ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – FACULTATEA DE COMERT
VALORIFICAREA POENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ
Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Rodica Minciu
Autor: An II, Gr. 336, Seria C
BUCURESTI 2007
1. Localizarea si caracterizarea zonei
Asezare geografica:
Judetul Cluj are o suprafata de 6 674 km patrati, reprezentand 2.8% din teritoriul Romaniei si se afla localizat in partea nord-vestica a tarii, intre paralela de 47°28' in nord, 46°24' in sud, respectiv meridianele de 23°38' in vest si 24°13' in est. Este invecinat de judetele: Salaj - NV, Maramures - N, Bistrita-Nasaud - NE, Bihor - V, Mures – SD si Alba – S. Cai de acces:
Judetul Cluj reprezinta unul dintre cele mai importante n oduri de comunicatie din Romania. Caile de acces rutiere constau in 2 447 km de drumuri publice din care 342 km drumuri europene si nationale. Un rol important il au drumurile europene E 60 ( Viena – Budapesta – Oradea - Cluj Napoca – Bucuresti ), E81 ( Berehove - Satu Mare – Zalau – Cluj Napoca – Bucuresti ), E576 ( Cluj-Napoca – Dej ), E58 ( Cluj-Napoca - Dej – Bistrita - Baia Mare - Vatra Dornei ) si drumul national DN1. In 2004 au inceput lucrarile la o noua autostrada, A3, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca Oradea - Budapesta, care va prelua o mare parte din traficul auto desfasurat in estul Uniunii Europene. Judetul este traversat de 259 km de cale ferata ( 122 km de linie electrificata ), care asigura conexiuni feroviare directe cu toate orasele principale din Romania. Prinicipalele magistrale feroviare sunt Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti. In orasul Cluj-Napoca exista si doua trenuri internationale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona si Ady Endre). Municipiul Cluj-Napoca dispune de un aeroport international - Someseni care asigura legaturi aeriene prin curse interne si internationale. Aeroportul atinge anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care doua treimi pe cursele internationale. Nivelul de dezvoltare economico-sociala:
Judetul Cluj face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Vest a Romaniei, alaturi de judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Cluj este impartit in cinci municipii ( Cluj-Napoca – care este si resedinta judetului, Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla ), un oras – Huedin, 74 de comune si 420 de sate. La 1 iulie 2006, populatia judetului Cluj atingea 689523 de locuitori, dintre care 332 837 persoane de sex masculin si 356 686 de sex feminin. Raportata la suprafata teritoriului, rezulta o densitate de 103 .3 loc. /kmp. Numarul persoanelor din mediul urban este de 461 251, iar in mediul rural 228 272 de locuitori. Pentru anul 2002, structura etnica se prezenta astfel: romani - 79.4%, maghiari - 17.4%, rromi - 2.8%. La sfarsitul anului 2005, din totalul populatiei, 309.4 mii de persoane reprezentau populatia ocupata, dintre care cea mai mare pondere o detine populatia ocupata in sectorul de agricultura, vanatoare si silvicultura. In Hoteluri si restaurante, populatia ocupata este de 5 .2 mii de persoane. Numarul mediu al salariatilor a fost de 174.4, dintre care 92. 2 muncitori. Rata somajului a scazut in ultimii ani, atingand o valoare de 4.4%, cu un numar efectiv de 14 373 de someri. In ceea ce priveste castigul salarial nominal mediu net lunar, acesta a fost de 784 RON in anul 2005 pe totalul activitatilor economiei nationale, si 446 RON salariul nominal mediu net lunar in Hoteluri si restaurante, cea mai mica valoare in comparatie cu retul activitatilor economice.
Clujul face parte din categoria judetelor cu o economie complexa si diversificata, cu ponderi importante in economia nationala, fiind, din acest punct de vedere, cel mai important centru administrativ teritorial din nord - vestul tarii. Economia judetului Cluj a avut si are la baza bogate resurse naturale, pozitia geografica avantajoasa, cu posibilitati facile de comunicatie, rezerve importante de forta de munca de inalta calificare si cu traditie in numeroase domenii, cu importante centre de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica de care dispune. PIB-ul judetului a fost de 9796.2 milioane RON in anul 2004. In structura activitatilor economice, principalele locuri sunt ocupate de industria prelucratoare si dez voltarea agriculturii ( 35.8 % din totalul populatiei active ), in cadrul careia un rol important revine zootehniei In acest context este de relevat si existenta unui bogat si variat potential turistic, cu precadere in zona muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a economiei judetului.
2. Prezentarea potentialului turistic al zonei Din punct de vedere turistic, judetul Cluj este interesant atat pentru turismul urban - in principal municipiul Cluj-Napoca ofera multiple obiective de interes turistic (monumente istorice, muzee etc. ), cat si pentru turismul de tranzit spre Muntii Apuseni, spre care judetul este o poarta de acces, o zona cu un potential turistic deosebit, atat prin frumusetea peisajelor si pitorescul localitatilor montane cat si prin prezenta unor fenomene geologice spectaculoase si a florei rare. Atractii sau resurse naturale: Relieful Judetul Cluj se afla la contactul a trei unitati naturale reprezentative : Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Relieful este predominat deluros ( 2/3 din suprafata ) si muntos, iar campia lipseste cu desavarsire, acestea fiind suplinita de luncile raurilor Somes si Aries. Altitudinile maxime sunt inregistrate in masivul Vladeasa ( 1842 m ) si in Muntele Mare ( 1826 m ), iar altitudinea minima este de 227 m, la iesirea Somesului din judet. Clima • Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Relieful creeaza diferentieri climatice intre regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1 .5 °C si 2.5 °C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei inalte, 7-9 °C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest. Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda - Campia Turzii. Hidrografia • Reteaua de rauri apartine in mare parte bazinului hidrografic al Somesului (in special al Somesului Mic), Crisul Repede si Ariesul inferior fiind ceilalti colectori. Pe teritoriul judetului sunt: - iazuri ( Catina, Geaca, Taga, Sucutard ); - lacuri care au luat nastere in vechile exploatari de sare ( Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului ); - lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Somes" ( Gilau 75 ha – Somesul Mic, Tarnita 215 ha si Belis-Fantanele 460 ha, ambele pe Somesul Cald ). Flora si fauna • •
Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase ( molidul in amestec cu bradul si cu fagul ). Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici. Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii. Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere precum: ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele, mai rar veverita. In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul - ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul - in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Rezervatii naturale • Judetul Cluj are 20 de arii naturale protejate de interes national: - rezervatii naturale: Cheile Baciului, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Finatele Clujului – Copirsaie; Valea lui Craiu, Lacul Stiucilor, Molhasul Mare de la Izbuc, Molhasurile Capatanii, Paraul Dumbrava, Saraturile si Ocna Veche, Stufarisurile de la Sic, Valea Legii, Valea Morilor; - monumente ale naturii: Cariera Corabia, Gipsurile de la Leghia, Pestera Mare de pe Valea Firei, Pestera din Piatra Ponorului, Pestera Varfurasu, Zona fosiliera Corus; - Parcul National Muntii Apuseni. Judetul Cluj are 34 de zone naturale protejate de importanta judeteana, dintre care amintim: - acumularile : Bondureasa, Dragan, Fantanele, Tarnita, Gilau, Somesul Cald; - baile: Baita, Cojocna, Ocna Dej, Someseni, Turda; - cheile: Borzesti, Dumitresei, Ocoliselului, Paniceni, Vaii Stanciului; - defileele: Surduc, Ariesului, Hasdatelor, Racataului, Somesului Cald, Somesului Rece,; - fagetul Clujului; lunca Visagului, valea Draganului; muntele Baisorii; obarsia Somesului Rece si V. Racataului; cascada Rachitele. Atractii sau resurse antropice: •
-
-
Municipiul Cluj-Napoca biserici si manastiri: Manastirea Benedicta, Biserica romano-catolica Sf. Mihail, Biserica reformata, Biserica Franciscanilor, Manastirea Dominicana, Catadrala Ortodoxa, Catedrala ortodoxa Adormirea Maicii Domnului; Cetati, castele, palate si ruine: Casa Matei Corvin, Turnul Croitorilor, Palatul contelui Banffy, fortificatia Cetatuia; Muzee si alte cladiri importante: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Nationalde arta ( al doilea din tara ca zestre de arta romaneasca dar si straina - peste 4000 de lucrari ), Muzeul National
de istorie a Transilvaniei, Universitatea Babes-Bolyai, Teatrul National, Statuia lui Matei Corvin, Gradina Botanica etc. Municipiul Dej • - Casa municipala de cultura; Muzeul Municipal; Galeria de arta; - Casele memoriale „Dr. Teodor Mihali” si „Dr. Alexandru Vaida Voevod”; - Biserica reformata - constructie gotica din secolul al XV –lea; - Monumentul Bobalna inchinat martirilor rascoalei taranesti din 1437 - 1438, castrul roman de la Casei, ruinele cetatilor dacice si feudale de la Ciceu, Biserica lui Stefan cel Mare de la Vad, manastirile de la Nicula si Rohia, zona Magoaja, locul de obarsie a vestitului haiduc Grigore Pintea Viteazul etc. Municipiul Turda • - Casa principilor, construita in secolul al XV -lea ; - Biserica romano-catolica, Biserica reformata din Turda Noua; - Monumentul ridicat pe locul unde a fost ucis voievodul Mihai Viteazul; - Statiunea balneara cu ape si namol ce poseda proprietati terapeutice in diferite afectiuni; - Gradina zoologica amenajata in vecinatatea bailor; Municipiul Gherla • - Castelul cetate, Biserica armeano-catolica, constructie de mari proportii ridicata in secolul al XVIII-lea , in stil specific clasicismului. Alte obiective turistice • - Rimetea: Muzeul de etnografie, Muzeul particular Gellei Kiralyne, Muzeul particular Ida neni, Biserica fortificata. - Sancraiu; - Huedin etc. Traditii folclorice si manifestari cultural-artistice:
-
Festivalul National „Ion Cristoreanu”; Festivalul-concurs national „Dumitru Sopon”; Festivalul Culturii si Traditiilor Populare "Serbarile Transilvane"; „Paunul de Aur”, Festival international al folclorului pentru copii; Toamna Muzicala, Orchestra Filarmonica „Transilvania”; Jocul fecioresc din Transilvania - festivalul dansului popular barbatesc; Targul mesterilor populari; Sarbatoarea Populara „Fiii satului”; Sarbatori traditionale la romani – „Instrutatul boului”; Zilele culturale bontidene – palatul Banffy etc.
3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii
Din analiza datelor statistice din tabelul alaturat, numarul structurilor de primire turistica din judetul Cluj are o evolutie ascendenta, ajungand de la 111 unitati in anul 2003 la 181 unitati in anul 2005. Constatam cresterea numarului de structuri de tip hoteluri si moteluri, a vilelor turistice si a pensiunilor agroturistice, acestea din urma inregistrand o modificare de 45 unitati fata de anul 2003. La polul opus se afla campingurile si unitatile de tip casuta, care si-au redus numarul in anul 2005 la mai putin de jumatate din valoarea inregistrata in anul 2003. Se observa lipsa satelor de vacanta si stagnarea numarului de structuri de tip tabere de elevi si prescolari. In anul 2005 au aparut si primele hoteluri pentru tineret din judetul Cluj.
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2003- 2005
Indicele mediu de dinamica pentru totalul structurilor de primire turistica este: I = n −1
y n y1
=
181 111
= 1.28 = 128%
Ritmul mediu de crestere, care arata modificarea procentuala pe toata perioada analizata este: R = I-1 = 1.28-1 = 0.28 = 28% Capacitatea de cazare turistica din judetul Cluj are o evolutie sinuoasa pe
parcursul anilor 2001-2005, in anul 2003 atingand un numar de locuri minim din cadrul acestei perioade, si anume doar Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2003- 2005
4606 locuri de cazare. In urmatorii doi ani, capacitatea de cazare are o evolutie pozitiva, fapt benefic pentru turismul tarii noastre. Indicele mediu de crestere in ceea ce priveste capacitatea de cazare existenta in perioada 2001-2005 este:
I=
n 1
y n
−
y1
6669 =
5905
= 1.03 = 103%
Ritmul mediu de crestere in acest caz va fi: R = I-1 = 0.03 = 3% istica in udetul Clu
2003 2004
Capacitatea de cazare existenta in judetul Cluj
2005 0
2001 2002
30
2003 2004
10 0 ho teluri
2005 campi nguri
pensi uni
ho tel uri pt ineret
cazare pe nave
In ceea ce priveste numarul structurilor de primire turistica din judetul Cluj pentru anul 2005, putem observa ca acesteau detin o pondere de 2.41% din totalul unitatilor de pe teritoriul tarii noastre ( 275941 unitati ) si de 27.13% din totalul numarului de structuri de primire din regiunea de dezvoltare Nord-Vest ( 24576 unitati ). In continuare, numarul locurilor de cazare existente in judetul Cluj in anul 2005 reprezinta 4.64% din totalul de pe tara ( 3900 locuri ) si 42.38% din numarul locurilor de cazare din regiunea de dezvoltare Nord-Vest.
Tab. nr.3 - Clasificare structuri de primire turistica pe forme de proprietate Anii 2001 2002 2003 2004 2005
Proprietate integrala de stat 522 500 258 347 329
Proprietate integral privatizata 1525 1625 2544 2786 3154
Proprietate cooperatista 180 174 149 153 134
Sursa internet, Institutul National de Statistica
Tab. nr. 4 – Clasificare structuri de primire turistica in functie de categoria de confort Anii 2001 2002 2003 2004 2005
5 stele 7 8 10 10 14
3 stele 332 362 427 584 830
Neclasificate pe stele 549 493 448 420 353
Sursa internet, Institutul National de Statistica
4. Analiza circulatiei turistice si previziunea acesteia Circulatia turistica in ansamblu a judetului Cluj, pe perioada 2001-2005
Tab. nr.5 – Activitatea de cazare turistica din judetul Cluj Anii 2001 2002 2003 2004 2005
Numar sosiri ( mii ) 145.4 168.0 214.0 258.0 281.0
Numar innoptari ( mii ) 269.5 315.4 409.0 457.0 511.0
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2001- 2005
Numarul de sosiri din judetul Cluj (mii)
Numarul de innoptari din judetul Cluj (mii)
300
600
2001 2002
200
2001 2002
400
2003 100
2003 200
2004 2005
0
2004 2005
0
Datele statistice arata modificarile pozitive a circulatiei turistice din judetul Cluj, atat in privinta numarului de sosiri, cat si in privinta numarului de innoptari. Pentru numarul de sosiri:
I=
n
1
−
y n
281 =
4
145 .4
y1
= 1.18 = 118%
R = 0.18 = 18% Numarul turistilor a crescut in perioada 2001-2005 d e aproximativ 1.18 ori, cu un ritm mediu de crestere de 18%. Pentru numarul de innoptari: I =
n 1
y n
−
y1
511 =
4
269 .5
1.17 = 117%
R = 0.17 = 17% Numarul de innoptari inregistrate a crescut in perioada 2001-2005 de aproximativ 1.17 ori, cu un ritm mediu de crestere de 17%. Tab. nr.6 - Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune p entru judetul Cluj Anii Valoare CUC (%)
2001 15.3
2002 18.4
2003 28.3
Sursa: tabel intocmit pe baza datelor statistice
2004 27.5
2005 25.2
Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din perioada respectiva. Durata medie a sejurului se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari la numarul de turisti din perioada respectiva. Tab. nr.7 – Durata medie a sejurului Anii Drata medie a sejurului (nr. zile)
2001 1.85
2002 1.87
2003 1.91
2004 1.77
2005 1.81
Sursa: tabel intocmit pe baza datelor statistice
Previziunea numarului de sosiri pe urmatorii trei ani
1. Metoda modificarii medii absolute
= (y
– y 1 ) / (n-1) = (281-145.4)/4 = 33.9
n
= 213.28 Anii
(y ) Numar turisti (mii) 145.4 168 214 258 281 1066.4 i
2001 2002 2003 2004 2005 Total
δ=
247 .14 5
= 7.03
t
i
0 1 2 3 4
yti
= y1 +ti ⋅ ∆
y
ti
145.4 179.3 213.2 247.1 281 1066
Y = 1066.4/5
(y - y i
ti
)2
0 127.69 0.64 118.81 0 247.14
; ν = δ / Y = 0.03 < 5%
2. Metoda indicelui mediu de dinamica y
ti
= y1
⋅ I
Anii 2001 2002 2003 2004 2005
ti
; I = 1.18 ; Y = 1066.4/5 = 213.28 (y ) Numar turisti (mii) 145.4 168 214 258 281 i
t
i
0 1 2 3 4
y
ti
145.4 171.57 202.45 238.89 281.89
(y - y i
ti
0 12.74 133.40 365.19 0.79
)2
1066.4
Total
δ=
512 .12
=10.12
5
1040.2
512.12
; ν = δ / Y = 0.04 < 5%
3. Metoda trendului liniar Anii
(yi) Numar turisti (mii) 145.4 168 214 258 281 1066.4
2001 2002 2003 2004 2005 Total
yti
δ=
=Y+b
t i
⋅
6626 .61 5
;
ti
ti2
yiti
-2 -1 0 1 2 0
4 1 0 1 4 10
-290.8 -168 0 258 562 361.2
Y = 1066.4/5 = 213.28 ;
=1325.32
b=
Σ y i t i Σt i
2
=
y
(yi -y
ti
141.04 177.16 214 294.12 353.24 1179.56
ti
)2
19.00 83.90 0 1304.65 5218.61 6626.16
361.2 10
= 36.12
; ν = δ / Y = 6.21 > 5% => Aceasta metoda nu previzioneaza corect,
deoarece coeficientul de variatie are o valoare mai mare decat 5%. 4. Concluzie Avand in vedere rezultatele obtinute anterior, vom previziona numarul de sosiri pe urmatorii ani cu ajutorul metodei modificarii medii absolute, pentru ca are cel mai mic coeficient de variatie si este cea mai apropiata valoare de realitate. Anii
ti
2006 2007 2008
5 6 7
y 314.9 348.8 382.7 ti
In concluzie, numarul de turisti din judetul Cluj va creste considerabil in urmatorii trei ani, fenomen economic favorabil, cu probabilitatea ca in anul 2008 sa se atinga pragul de 382.7 mii de turisti.
5. Propuneri pentru valorificare Peisajul natural variat, plin de pitoresc al judetului Cluj are valente turistice deosebite, legate de atractivitatea formelor de relief si valoroasele monumente ale naturii. Acest bogat
potential turistic este dublat de conditii favorabile pentru cazare, odihna si tratament balneoclimateric. Gama posibilitatilor este multipla: alpinism, turism cultural, practicarea sporturilor de vara si iarna, recreere si odihna, tabere de tineret, tratament balnear. In Cluj Napoca a inceput sa se dezvolte de asemenea si turismul de afaceri, sustinut de hoteluri de 4 stele care prezinta facilitati pentru acest tip de turism, precum u rmatoarele hoteluri din Cluj-Napoca: Agape (2 Sali cu o capacitate totala de 200 locuri), Athos (2 Sali cu 90 de locuri), Opal (o sala cu 100 locuri), Premier (3 Sali, cu un total de 180 locuri), Rimini (2 Sali -180 locuri) etc. Judetul Cluj are foarte multe atuuri in domeniul turisic si ar trebui sa se investeasca mai mult in aceasta ramura. Muntii Apuseni, zona rurala, peisajele naturale, siturile arheologice, monumentele si specificul zonei ar trebui sa fie impartasite si promovate nu numai romanilor, ci si strainilor. Din fericire, judetul Cluj este implicat in foarte multe proicete de dezvoltare si promovare a turismului, dar si de protejare a mediului, p roiecte demarate de catre institutiile judetene si de cluburi precum: Fundatia Potaissa, Clubul ecologic Transilvania, Clubul de Cicloturism Napoca, Asociatia Pro Ruralis, Clubul Piatra Altarului, Clubul de Speologie Politehnica, Clubul de Ecologie si Turism Feroviarul, Asociatia Ecologica Lumea Verde e tc. Directii, solutii de promovare turistica
O prima directie ar fi dezvoltarea turismului rural, prin imbunatatirea si gasirea metodelor de perfectionare a mijloacelor de comunicare intre si in cadrul comunitatilor rurale si gasirea celor mai bune solutii pentru transpunerea in realitate a strategiilor locale de dezvoltare durabila . Principalele zone cu potential turistic in acest sens ar fi comunele Sacuieu, Sancraiu, Manastireni, Poieni, Belis, Ciucea si altele. Propunerile de solutii in turism pentru o dezvo ltare a agro-tursimului in aceste zone: practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate; realizarea unor programe de pregatire pentru practicantii de agro-turism; realizarea si promovarea unor evenimente locale, salvarea sau revigorarea
traditiilor locale, dansuri, port, mestesuguri, cu efecte asupra ocuparii profesionale; -
adoptarea unor masuri eficiente de promovare;
cresterea vizibilitatii acestor zone in tara si in lume, in scopul atragerii turistilor, investitiilor si investitorilor, si a facilitarii finantarii programelor locale de dezvoltare, in domeniile turism, infrastructură, social, economic etc. O alta idee de dezvoltare a turismului ar putea fi valorificarea muntilor, a masivelor Vladeasa si Gilau-Muntele Mare, in directia unui turism de iarna, bazat pe sport, pe practicarea schiului, patinajului etc. Avantajul acestor zone este altitudinea de peste 1700 m, unde durata zapezii depaseste 5 luni anual si lipsa concurentei, singura partie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind cea de la Baisoara. Propuneri: - modernizarea structurilor de primire a turistilor si construirea altora noi, precum si a complexelor culturale si de agrement, alimentattie publica; - amenajarea unor noi partii de schi pe versanti si dotarea lor cu teleschi, telescaun si babyschi lift; Alte directii pentru valorificarea potentialului turistic din judetul Cluj ar putea fi:
-
punerea in aplicare a proiectelor de modernizare structurala; diversificarea si dotarea infrastructurilor de cazare; dezvoltarea statiunilor balneo-climaterice; organizarea de evenimente si festivaluri nationale atractive; promovarea activitatii de pescuit in zonele propice; promovarea mai accentuata a cicloturismului; deschiderea mai multor centre de informare turistica;
Judetul Cluj este si inima Transilvaniei, o asezare cu un istoric impresionant, un nod rutier important si cu o locatie favorabila din toate punctele de vedere. Este important ca aceasta zona cu un potential turistic atat de diversificat sa nu fie valorificat la maxim.
Bibliografie
•
Minciu Rodica, “Economia Turismului”, Ed. a III-a, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
•
Anuarul statistic al României 2001 - 2006
•
www.infoturism.ro
•
www.cluj.insse.ro
•
www.prefecturacluj.ro
•
www.nord-vest.ro
•
www.ro.wikipedia.org
•
www.primariaclujnapoca.ro
•
www.ccicj.ro
•
www.traditiiclujene.ro
•
www.greenagenda.org
•
www.ropedia.ro
•
www.statistici.insse.ro
