 4) atat petele de sange, cat si imbracamintea sau obiectele purtatoare de urme de sange se usuca la temperatura camerei inainte de a fi ambalate, pentru a se elimina posibilitatea alterarii rapide a urmelor sanguinolente; 5) se va evita ambalarea urmelor de sange (sau a altor urme biologice) in pungi sau saci de plastic; 6) tesuturile organice vor fi ambalate de catre medicul legist; 7) indiferent de forma in care se descopera (solida, lichida, pe un anumit suport), toxicele (substantele ce Ie contin) se ambaleaza separat, in recipiente perfect curate. Capacitatea recipientelor va fi corespunzatoare cantitatii ridicate; 8) se interzice ambalarea substantelor toxice in pungi (plicuri) de hartie deoarece acestea se pot dezlipi, rupe sau imbiba cu toxic si exista pericolul ca persoanele care Ie manuiesc, necunoscand natura lor, sa se intoxice. De asemenea, unele toxice isi modifica proprietatile in contact cu aerul, se altereaza, se volatilizeaza, viteza acestor transformari fiind invers proportionala cu cantitatea ridicata; 9) obiectele sau produsele vegetale care pot contine urme toxice nu se usuca inainte de ambalare, deoarece exista riscul pierderii toxicelor volatile; 10) gazele toxice se ridica de specialisti in recipiente anume destinate; 11) nu se admite ambalarea hartiilor arse in recipiente cu vata deoarece fibrele acesteia adera la supratata hartiei si cu ocazia detasarii lor urmele se faramiteaza; 12) fiecare ambalaj este sigilat si etichetat. Pe fiecare eticheta se mentioneaza cel putin: - numarul de ordine - ce reprezinta - data si locul recoltarii - calitatea - numele si semnatura celui care a ridicat-o si ale martorilor asistenti. 7.3.7 Ambalarea unor ob iecte pur tatoare de urme Ambalarea obiectelor purtatoare de urme papilare:
- bucatile sparte de geam care pot contine urme papilare se vor ambala in cutii de carton sprijinite de dopuri de pluta, astfel ca cele doua fete purtatoare de urme sa nu vina in contact cu peretii cutiei; - paharele se pot ambala intre doua scandurele, legate de-a curmezisul cu o sfoara, in partea de jos fixate cu cateva tinte; Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 18
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
- inscrisurile si orice obiect din hartie, despre care se presupune ca poarta urme latente de maini, se ambaleaza cu grija in cutii de carton, asa cum au fost descoperite, fara a se aduce atingere valorii documentului sau a se distruge urmele. Ambalarea obiectelor purtatoare de urme de dinti:
- alimentele purtatoare de astfel de urme vor fi astfel conservate pentru a se preveni alterarea sau deformarea acestora (untul sau ciocolata se pastreaza la temperatura scazuta); - fructele care contin urme de dinti se introduc intr-o solutle de formol sau sunt impachetate intr-o hartie imbibata cu aceasta solutie. Ambalarea urmelor de sange:
- urmele de sange ridicate de pe sol se vor impacheta impreuna cu substratul recoltat in colete de carton astfel incat sa nu se produca faramitarea; - diferitele suporturi care contin urme sanguine se ambaleaza in hartie curata. Ambalarea urmelor de saliva:
- se va ambala in stare uscata obiectul care contine urma si se va expedia urgent la laboratorul de specialitate pentru a nu se distruge antigenele. Ambalarea urmelor de fluide umane si a altor tesuturi moi:
- panza sau tamponul pe care a fost ridicata urma se usuca si se ambaleaza in hartie curata; - urmele de tesuturi organice se vor ambala in recipiente cu lichid fixator-conservator in care se mentine o temperatura de +4 oC. Recipientele vor fi prevazute cu dopuri de sticla rodate. Pe una din suprafetete coletului se va face mentiunea "fragil"; - eprubetele care contln secretii biologice trebuie pastrate la frigider. Ambalarea firelor de par:
- firele de par se ambaleaza in eprubete sau plicuri separate (din plastic), in functie de locul unde au fost descoperite, pentru a se pastra intacte depunerile de pe tija firului. Se vor ridica acele fire care au radacina, aceasta ajutand la identificarea persoanei careia ii apartine firul de par. Ambalarea urmelor olfactive:
- panza speciala pe care a fost ridicata urma de miros va fi introdusa intr-un vas de sticla steril, care va fi inchis ermetic. Astfel conservata, urma va putea fi pastrata multi ani, avand desigur mentlonate pe vas locul, data si modul de ridicare. Ambalarea urmelor de toxice
- substantele toxice si urmele care sunt sau contin substante toxice, daca se afla in stare solida (pulverulenta, cristalizata), se ambaleaza in borcane din sticla sau pungi din material plastic rezistente care, inainte de utilizare, se incearca prin insuflarea unui curent de aer pentru a Ii se stabili integritatea sau eventualele fisuri. Inchiderea acestora se face cat mai etans posibil; - substantele toxice sub forma lichida se ambaleaza in recipiente din sticla. Pentru inchiderea recipientelor ce nu sunt prevazute cu dop, filet sau din sticla se utllizeaza dopuri din pluta sau din cauciuc, imbracate intr-o folie de material plastic. Dopurile utilizate vor fi intotdeauna perfect curate si lipsite de miros; - fiolele pline sau goale care contin sau au in continut substante toxice se invelesc intai in vata si apoi se ambaleaza in cutii (borcane). Daca gatul fiolei este spart se procedeaza la ambalare numai dupa inchiderea orificiului existent, pentru a nu se pierde urmele de toxic ramase. Daca fiola este sparta in mai multe parti, aceasta nu se mai protejeaza cu vata, ci se introduce direct intr-un tub de sticla sau material plastic. Ambalarea urmelor de sticla Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 19
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
- se face astfel incat sa nu se stearga celelalte urme ce se gasesc pe cioburile (particulele) ridicate; - daca se descopera pe un perimetru restrans mai multe fragmente de sticla care fac parte din acelasi intreg este recomandabil ca ambalarea sa se faca dupa reconstituirea intregului, ce se va realiza cu grija, pentru a nu se distruge celelalte urme. Ambalarea urmelor de hartie
- se va efectua in vase, cutii din material plastic sau din sticla pentru a Ie feri de actiunea agentilor atmosferici sau a celor chimici, pentru a se pastra integritatea, mirosul si aspectul lor, pentru a nu se desprinde scamele de hartie sau distruge eventualele urme de alta natura, pentru a nu se scurge cenusa; - ambalajele vor fi uscate si curate pentru a nu impurifica urmele de hartie si substantele care au aderat la ele si a nu deteriora diferitele urme, scrisuri sau semne; - indiferent de forma (fragmente arse sau nearse, scrumizate etc.) urmele de hartie nu se amesteca, ci se ambaleaza separat, numerotandu-se ordinea descoperirii lor. Ambalarea urmelor metalice de natura neferoasa
- urmele de natura metalica pot fi ambalate impreuna cu obiectul purtator (imbracaminte, panza de bomfaier, pila etc.) dar numai atunci cand nu exista pericolul desprinderii particulelor; - se face in cutii de sticla sau de material plastic transparent. Ambalarea urmelor de vopsea
- ambalarea particulelor de vopsea se va face in cutii de carton pentru a se evita faramitarea lor pe timpul transportului; - in unele cazuri, ambalarea urmelor de vopsea se va face in eprubete care vor fi protejate in modul aratat la punctele anterioare; - daca se ridica obiecte purtatoare de urme de vopsea, ambalarea lor se va face in cutii de lemn sau carton astfel incat zonele unde se afla urmele sa fie protejate cat mai bine. Ambalarea produselor petroliere
- se va face in pungi de polietilena bine legate sau in recipiente din sticla astupate etans, pentru a nu se volatiliza. Ambalarea corpurilor delicte
- Ambalarea instrumentelor care au folosit la savarsirea infractiunii (Ieviere, ciocane, clesti, surubelnite, fierastraie, speracle, cutite, arme, etc.) se realizeaza in conditii impuse de necesitatea protejarii urmelor de maini, biologice ori de alta natura, aflate pe aceste corpuri delicte. Corpurile delicte sunt ambalate separat cum au fost descoperite, in cutii de carton, fiind sprjinite de dopuri de pluta sau legate de unul din peretii cutiei de carton, pentru ca urmele sa nu se stearga. Exemplu: cutitele se ambaleaza cu ajutorul unui dop de pluta in care se infige varful cutitului si apoi sunt legate de o placa de carton. Fiecare ambalaj este sigilat avand indicat pe eticheta cel putin urmatoarele: - locul si timpul cand s-a descoperit; - metodele folosite la ridicare; - numele si semnatura celui care a ridicat corpul delict si a martorilor asistenti. Armele de foc
- Aspecte specifice privind ambalarea urmelor: - gura tevii armei se leaga cu o bucata de panza pentru a nu patrunde nimic in timpul transportului si a nu se pierde nimic din continutul tevii; Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 20
METODE DE CHIMIE ANAL ITICA APL ICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA
- diferitele substante depuse pe arma (exemplu: fire de par, sange) se introduc in eprubete, indicandu-se locul unde au fost descoperite; - pulberea (arsa, nearsa), vaselina, uleiul etc. se introduc separat in eprubete curate si bine uscate; - suruburile, fragmentele de arcuri sau alte piese de dimensiuni mici se ambaleaza separat pentru evitarea pierderii unor microurme, folosindu-se cutii captusite cu vata ; - arma se acopera cu hartie curata si se ambaleaza intr-o cutie potrivita pentru evitarea socurilor. Daca in conditii normale arma poate fi ambalata asa, in ipoteza prezentei unor urme biologice (sange sau tesuturi moi, pe teava sau chiulasa) atunci aceasta se va ambala intr-o cutie fixata de partile pe care nu sunt urme si folosindu-se materiale cu suprafata neteda, neabsorbanta ; - incarcatorul si cartusele descoperite in arma sau in jurul ei, precum si tuburile si proiectilele trase se ambaleaza separat in hartie, introducandu-se apoi in plicuri sau cutii mici. Se interzice: - introducerea de corpuri de vata sau alt material pe gura tevii; - aplicarea etichetelor sau inscrierea de mentiuni direct pe proiectile pentru a se evita deteriorarea urmelor. Aceste mentiuni se scriu pe etichete care se leaga de proiectile ori se introduc in tuburi. Spre deosebire de celelalte corpuri delicte ambalate, in cazul armelor de foc, pe etichete care insotesc coletul se mai fac cel putin urmatoarele precizari: - seria armei; - daca a fost sau nu incarcata. Acelasi procedeu de ambalare, indicare a datelor si sigilare a coletelor se aplica si in cazul corpurilor delicte ridicate de la persoanele banuite de a Ie fi folosit in scop de infractiune, pentru examinarea lor la laboratorul de expertiza criminalistica. 7.3.8 Transportul urmelor si a corpuril or d elicte
Impreuna cu celelalte activitati specifice care se desfasoara in cadrul procesului identificarii autorului faptei penale, transportul urmelor si corpurilor delicte are o importanta capitala. Prin urmare, el trebuie sa se faca in conditii optime pentru ca urmele si mijloacele materiale de proba care au constituit obiectul cercetarii infractiunii sa ajunga la laboratorul de expertiza criminalistica asa cum au fost ridicate. Transportul urmelor de sange si a altor urme de natura biologica: se transporta cu rapiditate, fiind pastrate pe intregul traseu la o temperatura scazuta (minus 18 grade) in frigidere mobile, lazi cu gheata carbonica. Transportul urmelor de toxice: se va face in cel mai scurt timp posibil de la ridicare si cu respectarea dispozitiilor legale, de persoane instruite special si numai dupa luarea tuturor masurilor in vederea eliminarii posibilitatii spargerii recipientului in care s-a recoltat, a scurgerii sau alterarii. Se interzice expedierea prin posta a substantelor si produselor toxice, existand riscul producerii de intoxicari, ca urmare a spargerii ambalajelor sau a scurgerii continutului lor. Transportul urmelor de sticla: se va face evitandu-se in mod deosebit socurile si loviturile de alte obiecte.
Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Conf. Dr. Cecilia ARSENE
Notiţe curs 08-09 21